    Guvernul HOTĂRĂȘTE:
    Hotărîrea Guvernului nr. 939 din 4 august 2008 „Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare”(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 154-156, art.950), cu modificările ulterioare se modifică și se completează după cum urmează:
    1) în partea dispozitivă a hotărîrii, textul „(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art.153)” se substituie cu textul „(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 125-129, art.396)”;
    2) Norma sanitar-veterinară:
    a) se completează cu un preambul cu următorul cuprins:
    „Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare (în continuare – Normă sanitar-veterinară) transpune Directiva 2005/94/CE a Consiliului Europei din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare şi de abrogare a Directivei 92/40/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 010, p.0016 – 0065, Decizia Comisiei Europene nr. 2017/263 din 14 februarie 2017 privind măsurile de diminuare a riscurilor, măsurile consolidate de biosecuritate și sistemele de depistare timpurie în legătură cu riscurile pe care le prezintă păsările sălbatice de transmitere a virușilor gripei aviare înalt patogene la păsările de curte, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 39, p. 6-17, Decizia Comisiei Europene nr. 2006/563/CE din 11 august 2006 privind anumite măsuri de protecție în legătură cu prezența influenței aviare produse de tulpini înalt patogene de subtip H5N1 la păsările sălbatice din Comunitate și de abrogare a Deciziei nr. 2006/115/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 222, p. 11-19 și Regulamentul Comisiei Europene nr. 616/2009 din 13 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/94/CE a Consiliului în ceea ce privește aprobarea compartimentelor de creștere a păsărilor de curte și a compartimentelor de creștere a altor păsări captive în privința gripei aviare, precum și a unor măsuri suplimentare de biosecuritate preventivă în aceste compartimente, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 181, p. 16-24.”;
    b) punctul 1 va avea următorul cuprins:
    „1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabilește măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare la păsări, inclusiv la păsări sălbatice.”;
    c) punctul 2 se abrogă;
    d) la punctul 3, litera c) se completează în final cu următorul text „ , inclusiv la păsările sălbatice”;
    e) punctul 4:
    în noțiunea „rase rare de păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, înregistrate oficial”, textul, „Direcţia resurse naturale şi biodiversitate subordonată Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale” se substituie cu textul „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului”;
    se completează cu următoarele noțiuni:
    „plan de biosecuritate – complex de măsuri de biosecuritate aplicat la nivel de exploatație, parte componentă a sistemului comun de gestionare a biosecurității în cadrul unui compartiment, care este gestionat de o persoană responsabilă de asigurarea biosecurității, în colaborare cu autoritatea competentă;
    sistem comun de gestionare a biosecurității – norme comune care reglementează funcționarea unui compartiment, precum și măsuri generale de biosecuritate puse în aplicare în toate exploatațiile compartimentului potrivit planurilor de biosecuritate;
    gestionar al compartimentului – persoană responsabilă de compartiment, care supraveghează toate acțiunile efectuate în compartiment în legătură cu sistemul comun de gestionare a biosecurității, în special în ceea ce privește punerea în aplicare și monitorizare a sistemului respectiv, precum și a planurilor de biosecuritate ale exploatațiilor de către proprietarii sau deținătorii păsărilor de curte sau ai altor păsări captive și care colaborează cu autoritatea competentă;
    exploatație de ieșire – exploatație din care păsările de curte sau alte păsări captive, puii de o zi ai acestora, ouăle destinate incubației sau ouăle de masă urmează a fi expediate în afara acesteia;
    exploatație furnizoare – exploatație ale cărei produse sînt destinate unei exploatații de ieșire sau oricărei alte exploatații din interiorul unui compartiment;
   părți implicate – gestionari ai compartimentelor, operatorii economici, inclusiv operatorii din sectorul alimentar și operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale, proprietarii și deținătorii de animale, producătorii farmaceutici sau alte industrii care livrează produse sau furnizează servicii pentru compartiment”;
    e) se completează cu punctul 5¹ cu următorul cuprins:
    „5¹. Agenția:
    1) se asigură că:
    a) toate exploatațiile, compartimentele sînt autorizate în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
    b) se efectuează controale oficiale la fața locului, conform analizei riscurilor privind gripa aviară;
    2) deține infomația menţionată în anexa nr. 7 la prezenta Normă referitoare la:
    a) numele gestionarului compartimentului, calificările și statutul acestuia, datele de contact și adresa compartimentului;
    b) descrierea detaliată a compartimentului;
    c) descrierea sistemului comun de gestionare a biosecurității și a planurilor de biosecuritate ale exploatațiilor compartimentului;
    d) măsurile, criteriile și cerințele specifice pentru supravegherea bolii, în special pentru protecția și supravegherea specifică gripei aviare;
    3) verifică plenitudinea și corectitudinea informației actualizate, inclusiv supravegherea, monitorizarea gripei aviare prin prelevarea de probe în termenele stabilite, pornind de la situaţia epidemiologică, și efectuarea cercetărilor de laborator prezentate de gestionarul compartimentului;
    4) întocmește și actualizează lista compartimentelor autorizate;
    5) impune aplicarea măsurilor corective în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar veterinare;
    6) în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare directorul general şi directorii generali adjuncți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, şefii subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute în Codul contravenţional al Republicii Moldova.”;
    g) se completează cu anexele nr. 7 şi nr.8 cu următorul cuprins:

„Anexa nr. 7
la Norma sanitar-veterinară
privind măsurile de supraveghere,
control şi combatere a gripei aviare

