„IV. Funcţiile de bază ale angajaţilor din Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat
Şef direcţie generală	1850–2600
Şef direcţie	1700–2450
Şef secţie	1600–2350
Șef serviciu	1500–2250
Ofiţer principal, inspector principal, specialist principal	1350–2000
Ofiţer superior, inspector superior	1200–1800
Ofiţer, inspector, specialist	1100–1650
Subofițer	1000–1500”

    2. Anexa nr. 9 compartimentul „Sporurile pentru gradele militare (speciale) ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă al organelor apărării naţionale, securităţii statului, ordinii publice şi serviciului de salvare”:
    la poziţia întîia, după cuvintele „general-colonel al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „general-colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a doua, după cuvintele „general-locotenent al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „general-locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a treia, după cuvintele „general-maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „general-maior al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a patra, după cuvintele „colonel: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a cincea, după cuvintele „locotenent-colonel: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a şasea, după cuvintele „maior: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a şaptea, după cuvintele „căpitan: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a opta, după cuvintele „locotenent major: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a noua, după cuvintele „locotenent: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a unsprezecea, după cuvintele „plutonier-adjutant: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a douăsprezecea, după cuvintele „plutonier major: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”;
    la poziţia a treisprezecea, după cuvintele „plutonier: al Serviciului de Informaţii şi Securitate,” se introduc cuvintele „al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,”.
    Art. IV. – Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 120–121, art. 470), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. În titlul şi în cuprinsul legii, cuvintele „efectivul Serviciului” se substituie cu cuvintele „personalul Serviciului”, iar cuvîntul „colaborator”– cu cuvintele „ofiţer de protecţie”.
    2. Articolul 1:
    la alineatul (1), textul „Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat este o autoritate administrativă centrală din sistemul organelor de drept cu atribuţii speciale în domeniul securităţii statului,” se substituie cu textul „Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (denumit în continuare Serviciu) este un organ de stat cu atribuţii speciale în domeniul securităţii statului,”;
    la alineatul (2), cuvintele „de Protecţie şi Pază de Stat (denumit în continuare Serviciu)” se exclud.
    3. La articolul 2:
    noţiunea „măsuri de protecţie şi pază” se exclude;
    articolul se completează, în ordine alfabetică, cu noţiunile „măsuri de securitate”, „misiune de protecţie” şi „test de securitate” cu următorul cuprins:
    „măsuri de securitate – totalitate a măsurilor organizatorice, de protecţie, de pază, de regim control-acces, tehnico-operative, de investigaţie, realizate de către Serviciu în scop de îndeplinire a obligaţiilor ce îi revin;
    misiune de protecţie – ansamblu de măsuri şi teste de securitate necesare pentru asigurarea stării de siguranţă a persoanelor beneficiare de protecţie de stat;”
    „test de securitate – totalitate a acţiunilor de examinare, verificare sau de probare a obiectelor (piese, aparate, utilaje, dispozitive, instalaţii, construcţii, unităţi de transport) aflate în folosinţă sau pentru a fi folosite de către persoanele beneficiare de protecţie de stat, desfăşurate în scop de determinare a inofensivităţii sanitaro-igienice, epidemice, ecologice, de radiaţie ionizantă şi de altă natură asupra vieţii şi sănătăţii acestora.”
    4. Titlul articolului 5 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 5. Cooperarea la nivel naţional şi internaţional”
    5. La articolul 7:
    în titlul articolului, cuvintele „lucru şi” se substituie cu cuvîntul „lucru,”, iar după cuvîntul „reşedinţele” se introduc cuvintele „şi obiectele”;
    în alineatul articolului, cuvintele „lucru şi” se substituie cu cuvîntul „lucru,”, iar după cuvîntul „reşedinţelor” se introduc cuvintele „şi obiectelor”.
    6. La articolul 8 alineatul (5), cifra „9” se substituie cu cifra „11”, iar în final se completează cu textul „ , la propunerea directorului Serviciului”.
    7. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Serviciul este persoană juridică şi dispune de cont trezorerial, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi de simboluri corporative.”
    8. Articolul 11:
    la litera a), după cuvintele „orice acţiune” se introduc cuvintele „ , risc sau ameninţare”;
    la litera b), cuvintele „măsurile de protecţie şi pază” se substituie cu cuvîntul „acţiunile”;
    la litera f), cuvintele „şi pază” se exclud.
    9. La articolul 12:
    litera b) va avea următorul cuprins:
    „b) să solicite şi să primească, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, de la autorităţile publice, agenţiile şi companiile de la întreprinderile de stat şi de la întreprinderile private, precum şi de la alte persoane juridice,     informaţii necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor Serviciului;”
    la litera c), cuvintele „cîini de serviciu” se substituie cu cuvintele „cîini detectori”;
    la litera e), după cuvîntul „cauzelor” se introduc cuvintele „şi a situaţiilor”;
    la literele h) şi j), cuvintele „protecţie şi pază” se substituie cu cuvîntul „securitate”;
    la litera k), cuvintele „măsurilor de protecţie şi pază” se substituie cu cuvintele „misiunii de protecţie”.
    10. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 13. Condiţiile de încadrare în calitate de ofiţer
                           de protecţie
    (1) Încadrarea în calitate de ofiţer de protecţie este benevolă prin concursul candidaţilor care întrunesc condiţiile specifice funcţiei şi criteriilor stabilite de Serviciu.
