LPC163/2017
ID intern unic:  371963
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 163
din  20.07.2017
pentru modificarea și completarea unor acte legislative
Publicat : 20.10.2017 în Monitorul Oficial Nr. 364-370     art Nr : 616     Data intrarii in vigoare : 20.12.2017
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Art. I. – Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările şi completările ulterioarele, se modifică și se completează după cum urmează:
    1. Articolul 34:
    la alineatul (2):
    litera a) se abrogă;
    la litera b), cuvintele „o infracţiune gravă sau deosebit de gravă” se substituie cu cuvintele „o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă”;
    la alineatul (3):
    litera a) se abrogă;
    la litera b), după cuvintele „a săvîrşit din nou o infracţiune” se introduce cuvîntul „gravă,”;
    alineatul (5) se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
    „b1) pentru infracţiunile pentru care condamnarea a fost cu amînarea executării pedepsei și dacă aceasta nu a fost anulată şi persoana nu a fost trimisă să execute pedeapsa în închisoare;”.
    2. La articolul 55:
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Persoanelor liberate de răspundere penală în conformitate cu alin. (1) li se aplică următoarele sancţiuni contravenţionale:
    a) amendă în mărime de pînă la 150 de unităţi convenţionale;
    b) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an;
    c) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii pe un termen de la 3 luni la un an;
    d) privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani;
    e) privarea de dreptul special de a deţine armă şi de portarmă pe un termen de la 3 luni la un an;
    f) muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de la 10 la 60 de ore;
    g) arest contravenţional de pînă la 30 de zile.”
    articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
    „(3) Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii, privarea de dreptul special pot fi aplicate şi ca sancţiuni complementare.”
    3. La articolul 61 alineatul (2), după cuvîntul „corectarea” se introduc cuvintele „și resocializarea”.
     4. La articolul 62 alineatul (3), cuvintele „pentru perioada termenului de probă”  se substituie cu cuvintele „pentru perioada de probațiune sau, după caz, pentru termenul de probă”.
    5. Articolul 67:
    se completează cu alineatele (21) şi (22) cu următorul cuprins:
    „(21) După pronunţarea hotărîrii judecătoreşti, preşedintele şedinţei de judecată explică esenţa pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, fapt care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată.
    (22) Persoana condamnată la muncă neremunerată în folosul comunităţii semnează în instanţa de judecată un angajament prin care se obligă să se prezinte, în termen de 5 zile de la momentul rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești, la organul de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, la comandantul unităţii militare.”
    la alineatul (3), cifra „2” se substituie cu cifra „4”, iar cifra „6” – cu cifra „3”;
    alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată militarilor prin contract și persoanelor care nu au atins vîrsta de 16 ani.”
    6. Articolul 70:
    se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
    „(31) La aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care au săvîrşit infracţiune la vîrsta de la 18 pînă la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținînd cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvîrșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanţa de judecată.”
    la alineatul (4), după textul „25 de ani pentru adulți” se introduce textul „ , 20 de ani pentru persoanele care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani,”, iar după textul „30 de ani pentru adulți” se introduce textul „ , 25 de ani pentru persoanele care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani,”.
    7. La articolul 72 alineatul (4), textul „ , precum și pentru persoanele care au săvîrșit infracțiuni ce constituie recidivă” se exclude.
    8.  La articolul 75, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea săvîrşită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepţional și se aplică atunci cînd gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepţional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanţa de judecată.”
    9. La articolul 76 alineatul (1), litera b) se completează în final cu textul „sau de către o persoană care a atins vîrsta de 18 ani, dar nu a atins vîrsta de 21 de ani”.
    10.  La articolul 79:
    alineatul (1) se completează în final cu textul: „Săvîrşirea infracțiunii de către persoanele care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanţa de judecată drept circumstanţă excepţională.”
    articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
    „(11) Poate fi considerată excepțională atît o circumstanță atenuantă, cît și un cumul de asemenea circumstanțe legate de situațiile menționate la alin. (1).”