Criterii și cerințe pentru compartimente
Secțiunea 1
Descrierea compartimentului

    1. Descrierea compartimentului trebuie:
    1) să fie detaliată, bazată pe una sau mai multe hărți ale compartimentului care indică limitele acestuia, amplasarea precisă a tuturor componentelor sale, inclusiv exploatațiile și instalațiile acestora, și toate unitățile funcționale aferente, cum ar fi unitățile de prelucrare sau de depozitare a hranei pentru animale și unitățile de depozitare a altor materiale, și să includă, în special, informații referitoare la elemente de infrastructură și la contribuția acestora la o separare epidemiologică între păsările de curte și alte păsări captive din compartiment și populațiile animale cu un statut sanitar distinct, inclusiv:
    a) descrierea tipului de activitate și a produselor provenind din compartiment, inclusiv a capacităților totale ale instalațiilor și a numărului de păsări de curte sau de alte păsări captive prezente;
    b) diagrama care descrie în mod clar toate activitățile desfășurate în compartiment, responsabilitățile, rolurile și interrelațiile tuturor părților implicate;
    c) descrierea interacțiunilor funcționale dintre exploatațiile compartimentului, inclusiv planul tuturor instalațiilor care arată legăturile dintre acestea;
    d) descrierea mijloacelor de transport al animalelor și al produselor de origine animală, a traseelor obișnuite ale acestora și a locurilor de curățare și de staționare;
    2) să conțină informații referitoare la situația epidemiologică în privința gripei aviare și la factorii de risc, incluzînd următoarele elemente:
    a) antecedentele epidemiologice ale exploatațiilor compartimentului, în special statutul lor sanitar, și orice informație referitoare la gripa aviară;
    b) deplasările înspre compartiment, dinspre acesta sau în interiorul său (intrări, ieșiri), cum ar fi deplasările de persoane, produse, alte animale, produse de origine animală sau alte produse care vin în contact cu animalele, vehicule de transport, echipamente, hrană pentru animale, apă de consum și ape uzate;
    c) prezența altor exploatații de păsări de curte și de alte păsări captive în apropierea compartimentului, inclusiv densitatea (precum fermele pentru reproducere sau pentru îngrășare, gospodăriile, piețele, centrele de colectare, abatoarele, grădinile zoologice);
    d) factorii de mediu prezentînd riscuri, cum ar fi căile navigabile, locurile de repaos și de întîlnire a animalelor sălbatice (inclusiv rutele de migrare ale păsărilor sălbatice), prezența rozătoarelor, antecedentele de contaminare a mediului cu agentul gripei aviare;
    e) factorii de risc și posibilele căi de intrare și de răspîndire a gripei aviare în interiorul compartimentului, în conformitate cu standardele și orientările Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE) la care Republica Moldova este parte, stipulate în Codul sănătăţii animalelor terestre, Codul sanitar al animalelor terestre, Manualul diagnostic, Reducerea riscurilor biologice, actualizate şe plasate pe pagina oficială web a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, transpuse în prezenta Normă sanitar-veterinară, Planul de cotingenţă la influenţa aviară, Procedurile specifice privind metodele de diagnostică a influenţei aviare, instrucţiunile de lucru şi măsurile de biosecuritate aplicate la nivel de exploatație;
    f) sistemul de alertă rapidă pus la punct pentru a informa autoritatea competentă în cazul depistării unui factor de risc sau a unei căi posibile.

Secțiunea 2
Sistemul comun de gestionare a biosecurității
și a planurilor de biosecuritate

    2. Sistemul comun de gestionare a biosecurității cuprinde cel puțin următoarele elemente:
    a) bune practici în materie de igienă animală;
    b) sistemul de trasabilitate pentru toate deplasările între exploatațiile compartimentului și pentru toate intrările și ieșirile; acesta trebuie să fie documentat continuu și pus la dispoziția autorității competente în orice moment;
    c) planul comun privind analiza riscurilor și punctele critice de control (plan HACCP);
    d) planul (planurile) de biosecuritate al(e) exploatațiilor/compartimentului și evaluarea eficienței lor în conformitate cu un nivel definit de riscuri.
    3. Planurile de biosecuritate ale exploatațiilor din cadrul sistemului comun de gestionare a biosecurității cuprind cel puțin unul dintre următoarele elemente:
    1) un sistem documentat de punere în aplicare a unui plan de igienă a personalului, incluzînd practici de igienă generale și specifice, o formare generală și specifică pentru personalul permanent și temporar și procedura de control a respectivului plan de igienă, cuprinzînd, printre altele, o regulă conform căreia personalul nu trebuie:
    a) să dețină cu titlu personal păsări de curte sau alte păsări;
    b) să se apropie de păsările de curte sau de alte păsări, altele decît cele din compartiment, într-un interval de timp de cel puțin 72 de ore înainte de a intra în exploatație; acest interval de timp poate fi redus în caz de nevoie urgentă de personal specific, dar nu trebuie sub nicio formă să fie mai mic de 24 de ore, iar procedura de atenuare a riscului trebuie să fie descrisă în planul de biosecuritate;
    2) fluxurile de produse și de personal, descrise în cadrul unei diagrame a tuturor instalațiilor exploatației, cu niveluri de biosecuritate codificate prin culori diferite; toate punctele de acces la instalații trebuie să dispună de o zonă-tampon cu un vestiar și să includă, după caz, dușuri, cu zone curate și zone murdare separate;
    3) planul care reglementează deplasările oricărei persoane care intră sau iese din exploatație, stabilind o distincție între persoane în funcţie de scopul vizitei (experţi, persoane oficiale, agenţi economici interesaţi, persoane în vizită de familiarizare) și cuprinzînd o descriere a barierelor fizice (cum ar fi gardurile vii, gardurile sau orice altă barieră care definește în mod clar perimetrele instalațiilor exploatației), a semnelor, a porților încuiate și a intrărilor clădirilor; vizitatorilor externi (inclusiv auditorilor sau inspectorilor) trebuie să li se ceară să nu se fi aflat în contact cu păsări de curte sau cu alte păsări într-un interval de timp de cel puțin 72 de ore înainte de a intra în exploatație; acest interval de timp poate fi prelungit în funcție de factorii de risc – în cazul vizitatorilor provenind dintr-o zonă de protecție sau de supraveghere; intervalul de timp poate fi redus pentru medicii veterinari oficiali sau în caz de urgenţă de o intervenție externă specifică, precum cea a unui consultant sau a unui medic veterinar, dar nu trebuie sub nicio formă să fie mai mic de 24 de ore, iar procedura de atenuare a riscului trebuie să fie descrisă în planul de biosecuritate;
    4) planul de reglementare și de înregistrare a deplasărilor de vehicule înspre exploatații, dinspre sau între acestea, inclusiv a vehiculelor particulare sau de livrare de alimente pentru animale, de animale sau de alte produse; trebuie păstrat un registru al tuturor deplasărilor de vehicule;
    5) sistemul de trasabilitate a animalelor și a produselor, permițînd urmărirea tuturor deplasărilor înspre exploatații, dinspre sau între acestea (intrări, ieșiri);
    6) instrucțiunea de prevenire a contaminărilor, inclusiv a contaminării prin aprovizionare, transport, depozitare, livrare și eliminare de:
    a) ambalaje (de exemplu utilizarea de ambalaje noi sau dezinfectate);
    b) materiale pentru așternut – perioadă prestabilită de carantină în depozit sau o dezinfectare a materialelor pentru așternut;
    c) hrană pentru animale – utilizare a unor sisteme proprii de alimentație;
    d) apă – sistem intern de tratare a apei;
    e) subproduse de origine animală (precum cadavrele, gunoiul de grajd, ouăle murdare/crăpate sau embrionii morți în ou);
    7) planul de curățare și de dezinfectare a exploatației, a echipamentelor acesteia și a materialelor utilizate; trebuie stabilit un protocol specific privind curățarea și dezinfectarea vehiculelor;
    8) planul de control al dăunătorilor, inclusiv al rozătoarelor și al altor animale sălbatice, asigurînd bariere fizice și măsuri în cazul în care se constată semne ale activității acestora;
    9) planul HACCP pentru gripa aviară, elaborat conform celor șapte etape (respectiv analiza riscurilor, lista punctelor critice de control (PCC), limitele critice, procedurile de monitorizare, acțiunile corective, verificarea și registrele) și care cuprinde cel puțin următoarele elemente:
    a) datele referitoare la producția de păsări de curte sau de alte păsări captive și alte date cu privire la perioade precise (istoricul morbidității și al mortalității, informații privind medicamentele utilizate, puii ieșiți din ou, date referitoare la hrana pentru animale și la consumul de apă);
    b) informațiile privind verificările clinice și planurile de prelevare de eșantioane pentru supravegherea activă și pasivă și analizele de depistare (frecvențe, metode, rezultate);
    c) registrul vizitatorilor exploatației suficient de detaliat pentru a putea regăsi și contacta orice vizitator;
    d) informațiile privind orice program de vaccinare aplicat, inclusiv privind tipul de vaccin utilizat, frecvența și datele de administrare;
    e) registrele informative detaliate privind măsurile corective luate și punctele critice de control aferente care nu au fost respectate.
    Toate părțile implicate sînt pe deplin informate și respectă regulile planului HACCP, care constituie instrumentul de gestionare a compartimentului și garantează măsurile de biosecuritate și practicile de gestionare.
    4. Planul HACCP ia în considerare lista riscurilor și a căilor de intrare care trebuie identificate în prealabil și adaptate nivelului de risc, cuprinzînd acțiuni detaliate ce trebuie realizate în cazul apariției unui risc sporit, precum frecvența prelevării de eșantioane.
    5. Sistemul comun de gestionare a biosecurității și planurile de biosecuritate precizează dacă o anumită încălcare este minoră sau majoră, precum și măsurile corective care trebuie luate.
    6. Planurile de biosecuritate sînt actualizate în funcție de nivelul de risc, în special în cazul în care un focar de gripă aviară este suspectat sau confirmat în mod oficial în regiunea sau zona în care este situat compartimentul (precum impunerea de restricții asupra deplasării vehiculelor, a materialelor, a animalelor și/sau a personalului sau punerea în aplicare a unor proceduri suplimentare de dezinfectare).