    (2) În calitate de ofiţer de protecţie poate fi încadrată persoana care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) este cetăţean al Republicii Moldova;
    b) a atins vîrsta de 21 de ani;
    c) posedă limba de stat;
    d) a îndeplinit serviciul militar prin contract sau serviciul special, serviciul militar în termen sau cu termen redus ori a urmat cursul deplin de instruire la catedra militară;
    e) este apt după calităţile individuale şi profesionale, starea de sănătate, capacităţile fizice şi psihologice pentru îndeplinirea funcţiei la care candidează;
    f) corespunde criteriilor de încadrare în Serviciu, ca urmare a controlului special.
    (3) Nu poate fi încadrată în calitate de ofiţer de protecţie persoana care:
    a) nu întruneşte condiţiile prevăzute la alin. (2);
    b) a atins limita de vîrstă pentru încadrarea primară în Serviciu de 30 de ani;
    c) nu a renunţat la calitatea sa de membru al unui partid, al unei organizaţii social-politice, al unui organ de conducere sau de fondator al unui agent economic, precum şi la orice altă calitate incompatibilă cu funcţia de ofiţer de protecţie prevăzută de Statutul disciplinar;
    d) a fost declarată anterior, prin hotărîre judecătorească definitivă, culpabilă de comiterea unei infracţiuni şi care se află sub urmărire penală;
    e) este privată, prin hotărîre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul autorităţilor publice.
    (4) Pentru a fi încadrat în calitate de ofiţer de protecţie, candidatul este supus unui control special conform actelor normative ale Serviciului.
    (5) Serviciul efectuează, cu acordul candidatului, controlul special al acestuia, care se extinde şi asupra soţiei/soţului, rudelor pînă la al doilea grad de rudenie inclusiv, precum şi asupra persoanelor cu care domiciliază sau cu care se află în relaţii de concubinaj candidatul, cu respectarea drepturilor subiecţilor datelor cu caracter personal în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal. Procedura controlului special presupune prelucrarea datelor din evidenţele şi înregistrările operative şi de altă natură, testarea, în caz de necesitate, a candidatului la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea datelor cuprinse în declaraţia cu privire la venituri şi la proprietate, declaraţia de interese personale, culegerea de informaţii privind faptele care, conform legislaţiei, constituie impedimente la numirea într-o funcţie sau la desfăşurarea anumitor activităţi, precum şi examinarea altor informaţii în vederea constatării eligibilităţii candidatului pentru îndeplinirea funcţiei respective.
    (6) Refuzul candidatului de a fi supus controlului special constituie impediment la încadrarea acestuia în Serviciu.
    (7) Dacă, în urma efectuării controlului special sau a concursului, se constată că respectivul candidat nu corespunde condiţiilor de încadrare în calitate de ofiţer de protecţie, Serviciul este obligat să-l informeze despre motivul refuzului de angajare.
    (8) La încadrarea în calitate de ofiţer de protecţie, candidatul este supus unui examen medical complex, efectuat de către o comisie medicală de specialitate în instituţia medico-sanitară cu care Serviciul are încheiat un contract.
    (9) În cazul deciziei pozitive a comisiei medicale de specialitate, candidatul este supus verificării în vederea corespunderii cerinţelor de pregătire generală şi fizice necesare funcţiei la care candidează.
    (10) La încadrarea în calitate de ofiţer de protecţie, candidatul semnează angajamentul de a nu divulga informaţia ce constituie secret de stat, precum şi altă informaţie oficială cu accesibilitate limitată.
    (11) Persoanele care urmează să fie încadrate în calitate de ofiţer de protecţie sînt supuse dactiloscopiei de stat obligatorii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (12) La încadrarea în Serviciu şi, ulterior, în fiecare an, ofiţerii de protecţie sînt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, declaraţii cu privire la venituri şi la proprietate, precum şi declaraţia de interese personale.
    (13) Persoanele încadrate în calitate de ofiţer de protecţie sînt radiate din evidenţa militară şi se includ în evidenţa specială a Serviciului.
    (14) În funcţiile stabilite pentru subofiţeri se încadrează persoane care au studii liceale sau medii de cultură generală, profesional tehnice ori secundare sau postsecundare.
    (15) În funcţiile stabilite pentru ofiţerii cu grade medii, superioare şi supreme se încadrează persoanele care au studii superioare.
    (16) La angajarea persoanei în cadrul Serviciului în calitate de ofiţer de protecţie, acesteia i se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 6 luni. Procedura de evaluare a activităţii angajatului privind susţinerea perioadei de probă se stabileşte printr-un act normativ al Serviciului.”
    11. La articolul 15 alineatul (1), cuvîntul „său” se exclude.
    12. Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins:
    13. La articolul 16 alineatul (1), litera d) se completează cu două poziţii:
    „general-locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
    general-colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.”
    14. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 17. Condiţiile de conferire a gradelor speciale
    (1) Gradul special se conferă ofiţerului de protecţie luînd în considerare calificarea şi nivelul pregătirii profesionale, termenul de deţinere a gradului special precedent, funcţia, gradul special prevăzut pentru funcţie, conform statelor şi altor condiţii stabilite de prezenta lege.
