LPM308/2017
ID intern unic:  374388
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 308
din  22.12.2017
cu privire la prevenirea și combaterea spălării
banilor și finanțării terorismului
Publicat : 23.02.2018 în Monitorul Oficial Nr. 58-66     art Nr : 133     Data intrarii in vigoare : 23.02.2018
    MODIFICAT
   
LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18
    LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18
    LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488

    NOTĂ:
    În textul legii, sintagma „instituție financiară”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „bancă” la forma gramaticală corespunzătoare prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488



    În scopul transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141 din 5 iunie 2015, precum şi al implementării cerințelor standardelor internaţionale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, adoptate de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) în februarie 2012,
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
    Articolul 1. Scopul legii
    Prezenta lege instituie măsuri de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, care să contribuie la asigurarea securității statului, avînd ca scop protejarea sistemului național financiar-bancar, financiar-nebancar și a liber-profesioniștilor, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, precum și ale statului.
    Articolul 2. Domeniul de aplicare a legii
    (1) Sub incidența prezentei legi cad acțiunile de spălare a banilor, infracțiunile asociate acestora, acțiunile de finanțare a terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă, săvîrșite, direct sau indirect, de către cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane juridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, precum și, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, acțiunile săvîrșite de către aceștia în afara teritoriului Republicii Moldova.
    (2) În cazul în care tranzacţia/operaţiunea se efectuează în valută străină, pentru determinarea echivalentului acesteia în lei moldovenești, în scopul implementării prevederilor prezentei legi, se aplică cursul oficial al leului moldovenesc în raport cu valuta străină, stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil pentru ziua efectuării tranzacţiei/operațiunii.
    Articolul 3. Noțiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
    abordare bazată pe risc – utilizarea unui proces de luare a deciziilor, bazat pe dovezi, pentru a preveni și a combate eficient riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, identificate la nivel operațional, sectorial și național;
    activitate – comportament bazat pe un ansamblu de acțiuni, inclusiv tranzacții, care au ca scop obținerea unui rezultat;
    activitate sau tranzacție suspectă – activitate sau tranzacție cu bunuri sau bunuri ilicite, inclusiv cu mijloace financiare și fonduri, despre care entitatea raportoare cunoaște sau indică temei rezonabil de suspiciune că acțiunile de spălare a banilor, infracțiunile asociate acestora, acțiunile de finanțare a terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori sînt deja realizate;
    agent imobiliar – persoană juridică sau fizică care prestează servicii de intermediere în tranzacții imobiliare, inclusiv de vînzare-cumpărare sau închiriere de bunuri imobile, și care oferă consultanță în acest domeniu în schimbul unui comision prestabilit din valoarea tranzacției;
    bancă fictivă – bancă sau instituție ce desfășoară activități echivalente celor ale bancii, care nu are prezență fizică, nu efectuează conducere și gestiune reală și care nu este afiliată unui grup financiar reglementat;
    beneficiar efectiv – persoană fizică ce deține sau controlează în ultimă instanță o persoană fizică sau juridică ori beneficiar al unei societăți de investiții sau administrator al societății de investiții, ori persoană în al cărei nume se desfășoară o activitate sau se realizează o tranzacție și/sau care deține, direct sau indirect, dreptul de proprietate sau controlul asupra a cel puțin 25% din acțiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice ori asupra bunurilor aflate în administrare fiduciară;
    bunuri – mijloace financiare, fonduri, venituri, orice categorie de valori (active) corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, precum și acte sau alte instrumente juridice în orice formă, inclusiv în formă electronică ori digitală, care atestă un titlu ori un drept, inclusiv orice cotă (interes) cu privire la aceste valori (active);
    bunuri ilicite – bunuri destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din săvîrșirea unei infracțiuni, orice beneficiu obținut din aceste bunuri, precum și bunuri convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunuri destinate, folosite sau rezultate din săvîrșirea unei infracțiuni și beneficiul obținut din aceste bunuri;
    bunuri sistate – bunuri care sînt obiect al măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 33;
    bunuri suspecte – bunuri despre care entitatea raportoare cunoaște sau indică temei rezonabil de suspiciune că acestea poartă un caracter ilicit;
    client – persoană fizică sau juridică care este în procesul stabilirii unei relații de afaceri sau deja a stabilit o relație de afaceri cu entitatea raportoare ori a beneficiat sau beneficiază de serviciile entității raportoare;
    cont anonim – cont al cărui titular nu este identificat;
    cont pe nume fictiv – cont deschis pe numele unei persoane care nu este identificată și căreia i se atribuie un nume inventat;
    finanțare a terorismului – acțiuni stabilite la art. 279 din Codul penal și în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
    infracțiuni asociate spălării banilor – infracțiuni prevăzute de Codul penal, inclusiv finanțarea terorismului, în urma comiterii cărora sînt obținute în mod ilicit bunuri, inclusiv venituri, fonduri și alte foloase care constituie obiect al spălării banilor;
    investigații financiare – activități ce constau în colectarea informației, analiza și verificarea tuturor relațiilor financiare și economice, precum și în verificarea clienților care pot fi legați de acțiunile de spălare a banilor, de infracțiunile asociate acestora și de acțiunile de finanțare a terorismului, activități ce țin de identificarea, stabilirea sursei și urmărirea bunurilor utilizate, obținute din aceste infracțiuni, a fondurilor teroriștilor și a altor bunuri care sînt sau pot fi obiect al măsurilor asigurătorii și/sau al confiscării, precum și activități de investigare a dimensiunii rețelei criminale și a gradului de criminalitate aferente. Investigațiile financiare sînt distincte de investigațiile speciale reglementate de Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații;
    liber-profesionist – persoană fizică sau juridică care prestează servicii independente profesionale de contabilitate, audit, de ordin juridic, inclusiv avocați, notari, care activează în conformitate cu legislația în vigoare;
    măsuri restrictive în privința bunurilor – măsuri care asigură împiedicarea deplasării, transferului, modificării, utilizării sau manipulării bunurilor în orice mod care ar putea avea ca rezultat modificarea volumului, valorii, localizării, proprietății, posesiei, caracterului ori destinației acestora sau orice altă modificare ce ar permite utilizarea bunurilor;
    membri ai familiilor persoanelor expuse politic – soțul/soția, copiii și soții/soțiile acestora sau concubinul/concubina, părinții persoanei expuse politic;
    organ de autoreglementare cu funcții de supraveghere – entitate cu statut de personalitate juridică care reprezintă membrii unei profesii și care are un rol în reglementarea acestora, în realizarea anumitor funcții de supraveghere sau de monitorizare și în asigurarea punerii în aplicare a normelor în privința acestora;
    persoane asociate persoanelor expuse politic – persoane fizice cunoscute ca fiind, împreună cu o persoană expusă politic, beneficiari efectivi ai unei persoane juridice sau angajați în relații comune de afaceri, precum și persoane fizice cunoscute ca fiind singurii beneficiari efectivi ai unei persoane juridice despre care se știe că a fost înființată în beneficiul de facto al persoanei expuse politic;
    persoane cu funcții de conducere de rang superior – responsabili sau angajați care dețin cunoștințe suficiente privind expunerea instituției la riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, care ocupă funcții suficient de înalte pentru a lua decizii cu efect asupra acestei expuneri și care nu sînt neapărat membri ai consiliului de administrație;
    persoane expuse politic – persoane fizice care exercită sau care au exercitat pe parcursul ultimului an funcții publice importante la nivel național și/sau internațional, precum și membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
    persoane fizice care exercită funcții publice importante la nivel internațional – persoane fizice care dețin sau care au deținut funcțiile de șef de stat, de guverne și de cabinete de miniștri, membri ai guvernelor, viceminiștri, șefi ai cancelariilor de stat, deputați, persoane de conducere ale partidelor politice, judecători ai curților supreme de justiție, de asemenea membri ai curților de conturi și ai consiliului băncilor naționale, ofițeri cu grade militare superioare şi supreme, membri ai organelor de conducere și de administrare ale întreprinderilor cu capital de stat, membri ai familiilor regale, ambasadori și personal de rang superior din cadrul misiunilor diplomatice, directori, vicedirectori și membri ai consiliilor de administrare ale organizațiilor internaționale;
    persoane fizice care exercită funcții publice importante la nivel național – persoane fizice care au deținut sau care dețin funcții de demnitate publică proeminente în conformitate cu legislația, de asemenea membri ai organelor de conducere și de administrare ale întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor municipale, precum și ale societăților comerciale cu capital majoritar de stat, persoane de conducere ale partidelor politice și ofițeri cu grade militare superioare şi supreme;
    proliferarea armelor de distrugere în masă – acțiuni stabilite la art. 1401 din Codul penal și în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
    relație de afaceri – relație profesională sau comercială legată de activitățile profesionale ale entităților raportoare și ale persoanelor reglementate de prezenta lege și despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră că va fi de o anumită durată;
    secret profesional – informații, date și documente, deținute în temeiul prezentei legi, cu privire la o anumită persoană – datele cu caracter personal, datele despre active financiare, relații de afaceri, structura de proprietate, rețeaua de desfacere și despre intențiile de dezvoltare a afacerii, a căror divulgare poate aduce prejudicii persoanei respective;
    sistare a activității sau a tranzacției – interzicere temporară a schimbării regimului de proprietate, a transferului, lichidării, transformării, plasării sau mișcării bunurilor ori asumare temporară a custodiei sau a controlului asupra bunului;
    spălare a banilor – acțiuni stabilite la art. 243 din Codul penal și în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
    tranzacție – acțiuni bazate pe înțelegerea prealabilă între două sau mai multe părți, prin care se transferă, se lichidează, se transformă, se plasează bunuri sau se realizează circulația lor;
    tranzacție complexă și neordinară – tranzacție realizată printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care nu corespund activității ordinare și/sau nu sînt proprii genului de activitate a clientului;
    tranzacție ocazională – tranzacție realizată printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni, de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, în lipsa unei relații de afaceri cu entitatea raportoare.