Secțiunea 3
Protecția și supravegherea specifică pentru gripa aviară

    7. Un sistem fizic de protecție împotriva păsărilor trebuie pus la punct pentru a evita contactul cu păsările sălbatice și pentru a împiedica orice contaminare a hranei pentru animale, a apei și a așternuturilor.
    8. Mediul înconjurător direct al exploatațiilor nu trebuie să atragă păsările sălbatice.
    9. Controlul intrărilor și al ieșirilor:
    a) diagrama precizează locația tuturor tipurilor de păsări de curte și de alte păsări captive, inclusiv a crescătorilor în linie pură, a străbunicilor, a bunicilor, a părinților și a animalelor de producție, precum efectivele, incubatoarele, locurile de creștere, de ouat, locurile unde se efectuează probe, locurile de stocare a ouălor și toate locațiile unde sînt păstrate ouăle sau păsările; ea arată fluxurile de produse între locațiile respective;
    b) instrucția detaliată care reglementează deplasările de păsări de curte sau de alte păsări captive, de ouă ale acestora și de alte produse aferente; păsările de curte sau alte păsări captive, ouăle acestora și alte produse aferente care pătrund în orice exploatație a compartimentului trebuie să provină dintr-o exploatație avînd același statut sanitar în privința gripei aviare și/sau să fie verificate pentru a se garanta că acestea nu prezintă niciun risc de introducere a agentului gripei aviare;
    c) păsările de curte sau alte păsări captive și ouăle destinate incubației deplasate către un compartiment sau în interiorul acestuia sînt identificate într-un mod care să permită verificarea istoricului lor; efectivele și/sau ouăle sînt însoțite de documente de identificare;
    d) în cazul unei locații cu păsări de diferite vîrste, un protocol scris reglementează adăugarea și eliminarea de păsări de curte sau de alte păsări captive, inclusiv spălarea și dezinfectarea cotețelor de prindere.
    10. Același compartiment nu poate să conțină și exploatații de păsări de curte și exploatații de alte păsări captive, iar aceeași exploatație – diferite specii de păsări de curte, cu excepția incubatoarelor.
    11. Planul de supraveghere a compartimentului, aflat sub responsabilitatea gestionarului compartimentului, presupune o supraveghere activă continuă bazată pe prelevarea aleatorie a 20 de eșantioane de sînge de la păsările de curte sau de la alte păsări captive din aceeași unitate de producție în vederea realizării testelor serologice pentru gripa aviară:
    1) cel puțin o dată la șase luni în cursul perioadei de producție, în cazul în care niciun focar de gripă aviară înalt patogenă (GAIP) (highly pathogenic avian influenza – HPAI) nu a fost confirmat la păsările de curte sau la alte păsări captive în cursul celor șase luni anterioare;
    2) cel puțin o dată la trei luni, în cazul în care un focar de GAIP la păsările de curte sau la alte păsări captive a fost confirmat în cursul celor șase luni anterioare pe teritoriul său;
    3) atunci cînd compartimentul este situat într-o zonă cu restricții de deplasare din cauza existenței unui focar de gripă aviară, în termen de o săptămînă de la data de depistare a focarului și cel puțin la fiecare 21 de zile; planul de supraveghere este actualizat și prevede o supraveghere clinică sporită și o supraveghere virologică activă, efectuate în termen de o săptămînă de la data de depistare a focarului și, ulterior, cel puțin la fiecare 21 de zile, pe:
    a) un eșantion de 20 de recoltări traheale/orofaringeale și de 20 de recoltări cloacale prelevate în mod aleatoriu de la păsările de curte sau de la alte păsări captive din aceeași unitate de producție; precum și pe:
    b) eșantioane prelevate de la cinci păsări bolnave sau moarte, dacă există.
    12. Sistemul de alertă rapidă prevăzut de prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să se bazeze pe un protocol scris, care să specifice procedurile de notificare, adaptat, în mod special, diferitor specii de păsări de curte și de alte păsări captive și sensibilității lor respective la gripa aviară, precum și:
    a) recomandă nivelurile de acțiune, precum o mortalitate mai mare sau egală cu un prag definit, scăderi semnificative ale consumului de alimente pentru animale și/sau de apă și/sau ale producției de ouă, schimbări comportamentale sau alți indicatori relevanți;
    b) descrie măsurile care trebuie luate;
    c) conține o listă a personalului responsabil din autorităţile care trebuie informate.

