ID intern unic: 365391
Версия на русском
Republica Moldova
din 09.06.2016
cu privire la modificarea şi completarea Reglementării
tehnice RT 38370700-003:2009 „Televiziune digitală.
Sisteme, parametri de bază şi metode de măsurări”
tehnice RT 38370700-003:2009 „Televiziune digitală.
Sisteme, parametri de bază şi metode de măsurări”
În temeiul prevederilor art. 3 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial, 2007, nr. 36-38, art. 141) şi pct. 8 subpct. 1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 389 din 17 mai 2010 (Monitorul Oficial, 2010, nr. 78-80, art. 460), cu modificările şi completările ulterioare,
1) În denumirea Reglementării tehnice sintagma „RT 38370700-003:2009” se exclude.
2) În punctul 2.1:
a) noţiunea de „adaptor de televiziune digitală” se substituie cu noţiunea „receptoare digitale – toate dispozitivele capabile să recepţioneze şi să decodeze semnalele televiziunii digitale, în scopul de a prezenta contentul audio şi video”, iar noţiunea de „televiziune prin internet” se exclude;
b) noţiunea „tipul modulaţiei QAM-64” se exclude.
3) În punctul 2.2:
a) semnificaţia unor abrevieri se expune în redacţie nouă:
b) se completează cu abrevieri noi în ordine alfabetică:
c) se exclud următoarele abrevieri: BSS, FSS, LSB şi TDM.
„4.1. PARAMETRII DE BAZĂ A SISTEMULUI DE RADIODIFUZIUNE VIDEO DIGITALĂ TERESTRĂ DVB-T/T2
Sistemele DVB-T/T2 au fost elaborate cu proprietăţi de flexibilitate substanţială, asigurată opţiunilor de selectare a unei game largi de parametri, realizaţi în scopul adaptării la toate canalele pentru diverse regimuri de lucru, inclusiv recepţie fixă, mobilă şi portabilă, precum şi construirea reţelelor monofrecvenţă.
Implementarea televiziunii digitale terestre în Republica Moldova se va efectua pe baza sistemului DVB-T2.
Standardul DVB-T2 este bazat pe aceleaşi principii ca şi DVB-T, oferind o flexibilitate foarte mare pentru modurile de transmitere. DVB-T2 oferă o rată de transfer a informaţiei mult mai mare sau un semnal mult mai rezistent erorilor. Rata mai mare de transfer, împreună cu codarea MPEG-4, înseamnă posibilitatea transmiterii a mai mult de 2 canale HD pe acelaşi multiplex.
Sistemul DVB-T2 este definit ca un bloc funcţional de echipamente, ce asigură adaptarea semnalului televizat digital, prezentat în banda principală de frecvenţe la ieşirea multiplexorului de transport MPEG-4, la caracteristicile unui canal radio standard de difuziune terestră, avînd lărgimea de bandă de 8 MHz.
În funcţie de schema de transmisie selectată în sistemul DVB-T2 se vor forma patru grupuri de constelaţii de semnal uniforme pentru transmiterea ierarhică (cu utilizarea QPSK, 16 QAM, 64 QAM şi 256 QAM).
Spectrul teoretic al semnalului OFDM pentru un canal cu lărgimea de bandă de 8 MHz este prezentat în Figura 4.1.1.
Pentru fiecare dintre sistemele de televiziune color (vezi Figura 4.1.2) se stabileşte masca sa spectrală de protecţie în afara benzii (valoarea admisibilă pentru distribuirea spectrală a puterii în afara benzii, exprimată în dB).
Totodată, există noţiunea de mască critică şi necritică. Masca necritică (pentru canalul digital) se va utiliza în cazul canalului analogic adiacent. Această mască are cerinţe minimale de protecţie faţă de canalul analogic şi se va aplică în cazurile cînd:
- nu sînt deosebiri de polarizare între canalul analogic şi cel digital;
- componentele de putere ale emiţătoarelor sînt egale ( puterea de vîrf a emiţătorului analogic PA este egală cu puterea medie a emiţătorului digital PD).
În cazul în care puterile de ieşire nu sînt egale, atunci punctele critice ale măştii (Figura 4.1.2) trebuie să fie corectate proporţional cu limitele diferenţelor de putere prin coeficientul de corecţie C:
(1)
Masca critică (Figura 4.1.3) se va utiliza în cazurile cînd pe canalele adiacente ale emiţătorului DVB-T2 se difuzează alte tipuri de servicii (de putere redusă sau care lucrează numai la recepţie). În aceste cazuri, cerinţele pentru selectivitate (reprimarea în afara canalului) sînt semnificativ mai mari decît în cazul măştii necritice.
Frecvenţa nominală centrală fc a semnalului radioelectric se va determina de expresia:
(2)
unde, N este numărul canalului
În expresia (2) frecvenţa nominală centrală a semnalului RF este indicată pentru banda 470-694 MHz cu lărgimea benzii canalului de 8 MHz. Pentru îmbunătăţirea utilizării spectrului de frecvenţe, se admite ofsetul frecvenţei nominale centrale.
Parametrii tehnici de bază ai sistemelor DVB-T şi DVB-T2 sunt prezentaţi în Tabelul 4.1.1.
Tabelul 4.1.1. Parametrii tehnici de bază ai sistemelor DVB-T şi DVB-T2
Parametrii de funcţionare a sistemului DVB-T şi a sistemului DVB-T2 sunt prezentaţi în Tabelul 4.1.2 şi, respectiv, Tabelul 4.1.3.
Tabelul 4.1.2. Parametrii de bază de funcţionare a sistemului DVB-T
Tabelul 4.1.3. Parametrii de bază de funcţionare a sistemului DVB-T2
ORDON:
1. Reglementarea tehnică RT 38370700-003:2009 „Televiziune digitală. Sisteme, parametri de bază şi metode de măsurări”, aprobată prin Ordinul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor nr. 15 din 2 februarie 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:1) În denumirea Reglementării tehnice sintagma „RT 38370700-003:2009” se exclude.
2) În punctul 2.1:
a) noţiunea de „adaptor de televiziune digitală” se substituie cu noţiunea „receptoare digitale – toate dispozitivele capabile să recepţioneze şi să decodeze semnalele televiziunii digitale, în scopul de a prezenta contentul audio şi video”, iar noţiunea de „televiziune prin internet” se exclude;
b) noţiunea „tipul modulaţiei QAM-64” se exclude.
3) În punctul 2.2:
a) semnificaţia unor abrevieri se expune în redacţie nouă:
|
DVB-C
|
sistem de radiodifuziune video digitală prin cablu
(Digital Video Broadcasting Cable) |
|
DVB-H
|
sistem de radiodifuziune video digitală pentru terminale portabile (Digital Video Broadcasting Handheld) |
|
DVB-S
|
sistem de radiodifuziune video digitală prin satelit (Digital Video Broadcasting Satellite) |
|
DVB-T
|
sistem de radiodifuziune video digitală terestră (Digital Video Broadcasting Terrestrial) |
|
FEC
|
corecţia în avans a erorilor (Forward Error Correction) |
|
MPEG
|
familie de standarde de compresie a informaţiei audio şi video în format digital, elaborate de comitetul internaţional de standardizare-Grupul de Experţi al Imaginilor în Mişcare (Moving Pictures Experts Group) |
|
OFDM
|
multiplexare cu diviziune în frecvenţă ortogonală
(Orthogonal Frequency Division Multiplex) |
|
QAM
|
modulaţie de amplitudine în cuadratură
(Quadrature Amplitude Modulation)
|
|
QPSK
|
(modulaţie cu) deviaţie de fază în cuadratură
(Quadrature Phase Shift Keying)
|
|
DVB
|
radiodifuziune video digitală (Digital Video Broadcasting)
|
|
DVB-T2
|
sistem de radiodifuziune video video digitală terestră de generaţia a doua (Digital Video Broadcasting - Second Generation Terrestrial) |
|
DVB-S2
|
sistem de radiodifuziune video digitală prin satelit de generaţia a doua (Digital Video Broadcasting - Satellite Second Generation) |
|
DVB-C2
|
sistem de radiodifuziune video digitală prin cablu de generaţia a doua (Digital Video Broadcasting - Cable Second Generation) |
|
GSE
|
încapsularea fluxului generic (Generic Stream Encapsulation) |
|
FFT
|
transformata Fourier rapidă (Fast Fourier Transform) |
|
IPTV
|
sistem de televiziune digitală difuzat prin reţele bazate pe protocoale Internet (Internet Protocol Television) |
|
HD
|
format de calitate a imaginii de înaltă definiţie
(High Definition)
|
|
LPDC
|
verificarea parităţii la densitate redusă (Low Density Parity Check) |
|
MFN
|
reţea cu mai multe frecvenţe (Multiple Frequency Network)
|
|
PAPR
|
raport de putere vîrf la medie (Peak to Average Power Ratio)
|
|
PSI
|
informaţia specifică a programului
(Programme Specific Information)
|
|
SD
|
format de calitate a imaginii de definiţie standard
(Standard Definition) |
|
T2-MI
|
interfaţa modulatorului DVB-T2 (DVB-T2 modulator interface)
|
4) În punctul 3.2.1 se modifică banda de frecvenţă din „470-862” în „470-694”.
5) În punctul 3.2.2, alineatul doi, sintagma „Sistemul trebuie să defineşte” se substituie cu sintagma „Sistemul se defineşte”.
6) În punctul 3.2.3 termenii „bait, baiţi” se substituie cu termenii „octet, octeţi”.