Capitolul II
PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
ȘI FINANȚĂRII TERORISMULUI
    Articolul 4. Entitățile raportoare
    (1) Sub incidența prezentei legi cad următoarele persoane fizice și juridice, denumite în continuare entități raportoare:
    a) băncile specificate în Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;
    [Art.4 al.(1) în redacția LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    b) unitățile de schimb valutar (altele decît băncile);
   c) societățile de registru, societățile de investiții, Depozitarul central unic, operatorii de piață, operatorii de sistem, asigurătorii (reasigurătorii), intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări persoane juridice, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, fondurile nestatale de pensii, organizațiile de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut, asociațiile centrale ale asociațiilor de economii și împrumut;
    d) organizatorii jocurilor de noroc;
    e) agenții imobiliari;
    f) persoanele fizice și juridice care practică activități cu metale prețioase și pietre prețioase;
    g) avocații, notarii și alți liber-profesioniști, în perioada participării, în numele clientului, la orice tranzacție financiară și imobiliară sau în perioada acordării asistenței pentru planificarea ori efectuarea tranzacțiilor pentru client ce țin, în ambele cazuri, de vînzarea-cumpărarea imobilelor, donația bunurilor, gestionarea mijloacelor financiare, valorilor mobiliare și altor bunuri ale clientului, deschiderea și gestionarea conturilor bancare, crearea și gestionarea persoanelor juridice, gestionarea bunurilor aflate în administrare fiduciară, precum și de procurarea și vînzarea acestora;
    h) locatorii persoane juridice care practică activitate de întreprinzător și transmit, în condițiile contractului de leasing, locatarilor, la solicitarea acestora, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune și/sau de folosință asupra unui bun ai cărui proprietari sînt, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului;
    i) societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și furnizorii de servicii poștale care activează în conformitate cu Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică;
    j) furnizorii de servicii poștale care activează în conformitate cu Legea comunicațiilor poștale nr. 36/2016;
    k) entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care prestează servicii de contabilitate;
    l) alte persoane fizice și juridice care comercializează bunuri în sumă de cel puțin 200000 de lei sau echivalentul acesteia numai în cazul în care plățile sînt efectuate în numerar, indiferent dacă tranzacția este efectuată printr-o operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea legătură între ele.
    (2) Serviciul Vamal, cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, comunică Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor toate informațiile privind valorile valutare declarate de către persoanele fizice și juridice în conformitate cu prevederile art. 33 și 34 din Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, cu excepția valorilor valutare declarate de Banca Națională a Moldovei și băncile licențiate.
    (3) Serviciul Vamal comunică imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor informațiile referitoare la cazurile identificate suspecte de import și/sau export în/din țară al valorilor valutare.
    (4) Autoritățile publice, altele decît organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare prevăzute la art. 15 alin. (1), sesizează imediat, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre cazurile cu privire la posibilele încălcări ale prevederilor prezentei legi, identificate în exercitarea funcțiilor.
    (5) Persoanele fizice sau juridice, altele decît cele indicate la alin. (1), pot informa Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre cazurile devenite cunoscute cu privire la spălarea banilor și finanțarea terorismului, utilizînd canale ordinare de comunicare – serviciul poștal, e-mail, telefon.
    Articolul 5. Măsurile de precauție privind clienții
    (1) Entitățile raportoare aplică măsuri de precauție privind clienții:
    a) pînă la inițierea relațiilor de afaceri;
    b) la efectuarea tuturor tipurilor de tranzacții ocazionale:
    – în valoare de peste 20000 de lei – dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată, inclusiv cu utilizarea mijloacelor electronice;
    – în valoare de peste 300000 de lei – dacă tranzacția se efectuează prin una sau mai multe operațiuni care au legătură între ele, ținînd cont de cerințele la nivel național;
    c) în cazul organizatorilor jocurilor de noroc, în momentul colectării cîștigurilor, în momentul punerii unei mize ori în ambele cazuri atunci cînd efectuează tranzacții în valoare de cel puțin 40000 de lei, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea o legătură între ele;
    d) atunci cînd există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, independent de derogări, scutiri sau limite stabilite;
    e) atunci cînd există suspiciuni privind veridicitatea, suficiența și precizia datelor de identificare obținute anterior;
    f) în cazul persoanelor care comercializează bunuri, atunci cînd efectuează tranzacții ocazionale în numerar în valoare de cel puțin 200000 de lei, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care par a avea o legătură între ele.
    (2) Măsurile de precauție privind clienții cuprind:
    a) identificarea și verificarea identității clienților în baza actelor de identitate, precum și a documentelor, datelor sau informațiilor obținute dintr-o sursă credibilă și independentă;
    b) identificarea beneficiarului efectiv și adoptarea de măsuri adecvate și bazate pe risc pentru verificarea identității acestuia, astfel încît entitatea raportoare să aibă certitudinea că cunoaște cine este beneficiarul efectiv, inclusiv adoptarea unor măsuri rezonabile pentru a înțelege structura proprietății și structura de control ale clientului;
    c) înțelegerea scopului și a naturii dorite a relației de afaceri și, dacă este necesar, obținerea și evaluarea informației privind acestea;
    d) monitorizarea continuă a relației de afaceri, inclusiv examinarea tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației respective, pentru a se asigura că tranzacțiile realizate sînt conforme cu informațiile deținute de entitățile raportoare referitoare la client, la profilul activității și la profilul riscului, inclusiv la sursa bunurilor, și că documentele, datele sau informațiile deținute sînt actualizate.
    (3) În cazul în care nu este posibilă conformarea la cerințele prevăzute la alin. (2) lit. a)–c), entitățile raportoare sînt obligate să nu efectueze nicio activitate sau tranzacție, inclusiv printr-un cont de plăți, să nu stabilească nicio relație de afaceri ori să termine o relație de afaceri existentă și să aibă în vedere transmiterea formularelor speciale privind raportarea activităților sau tranzacțiilor suspecte Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în conformitate cu prevederile art. 11. În acest caz, entitățile raportoare sînt în drept să nu explice clientului motivul refuzului.
    (4) Entităților raportoare li se interzice să deschidă și să țină conturi anonime, conturi pe nume fictive, carnete de economii anonime, să stabilească ori să continue o relație de afaceri cu o bancă fictivă sau cu o bancă despre care se știe că permite unei bănci fictive să utilizeze conturile sale sau care pune la dispoziție pentru clienții săi conturi anonime.
    (5) Clienții sînt obligați să prezinte, la cererea entității raportoare, toată informația, documentele și copiile de pe acestea necesare implementării măsurilor de precauție, iar în cazul survenirii circumstanţelor noi legate de beneficiarii efectivi, să actualizeze, din propria inițiativă, datele deja prezentate. Corectitudinea și veridicitatea documentelor prezentate sînt certificate de către clienți în mod obligatoriu.
    (6) Măsurile de precauție privind clienții sînt aplicate de către entitățile raportoare nu doar tuturor clienților noi, ci și clienților existenți, în funcție de risc, la necesitate, inclusiv atunci cînd circumstanțele relevante privind clientul se modifică.
    (7) În cadrul aplicării măsurilor de precauție privind clienții prevăzute la alin. (2), entitățile raportoare urmează să stabilească și să verifice legalitatea împuternicirilor și identitatea reprezentanților clientului.
    (8) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), operațiunea de schimb valutar în numerar cu o valoare care depășește 200000 de lei se efectuează cu prezentarea actelor de identitate, iar datele din acestea urmează a fi înregistrate de către unitatea de schimb valutar.
    (9) Prin derogare de la alin. (1) lit. a) și b), pe baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor, care demonstrează existența unui risc scăzut de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, entitățile raportoare prestatoare de servicii de plată şi emitente de monedă electronică specificate în Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, cu excepția cazurilor de răscumpărare sau retragere a numerarului ce depășește suma de 2000 de lei, pot omite aplicarea măsurilor de precauție privind clienții referitoare la moneda electronică sau instrumentul de plată preplătit în cazurile de respectare a următoarelor condiții:
    a) valoarea maximă depozitată electronic nu depășește suma de 5000 de lei;
    b) valoarea transferurilor lunare nu depăşeşte suma de 5000 de lei, iar pentru instrumentele de plată care pot fi utilizate doar pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta poate fi majorată pînă la 10000 de lei;
    c) instrumentul de plată este utilizat exclusiv pentru a achiziționa bunuri și servicii;
    d) instrumentul de plată nu poate fi finanțat cu monedă electronică anonimă;
    e) emitentul efectuează o monitorizare suficientă a tranzacțiilor sau a relației de afaceri pentru a permite depistarea tranzacțiilor suspecte.
    (10) Procedura și cerințele aferente aplicării măsurilor de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv, sînt elaborate de către entitățile raportoare în baza recomandărilor și instrucțiunilor organelor cu funcții de supraveghere.