    (2) Gradele speciale supreme, precum şi gradul special pentru directorul Serviciului se conferă prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.
    (3) Gradele speciale pînă la gradul special de colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat inclusiv se conferă prin ordin al directorului Serviciului.
    (4) Modul de conferire a gradelor speciale, cu excepţia gradului special suprem, este stabilit de către directorul Serviciului.
    (5) La încadrarea în Serviciu, candidatului i se conferă gradul special corespunzător gradului militar sau gradului special deţinut.
    (6) La încadrarea în Serviciu a candidatului care a obţinut cetăţenia Republicii Moldova şi care deţine grad militar sau special conferit de alt stat, la decizia directorului Serviciului, i se poate conferi gradul special corespunzător gradului militar sau gradului special deţinut.
    (7) Gradul special primar de plutonier al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat se conferă candidatului la încadrarea în Serviciu în funcţia pentru care, conform statului de personal, este prevăzut gradul special de subofiţer.
    (8) Gradul special primar de locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat se conferă candidatului sau ofiţerului de protecţie numit în funcţia pentru care, conform statului de personal, este prevăzut gradul special de ofiţer.
    (9) Gradul special următor se conferă ofiţerului de protecţie la expirarea termenului de aflare în gradul special deţinut dacă acesta ocupă funcţia pentru care este prevăzut un grad special echivalent sau mai înalt.
    (10) Termenul de deţinere a gradului special se calculează în ani, începînd cu data de emitere a ordinului privind conferirea acestui grad.
    (11) În termenul de deţinere a gradului special se include termenul de îndeplinire a serviciului în calitate de ofiţer de protecţie, inclusiv perioada aflării la dispoziţia directorului Serviciului, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (15). În acest termen se include, de asemenea, perioada întreruperii serviciului în cazul în care ofiţerul de protecţie a fost ilegal tras la răspundere penală sau concediat ilegal din Serviciu.
    (12) La încadrarea (reîncadrarea) în Serviciu, termenul de deţinere a gradului special se va calcula reieşind din timpul real de activitate în gradul special (militar) respectiv pînă la concediere.
    (13) Nu se includ în termenul de deţinere a gradului special perioadele în care ofiţerul de protecţie:
    a) a fost supus urmăririi penale – din momentul intentării procesului penal pînă la pronunţarea hotărîrii definitive pe cauza penală, în cazul condamnării acestuia;
    b) a deţinut un grad special inferior în urma retrogradării;
    c) s-a aflat în alte concedii decît în cele de odihnă anuale şi de odihnă suplimentare, de studii şi medicale;
    d) i-a fost suspendat contractul de îndeplinire a serviciului special în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.
    (14) Nu se conferă grad special următor ofiţerului de protecţie:
    a) în privinţa căruia se efectuează urmărirea penală sau ancheta de serviciu – pînă la adoptarea hotărîrii judecătoreşti definitive;
    b) care este sancţionat disciplinar – pînă la ridicarea sau expirarea sancţiunii disciplinare;
    c) în privinţa căruia există decizia negativă a comisiei de acordare a gradelor speciale.
    (15) În cazul pronunţării sentinţei de achitare sau al neconfirmării în procesul anchetei de serviciu a faptelor imputate, gradul special următor se conferă de la data apariţiei temeiului de conferire.
    (16) Ofiţerului de protecţie care şi-a sacrificat viaţa îndeplinind datoria de serviciu i se poate conferi post-mortem gradul special următor. Ofiţerului de protecţie care deţinea gradul special de plutonier adjutant al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat i se poate conferi gradul special primar de ofiţer.
    (17) La decizia Colegiului Serviciului, ofiţerului de protecţie i se poate conferi grad special înainte de termen numai după expirarea a jumătate din termenul de aflare în gradul special deţinut.
    (18) Gradul special mai înalt cu o treaptă decît cel prevăzut în statul de personal pentru funcţia ocupată de ofiţerul de protecţie poate fi conferit după ce a expirat cel puţin un termen şi jumătate de deţinere a gradului special deţinut sau la expirarea termenului de aflare în gradul special deţinut, în cazul în care ofiţerul de protecţie se concediază (demisionează) cu dreptul de a beneficia de pensie. Pentru indicatori înalţi în activitatea de serviciu, la decizia Colegiului Serviciului, ofiţerului de protecţie al cărui termen de aflare în grad special a expirat i se poate conferi gradul special următor mai înalt cu o treaptă decît gradul special prevăzut pentru funcţia deţinută.”
    15. Legea se completează cu articolul 17¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 17¹. Retragerea, retrogradarea şi restabilirea în grad special
    (1) Ofiţerului de protecţie îi poate fi retras gradul special numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
    (2) Retrogradarea în grad special cu o treaptă a ofiţerului de protecţie, cu excepţia gradelor supreme, poate fi aplicată ca sancţiune disciplinară în caz de abatere disciplinară gravă, în conformitate cu prezenta lege, prin ordinul directorului Serviciului.
    (3) Ofiţerul de protecţie retrogradat care a dat dovadă de disciplină exemplară şi de atitudine conştiincioasă la îndeplinirea serviciului poate fi restabilit, prin ordinul directorului Serviciului, în gradul special de pînă la retrogradare, dar nu mai devreme de 6 luni de la data retrogradării.