7) În punctul 3.3 sintagma „Platformele sistemelor DVB (-T, -S, -C)” se substituie cu sintagma „Platformele sistemelor DVB (-T, -T2,-S, -S2, -C, -C2 şi H).
8) Punctul 3.3. se completează cu un alineat nou:
„În funcţie de mediul de transmisie sistemele de radiodifuziune video digitală se clasifică în trei categorii:
- Radiodifuziune digitală terestră (DVB-T/T2), care este realizată în diferite variante: staţionar, pentru echipamente portabile, de înaltă definiţie etc.;
- Radiodifuziune digitală cu transmisie ghidată prin cablu (DVB-C/C2);
- Radiodifuziune digitală cu transmisie de pe satelit (DVB-S/S2).
Aceste sisteme, cu modificările şi completările ulterioare, sunt autorizate pentru transmisiuni video digitale pe teritoriul Republicii Moldova.”
9) Punctele 3.3.1, 3.3.2 şi 3.3.3 se exclud.
10) În punctul 3.4 după sintagma „MPEG 7” se completează cu sintagma „MPEG H”.
11) Conţinutul punctului 4 se expune în redacţie nouă:
„Specificaţiile DVB (-C/C2, -S/S2, -T/T2, -H) sînt distincte prin nivelul subsistemelor de adaptare la canalul de difuzare al programelor, în special, prin metodele şi parametrii utilizaţi în sincronizarea ciclică, în codificare şi modulare şi prin algoritmul de codificare al semnalului audio.
În perioada de tranziţie la televiziunea digitală terestră în format DVB-T2 staţiile de televiziune analogică terestră nu trebuie să creeze perturbaţii prejudiciabile staţiilor digitale terestre şi nu pot solicita protecţie de la perturbaţiile staţiilor digitale.
Următoarele moduri de operare sînt definite pentru transmisiile DVB: „1K, 2K, 4K, 8K, 16K şi 32K”.
Toate aceste specificaţii pentru multiplexare folosesc sintaxa MPEG. Ele utilizează codul Reed-Solomon (204188, t = 8), care permite corectarea pînă la 8 octeţi eronaţi aleatoriu într-un cuvînt recepţionat de 204 octeţi.
Cu toate acestea, specificaţia satelit adaugă codul de corecţie al erorilor interne, iar specificaţia terestră adaugă codificarea corecţiei erorilor specificaţiei satelit, interleavingul frecvenţei şi octeţilor.
Metodele de modulare sînt, de asemenea, diferite, fiind adaptate la caracteristicile canalelor.”
12) Punctul 4.1 se modifică şi se expune în redacţie nouă:5) În punctul 3.2.2, alineatul doi, sintagma „Sistemul trebuie să defineşte” se substituie cu sintagma „Sistemul se defineşte”.
6) În punctul 3.2.3 termenii „bait, baiţi” se substituie cu termenii „octet, octeţi”.
7) În punctul 3.3 sintagma „Platformele sistemelor DVB (-T, -S, -C)” se substituie cu sintagma „Platformele sistemelor DVB (-T, -T2,-S, -S2, -C, -C2 şi H).
8) Punctul 3.3. se completează cu un alineat nou:
„În funcţie de mediul de transmisie sistemele de radiodifuziune video digitală se clasifică în trei categorii:
- Radiodifuziune digitală terestră (DVB-T/T2), care este realizată în diferite variante: staţionar, pentru echipamente portabile, de înaltă definiţie etc.;
- Radiodifuziune digitală cu transmisie ghidată prin cablu (DVB-C/C2);
- Radiodifuziune digitală cu transmisie de pe satelit (DVB-S/S2).
Aceste sisteme, cu modificările şi completările ulterioare, sunt autorizate pentru transmisiuni video digitale pe teritoriul Republicii Moldova.”
9) Punctele 3.3.1, 3.3.2 şi 3.3.3 se exclud.
10) În punctul 3.4 după sintagma „MPEG 7” se completează cu sintagma „MPEG H”.
11) Conţinutul punctului 4 se expune în redacţie nouă:
„Specificaţiile DVB (-C/C2, -S/S2, -T/T2, -H) sînt distincte prin nivelul subsistemelor de adaptare la canalul de difuzare al programelor, în special, prin metodele şi parametrii utilizaţi în sincronizarea ciclică, în codificare şi modulare şi prin algoritmul de codificare al semnalului audio.
În perioada de tranziţie la televiziunea digitală terestră în format DVB-T2 staţiile de televiziune analogică terestră nu trebuie să creeze perturbaţii prejudiciabile staţiilor digitale terestre şi nu pot solicita protecţie de la perturbaţiile staţiilor digitale.
Următoarele moduri de operare sînt definite pentru transmisiile DVB: „1K, 2K, 4K, 8K, 16K şi 32K”.
Toate aceste specificaţii pentru multiplexare folosesc sintaxa MPEG. Ele utilizează codul Reed-Solomon (204188, t = 8), care permite corectarea pînă la 8 octeţi eronaţi aleatoriu într-un cuvînt recepţionat de 204 octeţi.
Cu toate acestea, specificaţia satelit adaugă codul de corecţie al erorilor interne, iar specificaţia terestră adaugă codificarea corecţiei erorilor specificaţiei satelit, interleavingul frecvenţei şi octeţilor.
Metodele de modulare sînt, de asemenea, diferite, fiind adaptate la caracteristicile canalelor.”
„4.1. PARAMETRII DE BAZĂ A SISTEMULUI DE RADIODIFUZIUNE VIDEO DIGITALĂ TERESTRĂ DVB-T/T2
Sistemele DVB-T/T2 au fost elaborate cu proprietăţi de flexibilitate substanţială, asigurată opţiunilor de selectare a unei game largi de parametri, realizaţi în scopul adaptării la toate canalele pentru diverse regimuri de lucru, inclusiv recepţie fixă, mobilă şi portabilă, precum şi construirea reţelelor monofrecvenţă.
Implementarea televiziunii digitale terestre în Republica Moldova se va efectua pe baza sistemului DVB-T2.
Standardul DVB-T2 este bazat pe aceleaşi principii ca şi DVB-T, oferind o flexibilitate foarte mare pentru modurile de transmitere. DVB-T2 oferă o rată de transfer a informaţiei mult mai mare sau un semnal mult mai rezistent erorilor. Rata mai mare de transfer, împreună cu codarea MPEG-4, înseamnă posibilitatea transmiterii a mai mult de 2 canale HD pe acelaşi multiplex.
Sistemul DVB-T2 este definit ca un bloc funcţional de echipamente, ce asigură adaptarea semnalului televizat digital, prezentat în banda principală de frecvenţe la ieşirea multiplexorului de transport MPEG-4, la caracteristicile unui canal radio standard de difuziune terestră, avînd lărgimea de bandă de 8 MHz.
În funcţie de schema de transmisie selectată în sistemul DVB-T2 se vor forma patru grupuri de constelaţii de semnal uniforme pentru transmiterea ierarhică (cu utilizarea QPSK, 16 QAM, 64 QAM şi 256 QAM).
Spectrul teoretic al semnalului OFDM pentru un canal cu lărgimea de bandă de 8 MHz este prezentat în Figura 4.1.1.
Pentru fiecare dintre sistemele de televiziune color (vezi Figura 4.1.2) se stabileşte masca sa spectrală de protecţie în afara benzii (valoarea admisibilă pentru distribuirea spectrală a puterii în afara benzii, exprimată în dB).
Totodată, există noţiunea de mască critică şi necritică. Masca necritică (pentru canalul digital) se va utiliza în cazul canalului analogic adiacent. Această mască are cerinţe minimale de protecţie faţă de canalul analogic şi se va aplică în cazurile cînd:
- nu sînt deosebiri de polarizare între canalul analogic şi cel digital;
- componentele de putere ale emiţătoarelor sînt egale ( puterea de vîrf a emiţătorului analogic PA este egală cu puterea medie a emiţătorului digital PD).
În cazul în care puterile de ieşire nu sînt egale, atunci punctele critice ale măştii (Figura 4.1.2) trebuie să fie corectate proporţional cu limitele diferenţelor de putere prin coeficientul de corecţie C:
(1)Frecvenţa nominală centrală fc a semnalului radioelectric se va determina de expresia:
(2)În expresia (2) frecvenţa nominală centrală a semnalului RF este indicată pentru banda 470-694 MHz cu lărgimea benzii canalului de 8 MHz. Pentru îmbunătăţirea utilizării spectrului de frecvenţe, se admite ofsetul frecvenţei nominale centrale.