    (11) În cazul asigurărilor de viață și anuităților prevăzute de legislația cu privire la asigurări, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile prevăzute la alin. (2), aplică următoarele măsuri de precauție privind clienții:
    a) consemnează numele persoanei în cazul beneficiarilor care sînt persoane identificate după nume;
    b) în cazul beneficiarilor desemnați după caracteristici sau categorie ori prin alte mijloace, obțin unele informații suficiente privind beneficiarii respectivi, astfel încît entitatea raportoare să fie sigură că, la momentul plății, va putea stabili identitatea beneficiarului.
    (12) În cazurile menționate la alin. (11) lit. a) și b), verificarea identității beneficiarilor are loc la momentul plății. În caz de atribuire, totală sau parțială, către un terț a unei asigurări de viață și anuități prevăzute de legislația cu privire la asigurări, entitățile raportoare care cunosc despre atribuirea respectivă identifică beneficiarul efectiv la momentul atribuirii către persoana fizică sau juridică care primește, pentru beneficiul propriu, valoarea poliței cedate.
    (13) În cazul beneficiarilor bunurilor aflate sub orice formă de administrare fiduciară, care sînt desemnați în funcție de caracteristici particulare sau de categorie, entitatea raportoare obține informații suficiente cu privire la beneficiar, astfel încît să se asigure că va putea stabili identitatea beneficiarului la momentul plății sau al exercitării de către beneficiar a drepturilor sale dobîndite.
    (14) Entitățile raportoare furnizează clienților informațiile solicitate, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, înainte de a stabili o relație de afaceri sau de a efectua o tranzacție ocazională. Informațiile includ, în special, o informare generală cu privire la obligațiile legale care le revin entităților raportoare în temeiul prezentei legi atunci cînd prelucrează date cu caracter personal în scopul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.
    (15) În cazul în care, după epuizarea tuturor mijloacelor posibile și cu condiția că nu există motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană în calitate de beneficiar efectiv, persoana fizică care ocupă funcția de administrator al clientului este considerată beneficiar efectiv. Entitățile raportoare țin evidența măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor efectivi pentru fiecare client în parte și le prezintă, la cerere, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și/sau organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare.
    Articolul 6. Evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare
                       a terorismului și abordarea bazată pe risc
    (1) Entitățile raportoare sînt obligate să întreprindă acțiuni privind identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în domeniul propriu de activitate, ținînd cont de evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național, precum și de criteriile și factorii stabiliți de organele cu funcții de supraveghere. Rezultatele evaluării în domeniul propriu de activitate a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului se aprobă și se actualizează periodic de entitatea raportoare, iar la cerere se prezintă Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor sau organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare.
    (2) Entitățile raportoare, în urma rezultatelor evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca acțiunile de prevenire și diminuare a spălării banilor și finanțării terorismului să fie proporționale cu riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate în domeniul propriu de activitate.
    (3) Entitățile raportoare asigură implementarea abordării bazate pe risc prin aprobarea procedurii de identificare, evaluare, monitorizare, gestionare și diminuare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.
    (4) Entitățile raportoare aplică măsurile de precauție stabilind amploarea lor în funcție de client, riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificat, țară (jurisdicție), relația de afaceri, bun, serviciu sau tranzacție, rețeaua de distribuție.
    (5) Entitățile raportoare aplică măsuri de precauție simplificată privind clienții la identificarea riscurilor reduse de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. La identificarea riscurilor sporite de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, acestea aplică măsuri de precauție sporită privind clienții.
    (6) În procesul de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, entitățile raportoare utilizează diferite variabile aferente domeniului de activitate, inclusiv destinația unui cont sau scopul relației de afaceri, volumul activelor depuse sau mărimea tranzacțiilor efectuate de client, frecvența și durata relației de afaceri.
    (7) Entitățile raportoare trebuie să poată demonstra Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare că amploarea măsurilor de precauție privind clienții prevăzute la art. 5, 7 şi 8 este adecvată, ținînd cont de riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate.
    (8) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în comun cu organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept și alte instituții competente, organizează, efectuează și actualizează, cel puțin o dată la 3 ani, evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național pentru:
    a) optimizarea cadrului normativ, instituțional și de politici în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
    b) distribuirea eficientă a resurselor materiale, financiare, umane de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept și alte instituții competente;
    c) informarea autorităților publice, asociațiilor de profil și entităților raportoare despre riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate la nivel național.
    (9) Evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național se consemnează într-un raport de evaluare, care se aprobă prin ordinul directorului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Raportul se publică pe pagina web oficială a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, cu excepția informațiilor atribuite la secret de stat și cele care constituie secret comercial, bancar, fiscal, profesional sau date cu caracter personal.
    (10) Entitățile raportoare sînt obligate să identifice și să evalueze riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în domeniul propriu pînă la:
    a) lansarea și dezvoltarea de produse și servicii noi;
    b) utilizarea tehnologiilor noi sau aflate în dezvoltare, atît pentru produsele și serviciile noi, cît și pentru cele existente.
    (11) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național, elaborează și publică informații privind criteriile și factorii care generează riscuri reduse și sporite de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în activitatea entităților raportoare supravegheate, precum și procedura de aplicare a măsurilor de precauție aferente, în funcție de riscurile identificate, care se revizuiesc periodic, dar cel puțin o dată pe an.
     (12) Pentru identificarea și asigurarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prevăzute la alin. (1), Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept și alte instituții competente trebuie să dispună și să actualizeze datele statistice sub forma unei versiuni consolidate complete în domeniul aflat în competență, care includ cel puțin:
    a) date de măsurare a dimensiunii și a importanței diferitor sectoare care intră în domeniul de aplicare al prezentei legi, inclusiv numărul de entități și persoane, precum și date privind importanța economică a fiecărui sector;
    b) date de măsurare a etapelor de raportare, de investigare, de urmărire penală, precum și a celor judiciare ale regimului național de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv numărul de rapoarte privind tranzacțiile suspecte, acțiunile întreprinse ca urmare a rapoartelor respective și, anual, date privind numărul de cazuri investigate, numărul de persoane urmărite penal, numărul de persoane condamnate pentru infracțiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, tipul de infracțiuni asociate spălării banilor, precum și valoarea în lei a bunurilor sistate, sechestrate sau confiscate;
    c) date privind numărul de solicitări transfrontaliere de informații care au fost efectuate, primite, respinse ori parțial sau complet soluționate.
    Articolul 7. Măsurile de precauție simplificată privind clienții
    (1) Entitățile raportoare aplică măsuri de precauție simplificată privind clienții atunci cînd, prin natura lor, pot prezenta un risc redus de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
    (2) Măsurile de precauție simplificată privind clienții cuprind măsurile de precauție privind clienții prevăzute la art. 5 alin. (2) în cadrul unei proceduri simplificate aferente riscului redus de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, care include:

    a) verificarea identității clientului și beneficiarului efectiv după stabilirea relației de afaceri;
    b) reducerea frecvenței actualizării datelor de identificare;
    c) reducerea gradului de monitorizare continuă a tranzacției sau a relației de afaceri;
    d) limitarea obținerii de informații privind scopul și natura relației de afaceri.
    (3) Entitatea raportoare, în baza evaluării proprii, stabilește factorii care generează riscuri reduse de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauție simplificată privind clienții, inclusiv dacă:
    a) clientul este o autoritate publică sau întreprindere de stat;
    b) clientul este o societate ale cărei valori mobiliare sînt tranzacționate pe o piață reglementată/sistem multilateral de tranzacționare care impune cerințe pentru a asigura transparența adecvată a beneficiarului efectiv;
    c) clientul este rezident al jurisdicțiilor prevăzute la lit. d) și e) care îndeplinesc cerințele standardelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
    d) țara de destinație (jurisdicția) dispune de un sistem eficient de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului conform standardelor internaționale și este supusă regulat evaluării în acest sens de către organizațiile internaționale de profil;
    e) țara de destinație (jurisdicția) are un nivel redus de corupție și de criminalitate conform evaluărilor oficiale;
    f) produsele și serviciile financiare sînt limitate și bine definite pentru un cerc de clienți, cu scopul de a spori incluziunea financiară;
    g) polițele de asigurare de viață includ prima anuală ce nu depășește valoarea de 20000 de lei sau prima unică ce nu depășește valoarea de 50000 de lei;
    h) la achiziționarea polițelor de asigurare pentru sistemele de pensii nu există o clauză de răscumpărare și polița nu poate fi utilizată drept garanție;
    i) la achiziționarea sistemelor de pensii, anuităților sau programelor similare care asigură salariaților beneficii de pensii, contribuțiile se realizează prin deduceri de salarii, iar normele sistemului nu permit ca drepturile beneficiarilor să fie transferate.
    (4) Măsurile de precauție simplificată privind clienții nu pot fi aplicabile în cazul existenței suspiciunii cu privire la spălarea banilor sau finanțarea terorismului.
    (5) Entitatea raportoare, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național, precum și în baza criteriilor și factorilor stabiliți de către organul cu funcții de supraveghere, acumulează informații suficiente pentru a identifica dacă clientul, tranzacțiile sau relațiile de afaceri întrunesc condițiile prevăzute la alin. (3).
    Articolul 8. Măsurile de precauție sporită privind clienții
    (1) Entitățile raportoare examinează scopul economic și sensul tuturor tranzacțiilor complexe și neordinare, precum și tipurile de tranzacții neordinare, aparent fără scop legal sau economic. Dacă riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului este sporit, entitatea raportoare aplică măsuri de precauție sporită privind clienții proporțional riscului identificat, cu mărirea gradului de monitorizare a relației de afaceri pentru a determina dacă activitatea sau tranzacția este neordinară sau suspectă.