    11. Articolul 82:
    la alineatul (1), cuvîntul „recidivă,” se exclude;
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Mărimea pedepsei pentru recidiva periculoasă și deosebit de periculoasă nu poate fi mai mică de o treime din maximul pedepsei prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. În cazul în care sînt stabilite numai circumstanțe atenuante, instanța poate stabili pedeapsa în limitele prevăzute pentru infracțiune în Partea specială a prezentului cod.”
    12. La articolul 84 alineatul (1), după textul „care nu au atins vîrsta de 18 ani” se introduce textul „și a persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate”.
    13. La articolul 85 alineatul (1), după textul „care nu au atins vîrsta de 18 ani” se introduce textul „şi a persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate”.
    14. La articolul 87 alineatul (1), cifra „2” se substituie cu cifra „4”.
    15. La articolul 88 alineatul (3), cifra „2” se substituie cu cifra „4”.
    16. La articolul 89 alineatul (2) litera g), cuvintele „femei care au copii” se substituie cu cuvintele „persoane care au copii”.
    17. Articolul 90:
    la alineatul (1), textul „prin comportare exemplară şi muncă cinstită” se substituie cu textul „prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă”;
    alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Persoanelor care au săvîrşit infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi în cazul recidivei periculoase sau deosebit de periculoase, condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu se aplică.”
    la alineatul (6), litera h) se completează în final cu textul „ , dar nu mai mult de 12 luni”;
    la alineatele (7) şi (8), cuvintele „la propunerea” se substituie cu cuvintele „la demersul”;
    articolul se completează cu alineatul (81) cu următorul cuprins:
    „(81) În cazul în care persoana condamnată cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei are stabilită şi pedeapsă complementară, prevederile alin. (8) nu se aplică pînă la executarea integrală a pedepsei complementare.”
    la alineatul (9), textul „sau ordinea publică, fiind supus răspunderii contravenționale,” se exclude, iar după cuvintele „a executa” se introduce textul „ , deplin sau parțial, dar nu mai puțin de 1/3 din”.
    18. Codul se completează cu articolul 901 cu următorul cuprins:
    „Articolul 901. Condamnarea cu suspendarea parțială
                             a executării pedepsei cu închisoare
    (1)  În cazul în care instanţa de judecată, ţinînd cont de circumstanţele cauzei şi de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este raţional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd în hotărîre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.
    (2) În cazul infracțiunilor ușoare sau mai puțin grave, partea de pedeapsă ce trebuie executată în penitenciar poate fi coborîtă pînă la minimul prevăzut de prezentul cod.
    (3) În cazul infracțiunilor grave, partea de pedeapsă ce trebuie executată în penitenciar nu trebuie să fie mai mică decît jumătate din pedeapsa stabilită de instanța de judecată.
    (4) Prezentul articol nu se aplică în cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, precum și al infracțiunilor prevăzute la art. 165, art. 1661 alin. (2)–(4), art. 171–1751, 2011, 206, 208, 2081 şi 2082.
    (5) La liberarea persoanei pentru executarea părţii de pedeapsă suspendată condiţionat pot fi aplicate obligațiile prevăzute la art. 90 alin. (6).
    (6)  În cazul în care cel condamnat cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare săvîrşeşte în perioada de probaţiune sau, după caz, în termenul de probă o nouă infracţiune intenţionată sau încalcă în mod sistematic obligaţiile stabilite, instanţa de judecată îi stabileşte o pedeapsă în condiţiile art. 85 dacă, după caz, nu sînt aplicabile prevederile alin. (7) din prezentul articol.
    (7)  În cazul în care cel condamnat cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare săvîrşeşte în perioada de probaţiune sau, după caz, în termenul de probă o infracţiune din imprudenţă sau o infracţiune intenţionată uşoară sau mai puţin gravă, problema anulării sau menţinerii condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare se soluţionează de către instanţa de judecată, la demersul organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnaţi cu suspendarea executării pedepsei.”