Tabelul 4.1.1. Parametrii tehnici de bază ai sistemelor DVB-T şi DVB-T2
|
Caracteristica
|
DVB-T
|
DVB-T2
|
|
Frecvenţa corectării erorilor (FEC) |
Codarea convoluţională + Reed Solomon 1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 7/8 |
LDPC + BCH 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 |
|
Tipuri de modulare |
QPSK, 16QAM, 64QAM |
QPSK, 16QAM, 64QAM, 256QAM |
|
Intervalul de gardă |
1/4, 1/8, 1/16, 1/32 |
1/4, 19/128, 1/8, 19/256, 1/16, 1/32, 1/128 |
|
Moduri (FFT Size) |
2K, 8K |
1k,2K, 4k, 8K, 16k, 32k |
|
Semnale pilot dispersate |
8% din toate |
1%, 2%, 4%, 8% din toate |
|
Semnale pilot continui |
2,0% din toate |
0,4%-2,4%, (0,4%-0,8, în 8k-32k) |
|
Lărgimea de bandă |
6, 7, 8 MHz |
1.7, 5, 6, 7, 8, 10 MHz |
|
Rata de transfer a datelor |
24Mbit/s
|
40 Mbit/s |
|
Rata maximă de transfer a datelor (20 dB semnal/zgomot) |
31.7Mbit/s (folosind 8MHz ) |
45.5 Mbit/s (folosind 8 MHz) |
|
Rata semnal/zgomot, necesară (24 Mbit/s) |
16.7 dB |
10.8dB
|
Tabelul 4.1.2. Parametrii de bază de funcţionare a sistemului DVB-T
|
Parametru
|
Valorile parametrului
|
|||||||
|
8k
|
2k
|
|||||||
|
Numărul purtătoarelor în simbolul OFDM
|
6817
|
1705
|
||||||
|
Numărul purtătoarelor utile în simbolul OFDM
|
6048
|
1512
|
||||||
|
Numărul semnalelor-pilot dispersaţi în cadrul OFDM
|
524
|
131
|
||||||
|
Numărul semnalelor-pilot cu repetări incontinue în cadrul OFDM
|
177
|
45
|
||||||
|
Numărul purtătoarelor de semnalizare ale parametrilor de transmisie din cadrul OFDM |
68
|
17
|
||||||
|
Durata componenţei utile a simbolului OFDM, µs
|
896
|
224
|
||||||
|
Ecartul între purtătoarele adiacente, Hz
|
1116
|
4464
|
||||||
|
Ecartul între purtătoarele marginale în simbolul OFDM, MHz
|
7,608258
|
7,611607
|
||||||
|
Frecvenţa de consecutivitate a simbolurilor datelor, MHz
|
6,75
|
6,75
|
||||||
|
Lărgimea benzii de frecvenţe a canalului, MHz
|
6, 7 şi 8
|
6, 7 şi 8
|
||||||
|
Numărul biţilor per simbol
|
2,4,6
|
2,4,6
|
||||||
|
Codarea Reed-Solomon
|
T=8 (204, 188)
|
T=8 (204, 188)
|
||||||
|
Durata secvenţei pseudoaleatorie, bait
|
1503
|
1503
|
||||||
|
Rata de transmisie a datelor utile, Mbps
|
4,98…31,67
|
4,98…31,67
|
||||||
|
Rata codului intern
|
1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 7/8
|
1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 7/8
|
||||||
|
Modularea purtătoarelor
|
QPSK, 16QAM, 64QAM
|
QPSK, 16QAM, 64QAM
|
||||||
|
Intervalul de gardă relativ TG/TU
|
1/4
|
1/8
|
1/16
|
1/32
|
1/4
|
1/8
|
1/16
|
1/32
|
|
Durata componentei utile a simbolului TU, µs
|
896
|
224
|
||||||
|
Durata intervalului de gardă TG, µs
|
224
|
112
|
56
|
28
|
56
|
28
|
14
|
7
|
|
Durata simbolului TS = TG + TU, µs
|
1120
|
1008
|
952
|
924
|
280
|
252
|
238
|
231
|
|
Distanţarea maximală între emiţătoarele din reţeaua monofrecvenţă (SFN), km |
67,2
|
33,6
|
16,8
|
8,4
|
16,8
|
8,4
|
4,2
|
2,1
|
Tabelul 4.1.3. Parametrii de bază de funcţionare a sistemului DVB-T2
|
Parametru
|
Modul 1k
|
Modul 2k
|
Modul 4k
|
Modul 8k
|
Modul 16k
|
Modul 32k
|
|
|
Numărul total de purtătoare Ktotal |
mod normal
|
853
|
1705
|
3409
|
6817
|
13633
|
27265
|
|
mod extins
|
n/a
|
n/a
|
n/a
|
6913
|
13921
|
27841
|
|
|
Numărul minim de purtătoare Kmin |
mod normal
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
mod extins
|
n/a
|
n/a
|
n/a
|
0
|
0
|
0
|
|
|
Numărul maxim de purtătoare Kmax |
mod normal
|
852
|
1704
|
3408
|
6816
|
13632
|
27264
|
|
mod extins
|
n/a
|
n/a
|
n/a
|
6912
|
13920
|
27840
|
|
|
Numărul de purtătoare în modul extins (nota 2)
|
0
|
0
|
0
|
48
|
144
|
288
|
|
|
Durata, TU
|
1024T
|
2048T
|
4096T
|
8192T
|
16384T
|
38768T
|
|
|
Durata, TU μs (nota 3) |
112
|
224
|
448
|
896
|
1792
|
3584
|
|
|
Spaţiu purtătoarelor 1/ TU (Hz) (nota 1 şi 2)
|
8929
|
4464
|
2232
|
1116
|
558
|
279
|
|
|
Spaţiu dintre purtătoare Kmin şi Kmax (nota 2) |
mod normal
|
7,61MHz
|
7,61MHz
|
7,61MHz
|
7,61MHz
|
7,61MHz
|
7,61MHz
|
|
mod extins
|
n/a
|
n/a
|
n/a
|
7,71MHz
|
7,77MHz
|
7,77MHz
|
|
T - perioada elementară, TU - perioada elementară în funcţie de lărgimea de bandă
Nota 1 - Valoarea cu italic este valoare aproximată
Nota 2 - Aceasta valoare este folosită pentru definirea secvenţei pilot, atît în modul normal cît şi cel extins
Nota 3 - Valori pentru canale cu lărgimea de bandă de 8 MHz
În tabelul 4.1.4 sînt prezentate valorile necesare minimale a raportului purtătoare/zgomot (C/N) a transmisiei nonierarhice pentru obţinerea BER= 2 × 10-4 la ieşirea decodorului Viterbi (valorile teoretice calculate) pentru toate combinaţiile ratelor de codificare şi tipurilor de modulare pentru standardul DVB-T.
Tabelul 4.1.4. Parametrii de bază de exploatare ai standardului DVB-T
Nota 1 - Valoarea cu italic este valoare aproximată
Nota 2 - Aceasta valoare este folosită pentru definirea secvenţei pilot, atît în modul normal cît şi cel extins
Nota 3 - Valori pentru canale cu lărgimea de bandă de 8 MHz
În tabelul 4.1.4 sînt prezentate valorile necesare minimale a raportului purtătoare/zgomot (C/N) a transmisiei nonierarhice pentru obţinerea BER= 2 × 10-4 la ieşirea decodorului Viterbi (valorile teoretice calculate) pentru toate combinaţiile ratelor de codificare şi tipurilor de modulare pentru standardul DVB-T.
Tabelul 4.1.4. Parametrii de bază de exploatare ai standardului DVB-T
|
C/N necesar pentru BER = 2×10-4 |
Rata de biţi (Mbps)
|
|||||||
|
Modularea
|
Rata de |
Canalul |
Canalul |
Canalul |
Δ/TU = 1/4
|
Δ/TU = 1/8
|
Δ/TU = 1/16
|
Δ/TU = 1/32
|
|
QPSK
|
1/2
|
3,1
|
3,6
|
5,4
|
4,98
|
5,53
|
5,85
|
6,03
|
|
2/3
|
4,9
|
5,7
|
8,4
|
6,64
|
7,37
|
7,81
|
8,04
|
|
|
3/4
|
5,9
|
6,8
|
10,7
|
7,46
|
8,29
|
8,78
|
9,05
|
|
|
5/6
|
6,9
|
8,0
|
13,1
|
8,29
|
9,22
|
9,76
|
10,05
|
|
|
7/8
|
7,7
|
8,7
|
16,3
|
8,71
|
9,68
|
10,25
|
10,56
|
|
|
16QAM
|
1/2
|
8,8
|
9,6
|
11,2
|
9,95
|
11,06
|
11,71
|
12,06
|
|
2/3
|
11,1
|
11,6
|
14,2
|
13,27
|
14,75
|
15,61
|
16,09
|
|
|
3/4
|
12,5
|
13,0
|
16,7
|
14,93
|
16,59
|
17,56
|
18,10
|
|
|
5/6
|
13,5
|
14,4
|
19,3
|
16,59
|
18,43
|
19,52
|
20,11
|
|
|
7/8
|
13,9
|
15,0
|
22,8
|
17,42
|
19,35
|
20,49
|
21,11
|
|
|
64QAM
|
1/2
|
14,4
|
14,7
|
16,0
|
14,93
|
16,59
|
17,56
|
18,1
|
|
2/3
|
16,5
|
17,1
|
19,3
|
19,91
|
22,12
|
23,42
|
24,13
|
|
|
3/4
|
18,0
|
18,6
|
21,7
|
22,39
|
24,88
|
26,35
|
27,14
|
|
|
5/6
|
19,3
|
20,0
|
25,3
|
24,88
|
27,65
|
29,27
|
30,16
|
|
|
7/8
|
20,1
|
21,0
|
27,9
|
26,13
|
29,03
|
30,74
|
31,67
|
|
În tabelul 4.1.5 sînt prezentate valorile necesare minimale a raportului purtătoare/zgomot (C/N) a transmisiei pentru obţinerea BER = 1×10-7 la ieşirea decodorului LDPC pentru toate combinaţiile ratelor de codare şi tipurilor de modulare pentru standardul DVB-T2.