    (2) Entitățile raportoare aplică măsuri de precauție sporită privind clienții, suplimentar celor prevăzute la art. 5, în situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, cel puțin în modul stabilit în prezentul articol, precum și în alte situații, conform criteriilor și factorilor stabiliți de organele cu funcții de supraveghere, inclusiv prin:
    a) obținerea informației suplimentare despre client (genul de activitate, volumul activelor, cifra de afacere, altă informație disponibilă în surse publice, internet), precum și actualizarea frecventă a datelor de identificare ale clientului și beneficiarului efectiv;
    b) obținerea informației suplimentare despre natura și scopul relației de afaceri;
    c) obținerea informației despre sursa bunurilor clientului;
    d) obținerea informației despre scopul activității sau tranzacției în curs de pregătire, de realizare sau deja realizate;
    e) obținerea aprobării de către persoana cu funcții de conducere de rang superior a inițierii sau continuării relației de afaceri;
    f) realizarea monitorizării sporite a relației de afaceri prin creșterea numărului și timpului verificărilor efectuate și prin selectarea activităților și tranzacțiilor care necesită o examinare adițională;
    g) solicitarea ca prima plată a operațiunilor să se efectueze printr-un cont deschis în numele clientului la o bancă care aplică măsuri similare de precauție privind clienții.
    (3) În baza evaluării proprii, entitatea raportoare stabilește factorii care generează riscuri sporite și care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauție sporită privind clienții. Factorii care generează riscuri sporite sînt:
    a) relațiile de afaceri care se desfășoară în circumstanțe neobișnuite, cum ar fi distanța geografică semnificativă dintre entitatea raportoare și client;
    b) clienții care își au reședința în jurisdicții cu risc sporit de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
    c) clienții care nu se prezintă personal la identificare;
    d) persoanele juridice cu rol de structuri de administrare a bunurilor personale;
    e) societățile care au acționari mandatați sau ale căror acțiuni sînt în custodie;
    f) activitățile care implică frecvent numerar în proporții considerabile;
    g) situațiile în care structura proprietății și structura de control ale persoanei juridice sînt neobișnuite sau excesiv de complexe, avînd în vedere natura activității desfășurate;
    h) serviciile bancare acordate unei persoane fizice în baza unui portofoliu personalizat negociat cu clientul;
    i) produsele sau tranzacțiile care ar putea favoriza anonimatul;
    j) relațiile de afaceri sau tranzacțiile la distanță, fără anumite măsuri de protecție, cum ar fi semnătura electronică;
    k) plățile primite de la terți necunoscuți sau neasociați;
    l) produsele noi și practicile comerciale noi, inclusiv mecanismele noi de distribuție și de utilizare a unor tehnologii noi sau în curs de dezvoltare atît pentru produsele noi, cît și pentru produsele preexistente;
    m) țările de destinație (jurisdicțiile) care, conform unor surse credibile (evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate), nu dispun de sisteme efective de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
    n) țările de destinație (jurisdicțiile) care, conform unor surse credibile, au un nivel ridicat al corupției sau al altor activități infracționale;
    o) țările de destinație (jurisdicțiile) care sînt supuse unor sancțiuni, embargouri sau măsuri similare, instituite de către organizațiile internaționale de profil, conform angajamentelor asumate de către Republica Moldova;
    p) țările de destinație (jurisdicțiile) care acordă finanțare sau sprijin pentru activități teroriste sau pe teritoriul cărora activează organizații teroriste desemnate;
    q) alți factori identificați în cadrul evaluării.
    (4) În relațiile bancare transfrontaliere, bancile, suplimentar măsurilor de precauție prevăzute la art. 5, întreprind măsuri ce cuprind:
    a) acumularea informațiilor suficiente despre instituția corespondentă pentru a înțelege pe deplin natura activității acesteia și pentru a stabili, din informațiile disponibile public, reputația instituției și calitatea supravegherii;
    b) evaluarea controalelor efectuate de instituția corespondentă în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
    c) obținerea aprobării de către persoana cu funcții de conducere de rang superior înainte de stabilirea unor relații cu instituțiile corespondente;
    d) stabilirea, prin documente în formă scrisă, a responsabilității fiecărei instituții;
    e) constatarea faptului că instituția corespondentă a verificat identitatea clienților care au acces direct la conturile instituției corespondente, a aplicat încontinuu măsuri de precauție privind acești clienți și este în măsură să furnizeze, la cerere, date relevante privind măsurile de precauție;
    f) aplicarea măsurilor suficiente de protecție în relațiile cu instituțiile corespondente care dispun de politici, controale interne și proceduri insuficiente în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
    (5) În tranzacțiile sau în relațiile de afaceri cu persoanele expuse politic, cu membrii familiilor persoanelor expuse politic și cu persoanele asociate persoanelor expuse politic, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile de precauție prevăzute la art. 5, întreprind măsuri ce cuprind:
    a) elaborarea și implementarea sistemelor adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv a procedurilor bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client, potențial client sau beneficiarul efectiv al unui client este persoană expusă politic;
    b) obținerea aprobării persoanei cu funcții de conducere de rang superior la stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri cu astfel de clienți;
    c) adoptarea măsurilor adecvate privind stabilirea sursei bunurilor implicate în relația de afaceri sau în tranzacția cu astfel de clienți;
    d) efectuarea monitorizării sporite și continue a relației de afaceri.
    (6) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor elaborează și publică lista funcțiilor care determină calitatea de persoană expusă politic la nivel național în conformitate cu prevederile prezentei legi.
    (7) Entitățile raportoare întreprind măsuri pentru a stabili dacă beneficiarii unei polițe de asigurare de viață sau ai unei anuități și/sau, după caz, beneficiarul efectiv al beneficiarului sînt persoane expuse politic. Măsurile respective se adoptă cel tîrziu la momentul plății sau la momentul atribuirii, totale sau parțiale, a poliței. În cazul în care au fost identificate riscuri sporite, entitățile raportoare, suplimentar la măsurile de precauție pentru clienți prevăzute la art. 5, întreprind următoarele:
    a) informează persoana cu funcții de conducere de rang superior înainte de plata veniturilor corespunzătoare poliței de asigurare;
    b) efectuează o examinare sporită a întregii relații de afaceri cu asiguratul.
    (8) Entitatea raportoare, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivel național, precum și a criteriilor și factorilor stabiliți de către organul cu funcții de supraveghere, acumulează informații suficiente pentru a identifica dacă clientul, tranzacțiile sau relațiile de afaceri întrunesc condițiile prevăzute la alin. (3)–(5).
    Articolul 9. Păstrarea datelor
    (1) Entitățile raportoare păstrează, pe o perioada de 5 ani de la terminarea relației de afaceri, toate datele aferente activităților și tranzacțiilor naționale și internaționale în măsura în care să poată răspunde operativ solicitărilor Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și organelor de drept. Datele păstrate trebuie să fie suficiente ca să permită reconstituirea fiecărei activități sau tranzacții în maniera în care să servească în caz de necesitate ca probă în cadrul procedurii penale, contravenționale și altor proceduri legale.
    (2) Entitățile raportoare păstrează toate documentele și informațiile despre clienți și beneficiarii efectivi, obținute în cadrul măsurilor de precauție privind clienții, inclusiv copiile documentelor de identificare, arhiva conturilor și documentelor primare, corespondența de afaceri, rezultatele analizelor și cercetărilor efectuate privind identificarea tranzacțiilor complexe și neordinare, pe perioada activă a relației de afaceri și pe o perioadă de 5 ani după terminarea acesteia sau după data efectuării tranzacțiilor ocazionale. Entitățile raportoare păstrează evidența tuturor documentelor și a informațiilor despre tranzacții în termenul prevăzut în prezentul alineat, iar la solicitarea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor sau a organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, pentru anumite tipuri de documente și informații, termenul de păstrare a evidenței poate fi prelungit pentru perioada solicitată, dar nu mai mult de 5 ani.
    (3) Entitățile raportoare trebuie să dispună de sisteme eficiente și proceduri care să răspundă rapid și în mod complet la toate solicitările și cererile Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și ale organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare privind tranzacțiile și relațiile de afaceri cu clienții.
    (4) La cererea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organelor cu funcții de supraveghere, entitățile raportoare sînt obligate să prezinte toate informațiile relevante privind relațiile de afaceri cu clienții, precum și natura acestor relații.
    (5) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor păstrează documentele și informațiile obținute în temeiul executării prezentei legi pe o perioadă de 5 ani. Procedura privind acumularea, păstrarea și arhivarea informației este stabilită prin ordin de către directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
    (6) Datele și documentele specificate la alin. (1), (2) și (5) sînt păstrate 5 ani pe suport de hîrtie și, ulterior, pînă la 5 ani – în format electronic, doar în scopul prevăzut de prezenta lege, iar la expirarea termenelor de păstrare se nimicesc.
    (7) Informațiile care cad sub incidența alin. (2) pot fi stocate doar pe un termen necesar atingerii scopului prevăzut de prezenta lege, în volumul necesar și pertinent în acest sens. La atingerea scopului, informația stocată în temeiul prezentei legi urmează a fi nimicită în modul corespunzător.
    Articolul 10. Execuția de către persoane terțe
    (1) Persoanele terțe reprezintă entitățile raportoare sau filialele și reprezentanțele acestora prevăzute la art. 4 alin. (1), rezidente sau cele similare situate într-o altă țară (jurisdicție), care sînt supravegheate adecvat și îndeplinesc cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege.