    19. Articolul 91:
    alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Persoanei care execută pedeapsa cu închisoare i se poate aplica liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen dacă a realizat programul individual de executare a pedepsei, a reparat integral daunele cauzate de infracțiunea pentru care a fost condamnată, cu excepția cazului cînd dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, și dacă se constată că corectarea ei este posibilă fără executarea deplină a pedepsei. Persoana poate fi liberată, în întregime sau parțial, și de pedeapsa complementară.”
    la alineatul (3), textul „în baza demersului procurorului care exercită supravegherea organului sau instituției care pune în executare pedeapsa” se exclude;
    la alineatul (4):
    în partea introductivă, cifrele „18” se substituie cu cifrele „21”;
    la litera a), după cuvîntul „jumătate” se introduce textul „ , dar nu mai puţin de 90 de zile de închisoare,”;
    litera b) se completează în final cu textul „ , infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, precum şi din pedeapsa aplicată persoanei anterior liberate condiţionat de pedeapsă înainte de termen, dacă liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen a fost anulată în condiţiile alin. (8).”;
    litera c) se abrogă;
    la alineatul (6), în partea introductivă, după cuvîntul „minorilor” se introduce textul „ , persoanelor care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani şi persoanelor care au împlinit vîrsta de 60 de ani,”;
    alineatele  (61) şi  (62) se abrogă;
    la alineatul (7), cuvintele „organele competente” se substituie cu cuvintele „organele de probațiune”;
    la alineatul (8) litera a), textul „încalcă ordinea publică, pentru care fapt i-a fost aplicată o sancțiune contravențională, sau” se exclude.
    20. Articolul 92:
    la alineatul (1), după cuvintele „mai puțin grave” se introduc cuvintele „și grave”;
    alineatele (11) și (12) se abrogă;
    alineatul (2) se completează în final cu cuvintele „și jumătate din termenul de pedeapsă pentru o infracțiune gravă”;
    articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
    „(4) La înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă, instanţa de judecată îl poate obliga pe condamnat să îndeplinească obligațiile prevăzute la art. 90 alin. (6) în termenul de pedeapsă, la care a fost condamnat, rămas neexecutat.”
    21.  La articolul 95, alineatul (4) se completează în final cu  textul: „Schimbarea liberării condiționate a persoanelor menționate la alin. (1) și (2) cu executarea pedepsei în penitenciar se efectuează la demersul reprezentantului organului care pune în executare sentința, în baza unui control efectuat cel puţin o dată la 12 luni.”
    22. Articolul 96:
    în denumirea articolului, cuvintele „femei care au” se substituie cu cuvintele „persoane care au”;
    la alineatul (1), cuvintele „celor care au” se substituie cu cuvintele „persoanelor care au”, iar cuvintele „împotriva persoanei” – cu textul „ , infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVII”;
    articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
    „(11) La amînarea executării pedepsei în condiţiile alin. (1) din prezentul articol, instanţa de judecată poate obliga persoana condamnată să îndeplinească obligaţiile prevăzute la art. 90 alin. (6).”
    la alineatul (2), cuvintele „condamnatei” și „condamnata” se substituie cu cuvintele „persoanei condamnate” și, respectiv, „persoana condamnată”;
    la alineatul  (3):
    partea introductivă se completează în final cu  cuvintele „ , la demersul organului de probațiune”;
    la literele a) și c), cuvîntul „condamnata” se substituie cu cuvintele „persoana condamnată”;
    la alineatul (4), cuvîntul „condamnata” se substituie cu cuvintele „persoana condamnată”.
    Art. II. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248–251, art. 699), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 32:
    alineatul unic devine alineatul (1);
    articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:
     „(2) Chestiunile prevăzute la art. 469, 4731 și 4732  pot fi examinate la sediul instanței sau la sediul penitenciarului ori prin intermediul teleconferinței.”
    2. La articolul 385:
    alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanţa examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări.”
    articolul se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:
    „(5) În cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.