    (4) Sancţiunea disciplinară care constă în retrogradarea în grad special cu o treaptă este considerată ridicată de la data la care ofiţerul de protecţie este restabilit, prin ordinul directorului Serviciului, în gradul special deţinut pînă la retrogradare.”
    16. La articolul 18:
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Nu se stabilesc termene de deţinere a gradelor speciale de plutonier-adjutant al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, de colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, de general-maior al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, de general-locotenent al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat şi de general-colonel al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.”
    alineatul (3) se abrogă.
    17. Legea se completează cu articolul 18¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 18¹. Conferirea categoriilor de calificare
    (1) În funcţie de nivelul de pregătire profesională şi de rezultatele activităţii, ofiţerului de protecţie i se atribuie una dintre categoriile de calificare a II, I sau superioară.
    (2) Modul şi condiţiile de atribuire a categoriilor de calificare, precum şi de eliberare a adeverinţelor şi insignelor confirmative, se stabilesc prin act normativ al Serviciului.”
    18. În titlul capitolului VII, cuvîntul „din” se substituie cu cuvîntul „în”.
    19. La articolul 19:
    la alineatul (1), după cuvintele „se constituie din” se introduc cuvintele „persoane cu funcţii de demnitate publică,”;
    la alineatul (2), cuvintele „au un” se substituie cu cuvintele „sînt persoane cu funcţii de demnitate publică şi funcţionari publici cu”;
    la alineatul (3), după cuvintele „Raporturile de serviciu ale” se introduce textul „persoanelor cu funcţii de demnitate publică sînt reglementate de Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, ale”;
    alineatele (7), (9), (10), (11) şi (12) se abrogă.
    20. Legea se completează cu articolele 19¹–19⁴ cu următorul cuprins:
    „Articolul 19¹. Legitimaţia de serviciu
    (1) Ofiţerului de protecţie i se eliberează legitimaţie şi insignă de serviciu de modelul şi în ordinea stabilite de Serviciu.
    (2) Legitimaţia de serviciu confirmă dreptul ofiţerului de protecţie de a purta şi a deţine armă din dotare şi mijloace speciale, precum şi alte drepturi şi împuterniciri acordate prin legislaţie.
    Articolul 19². Restricţii şi interdicţii
    (1) Ofiţerul de protecţie este restrîns în exerciţiul următoarelor drepturi şi libertăţi:
    a) propagarea ideilor de natură să îl determine pe ofiţerul de protecţie să încalce neutralitatea politică. Opiniile politice pot fi exprimate numai în afara Serviciului, dar nu în public;
    b) asocierea în partide şi în alte organizaţii social-politice.
    (2) Ofiţerul de protecţie nu poate exercita o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude directe.
    (3) Ofiţerului de protecţie îi este interzis:
    a) să practice activităţi incompatibile cu funcţia publică;
    b) să iniţieze, să dea şi să transmită dispoziţii ilegale;
    c) să îndeplinească alte funcţii decît cele în care este numit sau detaşat, să desfăşoare activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie, care nu împiedică îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;
    d) să desfăşoare sau să fie implicat în activitate de întreprinzător, să acorde sprijin altor persoane în astfel de activităţi, să fondeze societăţi comerciale şi cooperative sau să fie asociat, să participe la administrarea acestora;
    e) să utilizeze informaţii, mijloace şi metode specifice activităţii Serviciului în alte scopuri decît cele de serviciu;
    f) să facă uz de calitatea ori de activitatea sa profesională în scop de obţinere de avantaje pentru sine sau pentru alte persoane;
    g) să accepte, fără acordul Preşedintelui Republicii Moldova, distincţii ale altor state, organizaţii internaţionale şi străine;
    h) să tăinuiască informaţii despre acţiuni care ar periclita securitatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat, a obiectelor păzite, precum şi despre tentativele persoanelor neautorizate de a primi informaţii cu caracter de serviciu sau secret;
    i) să susţină sau să tolereze acte de trădare a intereselor de serviciu;
    j) să tăinuiască date biografice, inclusiv despre rudele apropiate;
    k) să intervină pe lîngă persoanele beneficiare de protecţie de stat cu probleme personale sau de grup;
    l) să aibă comportament necinstit, amoral şi josnic sau alt comportament ce ar denigra imaginea şi prestigiul Serviciului;
    m) să organizeze greve sau să participe la acestea;
    n) să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale, informaţionale şi alte bunuri ale statului.
    Articolul 19³. Testarea integrităţii profesionale a ofiţerului
                           de protecţie
    Testarea integrităţii profesionale a ofiţerului de protecţie se efectuează în conformitate cu Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale.
    Articolul 19⁴ . Protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter
                            personal
    (1) Pentru exercitarea obligaţiilor care îi revin, Serviciul are dreptul să creeze şi să administreze registre, sisteme informaţionale şi baze de date, precum şi să prelucreze date cu caracter personal, în modul prevăzut de legislaţie.
    (2) Personalul Serviciului care are acces la datele cu caracter personal ale persoanei supuse măsurii speciale de investigaţii este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor respective.
    (3) Datele despre ofiţerul de protecţie nu se includ în registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici.”