    (2) Entitățile raportoare pot să recurgă la informația care aparține persoanelor terțe, pentru a realiza măsurile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a)–c) și art. 9, în următoarele condiții:
    a) entitățile raportoare dispun de posibilitatea de a obține imediat informațiile necesare aferente măsurilor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a)–c), deținute de către persoanele terțe;
    b) entitățile raportoare adoptă și implementează proceduri eficiente privind accesul operativ la copiile datelor de identificare și la alte documente aferente măsurilor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a)–c), deținute de către persoanele terțe;
    c) persoanele terțe sînt supravegheate adecvat și îndeplinesc cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege;
    d) persoanele terțe nu sînt rezidente în jurisdicțiile cu risc sporit.
    (3) Responsabilitatea finală privind realizarea măsurilor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a)–c) revine entității raportoare care apelează la persoane terțe.
    (4) Asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să instituie reguli şi proceduri de identificare a clienților, să asigure instruirea continuă a personalului propriu, inclusiv a agentului de asigurare persoană fizică, fiind responsabil pentru toate acțiunile întreprinse de către agentul de asigurare persoană fizică în scopul executării prevederilor prezentei legi.
    (5) Prevederile alin. (1) nu se aplică în relațiile de externalizare sau de reprezentare în care, pe baza unei dispoziții contractuale, furnizorul serviciilor de externalizare sau agentul trebuie considerat parte a entității raportoare.
    (6) Lista jurisdicțiilor cu risc sporit se elaborează, se actualizează și se publică de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pe pagina sa web oficială.
    (7) La cererea entităților raportoare, persoanele terţe sînt obligate să ofere, în termen rezonabil, copiile documentelor deținute ca urmare a aplicării măsurilor de precauție privind clienții prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a)–c).
    Articolul 11. Raportarea activităților sau a tranzacțiilor care
                         cad sub incidența prezentei legi
    (1) Entitățile raportoare sînt obligate să informeze imediat Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre bunurile suspecte, activitățile sau tranzacțiile suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni asociate acestora și de finanțare a terorismului, care sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sînt deja realizate. Datele privind activitățile, tranzacțiile suspecte și bunurile suspecte se indică în formulare speciale, care se remit Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în cel mult 24 de ore de la identificarea actului sau circumstanțelor care generează suspiciuni.
    (2) Entitățile raportoare informează Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre activitățile sau tranzacțiile clienților realizate în numerar, printr-o operațiune cu o valoare de cel puțin 200000 de lei ori prin mai multe operațiuni în numerar care par a avea o legătură între ele. Datele privind activitățile sau tranzacțiile realizate în numerar se indică într-un formular special, care se remite Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în decurs de 10 zile calendaristice, începînd cu prima zi a lunii de gestiune și terminînd cu ultima zi a lunii calendaristice.
    [Art.11 al.(2) modificat prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    (3) Entitățile raportoare informează Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre tranzacțiile clienților realizate prin virament, printr-o operațiune cu o valoare de cel puțin 500000 de lei. Datele privind tranzacțiile realizate prin virament se indică într-un formular special, care se remite Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor cel tîrziu la data de 15 a lunii următoare lunii de gestiune.
    (4) Obligațiile de raportare prevăzute la alin. (2) și (3) nu se aplică în cazurile activităților și tranzacțiilor realizate între bancile, între bancile și Banca Națională a Moldovei, între bancile și Trezoreria de Stat, între Banca Națională a Moldovei și Trezoreria de Stat, precum și în cazul comisionului de la deservirea conturilor bancare și al spezelor bancare.
    (5) Formularele speciale care cad sub incidența prezentei legi sînt confirmate prin semnătura persoanei care le-a completat sau printr-o altă modalitate de identificare și conțin cel puțin următoarele informații:
    a) seria, numărul și data eliberării actului de identitate, adresa, datele din procură și alte date necesare identificării persoanei care a efectuat tranzacția;
    b) denumirea/numele, codul fiscal/numărul de identificare de stat al persoanei, sediul/domiciliul, seria și numărul documentului de identitate, necesare identificării persoanei în al cărei nume s-a efectuat tranzacția, precum și datele de contact;
    c) datele de identificare juridică, datele despre conturile și jurisdicțiile persoanelor care participă la activitate sau tranzacție, inclusiv ale bancilor;
    d) tipul activității sau al tranzacției;
    e) adresa IP a clientului pentru tranzacțiile la distanță;
    f) destinația plății și obiectul contractului;
    g) datele despre entitatea raportoare care a efectuat tranzacția;
    h) data și ora efectuării tranzacției sau perioada activității, valoarea acestora;
    i) numele și funcția persoanei care a înregistrat activitatea sau tranzacția;
    j) motivele suspiciunii.
    (6) În scopul realizării prevederilor alin. (1)–(3), Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor instituie și întreține canalul securizat pentru transmiterea şi primirea formularului special. Formularul special privind raportarea activităților sau tranzacțiilor prevăzute la alin. (1)–(3) se transmite prin canalul securizat în adresa Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor conform procedurii stabilite.
    (7) În cazuri de urgență este posibilă raportarea verbală a activităților sau tranzacțiilor prevăzute la alin. (1)–(3), exprimată prin prezentarea datelor din formularul special către responsabilii Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în cadrul unei discuții telefonice, cu prezentarea ulterioară a formularului special în format electronic, prin canalul securizat, în cel mult 24 de ore de la ora raportării verbale.
    (8) Forma, structura, precum și modul de raportare, primire şi confirmare a formularelor speciale sînt prevăzute de instrucțiunea și procedura cu privire la raportarea activităților sau tranzacțiilor, specificate la alin. (1)–(3) și (7), care se elaborează și se aprobă de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
    (9) Suspiciunea privind activităţile şi tranzacţiile se stabileşte în baza criteriilor obiective şi subiective, în conformitate cu recomandările naționale şi internaţionale în domeniu, inclusiv în baza criteriilor privind tranzacţiile cu jurisdicțiile cu risc sporit sau necooperante, privind lipsa sensului economic al tranzacţiilor, lipsa încrederii în persoanele care participă la activitate sau tranzacție, îndoiala în ceea ce priveşte corectitudinea, legalitatea faptelor acestora, modul neobişnuit în care se efectuează activitatea sau tranzacția, precum și în baza riscurilor identificate în urma evaluării efectuate în domeniul propriu de activitate. Modul de apreciere a activităților și tranzacțiilor suspecte se aprobă de Guvern.
    (10) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare furnizează periodic entităților raportoare date cu privire la rezultatele examinării informațiilor recepționate în temeiul prezentei legi.
    (11) Prevederile alin. (1)–(3) nu se aplică entităților raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g) și k) numai în măsura în care această derogare se referă la informațiile pe care entitățile raportoare le primesc de la unul dintre clienții lor sau le obțin în legătură cu acesta în cursul evaluării situației juridice a clientului respectiv sau al îndeplinirii sarcinii de apărare ori de reprezentare a clientului în procese de judecată sau în legătură cu acestea, inclusiv de consiliere privind inițierea sau evitarea proceselor de judecată, indiferent dacă aceste informații sînt primite sau obținute înaintea proceselor de judecată, în timpul acestora sau după acestea.
    Articolul 12. Interzicerea divulgării
    (1) Pînă la expirarea termenelor prevăzute la art. 9 alin. (1) și (2), entitățile raportoare, angajații, persoanele cu funcții de răspundere și reprezentanții acestora sînt obligați să nu divulge clienților ori terților datele despre transmiterea informațiilor, în temeiul prezentei legi, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare sau datele despre analizele și investigațiile financiare efectuate privind acțiunile de spălare a banilor, infracțiunile asociate acestora sau acțiunile de finanțare a terorismului care au loc sau care pot avea loc.
    (2) Entitatea raportoare, conform instrucţiunilor aprobate de către organele cu funcţii de supraveghere, asigură protecția angajaților și altor persoane fizice care nu sînt angajate în cadrul entității raportoare, dar care participă la gestiunea și activitatea acesteia, de orice amenințare sau acțiune ostilă în legătură cu furnizarea informației în temeiul prezentei legi.
    (3) Angajații Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor sînt obligați să nu divulge persoanelor terțe datele persoanelor din cadrul entităților raportoare învestite cu atribuții de executare a prezentei legi. Este interzisă divulgarea către terțele persoane a informației care constituie secret comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.
    (4) Divulgarea informațiilor cu bună-credință, în scopul aplicării prezentei legi de către entitățile raportoare sau de angajații, persoanele cu funcții de răspundere și reprezentanții acestora, nu constituie încălcare a restricțiilor de divulgare a informațiilor, impuse prin contract sau printr-un act legislativ, sau printr-un act administrativ, și nu atrage răspundere chiar și în cazul neconfirmării suspiciunii activității sau tranzacției.
    (5) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică:
    a) în cazul aceluiași client și aceleiași tranzacții care implică două sau mai multe entități raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)–c), g), h) și k), situate în Republica Moldova, sau în cazul entităților raportoare nominalizate și instituțiile similare situate într-o altă țară (jurisdicție) care impune cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege, cu condiția să aparțină aceleiași categorii profesionale și să se supună unor obligații referitoare la secretul profesional și protecția datelor cu caracter personal;
    b) între entitățile raportoare indicate la art. 4 alin. (1) lit. g) și k), situate în Republica Moldova, sau în cazul entităților raportoare nominalizate și instituțiile similare situate în alte țări (jurisdicții) care impun cerințe similare celor prevăzute de prezenta lege, care își desfășoară activitățile profesionale, fie că sînt angajați sau nu, în cadrul aceleiași persoane juridice sau al unei structuri mai largi la care aparține entitatea și care are proprietari, conducere sau control de conformitate în comun;
    c) dacă entitățile raportoare indicate la art. 4 alin. (1) lit. g) și k) încearcă să descurajeze un client în a participa la activități ilegale.