Anexa nr. 8
la Norma sanitar-veterinară
privind măsurile de supraveghere,
control şi combatere a gripei aviare

Măsurile de diminuare a riscurilor, de biosecuritate și sistemele
de depistare timpurie a virusului gripei aviare înalt patogene la
păsările de curte transmise de la păsările sălbatice
Capitolul I
Identificarea zonelor cu risc ridicat de introducere a virusului gripei
aviare înalt patogene, precum și acțiunile de sensibilizare a publicului

    1. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor trebuie să identifice și să revizuiască periodic zonele expuse unui risc ridicat de introducere a virusului GAIP în exploatații, precum și perioada de timp în care un astfel de risc persistă, luînd în considerare următoarele aspecte:
    1) situația epidemiologică pe teritoriul țării sau pe teritoriul țărilor vecine, în special în ceea ce privește:
    a) depistarea timpurie a prezenței virusului GAIP la păsările sălbatice sau în fecalele colectate de la acestea;
    b) focarele de GAIP în exploatațiile de păsări de curte sau de alte păsări captive care sînt foarte probabil legate de cazurile detectate de virusul GAIP;
    c) depistările din trecut ale virusului GAIP și riscul de reapariții;
    2) factorii de risc pentru introducerea de virusul GAIP în exploatații specificați în anexa nr. 2;
    3) factorii de risc suplimentari pentru răspîndirea virusului GAIP în exploatații specificați în anexa nr. 2;
    4) evaluările riscurilor în ceea ce privește relevanța răspîndirii virusului GAIP de către păsările sălbatice efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi alte organisme internaționale de evaluare a riscurilor;
    5) rezultatele programelor de supraveghere efectuate în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare .
    2. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor informează publicul, în special părțile interesate active în sectorul păsărilor de curte, prin orice mijloc de informare în masă accesibil, despre rezultatele identificării zonelor cu risc ridicat de introducere a virusului GAIP și informațiile cele mai relevante privind măsurile de biosecuritate, care urmează să fie aplicate în zonele respective.

Capitolul II
Măsurile de diminuare a riscurilor

    3. În funcție de situația epidemiologică specifică și de timpul necesar, autoritatea competentă dispune luarea măsurilor practice pentru a reduce riscul de transmitere a virusului GAIP de la păsările sălbatice la păsările de curte în zonele cu risc ridicat, în special, menite să împiedice păsările sălbatice și, cu precădere, păsările sălbatice migratoare de apă să vină în contact direct sau indirect cu păsările de curte, în special cu rațele și cu gîștele.
    4. În zonele cu risc ridicat se stabilesc următoarele interdicții:
    a) ținerea păsărilor de curte în aer liber;
    b) utilizarea rezervoarelor de apă situate în aer liber pentru păsări de curte;
    c) adăparea păsărilor de curte cu apă din rezervoare de apă de suprafață care pot fi accesibile păsărilor sălbatice;
    d) depozitarea hranei pentru păsări de curte într-un mod neprotejat de păsări sălbatice sau de alte animale.
    5. În cadrul măsurilor suplimentare de reducere a riscurilor se interzice:
    a) aducerea păsărilor de curte și a altor păsări captive în piețe, la prezentări de animale, la expoziții și la manifestări culturale;
    b) utilizarea păsărilor-momeală din ordinele Anseriformes și Charadriiformes.
    6. În cazul respectării măsurilor de biosecuritate privind prevenirea riscului de transmitere a virusului GAIP se permite:
    1) ținerea păsărilor de curte în aer liber, dacă sînt îndeplinite următoarele condiții:
    a) păsările de curte sînt protejate împotriva contactului cu păsările sălbatice cu plase sau acoperișuri sau prin alte mijloace; sau
    b) păsările de curte hrănite și adăpate cel puțin în spații închise sau într-un adăpost suficient de eficace pentru a împiedica păsările sălbatice să se așeze pe el și să se evite contactul acestora cu hrana și apa destinate păsărilor de curte;
    2) folosirea rezervoarelor de apă în aer liber dacă acestea sînt necesare pentru anumite păsări de curte din motive de bunăstare a animalelor și dacă rezervoarele sînt protejate suficient împotriva păsărilor de apă sălbatice;
    3) adăparea păsărilor de curte cu apă care provine din ape de suprafață accesibile păsărilor sălbatice, după un tratament care garantează inactivarea eventualelor virusului de gripă aviară;
    4) aducerea păsărilor de curte și a altor păsări captive în piețe, la prezentări de animale, la expoziții și la manifestări culturale;
    5) utilizarea păsărilor-momeală:
    a) în proiecte de cercetare, studii ornitologice sau alte activităţi în cadrul unui program de supraveghere pentru gripa aviară desfășurat în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar veterinare; sau
    b) în conformitate cu măsurile de biosecuritate și cu dispozițiile care au ca scop prevenirea transmiterii virusului GAIP la păsările de curte.

Capitolul III
Sisteme de depistare timpurie în efectivele de păsări de curte
și de supraveghere sporită a păsărilor sălbatice

    7. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor trebuie să consolideze sistemele de depistare timpurie, care să permită proprietarilor să semnaleze rapid autorității competente orice simptom de gripă aviară la efectivele de păsări de curte din exploatațiile situate în zonele cu risc ridicat.
    Sistemele menționate la alineatul unu din prezentul punct trebuie să urmărească cel puțin:
    a) scăderea semnificativă a consumului de alimente și de apă, precum și a producției de ouă;
   b) rata mortalității observate și semnele clinice sau leziunile post-mortem care indică prezența virusului GAIP, luînd în considerare variația acestor parametri la diferite specii de păsări de curte și categorii de producție.
   8. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor se asigură că supravegherea pasivă sporită a populațiilor de păsări sălbatice și monitorizarea păsărilor bolnave sau moarte sînt efectuate în conformitate cu orientările privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările sălbatice, acordînd o atenție deosebită listei speciilor-țintă pentru prelevarea de eșantioane și încercări de laborator, precum și altor specii de păsări sălbatice pentru care s-a arătat că pot fi infectate cu virusul GAIP.”