Tabelul 4.1.5. Parametrii de bază de exploatare ai standardului DVB-T2
Tabelul 4.1.5. Parametrii de bază de exploatare ai standardului DVB-T2
|
Modulare
|
Rata de codare |
Eficienţa spectrală
|
C/N necesar pentru BER=1x10-7 după decodorul LDPC |
|||
|
Canalul Gaussian (AWGN) |
Canalul Ricean (F1)
|
Canalul Rayleigh (P1) |
0dB
canalul de rezonanţă |
|||
|
QPSK
|
1/2
|
0.99
|
1.0
|
1.2
|
2.0
|
1.7
|
|
QPSK
|
3/5
|
1.19
|
2.3
|
2.5
|
3.6
|
3.2
|
|
QPSK
|
2/3
|
1.33
|
3.1
|
3.4
|
4.9
|
4.5
|
|
QPSK
|
3/4
|
1.49
|
4.1
|
4.4
|
6.2
|
5.7
|
|
QPSK
|
4/5
|
1.59
|
4.7
|
5.1
|
7.1
|
6.6
|
|
QPSK
|
5/6
|
1.66
|
5.2
|
5.6
|
7.9
|
7.5
|
|
16-QAM
|
1/2
|
1.99
|
6.0
|
6.2
|
7.5
|
7.2
|
|
16-QAM
|
3/5
|
2.39
|
7.6
|
7.8
|
9.3
|
9.0
|
|
16-QAM
|
2/3
|
2.66
|
8.9
|
9.1
|
10.8
|
10.4
|
|
16-QAM
|
3/4
|
2.99
|
10.0
|
10.4
|
12.4
|
12.1
|
|
16-QAM
|
4/5
|
3.19
|
10.8
|
11.2
|
13.6
|
13.4
|
|
16-QAM
|
5/6
|
3.32
|
11.4
|
11.8
|
14.5
|
14.4
|
|
64-QAM
|
1/2
|
2.98
|
9.9
|
10.2
|
11.9
|
11.8
|
|
64-QAM
|
3/5
|
3.58
|
12.0
|
12.3
|
14.0
|
13.9
|
|
64-QAM
|
2/3
|
3.99
|
13.5
|
13.8
|
15.6
|
15.5
|
|
64-QAM
|
3/4
|
4.48
|
15.1
|
15.4
|
17.7
|
17.6
|
|
64-QAM
|
4/5
|
4.78
|
16.1
|
16.6
|
19.2
|
19.2
|
|
64-QAM
|
5/6
|
4.99
|
16.8
|
17.2
|
20.2
|
20.4
|
|
256-QAM
|
1/2
|
3.98
|
13.2
|
13.6
|
15.6
|
15.7
|
|
256-QAM
|
3/5
|
4.78
|
16.1
|
16.3
|
18.3
|
18.4
|
|
256-QAM
|
2/3
|
5.31
|
17.8
|
18.1
|
20.1
|
20.3
|
|
256-QAM
|
3/4
|
5.98
|
20.0
|
20.3
|
22.6
|
22.7
|
|
256-QAM
|
4/5
|
6.38
|
21.3
|
21.7
|
24.3
|
24.5
|
|
256-QAM
|
5/6
|
6.65
|
22.0
|
22.4
|
25.4
|
25.8
|
13) Punctul 4.1.2 se modifică şi se expune în redacţie nouă:
„4.1.2. PARAMETRII EMIŢĂTOARELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ DVB-T/T2
4.1.2.1 Puterea de ieşire a emiţătorului se caracterizează ca valoarea efectivă a puterii semnalului radio la ieşirea emiţătorului. Valoarea nominală a puterii de ieşire a emiţătorului este selectată din şirul: 10; 25; 50; 100; 200; 500; 1000; 2000; 5000 W sau se stipulează în cerinţele tehnice pentru tipul concret al emiţătorului.
4.1.2.2 Devierea puterii de ieşire a emiţătorului de la valoarea nominală – nu mai mare de ± 10 %.
4.1.2.3 Emiţătoarele pentru standardul DVB-T trebuie să asigure transportul fluxului de date cu viteze, indicate în tabelul 4.1.2.1, la parametrii corespunzători ai semnalului de ieşire (tipul modulaţiei, viteza de codare, interval de protecţie), în regimurile purtătoarelor 2К şi 8К.
Tabelul 4.1.2.1. Viteza de transport date pentru standardul DVB-T (MBit/s)
„4.1.2. PARAMETRII EMIŢĂTOARELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ DVB-T/T2
4.1.2.1 Puterea de ieşire a emiţătorului se caracterizează ca valoarea efectivă a puterii semnalului radio la ieşirea emiţătorului. Valoarea nominală a puterii de ieşire a emiţătorului este selectată din şirul: 10; 25; 50; 100; 200; 500; 1000; 2000; 5000 W sau se stipulează în cerinţele tehnice pentru tipul concret al emiţătorului.
4.1.2.2 Devierea puterii de ieşire a emiţătorului de la valoarea nominală – nu mai mare de ± 10 %.
4.1.2.3 Emiţătoarele pentru standardul DVB-T trebuie să asigure transportul fluxului de date cu viteze, indicate în tabelul 4.1.2.1, la parametrii corespunzători ai semnalului de ieşire (tipul modulaţiei, viteza de codare, interval de protecţie), în regimurile purtătoarelor 2К şi 8К.
Tabelul 4.1.2.1. Viteza de transport date pentru standardul DVB-T (MBit/s)
|
Tipul modulaţiei
|
Viteza de codare |
Interval de protecţie |
|||
|
1/4
|
1/8
|
1/16
|
1/32
|
||
|
QPSK
|
1/2
|
4,98
|
5,53
|
5,85
|
6,03
|
|
2/3
|
6,64
|
7,37
|
7,81
|
8,04
|
|
|
3/4
|
7,46
|
8,29
|
8,78
|
9,05
|
|
|
5/6
|
8,29
|
9,22
|
9,76
|
10,05
|
|
|
7/8
|
8,71
|
9,68
|
10,25
|
10,56
|
|
|
16 QAM |
1/2
|
9,95
|
11,06
|
11,71
|
12,06
|
|
2/3
|
13,27
|
14,75
|
15,61
|
16,09
|
|
|
3/4
|
14,93
|
16,59
|
17,56
|
18,10
|
|
|
5/6
|
16,59
|
18,43
|
19,52
|
20,11
|
|
|
7/8
|
17,42
|
19,35
|
20,49
|
21,11
|
|
|
64 QAM |
1/2
|
14,93
|
16,59
|
17,56
|
18,10
|
|
2/3
|
19,91
|
22,12
|
23,42
|
24,13
|
|
|
3/4
|
22,39
|
24,88
|
26,35
|
27,14
|
|
|
5/6
|
24,88
|
27,65
|
29,27
|
30,16
|
|
|
7/8
|
26,13
|
29,03
|
30,74
|
31,67
|
|
4.1.2.4 Pentru standardul DVB-T2 rata maximă de transfer este atinsă pentru modul 32k cu intervalul de gardă 1/128. Valorile ratelor de transfer maxime şi configurarea recomandată a emiţătoarelor pentru modul 32k cu intervalul de gardă 1/128 pentru diferite tipuri de modulaţie sunt prezentate în tabelul 4.1.2.2.
Tabelul 4.1.2.2. Rata de transfer maximă şi configurarea recomandată pentru setările 8 MHz, 32K, 1/128, PP7, pentru standardul DVB-T2
|
Modulare
|
Rata de codare |
Rata de biţi maximum absolută |
Configurarea recomandată |
||||
|
rata de biţi Mbit/s |
lungime cadru |
blocuri FEC în cadru |
rata de biţi Mbit/s |
lungime cadru |
blocuri FEC în cadru |
||
|
QPSK
|
1/2
|
7,49255
|
62
|
52
|
7,4442731
|
60
|
50
|
|
3/5
|
9,003747
|
8,9457325
|
|||||
|
2/3
|
10,01867
|
9,9541201
|
|||||
|
3/4
|
11,27054
|
11,197922
|
|||||
|
4/5
|
12,02614
|
11,948651
|
|||||
|
5/6
|
12,53733
|
12,456553
|
|||||
|
16-QAM
|
1/2
|
15,03743
|
60
|
101
|
15,037432
|
60
|
101
|
|
3/5
|
18,07038
|
18,07038
|
|||||
|
2/3
|
20,10732
|
20,107323
|
|||||
|
3/4
|
22,6198
|
22,619802
|
|||||
|
4/5
|
24,13628
|
24,136276
|
|||||
|
5/6
|
25,16224
|
25,162236
|
|||||
|
64-QAM
|
1/2
|
22,51994
|
46
|
116
|
22,481705
|
60
|
151
|
|
3/5
|
27,06206
|
27,016112
|
|||||
|
2/3
|
30,11257
|
30,061443
|
|||||
|
3/4
|
33,87524
|
33,817724
|
|||||
|
4/5
|
36,1463
|
36,084927
|
|||||
|
5/6
|
37,68277
|
37,618789
|
|||||
|
256-QAM
|
1/2
|
30,08728
|
68
|
229
|
30,074863
|
60
|
202
|
4.1.2.5 BER, măsurat la intrarea în decoderul Viterbi, trebuie să fie nu mai mare de 10-9 pentru DVB-T şi, respectiv, 10-7 după decodorul LDPC pentru DVB-T2.
4.1.2.6 Valoarea medie pătrată a MER a emiţătorului trebuie să fie nu mai mică de 35 dB pentru ambele standarde DVB-T şi DVB-T2.