    21. Legea se completează cu capitolul VII¹ cu următorul cuprins:
    Articolul 23¹. Numirea în funcţie şi transferul
    (1) Ofiţerul de protecţie este numit în funcţie şi eliberat din funcţie de către directorul Serviciului în condiţiile legii.
    (2) Statul de personal al Serviciului este aprobat de către directorul Serviciului conform structurii organizatorice şi limitei de personal stabilite de către Preşedintele Republicii Moldova.
    (3) Pentru fiecare funcţie, cu excepţia celei de director, se elaborează o fişă a postului, în care sînt stabilite condiţiile faţă de angajat, relaţiile ierarhice şi atribuţiile de serviciu ale acestuia pe parcursul îndeplinirii serviciului special în funcţia respectivă. Fişa postului se aprobă de către directorul Serviciului.
    (4) Numirea în funcţie a ofiţerului de protecţie se efectuează reieşind din necesităţile Serviciului, respectînd criteriile şi condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (14) şi (15).
    (5) Transferul ofiţerului de protecţie în altă funcţie se efectuează cu acordul acestuia, exceptînd cazurile de aplicare a sancţiunii disciplinare – retrogradarea în funcţie.
    (6) Ofiţerul de protecţie poate fi numit într-o funcţie superioară, echivalentă sau inferioară.
    Funcţia se consideră:
    a) superioară – dacă pentru ea este prevăzut un grad special superior celui stabilit pentru funcţia deţinută, iar în cazul echivalenţei gradelor speciale – un salariu de funcţie mai mare;
    b) echivalentă – dacă pentru ea este prevăzut un grad special echivalent cu cel stabilit pentru funcţia deţinută şi un salariu de funcţie egal;
    c) inferioară – dacă pentru ea este prevăzut un grad special inferior celui stabilit pentru funcţia deţinută, iar în cazul echivalenţei gradelor speciale – un salariu de funcţie mai mic.
    (7) Numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie superioară se efectuează ca măsură de promovare în serviciu. Preferinţă la promovarea în funcţie superioară se acordă ofiţerului de protecţie care:
    a) în urma atestării, este inclus în rezerva candidaţilor la promovare;
    b) pe parcursul îndeplinirii serviciului, a dat dovadă de profesionalism înalt.
    (8) Numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie echivalentă se efectuează:
    a) din necesitate de serviciu, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    b) în urma unor măsuri de reorganizare, cu modificarea statului de personal, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    c) în cazul necorespunderii stării de sănătate condiţiilor funcţiei deţinute, confirmată în avizul comisiei medicale de specialitate, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    d) la cererea personală.
    (9) Numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie inferioară se efectuează:
    a) din necesitate de serviciu, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    b) în legătură cu modificarea statului de personal, dacă numirea ofiţerului de protecţie într-o funcţie echivalentă este imposibilă, cu acordul acestuia;
    c) în cazul necorespunderii stării de sănătate condiţiilor funcţiei deţinute, confirmată în avizul comisiei medicale de specialitate, cu acordul ofiţerului de protecţie;
    d) în legătură cu necorespunderea aptitudinilor ofiţerului de protecţie exigenţelor funcţiei, confirmată prin decizia comisiei de atestare;
    e) la cererea personală;
    f) în legătură cu refuzul de acordare ofiţerului de protecţie a dreptului de acces la secretul de stat;
    g) ca sancţiune disciplinară – retrogradarea în funcţie.
    (10) Numirea în funcţie şi transferul ofiţerului de protecţie se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) respectarea procedurii de prezentare a ofiţerului de protecţie la numirea în funcţie în modul stabilit de către directorul Serviciului;
    b) numirea în funcţie a ofiţerului de protecţie aflat la dispoziţia directorului Serviciului se efectuează într-o perioadă de timp redusă, dar nu mai tîrziu de 2 luni de la trecerea acestuia la dispoziţia directorului Serviciului;
    c) numirea ofiţerului de protecţie căruia i-a fost refuzat accesul la secretul de stat într-o funcţie ce nu presupune acces la informaţia vizată;
    d) transferul ofiţerului de protecţie în cadrul Serviciului fără trecerea acestuia la dispoziţia directorului Serviciului;
    e) transferul ofiţerului de protecţie dintr-o subdiviziune a Serviciului în alta, în funcţie de necesităţile Serviciului, cu acordul acestuia.
    (11) În cazul în care ofiţerul de protecţie consimte să fie numit într-o funcţie superioară, echivalentă sau inferioară, predarea gestiunii se efectuează în cel mult 10 zile de la data stabilită de către directorul Serviciului.
    (12) Persoanele aflate în legătură de rudenie confirmată documentar nu pot fi numite în funcţii ce implică subordonarea sau controlul între acestea.
    (13) În legătură cu necesitatea de serviciu sau cu modificarea statului de personal, ofiţerul de protecţie poate fi admis, pe o perioadă de cel mult 6 luni, la îndeplinirea temporară a obligaţiilor de serviciu atribuite unei funcţii vacante.
    Articolul 23². Delegarea
    1) Ofiţerul de protecţie poate fi delegat, prin ordinul directorului Serviciului, fără eliberarea din funcţie, pe un termen stabilit, pentru îndeplinirea unor misiuni de serviciu, efectuarea diferitor tipuri de instruire şi perfecţionare, participarea la conferinţe, congrese, aplicaţii, antrenamente, competiţii sportive în afara locului de muncă permanent sau peste hotarele ţării etc.