    PRIM-MINISTRU Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii,
    dezvoltării regionale şi mediului       Vasile Bîtca

    Nr.1066. Chişinău, 12 decembrie 2017.

HGC1066/2017 ID intern unic: 373380 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1066 din 12.12.2017
pentru modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr. 939 din 4 august 2008
Publicat : 22.12.2017 în Monitorul Oficial Nr. 441-450 art Nr : 1216
Guvernul HOTĂRĂȘTE: Hotărîrea Guvernului nr. 939 din 4 august 2008 „Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare”(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 154-156, art.950), cu modificările ulterioare se modifică și se completează după cum urmează: 1) în partea dispozitivă a hotărîrii, textul „(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art.153)” se substituie cu textul „(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 125-129, art.396)”; 2) Norma sanitar-veterinară: a) se completează cu un preambul cu următorul cuprins: „Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare (în continuare – Normă sanitar-veterinară) transpune Directiva 2005/94/CE a Consiliului Europei din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare şi de abrogare a Directivei 92/40/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 010, p.0016 – 0065, Decizia Comisiei Europene nr. 2017/263 din 14 februarie 2017 privind măsurile de diminuare a riscurilor, măsurile consolidate de biosecuritate și sistemele de depistare timpurie în legătură cu riscurile pe care le prezintă păsările sălbatice de transmitere a virușilor gripei aviare înalt patogene la păsările de curte, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 39, p. 6-17, Decizia Comisiei Europene nr. 2006/563/CE din 11 august 2006 privind anumite măsuri de protecție în legătură cu prezența influenței aviare produse de tulpini înalt patogene de subtip H5N1 la păsările sălbatice din Comunitate și de abrogare a Deciziei nr. 2006/115/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 222, p. 11-19 și Regulamentul Comisiei Europene nr. 616/2009 din 13 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/94/CE a Consiliului în ceea ce privește aprobarea compartimentelor de creștere a păsărilor de curte și a compartimentelor de creștere a altor păsări captive în privința gripei aviare, precum și a unor măsuri suplimentare de biosecuritate preventivă în aceste compartimente, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 181, p. 16-24.”; b) punctul 1 va avea următorul cuprins: „1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabilește măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare la păsări, inclusiv la păsări sălbatice.”; c) punctul 2 se abrogă; d) la punctul 3, litera c) se completează în final cu următorul text „ , inclusiv la păsările sălbatice”; e) punctul 4: în noțiunea „rase rare de păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, înregistrate oficial”, textul, „Direcţia resurse naturale şi biodiversitate subordonată Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale” se substituie cu textul „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului”; se completează cu următoarele noțiuni: „plan de biosecuritate – complex de măsuri de biosecuritate aplicat la nivel de exploatație, parte componentă a sistemului comun de gestionare a biosecurității în cadrul unui compartiment, care este gestionat de o persoană responsabilă de asigurarea biosecurității, în colaborare cu autoritatea competentă; sistem comun de gestionare a biosecurității – norme comune care reglementează funcționarea unui compartiment, precum și măsuri generale de biosecuritate puse în aplicare în toate exploatațiile compartimentului potrivit planurilor de biosecuritate; gestionar al compartimentului – persoană responsabilă de compartiment, care supraveghează toate acțiunile efectuate în compartiment în legătură cu sistemul comun de gestionare a biosecurității, în special în ceea ce privește punerea în aplicare și monitorizare a sistemului respectiv, precum și a planurilor de biosecuritate ale exploatațiilor de către proprietarii sau deținătorii păsărilor de curte sau ai altor păsări captive și care colaborează cu autoritatea competentă; exploatație de ieșire – exploatație din care păsările de curte sau alte păsări captive, puii de o zi ai acestora, ouăle destinate incubației sau ouăle de masă urmează a fi expediate în afara acesteia; exploatație furnizoare – exploatație ale cărei produse sînt destinate unei exploatații de ieșire sau oricărei alte exploatații din interiorul unui compartiment; părți implicate – gestionari ai compartimentelor, operatorii economici, inclusiv operatorii din sectorul alimentar și operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale, proprietarii și deținătorii de animale, producătorii farmaceutici sau alte industrii care livrează produse sau furnizează servicii pentru compartiment”; e) se completează cu punctul 5¹ cu următorul cuprins: „5¹. Agenția: 1) se asigură că: a) toate exploatațiile, compartimentele sînt autorizate în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară; b) se efectuează controale oficiale la fața locului, conform analizei riscurilor privind gripa aviară; 2) deține infomația menţionată în anexa nr. 7 la prezenta Normă referitoare la: a) numele gestionarului compartimentului, calificările și statutul acestuia, datele de contact și adresa compartimentului; b) descrierea detaliată a compartimentului; c) descrierea sistemului comun de gestionare a biosecurității și a planurilor de biosecuritate ale exploatațiilor compartimentului; d) măsurile, criteriile și cerințele specifice pentru supravegherea bolii, în special pentru protecția și supravegherea specifică gripei aviare; 3) verifică plenitudinea și corectitudinea informației actualizate, inclusiv supravegherea, monitorizarea gripei aviare prin prelevarea de probe în termenele stabilite, pornind de la situaţia epidemiologică, și efectuarea cercetărilor de laborator prezentate de gestionarul compartimentului; 4) întocmește și actualizează lista compartimentelor autorizate; 5) impune aplicarea măsurilor corective în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar veterinare; 6) în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare directorul general şi directorii generali adjuncți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, şefii subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute în Codul contravenţional al Republicii Moldova.”; g) se completează cu anexele nr. 7 şi nr.8 cu următorul cuprins: „Anexa nr. 7 la Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare Criterii și cerințe pentru compartimente Secțiunea 1 Descrierea compartimentului 1. Descrierea compartimentului trebuie: 1) să fie detaliată, bazată pe una sau mai multe hărți ale compartimentului care indică limitele acestuia, amplasarea precisă a tuturor componentelor sale, inclusiv exploatațiile