4.1.2.7 Valoarea END în tractul emiţătorului nu trebuie să depăşească 0,5 dB.
4.1.2.8 Nivelul puterii componentelor în afara benzii ale spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului în limitele abaterii de la frecvenţa de centru ± 12 МHz nu trebuie să iasă în afara măştii de restricţie, coordonatele punctelor de nod ale cărei se prezintă în tabelul 4.1.2.3.
Tabelul 4.1.2.3. Coordonatele punctelor de nod ale măştii de restricţie a spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului DVB-T/T2
4.1.2.6 Valoarea medie pătrată a MER a emiţătorului trebuie să fie nu mai mică de 35 dB pentru ambele standarde DVB-T şi DVB-T2.
4.1.2.7 Valoarea END în tractul emiţătorului nu trebuie să depăşească 0,5 dB.
4.1.2.8 Nivelul puterii componentelor în afara benzii ale spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului în limitele abaterii de la frecvenţa de centru ± 12 МHz nu trebuie să iasă în afara măştii de restricţie, coordonatele punctelor de nod ale cărei se prezintă în tabelul 4.1.2.3.
Tabelul 4.1.2.3. Coordonatele punctelor de nod ale măştii de restricţie a spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului DVB-T/T2
|
Abaterea de la frecvenţa de centru, MHz |
Nivelul puterii componentelor în afara benzii
ale spectrului, dB |
|
– 12
|
– 67,2
|
|
– 10,75
|
– 45,9
|
|
– 9,75
|
– 45,9
|
|
– 4,75
|
– 40,8
|
|
– 4,185
|
– 26,2
|
|
– 3,9
|
0
|
|
3,9
|
0
|
|
4,25
|
– 33,3
|
|
5,25
|
– 45,9
|
|
6,25
|
– 45,9
|
|
11,25
|
– 45,9
|
|
12
|
– 67,2
|
Forma măştii de restricţie a spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului DVB-T/T2 este prezentată în Figura 4.1.2.4.
Masca de restricţie dată stabileşte nivelul admisibil al componentelor în afara benzii semnalului de ieşire al emiţătorului, dacă în canalele adiacente funcţionează emiţătoare TV analogice şi îndeplinesc următoarele condiţii:
– antenele emiţătoarelor analogice şi digitale sînt amplasate pe acelaşi pilon;
– emisiile semnalelor analogice şi digitale au polarizare identică;
– puterea aparent radiată isotropică (P.A.R.i) al emiţătorului digital Ed şi P.A.R.i. de vîrf a emiţătorului analogic Ea sînt identice.
Dacă puterile radiate ale emiţătoarelor nu sînt identice, atunci la valorile nivelului puterii componentelor din afara benzii, impuse de către masca de restricţie dată, este necesar a adăuga valoarea de corecţie ∆E, dB, calculată cu formula:
– antenele emiţătoarelor analogice şi digitale sînt amplasate pe acelaşi pilon;
– emisiile semnalelor analogice şi digitale au polarizare identică;
– puterea aparent radiată isotropică (P.A.R.i) al emiţătorului digital Ed şi P.A.R.i. de vîrf a emiţătorului analogic Ea sînt identice.
Dacă puterile radiate ale emiţătoarelor nu sînt identice, atunci la valorile nivelului puterii componentelor din afara benzii, impuse de către masca de restricţie dată, este necesar a adăuga valoarea de corecţie ∆E, dB, calculată cu formula:
∆ E=10lg Ea/ Ed,
unde – Ea - P.A.R.i. de vîrf a emiţătorului analogic, dB;
– Ed - P.A.R.i a emiţătorului digital, dB.
4.1.2.9 Nivelul puterii oricărei emisii nedorite a emiţătorului în referinţă cu puterea de ieşire a emiţătorului în banda de frecvenţă de la 30 MHz pînă la 2,5 GHz pentru emiţătoarele din banda III şi de la 30 MHz pînă la 4GHz pentru emiţătoarele din banda IV şi V nu vor depăşi minus 60 dB.
4.1.2.10 Valoarea frecvenţei de centru a emiţătorului trebuie să asigure încadrarea spectrului oscilaţiei emise în limitele canalului setat.
Devierea admisibilă a frecvenţei de centru a emiţătorului de la valoarea nominală pe parcursul unei luni – nu mai mare de ± 100 Hz.
14) În denumirea punctului 4.1.3. se adaugă sintagma „DVB-T/T2”.
15) Subpunctul 4.1.3.1 se expune în redacţie nouă: „Emiţătoarele de televiziune digitală terestră DVB-T/T2 (în continuare - emiţătoare) trebuie să corespundă cerinţelor prezentului regulament şi să fie exploatate în conformitate cu documentele tehnice pentru tipuri concrete de emiţătoare”.
16) Subpunctul 4.1.3.12.2 se expune în redacţie nouă: „Securitatea antiincendiară a emiţătoarelor trebuie să corespundă cerinţelor Regulamentului tehnic „Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” РТ DSE 1.01-2005 (Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1159 din 24 octombrie 2007)”.
17) Subpunctul 4.1.3.12.3 se expune în redacţie nouă: „Valorile admisibile ale nivelelor tensiunii şi densităţii cîmpului electromagnetic la locurile de muncă ale personalului nu trebuie să depăşească valorile, stabilite de SanPiN N2.2.4/2.1.8.055-96 din 08.05.1996 „Iradierile electromagnetice a diapazonului frecvenţelor radio” şi Indicaţiile metodice nr. 4.3.045-96 din 02.02.1996 „Determinarea cîmpului electromagnetic în locurile amplasării mijloacelor de televiziune şi radiodifuziune”, aprobate prin Hotărîrea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 01-8/35 din 19 ianuarie 1998”.
18) Subpunctul 4.1.3.13.1 alin. (1) se expune în redacţie nouă: „Emiţătoarele, după emisiile componentelor armonice în reţeaua de alimentare, trebuie să corespundă cerinţelor Reglementării tehnice „Radiocomunicaţii şi radiodifuziune. Utilizarea efectivă a spectrului de frecvenţe şi evitarea perturbaţiilor nocive” (Aprobată prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Informaţionale nr. 52 din 28 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare)”.
19) În denumirea şi textul punctului 5 noţiunea „DVB-C” se substituie cu noţiunea „DVB-C/C2”, iar noţiunea „DVB-S” se substituie cu noţiunea „DVB-S/S2”.
20) Punctul 5.3 se expune în redacţie nouă:
„5.3. METODE DE MĂSURĂRI ALE SISTEMELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ DVB-T/T2
5.3.1. GENERALITĂŢI
5.3.1.1 Parametrii emiţătoarelor, în caz că nu se specifică condiţiile de măsurare, se măsoară în condiţii climaterice normale:
– temperatura aerului de la 15 °С pînă la 35 °С;
– umiditatea relativă a aerului de la 45 % pînă la 55 % la temperatura de 20 С;
– presiunea atmosferică de la 86 pînă la 106 kPa;
– la tensiunea reţelei de alimentare nominală, cu o abatere admisibilă nu mai mult de ± 5 %.
5.3.1.2 Emiţătorul, mijloacele de măsurare şi echipamentele suplimentare trebuie să fie pregătite în conformitate cu documentaţia tehnică. Măsurarea parametrilor se efectuează nu mai devreme de peste 30 min. după conectarea emiţătorului şi mijloacelor de măsurare.
5.3.1.3 Parametrii emiţătoarelor se măsoară în cazul lucrului pe sarcină ajustată sau pe wattmetrul puterii absorbite.
5.3.1.4 Lista mijloacelor de măsurare şi a echipamentelor suplimentare, cu indicarea caracteristicilor metrologice de bază, este prezentată în Anexa A. Se admite utilizarea altor mijloace de măsurare, ce asigură limitele necesare şi precizia măsurărilor. Mijloacele de măsurare trebuie să fie supuse verificării metrologice sau etalonării. Toate măsurările se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de exploatare ale mijloacelor de măsurare.
5.3.2. MĂSURAREA PARAMETRILOR DE BAZĂ AI EMIŢĂTOARELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ
5.3.2.1 Măsurarea puterii de ieşire a emiţătorului se efectuează cu ajutorul wattmetrului după schema prezentată în Figura 5.3.2.1.
Prin intermediul modulatorului emiţătorului se instalează consecutiv regimurile de lucru ale purtătoarelor emiţătorului 1k, 2К, 4k, 8k, 16k, 32k pentru DVB-T2 (2k şi 8k pentru DVB-T) şi tipurile de modulaţie QPSK, 16QАМ, 64QАМ şi 256QAM pentru DVB-T2 şi QPSK, 16QАМ, 64QАМ pentru DVB-T cu parametrii, corespunzători vitezei maximale de transport a datelor, conform tabelelor 4.1.2.1 şi 4.1.2.2. De la generatorul semnalelor de testare date respectiv către una din intrările modulatorului se aplică fluxul de transport ce conţine secvenţe aleatorii şi clipuri video de test.
Determinarea valorii puterii de ieşire a emiţătorului se efectuează conform indicaţiilor wattmetrului puterii de absorbţie.
Valorile puterii de ieşire măsurate ale emiţătorului pentru toate regimurile purtătoarelor şi toate tipurile de modulaţie nu trebuie să difere de la cea nominală cu mai mult de ± 10 %.
5.3.2.2 Verificarea transmisiei fluxului de date se efectuează după schema indicată în figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelele de intrare admisibile ale mijloacelor de măsurare, este necesar de utilizat un atenuator suplimentar.