    (6) În cazul în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv, în condițiile specificate la alin. (5), nu mai puțin de 3 luni pînă la numirea cauzei spre judecare, la stabilirea, în calitate de pedeapsă principală, a muncii neremunerate în folosul comunității, a amenzii sau a privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, acesta este liberat de executarea pedepsei de către instanța de judecată.”
    3. La articolul 4641, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Cererea de revizuire se depune în termen de un an de la data la care hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului a devenit definitivă.”
    4. Articolul 469 alineatul (1):
    la punctul 4), cuvintele „și femeile care au copii” se substituie cu cuvintele „și persoanele care au copii”;
    alineatul se completează cu punctul 171) cu următorul cuprins:
    „171) constatarea condițiilor de detenție a condamnaților;”.
    5. La articolul 470 alineatul (1), textul „6)–16) și 18)” se substituie cu textul „6)–16), 171) și 18)”.
    6. Articolul 471:
    la alineatul (3), textul „Chestiunile prevăzute la art. 469 şi 473 se soluţionează doar în sediul instanţei de judecată în şedinţă publică.” se exclude;
    articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
    „(31) În cazul soluționării chestiunilor prevăzute la art. 469, 4731 și 4732 prin intermediul teleconferinței, instanța de judecată asigură părţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele cauzei. Cererile, demersurile și materialele pentru soluționarea chestiunilor privind executarea hotărîrilor judecătorești se depun la instanța competentă în număr egal de copii cu numărul părților implicate în proces. Transmiterea și aducerea la cunoștință a materialelor pot fi realizate, la cererea părților, și prin intermediul conexiunilor electronice. Condamnatul are dreptul să înainteze cereri, inclusiv de recuzare, să dea explicaţii, să prezinte probe. La solicitarea condamnatului, în camera de teleconferință poate fi prezent și apărătorul.”
    alineatul (7) va avea următorul cuprins:
    „(7) Participarea reprezentantului organului care pune în executare pedeapsa la soluționarea chestiunilor prevăzute la art. 469 alin. (1) este obligatorie, cu excepția chestiunilor prevăzute la art. 469 alin. (1) pct. 5), 11), 12), 14), 15) și 17) la  a căror soluționare este obligatorie participarea procurorului.”
    la alineatul (8), după cuvintele „opinia procurorului” se introduc cuvintele „sau, după caz, a reprezentantului organului care pune în executare pedeapsa”.
    7. La articolul 473:
    denumirea articolului se completează în final cu cuvintele „fără privare de libertate”;
    la alineatele (1) şi (2), după cuvintele „hotărîrea judecătorească de condamnare” se introduc cuvintele „fără privare de libertate”.
    8.  Codul se completează cu articolele 4731–4734 cu următorul cuprins:
    „Articolul 4731. Plîngerea împotriva actelor organului care
                               pune în executare hotărîrea judecătorească
                               de condamnare privativă de libertate
    (1) Împotriva actelor organului care pune în executare hotărîrea judecătorească de condamnare privativă de libertate (închisoare, detenţiune pe viaţă), condamnatul, precum şi alte persoane ale căror drepturi şi interese legitime au fost încălcate de aceste organe pot declara plîngere judecătorului de instrucţie din instanţa în a cărei rază teritorială se află organul respectiv.
    (2) Soluționarea plîngerii împotriva actelor organului care pune în executare hotărîrea judecătorească de condamnare privativă de libertate are loc conform prevederilor art. 471. Încheierea privind soluționarea plîngerii poate fi atacată în conformitate cu prevederile art. 472.
    Articolul 4732. Plîngerea împotriva administraţiei instituţiei
                              penitenciare referitoare la condiţiile de detenţie
                              care afectează grav drepturile condamnatului
                              sau prevenitului
    (1) Plîngerea împotriva administraţiei instituţiei penitenciare referitoare la condiţiile de detenţie care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă drepturile condamnatului sau prevenitului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale poate fi înaintată de către condamnat sau prevenit personal sau prin intermediul unui avocat la instanţa în a cărei rază teritorială se află instituţia penitenciară ale cărei acţiuni sau inacțiuni se contestă.