și instalațiile acestora, și toate unitățile funcționale aferente, cum ar fi unitățile de prelucrare sau de depozitare a hranei pentru animale și unitățile de depozitare a altor materiale, și să includă, în special, informații referitoare la elemente de infrastructură și la contribuția acestora la o separare epidemiologică între păsările de curte și alte păsări captive din compartiment și populațiile animale cu un statut sanitar distinct, inclusiv: a) descrierea tipului de activitate și a produselor provenind din compartiment, inclusiv a capacităților totale ale instalațiilor și a numărului de păsări de curte sau de alte păsări captive prezente; b) diagrama care descrie în mod clar toate activitățile desfășurate în compartiment, responsabilitățile, rolurile și interrelațiile tuturor părților implicate; c) descrierea interacțiunilor funcționale dintre exploatațiile compartimentului, inclusiv planul tuturor instalațiilor care arată legăturile dintre acestea; d) descrierea mijloacelor de transport al animalelor și al produselor de origine animală, a traseelor obișnuite ale acestora și a locurilor de curățare și de staționare; 2) să conțină informații referitoare la situația epidemiologică în privința gripei aviare și la factorii de risc, incluzînd următoarele elemente: a) antecedentele epidemiologice ale exploatațiilor compartimentului, în special statutul lor sanitar, și orice informație referitoare la gripa aviară; b) deplasările înspre compartiment, dinspre acesta sau în interiorul său (intrări, ieșiri), cum ar fi deplasările de persoane, produse, alte animale, produse de origine animală sau alte produse care vin în contact cu animalele, vehicule de transport, echipamente, hrană pentru animale, apă de consum și ape uzate; c) prezența altor exploatații de păsări de curte și de alte păsări captive în apropierea compartimentului, inclusiv densitatea (precum fermele pentru reproducere sau pentru îngrășare, gospodăriile, piețele, centrele de colectare, abatoarele, grădinile zoologice); d) factorii de mediu prezentînd riscuri, cum ar fi căile navigabile, locurile de repaos și de întîlnire a animalelor sălbatice (inclusiv rutele de migrare ale păsărilor sălbatice), prezența rozătoarelor, antecedentele de contaminare a mediului cu agentul gripei aviare; e) factorii de risc și posibilele căi de intrare și de răspîndire a gripei aviare în interiorul compartimentului, în conformitate cu standardele și orientările Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE) la care Republica Moldova este parte, stipulate în Codul sănătăţii animalelor terestre, Codul sanitar al animalelor terestre, Manualul diagnostic, Reducerea riscurilor biologice, actualizate şe plasate pe pagina oficială web a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, transpuse în prezenta Normă sanitar-veterinară, Planul de cotingenţă la influenţa aviară, Procedurile specifice privind metodele de diagnostică a influenţei aviare, instrucţiunile de lucru şi măsurile de biosecuritate aplicate la nivel de exploatație; f) sistemul de alertă rapidă pus la punct pentru a informa autoritatea competentă în cazul depistării unui factor de risc sau a unei căi posibile. Secțiunea 2 Sistemul comun de gestionare a biosecurității și a planurilor de biosecuritate 2. Sistemul comun de gestionare a biosecurității cuprinde cel puțin următoarele elemente: a) bune practici în materie de igienă animală; b) sistemul de trasabilitate pentru toate deplasările între exploatațiile compartimentului și pentru toate intrările și ieșirile; acesta trebuie să fie documentat continuu și pus la dispoziția autorității competente în orice moment; c) planul comun privind analiza riscurilor și punctele critice de control (plan HACCP); d) planul (planurile) de biosecuritate al(e) exploatațiilor/compartimentului și evaluarea eficienței lor în conformitate cu un nivel definit de riscuri. 3. Planurile de biosecuritate ale exploatațiilor din cadrul sistemului comun de gestionare a biosecurității cuprind cel puțin unul dintre următoarele elemente: 1) un sistem documentat de punere în aplicare a unui plan de igienă a personalului, incluzînd practici de igienă generale și specifice, o formare generală și specifică pentru personalul permanent și temporar și procedura de control a respectivului plan de igienă, cuprinzînd, printre altele, o regulă conform căreia personalul nu trebuie: a) să dețină cu titlu personal păsări de curte sau alte păsări; b) să se apropie de păsările de curte sau de alte păsări, altele decît cele din compartiment, într-un interval de timp de cel puțin 72 de ore înainte de a intra în exploatație; acest interval de timp poate fi redus în caz de nevoie urgentă de personal specific, dar nu trebuie sub nicio formă să fie mai mic de 24 de ore, iar procedura de atenuare a riscului trebuie să fie descrisă în planul de biosecuritate; 2) fluxurile de produse și de personal, descrise în cadrul unei diagrame a tuturor instalațiilor exploatației, cu niveluri de biosecuritate codificate prin culori diferite; toate punctele de acces la instalații trebuie să dispună de o zonă-tampon cu un vestiar și să includă, după caz, dușuri, cu zone curate și zone murdare separate; 3) planul care reglementează deplasările oricărei persoane care intră sau iese din exploatație, stabilind o distincție între persoane în funcţie de scopul vizitei (experţi, persoane oficiale, agenţi economici interesaţi, persoane în vizită de familiarizare) și cuprinzînd o descriere a barierelor fizice (cum ar fi gardurile vii, gardurile sau orice altă barieră care definește în mod clar perimetrele instalațiilor exploatației), a semnelor, a porților încuiate și a intrărilor clădirilor; vizitatorilor externi (inclusiv auditorilor sau inspectorilor) trebuie să li se ceară să nu se fi aflat în contact cu păsări de curte sau cu alte păsări într-un interval de timp de cel puțin 72 de ore înainte de a intra în exploatație; acest interval de timp poate fi prelungit în funcție de factorii de risc – în cazul vizitatorilor provenind dintr-o zonă de protecție sau de supraveghere; intervalul de timp poate fi redus pentru medicii veterinari oficiali sau în caz de urgenţă de o intervenție externă specifică, precum cea a unui consultant sau a unui medic veterinar, dar nu trebuie sub nicio formă să fie mai mic de 24 de ore, iar procedura de atenuare a riscului trebuie să fie descrisă în planul de biosecuritate; 4) planul de reglementare și de înregistrare a deplasărilor de vehicule înspre exploatații, dinspre sau între acestea, inclusiv a vehiculelor particulare sau de livrare de alimente pentru animale, de animale sau de alte produse; trebuie păstrat un registru al tuturor deplasărilor de vehicule; 5) sistemul de trasabilitate a animalelor și a produselor, permițînd urmărirea tuturor deplasărilor înspre exploatații, dinspre sau între acestea (intrări, ieșiri); 6) instrucțiunea de prevenire a contaminărilor, inclusiv a contaminării