    (6) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu include dezvăluirea informației către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, inclusiv către organele de autoreglementare cu funcții de supraveghere, și nici divulgarea în scopul aplicării legii.
    (7) Furnizarea informației către organul de control al prelucrărilor de date cu caracter personal, solicitată conform competenței, nu se consideră a fi divulgare/dezvăluire.
    Articolul 13. Politici, controale interne și proceduri
    (1) Entitățile raportoare stabilesc politici, efectuează controale interne și proceduri pentru a atenua și a gestiona cu eficacitate riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificate la nivel național, precum și, nemijlocit, în cadrul entităților raportoare.
    (2) Politicile, controalele interne și procedurile respective sînt proporționale cu riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, precum și cu natura și dimensiunea entităților raportoare.
    (3) Entitățile raportoare aprobă programe proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv conform recomandărilor și actelor normative aprobate de organele cu funcții de supraveghere, care conțin cel puțin următoarele:
    a) politici, metode, practici, proceduri scrise, măsuri de control intern și reguli stricte pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, care includ măsuri de precauție privind clienții, de identificare a tranzacțiilor complexe și neordinare, de raportare, proceduri de evaluare și gestionare a riscurilor și alte măsuri relevante în domeniu;
    b) numele persoanelor, inclusiv ale celor cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
    c) măsuri de promovare a normelor etice și profesionale în sectorul supravegheat și de prevenire a folosirii entității raportoare, în mod intenționat sau nu, de către grupuri criminale organizate sau de către asociații acestora;
    d) un program continuu de instruire a angajaților, selectarea riguroasă a cadrelor în baza criteriului de profesionalism înalt la angajarea acestora;
    e) efectuarea auditului independent privind testarea conformității entității raportoare cu politicile, controalele interne și procedurile respective.
    (4) Entitățile raportoare desemnează persoanele învestite cu atribuții de executare a prezentei legi, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, ale căror nume se comunică, în decurs de 5 zile lucrătoare, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organelor cu funcții de supraveghere prevăzute la art. 15, împreună cu natura și limitele responsabilităților. Persoanele indicate, precum și alți angajați responsabili au acces la rezultatele măsurilor de precauție privind clienții, inclusiv la datele de identificare și cele despre activitățile și tranzacțiile efectuate, precum și la altă informație relevantă necesară executării prezentei legi.
    (5) Entitățile raportoare comunică și implementează prevederile programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul filialelor, agenților de plată și reprezentanțelor, inclusiv al celor situate în alte țări.
    (6) În scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, entitățile raportoare efectuează schimb de date cu filialele, agenții de plată și reprezentanțele deținute, în condițiile respectării cerințelor prezentei legi.
    (7) În cazul în care entitățile raportoare au filiale, agenți de plată sau reprezentanțe deținute în alte țări (jurisdicții), în care cerințele minime privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului sînt mai puțin stricte decît cele prevăzute de prezenta lege, acestea pun în aplicare cerințele prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecția datelor, în măsura în care dreptul țării (jurisdicției) permite acest lucru.
    (8) În cazul în care normele de drept ale altei țări (jurisdicții) nu permit punerea în aplicare a politicilor și a procedurilor prevăzute la alin. (1)–(3), entitățile raportoare asigură ca filialele, agenții de plată și reprezentanțele deținute în țara (jurisdicția) respectivă să aplice măsuri suplimentare pentru a diminua riscurile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului și informează organele cu funcții de supraveghere despre acest fapt. Dacă măsurile suplimentare nu sînt suficiente, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare aplică măsuri suplimentare de supraveghere față de entitățile raportoare care dețin filiale, agenți de plată sau reprezentanțe, inclusiv măsuri prin care impun nestabilirea sau terminarea relațiilor de afaceri, refuzul efectuării tranzacțiilor și, dacă este necesar, sistarea activității în țara (jurisdicția) respectivă.
    (9) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare elaborează standarde tehnice de reglementare prin care precizează tipul de măsuri suplimentare menționate la alin. (8), precum și măsurile minime care trebuie realizate de entitățile raportoare în cazul în care normele de drept ale altei țări (jurisdicții) nu permit punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (8).
    (10) Persoanele entităților raportoare, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului trebuie să dispună de calităţi şi abilităţi conform cerințelor stabilite de către organele cu funcții de supraveghere pentru aplicarea prevederilor prezentei legi. Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare efectuează verificările necesare privind corespunderea acestora cerințelor stabilite.
    (11) Entitatea raportoare nu încheie contracte de muncă cu persoanele, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în cazul atestării unei reputații compromise. Entitatea raportoare întreprinde măsurile de rigoare în vederea remedierii situației constatate dacă rezultatele verificărilor efectuate de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare au stabilit circumstanțe evidente care provoacă suspiciuni privind credibilitatea persoanelor responsabile menționate.
    (12) Dacă nu a fost desemnată persoana responsabilă de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, responsabilitățile în domeniu sînt preluate nemijlocit de către conducător, iar în lipsa acestuia – de către persoana care îl înlocuiește.
    (13) Entitățile raportoare asigură condiții adecvate tuturor angajaților pentru a informa, operativ și anonim, persoanele, inclusiv cele cu funcții de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului despre încălcarea prevederilor prezentei legi.
    (14) Cerințele aferente controlului intern, elaborării și implementării politicilor, programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului se stabilesc şi se aprobă de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare.
    Articolul 14. Reguli de transparență
    (1) Organul înregistrării de stat, conform procedurilor stabilite, verifică, înregistrează, ține evidența și actualizează datele cu privire la beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice și ai întreprinzătorilor individuali la înregistrarea lor, la înregistrarea modificărilor în actele de constituire ale persoanelor juridice, la înregistrarea de stat a persoanelor supuse reorganizării și la radierea acestora din Registrul de stat.
    (2) Persoanele juridice și întreprinzătorii individuali sînt obligați să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor efectiv, inclusiv detalii privind interesele generatoare de beneficii pentru acesta, să prezinte organului de înregistrare de stat informația solicitată cu privire la beneficiarul efectiv și să informeze imediat despre schimbarea datelor acestora.
    (3) Este interzisă înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv și/sau dacă informația prezentată este neveridică sau incompletă.
    (4) La constatarea neveridicității sau neconformității informației despre beneficiarul efectiv al persoanelor juridice sau al întreprinzătorilor individuali după înregistrarea de stat, în privința bunurilor acestora se aplică măsuri asigurătorii în conformitate cu prevederile art. 33.
    (5) Datele acumulate de către organul înregistrării de stat, inclusiv cele cu privire la beneficiarii efectivi, sînt furnizate, la cerere, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și entităților raportoare prevăzute la art. 4 doar în scopul executării prezentei legi, precum și altor persoane în cazul existenței unui interes legitim.
    (6) Organul înregistrării de stat asigură accesul prompt și nelimitat la datele deținute, conform procedurilor stabilite, pentru Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și entitățile raportoare prevăzute la art. 4, fără a alerta entitatea raportoare accesată.
    (7) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare mențin, monitorizează și actualizează periodic datele cu privire la beneficiarii efectivi ai entităților supravegheate.
    (8) Entitățile raportoare nu se bazează exclusiv pe datele organului înregistrării de stat pentru a îndeplini cerințele referitoare la precauția privind clienții, dar utilizează abordarea bazată pe risc.
    (9) Autoritatea competentă, la înregistrarea organizației necomerciale, verifică dacă fondatorul, administratorul sau beneficiarul efectiv nu este inclus în lista persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, menționată la art. 34 alin. (11).
    (10) Organizația necomercială se înregistrează de către autoritatea competentă doar dacă nu există suspiciuni privind afilierea fondatorului, administratorului sau beneficiarului efectiv al acesteia la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă.
    (11) În cazul stabilirii unor suspiciuni pertinente privind afilierea fondatorului, administratorului sau beneficiarului efectiv al organizației necomerciale la entități și organizații teroriste, autoritatea competentă sesizează imediat Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Serviciul de Informații și Securitate.
    (12) În cazul societăților de investiții, persoana care administrează societatea de investiții este obligată să obțină și să dețină informații adecvate, veridice și actualizate, care includ identitatea clienților, a beneficiarului efectiv al acestora, date cu privire la investițiile efectuate, precum și identitatea fondatorilor și beneficiarilor societății de investiție.
    (13) Persoana care administrează societatea de investiții dezvăluie statutul pe care îl are și furnizează în timp util entităților raportoare informațiile necesare în cadrul aplicării măsurilor de precauție privind clienții.
    (14) Comisia Națională a Pieței Financiare identifică, ține evidența și actualizează anual datele prevăzute la alin. (12), inclusiv cu privire la beneficiarii efectivi ai investițiilor efectuate.
    (15) Persoanele care administrează societatea de investiții sînt obligate să prezinte Comisiei Naționale a Pieței Financiare informația prevăzută la alin. (12).
    (16) Datele acumulate de către Comisia Națională a Pieței Financiare, inclusiv cele cu privire la beneficiarii efectivi ai investițiilor efectuate, sînt accesibile, la cerere, pentru Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și pentru entitățile raportoare prevăzute la art. 4 doar în scopul executării prezentei legi.