    (2) Plîngerea referitoare la condiţiile de detenţie menționate la alin. (1) trebuie să conţină descrierea detaliată a condiţiilor materiale care încalcă grav drepturile condamnatului sau prevenitului, cu solicitarea de a obliga administraţia instituției penitenciare să înlăture condiţiile materiale contestate. La plîngere pot fi anexate explicaţiile altor condamnaţi sau preveniți, copiile plîngerilor anterioare adresate administrației instituției penitenciare sau autorităţilor de supraveghere şi răspunsurile lor, alte probe relevante. Concomitent cu depunerea plîngerii, o copie a acesteia, cu anexele respective, se expediază organului care pune în executare sentința sau încheierea.
    (3) Condamnaţii care au fost deţinuţi cel puţin 10 zile în condiţii contrare prevederilor art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, pot solicita, cu titlu de despăgubiri, reducerea pedepsei.
    (4) În cazul în care partea neexecutată din pedeapsă nu permite deducerea integrală a reducerii pedepsei sau perioada încălcării este mai mică de 10 zile, în privinţa perioadei rămase condamnatul poate solicita despăgubire în valoare bănească.
    (5) Plîngerea se depune pe parcursul detenției sau nu mai tîrziu de 4 luni de la eliberarea din locul de detenție.
    Articolul 4733. Examinarea plîngerii referitoare la condiţiile
                             de detenţie care afectează grav drepturile
                             condamnatului sau prevenitului şi sarcina
                             probaţiei
    (1) Plîngerea referitoare la condiţiile de detenţie care afectează grav drepturile condamnatului sau prevenitului se examinează de către judecătorul de instrucţie, cu participarea condamnatului sau a prevenitului și, după caz, a avocatului acestuia și a reprezentantului administrației instituției penitenciare.
    (2) Sarcina probaţiei lipsei încălcării condiţiilor de detenţie invocate de condamnat sau prevenit şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine reprezentantului administrației instituției penitenciare.
    (3) Pentru examinarea plîngerii, reprezentantul administraţiei instituției penitenciare prezintă instanței de judecată în scris, în termen de 10 zile, un raport în care răspunde la toate pretențiile invocate de condamnat sau prevenit în plîngere, cu menţionarea măsurilor întreprinse pentru înlăturarea condiţiilor de detenţie contestate, dacă asemenea măsuri au fost întreprinse. Copia raportului şi a materialelor anexate la el se înmînează condamnatului sau, după caz, prevenitului care a depus plîngerea de către reprezentantul administraţiei instituţiei penitenciare.
    (4) Termenul maxim de examinare a plîngerii este de 1 lună.
    Articolul 4734. Soluţia instanţei de judecată
    (1) La evaluarea condiţiilor de detenţie, instanţa de judecată dă apreciere atît probelor prezentate de părţi, cît şi rapoartelor instituţiilor naţionale şi internaţionale  în domeniu.
    (2) La evaluarea condiţiilor de detenţie, instanţa de judecată ţine cont de efectele cumulative ale condiţiilor generale raportate la caracteristicile individuale respective ale condamnatului sau prevenitului, precum şi de perioada în care condamnatul sau prevenitul a fost deţinut în condiţiile contestate.
    (3) În urma constatării faptului că condamnatul sau prevenitul a fost deţinut în condiţii contrare prevederilor art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instanţa de judecată obligă administraţia instituției penitenciare să înlăture condiţiile precare de detenţie, stabilindu-i un termen concret, care nu va depăşi 15 zile, după expirarea căruia instituția penitenciară informează instanţa despre executarea încheierii.
    (4) În cazul constatării circumstanţelor prevăzute la art. 4732 alin. (3), instanţa dispune reducerea pedepsei condamnatului, calculîndu-se de la 1 la 3 zile de reduceri pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare calculate cumulativ.