prin aprovizionare, transport, depozitare, livrare și eliminare de: a) ambalaje (de exemplu utilizarea de ambalaje noi sau dezinfectate); b) materiale pentru așternut – perioadă prestabilită de carantină în depozit sau o dezinfectare a materialelor pentru așternut; c) hrană pentru animale – utilizare a unor sisteme proprii de alimentație; d) apă – sistem intern de tratare a apei; e) subproduse de origine animală (precum cadavrele, gunoiul de grajd, ouăle murdare/crăpate sau embrionii morți în ou); 7) planul de curățare și de dezinfectare a exploatației, a echipamentelor acesteia și a materialelor utilizate; trebuie stabilit un protocol specific privind curățarea și dezinfectarea vehiculelor; 8) planul de control al dăunătorilor, inclusiv al rozătoarelor și al altor animale sălbatice, asigurînd bariere fizice și măsuri în cazul în care se constată semne ale activității acestora; 9) planul HACCP pentru gripa aviară, elaborat conform celor șapte etape (respectiv analiza riscurilor, lista punctelor critice de control (PCC), limitele critice, procedurile de monitorizare, acțiunile corective, verificarea și registrele) și care cuprinde cel puțin următoarele elemente: a) datele referitoare la producția de păsări de curte sau de alte păsări captive și alte date cu privire la perioade precise (istoricul morbidității și al mortalității, informații privind medicamentele utilizate, puii ieșiți din ou, date referitoare la hrana pentru animale și la consumul de apă); b) informațiile privind verificările clinice și planurile de prelevare de eșantioane pentru supravegherea activă și pasivă și analizele de depistare (frecvențe, metode, rezultate); c) registrul vizitatorilor exploatației suficient de detaliat pentru a putea regăsi și contacta orice vizitator; d) informațiile privind orice program de vaccinare aplicat, inclusiv privind tipul de vaccin utilizat, frecvența și datele de administrare; e) registrele informative detaliate privind măsurile corective luate și punctele critice de control aferente care nu au fost respectate. Toate părțile implicate sînt pe deplin informate și respectă regulile planului HACCP, care constituie instrumentul de gestionare a compartimentului și garantează măsurile de biosecuritate și practicile de gestionare. 4. Planul HACCP ia în considerare lista riscurilor și a căilor de intrare care trebuie identificate în prealabil și adaptate nivelului de risc, cuprinzînd acțiuni detaliate ce trebuie realizate în cazul apariției unui risc sporit, precum frecvența prelevării de eșantioane. 5. Sistemul comun de gestionare a biosecurității și planurile de biosecuritate precizează dacă o anumită încălcare este minoră sau majoră, precum și măsurile corective care trebuie luate. 6. Planurile de biosecuritate sînt actualizate în funcție de nivelul de risc, în special în cazul în care un focar de gripă aviară este suspectat sau confirmat în mod oficial în regiunea sau zona în care este situat compartimentul (precum impunerea de restricții asupra deplasării vehiculelor, a materialelor, a animalelor și/sau a personalului sau punerea în aplicare a unor proceduri suplimentare de dezinfectare). Secțiunea 3 Protecția și supravegherea specifică pentru gripa aviară 7. Un sistem fizic de protecție împotriva păsărilor trebuie pus la punct pentru a evita contactul cu păsările sălbatice și pentru a împiedica orice contaminare a hranei pentru animale, a apei și a așternuturilor. 8. Mediul înconjurător direct al exploatațiilor nu trebuie să atragă păsările sălbatice. 9. Controlul intrărilor și al ieșirilor: a) diagrama precizează locația tuturor tipurilor de păsări de curte și de alte păsări captive, inclusiv a crescătorilor în linie pură, a străbunicilor, a bunicilor, a părinților și a animalelor de producție, precum efectivele, incubatoarele, locurile de creștere, de ouat, locurile unde se efectuează probe, locurile de stocare a ouălor și toate locațiile unde sînt păstrate ouăle sau păsările; ea arată fluxurile de produse între locațiile respective; b) instrucția detaliată care reglementează deplasările de păsări de curte sau de alte păsări captive, de ouă ale acestora și de alte produse aferente; păsările de curte sau alte păsări captive, ouăle acestora și alte produse aferente care pătrund în orice exploatație a compartimentului trebuie să provină dintr-o exploatație avînd același statut sanitar în privința gripei aviare și/sau să fie verificate pentru a se garanta că acestea nu prezintă niciun risc de introducere a agentului gripei aviare; c) păsările de curte sau alte păsări captive și ouăle destinate incubației deplasate către un compartiment sau în interiorul acestuia sînt identificate într-un mod care să permită verificarea istoricului lor; efectivele și/sau ouăle sînt însoțite de documente de identificare; d) în cazul unei locații cu păsări de diferite vîrste, un protocol scris reglementează adăugarea și eliminarea de păsări de curte sau de alte păsări captive, inclusiv spălarea și dezinfectarea cotețelor de prindere. 10. Același compartiment nu poate să conțină și exploatații de păsări de curte și exploatații de alte păsări captive, iar aceeași exploatație – diferite specii de păsări de curte, cu excepția incubatoarelor. 11. Planul de supraveghere a compartimentului, aflat sub responsabilitatea gestionarului compartimentului, presupune o supraveghere activă continuă bazată pe prelevarea aleatorie a 20 de eșantioane de sînge de la păsările de curte sau de la alte păsări captive din aceeași unitate de producție în vederea realizării testelor serologice pentru gripa aviară: 1) cel puțin o dată la șase luni în cursul perioadei de producție, în cazul în care niciun focar de gripă aviară înalt patogenă (GAIP) (highly pathogenic avian influenza – HPAI) nu a fost confirmat la păsările de curte sau la alte păsări captive în cursul celor șase luni anterioare; 2) cel puțin o dată la trei luni, în cazul în care un focar de GAIP la păsările de curte sau la alte păsări captive a fost confirmat în cursul celor șase luni anterioare pe teritoriul său; 3) atunci cînd compartimentul este situat într-o zonă cu restricții de deplasare din cauza existenței unui focar de gripă aviară, în termen de o săptămînă de la data de depistare a focarului și cel puțin la fiecare 21 de zile; planul de supraveghere este actualizat și prevede o supraveghere clinică sporită și o supraveghere virologică activă, efectuate în termen de o săptămînă de la data de depistare a focarului și, ulterior, cel puțin la fiecare 21 de zile, pe: a) un eșantion de 20 de recoltări traheale/orofaringeale și de 20 de recoltări cloacale prelevate în mod aleatoriu de la păsările de curte sau de la alte păsări captive din aceeași unitate de producție; precum și pe: b) eșantioane prelevate de la cinci păsări bolnave sau moarte, dacă există. 