    (2) Ofiţerul de protecţie poate fi delegat pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice.
    (3) Delegarea ofiţerului de protecţie se efectuează prin ordinul directorului Serviciului, eliberîndu-i-se delegaţia în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    (4) Delegaţia, precum şi inscripţiile despre plecarea în/sosirea din locurile de destinaţie sînt autentificate prin semnătura directorului şi prin ştampila Serviciului.
    (5) La declararea stărilor de urgenţă, de asediu sau de război, delegarea ofiţerului de protecţie este întreruptă, acesta urmînd să revină la Serviciu, cu excepţia cazurilor cînd ofiţerul de protecţie este delegat în misiune de protecţie a persoanei beneficiare de protecţie de stat.
    Articolul 23³. Trecerea la dispoziţie
    (1) Trecerea ofiţerului de protecţie la dispoziţia directorului Serviciului se efectuează în următoarele cazuri:
    a) aflarea în concediul parţial plătit de îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 3 ani sau în concediul suplimentar neplătit de îngrijire a copilului de la vîrsta de 3 ani la 6 ani – pe întreaga perioadă a concediului;
    b) aflarea la tratament într-o instituţie medico-sanitară pe o perioadă ce depăşeşte 2 luni – pînă la decizia definitivă a comisiei medicale de specialitate;
    c) înregistrarea în calitate de candidat pentru o funcţie electivă – pe durata campaniei electorale;
    d) efectuarea măsurilor de reorganizare – pe o perioadă ce nu va depăşi 2 luni, timp în care ofiţerul de protecţie urmează să fie numit în altă funcţie, detaşat sau eliberat din Serviciu, în modul stabilit de legislaţia în vigoare;
    e) trimiterea în instanţa de judecată a cauzei penale privind comiterea de către ofiţerul de protecţie a unei infracţiuni;
    f) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă) în situaţie de ostatic sau de persoană internată – pînă la eliberare;
    g) dispariţia sau decesul – pînă la constatarea dispariţiei fără urmă sau a decesului, în modul stabilit de legislaţia în vigoare;
    h) în alte cazuri de imposibilitate a exercitării obligaţiilor de serviciu, în legătură cu expirarea mandatului persoanei beneficiare de protecţie de stat sau pierderea calităţii de persoană protejată, pe o perioadă de cel mult 2 luni, perioadă în care urmează numirea ofiţerului de protecţie în altă funcţie, detaşarea sau încetarea îndeplinirii serviciului.
    (2) În perioada aflării la dispoziţia directorului Serviciului, calitatea de ofiţer de protecţie se menţine.
    (3) Dacă, în perioada aflării la dispoziţia directorului Serviciului, a survenit unul din cazurile prevăzute la art. 24–26, ofiţerul de protecţie este eliberat din Serviciu în condiţiile prezentei legi.
    (4) În termenul de aflare a ofiţerului de protecţie la dispoziţia directorului Serviciului nu se includ:
    a) perioada aflării în concediul de odihnă anual;
    b) perioada aflării în concediul medical.
    (5) În ordinul de trecere la dispoziţia directorului Serviciului, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi h), ofiţerului de protecţie îi pot fi stabilite atribuţii şi sarcini de serviciu speciale.
    (6) În ordinul de trecere a ofiţerului de protecţie la dispoziţia directorului Serviciului vor fi indicate drepturile băneşti de care acesta va beneficia în perioada respectivă.”
    22. Articolul 26:
    alineatul (1):
    la litera c), cuvintele „statelor de funcţii” se substituie cu cuvintele „statului de personal”;
    litera e) se abrogă;
    alineatul se completează cu literele j), k), l) şi m) cu următorul cuprins:
    „j) în legătură cu rezultatul nesatisfăcător obţinut în perioada de probă;
    k) în legătură cu prezentarea de către ofiţerul de protecţie, la încheierea contractului de îndeplinire a serviciului special, a unor documente false, fapt confirmat în modul stabilit;
    l) în legătură cu restabilirea în serviciu, conform hotărîrii instanţei de judecată, a ofiţerului de protecţie care a îndeplinit anterior această funcţie, dacă acesta refuză transferul într-o altă funcţie;
    m) în alte cazuri prevăzute de Codul muncii.”
    la alineatul (3), textul „de îngrijire a copilului în vîrstă de pînă la 6 ani,” se exclude;
    la alineatul (4), după textul „în baza art. 25” se introduce textul „ , cu excepţia ofiţerilor de protecţie care beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă”, iar textul „lit. f)–i)” se substituie cu textul „lit. f)–m)”.
    23. Legea se completează cu articolul 26¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 26¹. Modul de încetare a îndeplinirii serviciului
    (1) Îndeplinirea serviciului încetează la data emiterii ordinului de eliberare din Serviciu, dacă în ordin nu este indicată o altă dată. Ofiţerul de protecţie urmează să predea documentaţia de serviciu gestionată pînă la data emiterii ordinului de eliberare.