    (5) În cazul constatării circumstanţelor prevăzute la art. 4732 alin. (3), instanţa de judecată dispune reducerea pedepsei în condiţiile alin. (4) din prezentul articol, iar în privinţa perioadei rămase dispune, cu titlu de despăgubire, încasarea în favoarea condamnatului a sumei de 2 unități convenționale pentru fiecare zi în care condamnatul a suferit încălcarea, precum şi a costurilor şi cheltuielilor aferente.
    (6) În cazul constatării circumstanțelor prevăzute la art. 4732 alin. (3), preveniții sînt despăgubiţi în conformitate cu art. 385 alin. (5) și (6) sau, după caz, aceștia pot înainta o acțiune civilă.
    (7) Reducerea pedepsei sau, după caz, încasarea despăgubirii în valoare bănească, prevăzute la alin. (4) şi (5), se efectuează indiferent de confirmarea sau neconfirmarea vinovăţiei organului care pune în executare sentinţa sau încheierea ori a persoanelor publice din cadrul acestui organ.
    (8) Dacă nu se constată încălcări ale prevederilor art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în cadrul executării pedepsei sau al detenţiei preventive, instanţa de judecată dispune respingerea plîngerii.
    (9) Încheierea adoptată în condiţiile prezentului articol poate fi atacată cu recurs la curtea de apel de către părţi în termen de 10 zile de la data pronunţării, prin intermediul instanţei de fond.
    (10) În cazul în care cererea a fost admisă și părţile declară că nu vor ataca cu recurs, încheierea se expediază în termen de 3 zile pentru a fi executată. Refuzul de a ataca cu recurs se face printr-o înștiințare înaintată instanței de judecată.”
    9. La articolul 504 alineatul (2), textul „infracţiunilor uşoare, mai puţin grave şi grave” se substituie cu textul „tuturor infracţiunilor prevăzute în Partea specială a Codului penal, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 135 şi 1351 din Codul penal”.
    10. La articolul 509 alineatul (4), textul „limita maximă a celei mai aspre pedepse prevăzute de legea penală pentru infracţiunea respectivă, reduse cu o treime” se substituie cu textul „limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală pentru infracţiunea respectivă, reduse în condiţiile art. 80 din Codul penal”.
    Art. III. – Codul de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214–220, art.704), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
    1. La articolul 173 alineatul (1), cuvintele „femeilor care au copii” se înlocuiesc cu cuvintele „persoanelor care au copii”.
    2. Articolul 177 se abrogă.
    3. La articolul 199 alineatele (3) și (9), textul „art. 473” se substituie  cu textul „art. 4731 și 4732”.
    4. La articolul 220 alineatul (4), textul „art. 473” se substituie cu textul „art. 4731”.
    5. Articolul 243 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
    „(3) În cazul constatării de către administrația penitenciarului a încălcării dreptului garantat de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, șeful penitenciarului aplică, în calitate de măsură compensatorie, una dintre măsurile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol.”
    6. La articolul 2481 alineatul (2), textul „art. 473” se substituie cu textul „art. 4731”.
    7. În cuprinsul articolului 259, cuvintele „condamnatei” și „Condamnata” se substituie cu cuvintele „persoanei condamnate” și, respectiv, „Persoana condamnată”.
    8. La articolul 260, după textul „în condiţiile art. 90” se introduce textul „și 901”.
    9. Codul se completează cu articolul 2611 cu următorul cuprins:
    „Articolul 2611. Supravegherea persoanei în perioada
                               pentru care a fost suspendată parțial
                               executarea pedepsei
    (1) Instanţa care a judecat cauza în fond trimite hotărîrea privind suspendarea parțială a executării pedepsei organului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului.
    (2) Condamnatul cu privire la care a fost suspendată parțial executarea pedepsei semnează în instanţa de judecată obligaţia de a se prezenta, în termen de 5 zile după executarea pedepsei cu închisoare, la organul de probaţiune.
    (3) Organul de probaţiune, în termen de 5 zile, comunică instanţei de judecată despre luarea la evidenţă a condamnatului.