Controlul se efectuează în următoarea consecutivitate:
- Cu ajutorul organelor de dirijare ale modulatorului emiţătorului se stabilesc consecutiv parametrii semnalului emis al emiţătorului ce corespund vitezei maxime pentru fiecare tip de modulaţie conform tabelelor 4.1.2.1 şi 4.1.2.2;
- La intrările АS1 şi SP1 ale modulatorului de la generatorul semnalelor de testare se transmit fluxurile de viteze corespunzătoare ce conţin tabele televizate de testare şi clipuri video de testare;
- Emisia semnalelor se controlează prin vizualizarea programului selectat pe ecranul receptorului digital de măsurare; în caz că receptorul de măsurare nu are regim de vizualizare a clipurilor video, la schema de măsurare se va conecta suplimentar un receptor de televiziune digital pentru controlul imaginii;
- Totodată, cu ajutorul receptorului digital de măsurare se controlează informaţia privind ТPS şi viteza transmisiei.
Controlul se efectuează pentru toate regimurile purtătoarelor la direcţionarea fluxurilor către intrările АS1 şi SР1 ale modulatorului.
În toate regimurile, pe ecranul receptorului digital de măsurare sau receptorului de televiziune digital trebuie să lipsească distorsiunile imaginii televizate, iar parametrii măsuraţi şi viteza de transmisie trebuie să corespundă tabelelor 4.2.1 şi 4.2.2.
5.3.2.3 Modificarea ВЕR, înainte de decoderul intern Viterbi şi valoarea medie pătrată a МЕR a emiţătorului, se efectuează concomitent cu măsurarea transmisiei fluxurilor de date. Pentru aceasta, la una din intrările modulatorului, de la generatorul semnalelor de testare se direcţionează fluxuri de date de viteză corespunzătoare, ce conţin secvenţe aleatorii şi pachete cu zerouri.
Nivelul semnalului măsurat la intrarea receptorului digital de măsurare trebuie să fie suficient pentru excluderea influenţei perturbaţiilor exterioare sau zgomotelor intrinsece ale receptorului de măsurare.
Valoarea măsurată ВЕR la intrarea decoderului intern nu trebuie să depăşească 10-9, iar МЕR să fie nu mai puţin de 35 dB.
5.3.2.4 Măsurarea zgomotelor echivalente ale pierderilor emiţătorului se efectuează în 2 etape.
La prima etapă se măsoară zgomotelor echivalente ale pierderilor tractului de amplificare în conformitate cu schema indicată în Figura 5.3.2.2.
Măsurările se efectuează în următoarea consecutivitate:
- Se stabileşte regimul de lucru al emiţătorului, ce corespunde vitezei maximale de transport a informaţiei (pentru DVB-T: modulaţia - 64-QАМ, interval de gardă - 1/32, viteza codului - 5/8; pentru DVB-T2: modulaţia - 256-QАМ, interval de gardă - 1/128, viteza codului - 5/6 );
- Intrarea atenuatorului se conectează la ieşirea modulatorului, iar ieşirea atenuatorului la intrarea frecvenţei intermediare a receptorului digital de măsurare;
- Generatorul de zgomot incorporat fiind deconectat, cu ajutorul atenuatorului extern şi atenuatorului intern al receptorului digital de măsurare se instalează un astfel de nivel al puterii la intrarea receptorului digital de măsurare, la care probabilitatea erorii de bit a recepţiei la ieşirea decoderului intern Viterbi (Рer) s-ar afla în intervalul de la 10-3 pînă la 10-5. În continuare, cu ajutorul atenuatorului extern se măreşte nivelul semnalului de intrare al receptorului cu 20 dB;
- Se conectează generatorul de zgomot incorporat şi, reglînd nivelul zgomotului, se efectuează măsurarea Рer în limitele valorilor de la 10-3 pînă la 10-5 la diferite valori ale raportului semnal-zgomot;
- Intrarea atenuatorului se conectează la cuplorul direcţionat, iar ieşirea atenuatorului se conectează cu intrarea frecvenţei înalte a receptorului digital de măsurare;
- În baza datelor obţinute se construiesc dependenţele Рer (h) şi Рer1(h), unde h – raportul semnal/zgomot;
- Prin metodă grafică se rezolvă ecuaţia Рer (h1) = 2 х 10-4 şi Рer1(h2), Рer1(п2) = 2 х 10-4 în raport cu valorile h1 şi h2, unde h1 şi h2 – valorile raportului semnal/zgomot, obţinute pe parcursul rezolvării ecuaţiilor;
- Se calculează valoarea pierderilor echivalente de zgomot ale tractului de amplificare al emiţătorului END1, dB, după formula: END1 = h2 – h1.
Exemplu de determinare a h1 , h2 şi calcularea END1 este prezentat în Anexa B.
La etapa a doua se determină valoarea pierderilor echivalente de zgomot ale modulatorului în conformitate cu schema indicată în figura 5.3.2.3.
Măsurările se efectuează în următoarea consecutivitate:
- Se stabileşte regimul de lucru al emiţătorului ce corespunde vitezei maximale de transport a informaţiei (pentru DVB-T: modulaţia - 64-QАМ, interval de gardă - 1/32, viteza codului - 5/8; pentu DVB-T2: modulaţia - 256-QАМ, interval de gardă - 1/128, viteza codului - 5/6);
- Cu ajutorul atenuatorului la intrarea receptorului digital de măsurare se stabileşte nivelul semnalului în limitele de la minus 17 pînă la minus 7 dBm;
- Cu ajutorul receptorului digital de măsurare se măsoară valoarea medie pătrată МЕR la ieşirea modulatorului;
- Cu ajutorul graficului, prezentat în Figura 5.3.2.4 se determină valoarea pierderilor echivalente de zgomot END2, dB.
Valoarea sumară a END1 şi END2 a emiţătorului nu trebuie să depăşească 0,5 dB.
Măsurările se efectuează pentru toate regimurile purtătoarelor la aplicarea fluxurilor de transport la intrarea АSI sau SРI ale modulatorului.
5.3.2.5 Măsurarea nivelului puterii componentelor în afara benzii ale spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului se efectuează cu ajutorul analizorului de spectru după schema indicată în Figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelul admisibil de intrare al analizorului de spectru, este necesar a utiliza un atenuator suplimentar.
În modulatorul emiţătorului se stabilesc consecutiv toate regimurile purtătoarelor şi toate tipurile de modulaţie cu parametrii, ce corespund vitezei maxime de transport date conform tabelelor 4.1.2.1 şi 4.1.2.2. La intrarea în modulator de la generatorul semnalelor de test se aplică fluxul de transport corespunzător ce conţine consecutivităţi pseudoaleatorii sau clipuri video de test.
La analizorul de spectru se stabileşte frecvenţa de centru ce corespunde frecvenţei de centru a emiţătorului, banda de scanare de 24 MHz şi lărgimea de bandă a filtrului de 10 kHz.
Spectrul semnalului de ieşire al emiţătorului obţinut pe monitorul analizorului de spectru trebuie să se încadreze în masca de restricţie. Drept nivel zero se consideră maximumul spectrului măsurat.
Măsurările se efectuează pentru toate regimurile purtătoarelor şi toate tipurile de modulaţie cu parametrii, ce corespund vitezei maxime a transportului de date.
5.3.2.6 Măsurarea puterii emisiilor în afara benzii ale emiţătorului în raport cu puterea de ieşire a emiţătorului se efectuează cu ajutorul analizorului de spectru după schema prezentată în Figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelul admisibil de intrare al analizorului de spectru, este necesar a utiliza un atenuator suplimentar.
Măsurările se efectuează în cazul lucrului emiţătorului în regimurile cu parametrii, analogici punctului precedent în banda de frecvenţe de la 30 MHz pînă la 2,5 GHz pentru emiţătoarele din banda III şi în banda de frecvenţe de la 30 MHz pînă la 4 GHz pentru emiţătoarele din benzile IV şi V. Lărgimea de bandă a filtrului analizorului de spectru se stabileşte 100 kHz în cazul măsurărilor pe frecvenţele pînă la 1 GHz şi 1 MHz în cazul măsurărilor pe frecvenţele mai înalte de 1 GHz.
Valoarea atenuării introduse în circuitul de măsurare de către cuplorul direcţionat, atenuator şi cablul de conectare trebuie să fie cunoscută pentru întreaga bandă de măsurare şi considerată în rezultatele măsurărilor. La efectuarea măsurărilor este necesar a exclude influenţa perturbaţiilor externe prin ecranare suplimentară a analizorului de spectru şi circuitului de măsurare.
Valorile măsurate ale puterii emisiilor în afara benzii ale emiţătorului nu trebuie să depăşească minus 60 dB în raport cu puterea de emisie a emiţătorului.
5.3.2.7 Măsurarea frecvenţei de centru a emiţătorului se efectuează cu ajutorul măsurătorului de frecvenţă, conectat la emiţător în conformitate cu schema, prezentată în Figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelul admisibil de intrare al măsurătorului de frecvenţă, este necesar a utiliza un atenuator suplimentar.
Pentru efectuarea măsurărilor în modulatorul emiţătorului se setează regimul de testare – oscilaţie armonică pe frecvenţa centrală a canalului selectat. Este necesar a efectua nu mai puţin de 50 de măsurări pe parcursul lunii.
Se admite efectuarea măsurărilor frecvenţei de centru a emiţătorului cu analizorul de spectru după semnalele de pilot-ton continuu, amplasate în centrul canalului de frecvenţă.