    (2) În cazul încetării îndeplinirii serviciului conform art. 24 lit. d), Serviciul este obligat să îl informeze pe ofiţerul de protecţie, în scris, cu 2 luni înainte de expirarea contractului, despre intenţia de a încheia sau nu un contract succesiv. Ofiţerul de protecţie al cărui termen de aflare în serviciu a fost prelungit peste limita de vîrstă de aflare în serviciu şi al cărui contract a expirat este concediat din Serviciu.
    (3) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. a) în cazul în care acesta atinge limita de vîrstă de aflare în serviciu stabilită pentru ofiţerul de protecţie. Serviciul este obligat să îl informeze, cu 2 luni înainte, pe ofiţerul de protecţie despre atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu. În cazul dorinţei părţilor de încheiere a unui nou contract, ofiţerul de protecţie este supus examinării de comisia medicală de specialitate pentru aprecierea stării de sănătate necesare îndeplinirii serviciului.
    (4) În interesul completării efectivului Serviciului, ofiţerii de protecţie consideraţi de comisia medicală de specialitate ca fiind apţi pentru serviciu şi care demonstrează o înaltă competenţă profesională, la solicitarea acestora şi la decizia directorului Serviciului, pot fi lăsaţi pentru continuarea serviciului pînă la 5 ani peste limita de vîrstă de aflare în serviciu.
    (5) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. b) în cazul în care acesta a fost considerat de către comisia medicală de specialitate ca fiind inapt pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.
    (6) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. c) în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii.
    (7) În cazul reorganizării Serviciului (subdiviziunii), de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi în serviciu beneficiază ofiţerii de protecţie cu o calificare mai înaltă. Dacă aceştia au calificări şi rezultate în serviciu egale, dar nu beneficiază de dreptul la pensie, de dreptul de a fi lăsaţi în serviciu beneficiază ofiţerii de protecţie care:
    a) au o vechime mai mare în serviciu;
    b) au suferit în timpul îndeplinirii serviciului un accident sau au contractat o boală profesională;
    c) se află la studii şi urmează să fie promovaţi;
    d) au participat la acţiuni de luptă pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;
    e) mai au cel mult 2 ani pînă la stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă;
    f) au fost stimulaţi pentru succese în serviciu şi nu au sancţiuni disciplinare în vigoare;
    g) au obligaţii familiale şi întreţin două sau mai multe persoane şi/sau o persoană cu dizabilităţi.
    (8) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. d) în cazul în care există consimţămîntul în scris al acestuia de a fi transferat şi un acord în scris al directorului Serviciului care permite efectuarea transferului, precum şi solicitarea autorităţii publice adresată conducerii Serviciului.
    (9) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. f) în cazul încălcării grave a disciplinei de serviciu, fapt ce a cauzat un prejudiciu material şi/sau a denigrat imaginea, onoarea ori reputaţia Serviciului. Concedierea ofiţerului de protecţie se efectuează în baza ordinului respectiv, ca urmare a anchetei de serviciu aprobate de către directorul Serviciului.
    (10) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. g) în cazul în care acesta nu corespunde funcţiei deţinute ca urmare a calificării insuficiente, fapt confirmat prin decizia comisiei de atestare. Procedura de efectuare a atestării este stabilită în actul normativ al Serviciului.
    (11) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. h) în cazul în care instanţa de judecată a pronunţat o hotărîre definitivă şi irevocabilă. Ofiţerul de protecţie este concediat de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti.
    (12) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. h¹) în cazul aflării acestuia în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.
    (13) În cazul pierderii calităţii de cetăţean al Republicii Moldova, ofiţerul de protecţie este obligat să informeze despre aceasta în scris conducerea Serviciului şi să înceteze îndeplinirea serviciului în temeiul prevăzut la art. 25 pînă la pierderea calităţii de cetăţean al Republicii Moldova. În cazul în care ofiţerul de protecţie nu a informat în scris conducerea Serviciului şi s-a constatat că acesta a pierdut calitatea de cetăţean al Republicii Moldova, el este concediat, conform art. 26 alin. (1) lit. i), în timp de 3 zile de la data constatării acestor fapte.
    (14) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. j) în cazul în care rezultatul perioadei de probă este nesatisfăcător.
    (15) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. k) în cazul în care a tăinuit intenţionat sau a denaturat datele biografice ori a prezentat documente false la încheierea contractului de îndeplinire a serviciului special.
    (16) Ofiţerul de protecţie este concediat în temeiul art. 26 alin. (1) lit. l) în cazul în care a fost restabilit, conform hotărîrii instanţei de judecată, ofiţerul de protecţie care a îndeplinit anterior această funcţie, dacă acesta refuză transferul într-o altă funcţie.
    (17) Ofiţerilor de protecţie care au îndeplinit ireproşabil, cumulativ în calcul calendaristic, serviciul special şi inclusiv serviciul militar prin contract timp de 20 de ani şi mai mult, la eliberarea din Serviciu, prin ordinul directorului Serviciului, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma de serviciu şi însemnele distinctive ale ofiţerului de protecţie.”
    24. La articolul 28 alineatul (2), cuvintele „poate fi” se substituie cu cuvîntul „este”.
    25. Articolul 30 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 30. Timpul de odihnă. Concediile
    (1) Ofiţerii de protecţie au dreptul la odihnă asigurată prin acordarea zilelor de odihnă şi de sărbătoare nelucrătoare, concediului de odihnă anual şi concediilor suplimentare, concediilor sociale (medicale, de maternitate şi de îngrijire a copiilor) şi a altor concedii (pe motive familiale, pentru studii etc.), conform legislaţiei.