    (17) Comisia Națională a Pieței Financiare asigură pentru Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și pentru entitățile raportoare prevăzute la art. 4 accesul prompt și nelimitat la datele deținute, fără a alerta societatea de investiții.
    (18) Entitățile raportoare nu se bazează exclusiv pe datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru a îndeplini cerințele referitoare la precauția privind clienții, dar aplică abordarea bazată pe risc.
    (19) Comisia Națională a Pieței Financiare stabilește procedura și modalitatea de identificare, de ținere a evidenței informației cu privire la beneficiarii efectivi ai societăților de investiții, precum și stabilește regulile de acces al autorităților publice și persoanelor terțe la informația respectivă.
    (20) Serviciul Fiscal de Stat creează, gestionează și actualizează Registrul conturilor de plăţi şi bancare ale persoanelor fizice și juridice.
    [Art.14 al.(20) va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2019]
Capitolul III
COMPETENȚA AUTORITĂȚILOR ABILITATE
CU EXECUTAREA LEGII
    Articolul 15. Organele cu funcții de supraveghere a entităților
                          raportoare
    (1) Reglementarea și controlul modului de executare a prezentei legi sînt asigurate de următoarele organe cu funcții de supraveghere a entităților raportoare:
    a) Banca Națională a Moldovei – pentru entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) și i);
    b) Comisia Națională a Pieței Financiare – pentru entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c);
    c) Camera Notarială – pentru notarii prevăzuți la art. 4 alin. (1) lit. g);
    d) Uniunea Avocaților din Republica Moldova – pentru avocații prevăzuți la art. 4 alin. (1) lit. g);
    e) Ministerul Finanțelor – pentru entitățile de audit prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d) şi k);
    f) Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării – pentru entitățile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. f);
    g) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei – pentru entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. j);
    [Art.15 al.(1), lit.g) modificată prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    h) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor – pentru entitățile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e), h) și l), în limita monitorizării și verificării respectării prevederilor prezentei legi.
    (2) În scopul executării prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative, precum și a cerințelor standardelor internaționale în domeniu, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, în limitele competențelor:
    a) emit ordine, hotărîri, instrucțiuni și alte acte normative în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în cazurile prevăzute de lege;
    b) aprobă și publică ghiduri și recomandări necesare entităților raportoare supravegheate pentru implementarea prevederilor prezentei legi;
    c) monitorizează și verifică aplicarea prevederilor prezentei legi, ale actelor normative subordonate acesteia, ale programelor proprii ale entităților raportoare și ale instrucțiunilor referitoare la aplicarea măsurilor de precauție privind clienții, identificarea clientului și a beneficiarului efectiv, raportarea, păstrarea datelor privind activitățile și tranzacțiile realizate, precum și referitoare la executarea măsurilor și procedurilor aferente controlului intern.
    (3) Organele cu funcții de supraveghere, în urma rezultatelor evaluării profilului de risc aferent entităților raportoare supravegheate, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca amploarea măsurilor întreprinse în privința acestora să fie proporțională riscurilor identificate. Profilul de risc se revizuiește atît în mod periodic, cît și atunci cînd există evenimente sau schimbări majore în conducerea și activitățile entităților raportoare.
    (4) La utilizarea abordării bazate pe risc, organele cu funcții de supraveghere, cel puțin:
    a) identifică și înțeleg clar riscurile sectoriale și naționale de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
    b) au acces la toate informațiile relevante privind riscurile sectoriale, naționale și internaționale legate de clienții, produsele și serviciile entităților raportoare;
    c) stabilesc frecvența și intensitatea supravegherii, directe sau indirecte, în funcție de profilul de risc al entităților raportoare și riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.
    (5) În cazul în care entitățile raportoare nu respectă obligațiile prevăzute de prezenta lege, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare pot aplica măsuri și sancțiuni stabilite de legislație. Aplicarea sancțiunilor menționate nu exclude posibilitatea realizării, conform legislației în vigoare, a altor măsuri în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
    (6) Pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare sînt obligate:
    a) să constate dacă entitățile raportoare utilizează politici, metode, practici, proceduri scrise, măsuri de control intern și reguli stricte cu privire la identificarea clienților și beneficiarilor efectivi;
    b) să determine dacă entitățile raportoare se conformează programelor proprii, orientate spre prevenirea și, după caz, identificarea activității de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
    c) să informeze entitățile raportoare despre tranzacțiile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, inclusiv despre noile metode și tendințe în acest domeniu;
    d) să identifice existența posibilităților de spălare a banilor și de finanțare a terorismului ale entităților raportoare, să întreprindă, după caz, măsuri suplimentare pentru prevenirea folosirii ilegale a acestora și să informeze entitățile raportoare despre eventualele riscuri;
    e) să sesizeze celelalte organe cu funcții de supraveghere a entităților raportoare asupra încălcărilor identificate în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, în vederea întreprinderii măsurilor de retragere a actelor permisive, eliberate pentru desfășurarea activității de întreprinzător.
    (7) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor coordonează modul de aplicare a prevederilor de la alin. (1)–(6). Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor sesizează organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare imediat ce au fost identificate riscuri aferente activității entităților supravegheate.
    (8) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, în limitele competențelor stabilite de legislație, întreprind măsuri suficiente pentru a preveni instituirea controlului ori obținerea pachetului de acțiuni de control și/sau a cotelor-părți de control, ori deținerea funcțiilor de conducere ale beneficiarului efectiv al entității raportoare de către infractori și grupuri criminale organizate, complicii lor și/sau acționari care activează concertat.
    (9) În sensul alin. (8), la constituirea, reorganizarea entității raportoare sau la majorarea capitalului social, organele cu funcții de supraveghere, cu suportul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, identifică și verifică persoanele fizice și entitățile care intenționează să devină asociați (acționari), sursa bunurilor și mijloacelor financiare utilizate pentru aportul la capitalul social.
    (10) Organele cu funcții de supraveghere prevăzute la alin. (1) lit. a)–g) informează imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în cazul în care, pe parcursul controalelor pe care le efectuează la entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) sau în oricare alt mod, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanțarea terorismului, conform unor proceduri și criterii elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în comun cu organele cu funcții de supraveghere.
    Articolul 16. Limitarea acțiunii secretelor protejate prin lege
    (1) Informația obținută de la entitățile raportoare, în condițiile prezentei legi, de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este utilizată doar în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor, infracțiunii asociate acesteia și finanțării terorismului.
    (2) Transmiterea materialelor, documentelor, inclusiv electronice, notelor și rapoartelor analitice aflate în gestiunea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor către organul de urmărire penală, procuratură, instanța judecătorească, organul cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare sau către alte autorități competente naționale ori din alte țări (jurisdicții), în modul şi în condiţiile stabilite de prezenta lege, nu poate fi calificată drept divulgare a secretului comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal.
    (3) Informația obținută în temeiul prezentei legi și transmisă (diseminată) de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în adresa organelor de drept, instanței judecătorești, organelor cu funcții de supraveghere sau altor autorități competente nu poate fi divulgată fără acordul prealabil, în scris, al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, de asemenea nu poate fi admisă ca probă în cadrul urmăririi penale și nu poate fi pusă la baza sentinței, cu excepția concluziilor formulate ca urmare a investigațiilor financiare efectuate în temeiul prezentei legi.
    (4) Prevederile legale cu privire la secretul comercial, bancar, fiscal, profesional sau datele cu caracter personal nu pot servi drept obstacol pentru accesarea în orice formă, recepționarea, în scopul executării prezentei legi, de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare a informației (documente, materiale etc.) despre activitățile și tranzacțiile persoanelor fizice și juridice.
    (5) Accesul direct al persoanelor terțe la resursele informaționale deținute de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este interzis. Numai angajații Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au acces la informația din bazele de date deținute de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și au dreptul să proceseze această informație în urma autorizării prealabile obținute de la conducerea Serviciului.
    (6) Schimbul informațional dintre Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și entitățile raportoare, aferent executării prezentei legi, este protejat încît să garanteze protecția deplină a cererilor de informații.
    (7) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, entitățile raportoare, angajații acestora poartă răspundere, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru divulgarea, contrar cerințelor prezentei legi, a secretului comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal, pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea nelegitimă a datelor obținute în exercițiul funcției.
    (8) Entitățile raportoare, angajații, persoanele cu funcții de răspundere și reprezentanții acestora sînt exonerați de răspundere disciplinară, civilă, contravențională și penală ca urmare a aplicării măsurilor de precauție privind clienții, a terminării relațiilor de afaceri, a aplicării măsurilor asigurătorii, a transmiterii cu bună-credință a informației către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, precum și ca urmare a efectuării altor acțiuni în scopul executării prevederilor prezentei legi, cu excepția cazurilor cînd aceste acțiuni au fost săvîrșite cu rea-credință, din neglijență și/sau prin abuz de serviciu.
    (9) Prevederile alin. (8) se aplică operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal cu condiția că entitățile menționate în acest alineat pot proba scopul, temeiul legal și legătura de cauzalitate dintre informațiile prelucrate și exercitarea acestor sarcini.
    Articolul 17. Cooperarea națională și internațională
    (1) Cooperarea națională și internațională în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului se desfășoară pe principiul asistenței reciproce, conform legislației Republicii Moldova, în baza acordurilor de colaborare și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.
    (2) Cooperarea națională este asigurată:
    a) la nivel operațional – între Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, organele de drept, judiciare și alte autorități competente;
    b) la nivel de politici și programe – între Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Guvern, Parlament, autoritățile competente, precum și asociațiile de profil.