    (4) Organul de probaţiune întreprinde acţiuni de supraveghere şi probaţiune a condamnatului, inclusiv de respectare a restricţiilor stabilite de instanţă, pe perioada pentru care a fost suspendată parțial executarea pedepsei şi, în cazul survenirii condiţiilor prevăzute în art. 901 alin. (6) și (7) din Codul penal, înaintează instanţei de judecată demersul respectiv. Demersul se depune la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială  îşi desfăşoară activitatea organul de probaţiune. Hotărîrea definitivă a instanţei de judecată se trimite, în termen de 5 zile, instanţei care a judecat cauza în fond pentru a fi anexată la dosar.
    (5) Condamnatul poate părăsi, pe un termen mai mare de 5 zile, sau schimba domiciliul și/sau reședința, comunicînd, în prealabil, în scris, despre aceasta organului care exercită controlul asupra comportamentului lui.
    (6) La expirarea perioadei de probaţiune stabilite, organul de probaţiune, în termen de 5 zile, comunică instanţei care a judecat cauza în fond despre încetarea acţiunilor de supraveghere.”
    10. Articolul 268 se completează cu alineatele (11) şi (12) cu următorul cuprins:
    „(11) Penitenciarul din care a fost liberat condiţionat deţinutul expediază organului de probaţiune copia sentinţei pentru care a ispăşit pedeapsa închisorii.
    (12) Termenul liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termenul stabilit se calculează din momentul eliberării deţinutului din penitenciar.”
    11. Articolul 2711:
    la alineatul (2), textul „subiectului probaţiunii i se instalează brăţară specială la picior sau la mînă” se substituie cu textul „persoanei i se atașează un dispozitiv special, care constă din brățară specială sau dispozitiv mobil”;
    alineatul (3) se abrogă;
    la alineatul (4), cuvintele „Subiectului probaţiunii supus” se substituie cu cuvintele „Persoanei supuse”;
    alineatul (7) se completează în final cu textul „ , precum şi persoanelor cărora le este aplicată o măsura preventivă cu stabilirea anumitor obligaţii sau restricţii”;
    alineatul (8) se completează în final cu textul „şi de alte surse legale, inclusiv de către persoana supusă monitorizării electronice”.
    12. La articolul 276, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Perioada de probaţiune sau, după caz, termenul de probă se consideră expirată/expirat în ultima zi a perioadei sau termenului stabilit.”
    13. La articolul 282 alineatul (2), după cuvintele „administraţia locului de deţinere informează” se introduc cuvintele „organul de probaţiune,”.
    Art. IV. – La articolul 12 din Legea nr. 263/2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 176–181, art. 867), cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (4) se completează cu litera c3) cu următorul cuprins:
    „c3) la solicitarea motivată a organului de probaţiune în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu în conformitate cu legislația;”.
    Art. V. – Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78–84, art. 100), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu articolul 4211 cu următorul cuprins:
    „Articolul 4211. Inspectoratul Național de Probaţiune
    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 318 se constată și de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Național de Probaţiune.
    (2) Sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale șeful biroului de probațiune și adjunctul lui.
    (3) Procesele-verbale cu privire la contravenţii se remit spre examinare în fond instanţei de judecată competente.”
    Art. VI. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 2 luni de la data publicării, cu excepția art. II în partea ce se referă la  art. 4732–4734, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019.
    (2) În cazul în care modificările operate prin prezenta lege îmbunătăţesc situaţia condamnatului, dosarele se examinează de către instanţa de judecată în modul prevăzut la art. 469 alin. (1) pct. 14), la art. 470–4711 din Codul de procedură penală.
    (3) Persoanele care, în termen de 6 luni de la data cînd s-au eliberat din detenție sau de la data de cînd nu mai sînt deținute în condiții contrare art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale au depus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu o pretinsă încălcare a drepturilor lor pot adresa în instanța de judecată, în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o cerere de chemare în judecată, în modul stabilit de prezenta lege.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                              Andrian CANDU

    Nr. 163. Chişinău, 20 iulie 2017.