    (2) Ofiţerii de protecţie au dreptul la concediu de odihnă anual de 35 de zile calendaristice. Programarea concediilor de odihnă anuale, acordarea lor şi rechemarea din concediu se fac în condiţiile generale stabilite de Codul muncii.
    (3) În cazul în care vechimea în serviciu depăşeşte 10, 15 şi 20 de ani, concediul de odihnă anual plătit se măreşte, respectiv, cu 5, 10 şi 15 zile calendaristice.
    (4) În anul încadrării, după expirarea a 6 luni de muncă sau în anul eliberării din Serviciu, durata concediului de odihnă se calculează prin împărţirea la 12 a duratei concediilor prevăzute la alin. (2) şi (3) şi prin înmulţirea numărului de zile cu numărul de luni complete de serviciu. Numărul de zile se rotunjeşte prin creşterea acestuia.
    (5) În cazul în care ofiţerul de protecţie s-a îmbolnăvit în timpul concediilor prevăzute la alin. (2) şi (3), durata acestora se prelungeşte, după însănătoşire, cu numărul de zile de boală din timpul concediului, cu excepţia cazului în care a fost emis ordinul de trecere la dispoziţia directorului Serviciului. Prelungirea concediilor este aprobată prin ordinul directorului Serviciului şi are drept temei certificatul medical.
    (6) Concediul medical plătit se acordă în temeiul certificatului medical sau al concluziei comisiei medicale de specialitate, eliberate de către instituţia medicală care deserveşte Serviciul, şi este plătit integral. Durata concediului medical este determinată de timpul de aflare neîntreruptă la tratament staţionar sau ambulatoriu.
    (7) Dacă, pe parcursul unui an calendaristic, durata eliberărilor de la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu pe motiv de boală depăşeşte 36 de zile, ofiţerul de protecţie este supus examenului comisiei medicale de specialitate pentru stabilirea aptitudinii necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu conform funcţiei deţinute. Timpul de aflare la tratament a ofiţerului de protecţie traumatizat în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu nu este limitat.
    (8) Concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului, inclusiv indemnizaţia pentru soţia aflată la întreţinerea ofiţerului de protecţie, se acordă conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către ofiţerul de protecţie în ultimele 12 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea soţului ofiţer de protecţie este venitul mediu lunar al soţului. Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu, din mijloacele bugetului de stat.
    (9) Unuia dintre părinţi angajaţi ai Serviciului care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri în scris, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu directorul Serviciului.
    (10) Ofiţerilor de protecţie li se acordă concediu pentru studii în scop de susţinere a:
    a) examenelor de admitere în instituţii de învăţămînt superior;
    b) sesiunii de examinare, a examenelor de stat şi a lucrării de diplomă. Durata concediului pentru studii este stabilită în conformitate cu legislaţia în vigoare. După încheierea sesiunii, ofiţerul de protecţie prezintă la serviciu o confirmare în scris privind participarea la sesiune.”
    26. La articolul 31 alineatul (5) litera c), cuvintele „trecerii în rezervă (retragere)” se substituie cu cuvintele „încetării îndeplinirii serviciului”, iar textul „lit. f)–i)” – cu textul „lit. f)–m)”.
    27. La articolul 32, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Modelul uniformei, însemnele distinctive, normele de asigurare cu uniformă sînt aprobate prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Regulile de port al uniformei sînt stabilite de către directorul Serviciului.”
    28. La articolul 33, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Salarizarea personalului Serviciului se efectuează în modul, condiţiile şi în mărimile prevăzute de legislaţia în vigoare.”
    29. La articolul 36 alineatul (2), cuvintele „trecere în rezervă (retragere)” se substituie cu cuvintele „încetarea îndeplinirii serviciului”.
    30. Articolul 38:
    la alineatul (1), textul „lit. a)–e)” se substituie cu textul „lit. a)–d)”;
    articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
    „(4) Indemnizaţia de concediere a ofiţerului de protecţie decorat cu distincţii de stat în perioada îndeplinirii serviciului se majorează cu două salarii lunare.”
    31. La articolul 40 alineatul (1), cuvintele „trecerea în rezervă (retragere)” se substituie cu cuvintele „încetarea îndeplinirii serviciului”.
    32. La articolul 41, cuvintele „prin actul normativ al Guvernului” se substituie cu cuvintele „prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova”.
    Art. V. – La articolul 6 alineatul (5) din Legea nr. 86 din 28 iulie 2011 cu privire la simbolurile publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 164–165, art. 478), cu modificările ulterioare, după sintagma „Forţele Armate” se introduce textul „ , ale Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat”.
    Art.VI. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art. III, care se pune în aplicare la 1 iulie 2015, şi a art. IV pct.25, care se pune în aplicare de la 1 ianuarie 2016.
    Art. VII. – Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
    a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va asigura republicarea Legii nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu renumerotarea elementelor actului legislativ şi corectarea, după caz, a trimiterilor la acestea.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                Andrian CANDU

    Nr. 101. Chişinău, 18 iunie 2015.