12. Sistemul de alertă rapidă prevăzut de prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să se bazeze pe un protocol scris, care să specifice procedurile de notificare, adaptat, în mod special, diferitor specii de păsări de curte și de alte păsări captive și sensibilității lor respective la gripa aviară, precum și: a) recomandă nivelurile de acțiune, precum o mortalitate mai mare sau egală cu un prag definit, scăderi semnificative ale consumului de alimente pentru animale și/sau de apă și/sau ale producției de ouă, schimbări comportamentale sau alți indicatori relevanți; b) descrie măsurile care trebuie luate; c) conține o listă a personalului responsabil din autorităţile care trebuie informate. Anexa nr. 8 la Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare Măsurile de diminuare a riscurilor, de biosecuritate și sistemele de depistare timpurie a virusului gripei aviare înalt patogene la păsările de curte transmise de la păsările sălbatice Capitolul I Identificarea zonelor cu risc ridicat de introducere a virusului gripei aviare înalt patogene, precum și acțiunile de sensibilizare a publicului 1. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor trebuie să identifice și să revizuiască periodic zonele expuse unui risc ridicat de introducere a virusului GAIP în exploatații, precum și perioada de timp în care un astfel de risc persistă, luînd în considerare următoarele aspecte: 1) situația epidemiologică pe teritoriul țării sau pe teritoriul țărilor vecine, în special în ceea ce privește: a) depistarea timpurie a prezenței virusului GAIP la păsările sălbatice sau în fecalele colectate de la acestea; b) focarele de GAIP în exploatațiile de păsări de curte sau de alte păsări captive care sînt foarte probabil legate de cazurile detectate de virusul GAIP; c) depistările din trecut ale virusului GAIP și riscul de reapariții; 2) factorii de risc pentru introducerea de virusul GAIP în exploatații specificați în anexa nr. 2; 3) factorii de risc suplimentari pentru răspîndirea virusului GAIP în exploatații specificați în anexa nr. 2; 4) evaluările riscurilor în ceea ce privește relevanța răspîndirii virusului GAIP de către păsările sălbatice efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi alte organisme internaționale de evaluare a riscurilor; 5) rezultatele programelor de supraveghere efectuate în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare . 2. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor informează publicul, în special părțile interesate active în sectorul păsărilor de curte, prin orice mijloc de informare în masă accesibil, despre rezultatele identificării zonelor cu risc ridicat de introducere a virusului GAIP și informațiile cele mai relevante privind măsurile de biosecuritate, care urmează să fie aplicate în zonele respective. Capitolul II Măsurile de diminuare a riscurilor 3. În funcție de situația epidemiologică specifică și de timpul necesar, autoritatea competentă dispune luarea măsurilor practice pentru a reduce riscul de transmitere a virusului GAIP de la păsările sălbatice la păsările de curte în zonele cu risc ridicat, în special, menite să împiedice păsările sălbatice și, cu precădere, păsările sălbatice migratoare de apă să vină în contact direct sau indirect cu păsările de curte, în special cu rațele și cu gîștele. 4. În zonele cu risc ridicat se stabilesc următoarele interdicții: a) ținerea păsărilor de curte în aer liber; b) utilizarea rezervoarelor de apă situate în aer liber pentru păsări de curte; c) adăparea păsărilor de curte cu apă din rezervoare de apă de suprafață care pot fi accesibile păsărilor sălbatice; d) depozitarea hranei pentru păsări de curte într-un mod neprotejat de păsări sălbatice sau de alte animale. 5. În cadrul măsurilor suplimentare de reducere a riscurilor se interzice: a) aducerea păsărilor de curte și a altor păsări captive în piețe, la prezentări de animale, la expoziții și la manifestări culturale; b) utilizarea păsărilor-momeală din ordinele Anseriformes și Charadriiformes. 6. În cazul respectării măsurilor de biosecuritate privind prevenirea riscului de transmitere a virusului GAIP se permite: 1) ținerea păsărilor de curte în aer liber, dacă sînt îndeplinite următoarele condiții: a) păsările de curte sînt protejate împotriva contactului cu păsările sălbatice cu plase sau acoperișuri sau prin alte mijloace; sau b) păsările de curte hrănite și adăpate cel puțin în spații închise sau într-un adăpost suficient de eficace pentru a împiedica păsările sălbatice să se așeze pe el și să se evite contactul acestora cu hrana și apa destinate păsărilor de curte; 2) folosirea rezervoarelor de apă în aer liber dacă acestea sînt necesare pentru anumite păsări de curte din motive de bunăstare a animalelor și dacă rezervoarele sînt protejate suficient împotriva păsărilor de apă sălbatice; 3) adăparea păsărilor de curte cu apă care provine din ape de suprafață accesibile păsărilor sălbatice, după un tratament care garantează inactivarea eventualelor virusului de gripă aviară; 4) aducerea păsărilor de curte și a altor păsări captive în piețe, la prezentări de animale, la expoziții și la manifestări culturale; 5) utilizarea păsărilor-momeală: a) în proiecte de cercetare, studii ornitologice sau alte activităţi în cadrul unui program de supraveghere pentru gripa aviară desfășurat în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar veterinare; sau b) în conformitate cu măsurile de biosecuritate și cu dispozițiile care au ca scop prevenirea transmiterii virusului GAIP la păsările de curte. Capitolul III Sisteme de depistare timpurie în efectivele de păsări de curte și de supraveghere sporită a păsărilor sălbatice 7. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor trebuie să consolideze sistemele de depistare timpurie, care să permită proprietarilor să semnaleze rapid autorității competente orice simptom de gripă aviară la efectivele de păsări de curte din exploatațiile situate în zonele cu risc ridicat. Sistemele menționate la alineatul unu din prezentul punct trebuie să urmărească cel puțin: a) scăderea semnificativă a consumului de alimente și de apă, precum și a producției de ouă; b) rata mortalității observate și semnele clinice sau leziunile post-mortem care indică prezența virusului GAIP, luînd în considerare variația acestor parametri la diferite specii de păsări de curte și categorii de producție. 8. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor se asigură că supravegherea pasivă sporită a populațiilor de păsări sălbatice și monitorizarea păsărilor bolnave sau moarte sînt efectuate în conformitate cu orientările privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările sălbatice, acordînd o atenție deosebită listei speciilor-țintă pentru prelevarea de eșantioane și încercări de laborator, precum și altor specii de păsări sălbatice pentru care s-a arătat că pot fi infectate cu virusul GAIP.” PRIM-MINISTRU Pavel FILIP Contrasemnează: Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Vasile Bîtca Nr.1066. Chişinău, 12 decembrie 2017.