Frecvenţa semnalului pilot-ton se măsoară cu analizorul de spectru cu calculator încorporat, lărgimea de bandă setată nedepăşind 30 Hz. Analizorul de spectru trebuie să fie echipat cu opţiuni ale filtrelor de bandă îngustă şi ale generatoarelor de stabilitate înaltă.
Toate măsurările frecvenţei de centru a emiţătorului, efectuate pe parcursul lunii, nu trebuie să difere de frecvenţa de centru a canalului selectat cu mai mult de ± 100 Hz.
5.3.2.8 Metodele de măsurare care nu sînt incluse în prezenta Reglementare tehnică se stabilesc de standarde, specificaţiile tehnice, documentaţia de proiectare şi alte documente tehnice ale emiţătoarelor radio sau părţilor relevante ale echipamentului”.
21) În textul Reglementării tehnice cuvîntul „diapazon” se substituie cu cuvîntul „banda”, la forma gramaticală respectivă.
22) În Anexa A, Tabelul A.1, rîndul 3, coloana 2 sintagma „MPEG-2” se substituie cu sintagma „MPEG-2(MPEG-4)”, iar în rîndul 7, coloana 2 sintagma „DVВ-Т” se substituie cu sintagma „DVВ-Т/T2”.
2. Serviciul reglementare tehnică şi standardizare va asigura publicarea Ordinului Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor cu privire la modificarea şi completarea Reglementării tehnice „Televiziune digitală. Sisteme, parametri de bază şi metode de măsurări” în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi va plasa prezentul ordin pe pagina-web oficială a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
3. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina dlui Vitalie CIOLAC, viceministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
MINISTRUL TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI
ȘI COMUNICAȚIILOR Vasile BOTNARI
Nr. 65. Chişinău, 9 iunie 2016.
– Ed - P.A.R.i a emiţătorului digital, dB.
4.1.2.9 Nivelul puterii oricărei emisii nedorite a emiţătorului în referinţă cu puterea de ieşire a emiţătorului în banda de frecvenţă de la 30 MHz pînă la 2,5 GHz pentru emiţătoarele din banda III şi de la 30 MHz pînă la 4GHz pentru emiţătoarele din banda IV şi V nu vor depăşi minus 60 dB.
4.1.2.10 Valoarea frecvenţei de centru a emiţătorului trebuie să asigure încadrarea spectrului oscilaţiei emise în limitele canalului setat.
Devierea admisibilă a frecvenţei de centru a emiţătorului de la valoarea nominală pe parcursul unei luni – nu mai mare de ± 100 Hz.
14) În denumirea punctului 4.1.3. se adaugă sintagma „DVB-T/T2”.
15) Subpunctul 4.1.3.1 se expune în redacţie nouă: „Emiţătoarele de televiziune digitală terestră DVB-T/T2 (în continuare - emiţătoare) trebuie să corespundă cerinţelor prezentului regulament şi să fie exploatate în conformitate cu documentele tehnice pentru tipuri concrete de emiţătoare”.
16) Subpunctul 4.1.3.12.2 se expune în redacţie nouă: „Securitatea antiincendiară a emiţătoarelor trebuie să corespundă cerinţelor Regulamentului tehnic „Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” РТ DSE 1.01-2005 (Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1159 din 24 octombrie 2007)”.
17) Subpunctul 4.1.3.12.3 se expune în redacţie nouă: „Valorile admisibile ale nivelelor tensiunii şi densităţii cîmpului electromagnetic la locurile de muncă ale personalului nu trebuie să depăşească valorile, stabilite de SanPiN N2.2.4/2.1.8.055-96 din 08.05.1996 „Iradierile electromagnetice a diapazonului frecvenţelor radio” şi Indicaţiile metodice nr. 4.3.045-96 din 02.02.1996 „Determinarea cîmpului electromagnetic în locurile amplasării mijloacelor de televiziune şi radiodifuziune”, aprobate prin Hotărîrea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 01-8/35 din 19 ianuarie 1998”.
18) Subpunctul 4.1.3.13.1 alin. (1) se expune în redacţie nouă: „Emiţătoarele, după emisiile componentelor armonice în reţeaua de alimentare, trebuie să corespundă cerinţelor Reglementării tehnice „Radiocomunicaţii şi radiodifuziune. Utilizarea efectivă a spectrului de frecvenţe şi evitarea perturbaţiilor nocive” (Aprobată prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Informaţionale nr. 52 din 28 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare)”.
19) În denumirea şi textul punctului 5 noţiunea „DVB-C” se substituie cu noţiunea „DVB-C/C2”, iar noţiunea „DVB-S” se substituie cu noţiunea „DVB-S/S2”.
20) Punctul 5.3 se expune în redacţie nouă:
„5.3. METODE DE MĂSURĂRI ALE SISTEMELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ DVB-T/T2
5.3.1. GENERALITĂŢI
5.3.1.1 Parametrii emiţătoarelor, în caz că nu se specifică condiţiile de măsurare, se măsoară în condiţii climaterice normale:
– temperatura aerului de la 15 °С pînă la 35 °С;
– umiditatea relativă a aerului de la 45 % pînă la 55 % la temperatura de 20 С;
– presiunea atmosferică de la 86 pînă la 106 kPa;
– la tensiunea reţelei de alimentare nominală, cu o abatere admisibilă nu mai mult de ± 5 %.
5.3.1.2 Emiţătorul, mijloacele de măsurare şi echipamentele suplimentare trebuie să fie pregătite în conformitate cu documentaţia tehnică. Măsurarea parametrilor se efectuează nu mai devreme de peste 30 min. după conectarea emiţătorului şi mijloacelor de măsurare.
5.3.1.3 Parametrii emiţătoarelor se măsoară în cazul lucrului pe sarcină ajustată sau pe wattmetrul puterii absorbite.
5.3.1.4 Lista mijloacelor de măsurare şi a echipamentelor suplimentare, cu indicarea caracteristicilor metrologice de bază, este prezentată în Anexa A. Se admite utilizarea altor mijloace de măsurare, ce asigură limitele necesare şi precizia măsurărilor. Mijloacele de măsurare trebuie să fie supuse verificării metrologice sau etalonării. Toate măsurările se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de exploatare ale mijloacelor de măsurare.
5.3.2. MĂSURAREA PARAMETRILOR DE BAZĂ AI EMIŢĂTOARELOR DE TELEVIZIUNE DIGITALĂ TERESTRĂ
5.3.2.1 Măsurarea puterii de ieşire a emiţătorului se efectuează cu ajutorul wattmetrului după schema prezentată în Figura 5.3.2.1.
Prin intermediul modulatorului emiţătorului se instalează consecutiv regimurile de lucru ale purtătoarelor emiţătorului 1k, 2К, 4k, 8k, 16k, 32k pentru DVB-T2 (2k şi 8k pentru DVB-T) şi tipurile de modulaţie QPSK, 16QАМ, 64QАМ şi 256QAM pentru DVB-T2 şi QPSK, 16QАМ, 64QАМ pentru DVB-T cu parametrii, corespunzători vitezei maximale de transport a datelor, conform tabelelor 4.1.2.1 şi 4.1.2.2. De la generatorul semnalelor de testare date respectiv către una din intrările modulatorului se aplică fluxul de transport ce conţine secvenţe aleatorii şi clipuri video de test.
Determinarea valorii puterii de ieşire a emiţătorului se efectuează conform indicaţiilor wattmetrului puterii de absorbţie.
Valorile puterii de ieşire măsurate ale emiţătorului pentru toate regimurile purtătoarelor şi toate tipurile de modulaţie nu trebuie să difere de la cea nominală cu mai mult de ± 10 %.
5.3.2.2 Verificarea transmisiei fluxului de date se efectuează după schema indicată în figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelele de intrare admisibile ale mijloacelor de măsurare, este necesar de utilizat un atenuator suplimentar.
Controlul se efectuează în următoarea consecutivitate:
- Cu ajutorul organelor de dirijare ale modulatorului emiţătorului se stabilesc consecutiv parametrii semnalului emis al emiţătorului ce corespund vitezei maxime pentru fiecare tip de modulaţie conform tabelelor 4.1.2.1 şi 4.1.2.2;
- La intrările АS1 şi SP1 ale modulatorului de la generatorul semnalelor de testare se transmit fluxurile de viteze corespunzătoare ce conţin tabele televizate de testare şi clipuri video de testare;
- Emisia semnalelor se controlează prin vizualizarea programului selectat pe ecranul receptorului digital de măsurare; în caz că receptorul de măsurare nu are regim de vizualizare a clipurilor video, la schema de măsurare se va conecta suplimentar un receptor de televiziune digital pentru controlul imaginii;
- Totodată, cu ajutorul receptorului digital de măsurare se controlează informaţia privind ТPS şi viteza transmisiei.
Controlul se efectuează pentru toate regimurile purtătoarelor la direcţionarea fluxurilor către intrările АS1 şi SР1 ale modulatorului.
În toate regimurile, pe ecranul receptorului digital de măsurare sau receptorului de televiziune digital trebuie să lipsească distorsiunile imaginii televizate, iar parametrii măsuraţi şi viteza de transmisie trebuie să corespundă tabelelor 4.2.1 şi 4.2.2.
5.3.2.3 Modificarea ВЕR, înainte de decoderul intern Viterbi şi valoarea medie pătrată a МЕR a emiţătorului, se efectuează concomitent cu măsurarea transmisiei fluxurilor de date. Pentru aceasta, la una din intrările modulatorului, de la generatorul semnalelor de testare se direcţionează fluxuri de date de viteză corespunzătoare, ce conţin secvenţe aleatorii şi pachete cu zerouri.
Nivelul semnalului măsurat la intrarea receptorului digital de măsurare trebuie să fie suficient pentru excluderea influenţei perturbaţiilor exterioare sau zgomotelor intrinsece ale receptorului de măsurare.
Valoarea măsurată ВЕR la intrarea decoderului intern nu trebuie să depăşească 10-9, iar МЕR să fie nu mai puţin de 35 dB.
5.3.2.4 Măsurarea zgomotelor echivalente ale pierderilor emiţătorului se efectuează în 2 etape.
La prima etapă se măsoară zgomotelor echivalente ale pierderilor tractului de amplificare în conformitate cu schema indicată în Figura 5.3.2.2.
Măsurările se efectuează în următoarea consecutivitate:
- Se stabileşte regimul de lucru al emiţătorului, ce corespunde vitezei maximale de transport a informaţiei (pentru DVB-T: modulaţia - 64-QАМ, interval de gardă - 1/32, viteza codului - 5/8; pentru DVB-T2: modulaţia - 256-QАМ, interval de gardă - 1/128, viteza codului - 5/6 );
- Intrarea atenuatorului se conectează la ieşirea modulatorului, iar ieşirea atenuatorului la intrarea frecvenţei intermediare a receptorului digital de măsurare;
- Generatorul de zgomot incorporat fiind deconectat, cu ajutorul atenuatorului extern şi atenuatorului intern al receptorului digital de măsurare se instalează un astfel de nivel al puterii la intrarea receptorului digital de măsurare, la care probabilitatea erorii de bit a recepţiei la ieşirea decoderului intern Viterbi (Рer) s-ar afla în intervalul de la 10-3 pînă la 10-5. În continuare, cu ajutorul atenuatorului extern se măreşte nivelul semnalului de intrare al receptorului cu 20 dB;
- Se conectează generatorul de zgomot incorporat şi, reglînd nivelul zgomotului, se efectuează măsurarea Рer în limitele valorilor de la 10-3 pînă la 10-5 la diferite valori ale raportului semnal-zgomot;
- Intrarea atenuatorului se conectează la cuplorul direcţionat, iar ieşirea atenuatorului se conectează cu intrarea frecvenţei înalte a receptorului digital de măsurare;
- În baza datelor obţinute se construiesc dependenţele Рer (h) şi Рer1(h), unde h – raportul semnal/zgomot;
- Prin metodă grafică se rezolvă ecuaţia Рer (h1) = 2 х 10-4 şi Рer1(h2), Рer1(п2) = 2 х 10-4 în raport cu valorile h1 şi h2, unde h1 şi h2 – valorile raportului semnal/zgomot, obţinute pe parcursul rezolvării ecuaţiilor;
- Se calculează valoarea pierderilor echivalente de zgomot ale tractului de amplificare al emiţătorului END1, dB, după formula: END1 = h2 – h1.
Exemplu de determinare a h1 , h2 şi calcularea END1 este prezentat în Anexa B.
La etapa a doua se determină valoarea pierderilor echivalente de zgomot ale modulatorului în conformitate cu schema indicată în figura 5.3.2.3.
Măsurările se efectuează în următoarea consecutivitate:
- Se stabileşte regimul de lucru al emiţătorului ce corespunde vitezei maximale de transport a informaţiei (pentru DVB-T: modulaţia - 64-QАМ, interval de gardă - 1/32, viteza codului - 5/8; pentu DVB-T2: modulaţia - 256-QАМ, interval de gardă - 1/128, viteza codului - 5/6);
- Cu ajutorul atenuatorului la intrarea receptorului digital de măsurare se stabileşte nivelul semnalului în limitele de la minus 17 pînă la minus 7 dBm;
- Cu ajutorul receptorului digital de măsurare se măsoară valoarea medie pătrată МЕR la ieşirea modulatorului;
- Cu ajutorul graficului, prezentat în Figura 5.3.2.4 se determină valoarea pierderilor echivalente de zgomot END2, dB.
Valoarea sumară a END1 şi END2 a emiţătorului nu trebuie să depăşească 0,5 dB.
5.3.2.5 Măsurarea nivelului puterii componentelor în afara benzii ale spectrului semnalului de ieşire al emiţătorului se efectuează cu ajutorul analizorului de spectru după schema indicată în Figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelul admisibil de intrare al analizorului de spectru, este necesar a utiliza un atenuator suplimentar.
În modulatorul emiţătorului se stabilesc consecutiv toate regimurile purtătoarelor şi toate tipurile de modulaţie cu parametrii, ce corespund vitezei maxime de transport date conform tabelelor 4.1.2.1 şi 4.1.2.2. La intrarea în modulator de la generatorul semnalelor de test se aplică fluxul de transport corespunzător ce conţine consecutivităţi pseudoaleatorii sau clipuri video de test.
La analizorul de spectru se stabileşte frecvenţa de centru ce corespunde frecvenţei de centru a emiţătorului, banda de scanare de 24 MHz şi lărgimea de bandă a filtrului de 10 kHz.
Spectrul semnalului de ieşire al emiţătorului obţinut pe monitorul analizorului de spectru trebuie să se încadreze în masca de restricţie. Drept nivel zero se consideră maximumul spectrului măsurat.
Măsurările se efectuează pentru toate regimurile purtătoarelor şi toate tipurile de modulaţie cu parametrii, ce corespund vitezei maxime a transportului de date.
5.3.2.6 Măsurarea puterii emisiilor în afara benzii ale emiţătorului în raport cu puterea de ieşire a emiţătorului se efectuează cu ajutorul analizorului de spectru după schema prezentată în Figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelul admisibil de intrare al analizorului de spectru, este necesar a utiliza un atenuator suplimentar.
Măsurările se efectuează în cazul lucrului emiţătorului în regimurile cu parametrii, analogici punctului precedent în banda de frecvenţe de la 30 MHz pînă la 2,5 GHz pentru emiţătoarele din banda III şi în banda de frecvenţe de la 30 MHz pînă la 4 GHz pentru emiţătoarele din benzile IV şi V. Lărgimea de bandă a filtrului analizorului de spectru se stabileşte 100 kHz în cazul măsurărilor pe frecvenţele pînă la 1 GHz şi 1 MHz în cazul măsurărilor pe frecvenţele mai înalte de 1 GHz.
Valoarea atenuării introduse în circuitul de măsurare de către cuplorul direcţionat, atenuator şi cablul de conectare trebuie să fie cunoscută pentru întreaga bandă de măsurare şi considerată în rezultatele măsurărilor. La efectuarea măsurărilor este necesar a exclude influenţa perturbaţiilor externe prin ecranare suplimentară a analizorului de spectru şi circuitului de măsurare.
Valorile măsurate ale puterii emisiilor în afara benzii ale emiţătorului nu trebuie să depăşească minus 60 dB în raport cu puterea de emisie a emiţătorului.
5.3.2.7 Măsurarea frecvenţei de centru a emiţătorului se efectuează cu ajutorul măsurătorului de frecvenţă, conectat la emiţător în conformitate cu schema, prezentată în Figura 5.3.2.1. În cazul în care nivelul semnalului emiţătorului la ieşirea cuplorului direcţionat depăşeşte nivelul admisibil de intrare al măsurătorului de frecvenţă, este necesar a utiliza un atenuator suplimentar.
Pentru efectuarea măsurărilor în modulatorul emiţătorului se setează regimul de testare – oscilaţie armonică pe frecvenţa centrală a canalului selectat. Este necesar a efectua nu mai puţin de 50 de măsurări pe parcursul lunii.
Se admite efectuarea măsurărilor frecvenţei de centru a emiţătorului cu analizorul de spectru după semnalele de pilot-ton continuu, amplasate în centrul canalului de frecvenţă.
Frecvenţa semnalului pilot-ton se măsoară cu analizorul de spectru cu calculator încorporat, lărgimea de bandă setată nedepăşind 30 Hz. Analizorul de spectru trebuie să fie echipat cu opţiuni ale filtrelor de bandă îngustă şi ale generatoarelor de stabilitate înaltă.
Toate măsurările frecvenţei de centru a emiţătorului, efectuate pe parcursul lunii, nu trebuie să difere de frecvenţa de centru a canalului selectat cu mai mult de ± 100 Hz.
5.3.2.8 Metodele de măsurare care nu sînt incluse în prezenta Reglementare tehnică se stabilesc de standarde, specificaţiile tehnice, documentaţia de proiectare şi alte documente tehnice ale emiţătoarelor radio sau părţilor relevante ale echipamentului”.
21) În textul Reglementării tehnice cuvîntul „diapazon” se substituie cu cuvîntul „banda”, la forma gramaticală respectivă.
22) În Anexa A, Tabelul A.1, rîndul 3, coloana 2 sintagma „MPEG-2” se substituie cu sintagma „MPEG-2(MPEG-4)”, iar în rîndul 7, coloana 2 sintagma „DVВ-Т” se substituie cu sintagma „DVВ-Т/T2”.
2. Serviciul reglementare tehnică şi standardizare va asigura publicarea Ordinului Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor cu privire la modificarea şi completarea Reglementării tehnice „Televiziune digitală. Sisteme, parametri de bază şi metode de măsurări” în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi va plasa prezentul ordin pe pagina-web oficială a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
3. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina dlui Vitalie CIOLAC, viceministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
MINISTRUL TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI
ȘI COMUNICAȚIILOR Vasile BOTNARI
Nr. 65. Chişinău, 9 iunie 2016.