    (3) Schimbul informațional dintre Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele de drept se efectuează prin intermediul unui ofițer de legătură, în condițiile respectării prezentei legi. Procedura de obținere și prelucrare a informațiilor este reglementată printr-un ordin interdepartamental comun.
    (4) La nivel internațional, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor poate efectua, din oficiu sau la solicitare, expedierea, recepționarea ori schimbul de informații și de documente cu autoritățile competente din alte țări (jurisdicții), indiferent de statutul acestora, pe principiul de reciprocitate sau în baza acordurilor de colaborare, cu condiția conformării acelorași exigențe privind confidențialitatea, prevăzute de prezenta lege.
    (5) În cadrul cooperării naționale și internaționale, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare efectuează schimbul informațional din propria inițiativă sau la cerere.
    (6) La examinarea și prelucrarea informației și documentelor recepționate de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în cadrul cooperării internaționale se aplică regimul juridic de examinare și prelucrare prevăzut pentru informațiile obţinute în temeiul prezentei legi.
    (7) Pentru toate informațiile primite în cadrul cooperării naționale și internaționale, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportare și organele de drept prezintă furnizorului, în termene rezonabile, informații detaliate cu privire la rezultatul examinării acestora.
    (8) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor răspunde cererilor de informații dacă acestea sînt suficient motivate de suspiciuni privind infracțiuni de spălare a banilor, infracțiuni asociate acesteia și cele de finanțare a terorismului. În cazul în care există motive de fapt pentru a presupune că furnizarea unor astfel de informații ar avea un impact negativ asupra investigațiilor financiare sau analizelor în curs de desfășurare ori, în circumstanțe excepționale, în cazul în care divulgarea informațiilor ar fi în mod clar disproporțională față de interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice ori ar fi irelevantă în ceea ce privește scopurile pentru care a fost solicitată, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu dă curs cererii de informații.
    (9) Utilizarea informației obținute în cadrul cooperării naționale și internaționale și furnizate de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în alte scopuri decît cele solicitate inițial face obiectul aprobării scrise prealabile a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
    (10) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor poate efectua schimb indirect de informații în cadrul cooperării naționale și internaționale, accesînd diferite surse de informare deținute de alte instituții publice și entități.
    (11) Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și organele cu funcții de supraveghere pot refuza cererea de informații dacă nu este perfectată în conformitate cu prevederile prezentei legi sau dacă solicitantul aplică standarde în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului mai reduse decît cele prevăzute de prezenta lege.
Capitolul IV
SERVICIUL PREVENIREA ŞI COMBATEREA
 SPĂLĂRII BANILOR

    Articolul 18. Organizarea şi statutul Serviciului Prevenirea
                         şi Combaterea Spălării Banilor
    (1) Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare – Serviciu) este o autoritate publică independentă în raport cu celelalte persoane juridice și fizice, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, și funcționează ca organ central de specialitate autonom și independent.
    (2) Serviciul are drept scop prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și contribuie la asigurarea securității statului în conformitate cu prezenta lege.
    (3) Serviciul își exercită atribuțiile funcționale liber, fără imixtiuni externe, politice sau guvernamentale ce pot compromite independența și autonomia acestuia, de asemenea este suficient dotat cu resurse umane, financiare și tehnice în măsura în care să asigure activitate eficientă la nivel național și internațional.
    (4) Serviciul este persoană juridică de drept public, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, de cont trezorerial şi de alte atribute necesare în vederea executării obligațiilor ce îi revin în temeiul legii.
    (5) Sediul Serviciului se află în municipiul Chişinău.
    (6) Structura şi efectivul-limită ale Serviciului se aprobă de Guvern, la propunerea directorului Serviciului.
    (7) Serviciul este compus din conducere, aparat şi personal contractual.
    Articolul 19. Atribuțiile Serviciului
    (1) În scopul executării prevederilor prezentei legi, Serviciul are următoarele atribuții:
    a) primește, înregistrează, analizează, prelucrează și transmite organelor competente informațiile privind activitățile și tranzacțiile suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni asociate acesteia și de finanțare a terorismului, prezentate de entitățile raportoare, precum și altă informație relevantă obținută în temeiul prevederilor prezentei legi;
    b) sesizează organele de drept competente imediat ce stabilește suspiciuni pertinente cu privire la spălarea banilor, finanțarea terorismului sau la alte infracțiuni ce s-au soldat cu obținerea bunurilor ilicite, precum și Serviciul de Informații și Securitate în partea ce ține de finanțarea terorismului;
    c) sesizează entitățile raportoare, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și alte autorități competente cu privire la riscurile aferente spălării banilor și finanțării terorismului, noile tendințe și tipologii în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, încălcările stabilite în domeniile de competență și lacunele în actele normative în partea ce ține de prevenirea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
    d) efectuează investigații financiare în scopul identificării sursei bunurilor suspecte de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
    e) înaintează, în conformitate cu prevederile legislației, propuneri privind perfecționarea cadrului normativ în vigoare și ajustarea acestuia la reglementările și standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
    f) emite, în scopul executării prezentei legi, ordine, regulamente, recomandări, instrucțiuni și ghiduri;
    g) supraveghează respectarea de către entitățile raportoare a prevederilor prezentei legi, inclusiv raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte;
    h) inițiază, desfășoară și participă la instruirea entităților raportoare și a organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare privind implementarea prevederilor prezentei legi;
    i) coordonează activitatea autorităților competente în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
    j) cooperează și efectuează schimb de informații cu autoritățile și instituțiile naționale, din alte țări (jurisdicții), precum și cu organizațiile internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
    k) reprezintă Republica Moldova la diferite foruri și organizații internaționale de specialitate, precum și acumulează, pregătește și prezintă organizațiilor internaționale progresele naționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
    l) participă la pregătirea și desfășurarea conferințelor practico-științifice, seminarelor și schimbului de experiență în domeniu, la nivel național și internațional;
    m) creează și menține un sistem informațional în domeniul său de activitate, inclusiv pagina web oficială, și asigură funcționarea acestuia, precum și protecția, securitatea și accesul limitat la datele deținute;
    n) colectează și analizează materialul statistic referitor la eficiența sistemului de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv numărul rapoartelor, activităților și tranzacțiilor suspecte, datele despre aplicarea măsurilor asigurătorii, valoarea bunurilor sechestrate și/sau confiscate provenite din infracțiuni de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
    o) elaborează documente de politici naționale în domeniu, inclusiv Strategia națională de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, și coordonează implementarea acestora;
    p) inițiază, coordonează, supraveghează și participă în procesul de evaluare națională a riscurilor aferente spălării banilor și finanțării terorismului;
    q) înaintează către organele competente demersuri cu privire la înlăturarea cauzelor și condițiilor ce nu permit realizarea eficientă a politicilor și programelor naționale în domeniu;
    r) emite decizii de sistare a executării de către entitățile raportoare a activităților sau tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni asociate acesteia, de finanțare a terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă sau decizii de sistare a bunurilor suspecte;
    s) verifică și constată corectitudinea aplicării de către entitățile raportoare a prevederilor prezentei legi, programelor proprii ale entităților raportoare și instrucțiunilor emise;
    t) constată și examinează cauzele contravenționale atribuite în competența sa și inițiază proceduri de aplicare a sancțiunii pecuniare;
    u) aplică sancțiuni contravenționale, pecuniare și alte tipuri de sancţiuni, conform competenţei, pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
    v) oferă, la solicitarea organului de urmărire penală, informaţiile deţinute cu privire la activităţile şi tranzacţiile suspecte, în condiţiile prezentei legi;
    w) exercită alte atribuții potrivit prezentei legi.
    (2) Angajații Serviciului nu pot desfășura alte activități remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, sportive și de creaţie.
    (3) Serviciul elaborează și prezintă Guvernului, pînă la 30 aprilie, raportul anual de activitate, care se publică ulterior pe pagina web oficială a Serviciului.
    (4) Autoritățile publice naționale, organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare oferă Serviciului acces gratuit și online la resursele informaționale, inclusiv la cele care conțin date cu caracter personal, necesare atingerii scopului executării prezentei legi.
    (5) Serviciul examinează informațiile despre activitățile și tranzacțiile suspecte de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, parvenite din alte surse decît cele prevăzute la art. 4, inclusiv în baza autosesizării.
    Articolul 20. Drepturile Serviciului
    (1) Serviciul, în temeiul, limitele și în scopul prevăzute de prezenta lege, are dreptul:
    1) să solicite entităților raportoare:
    a) aplicarea măsurilor de precauție în funcție de riscul asociat anumitor clienți, produse, servicii, jurisdicții și relații de afaceri;
    b) aplicarea măsurilor asigurătorii;
    2) să solicite și să primească în termenul indicat în solicitare:
    a) informații și documente necesare, de care dispun entitățile raportoare, clienții acestora și autoritățile administrației publice, în vederea determinării caracterului suspect al activităților sau al tranzacțiilor;
    b) informații deținute de către entitățile raportoare cu privire la monitorizarea activităților și a tranzacțiilor complexe și neordinare, aplicarea măsurilor de precauție privind clienții, beneficiarii efectivi și relațiile de afaceri;
    c) informații de la persoanele fizice și juridice, rezidente și nerezidente, referitoare la activitățile și tranzacțiile realizate sau în curs de pregătire;
    d) explicații de la persoanele fizice și juridice referitoare la relațiile de afaceri și sursa bunurilor implicate în activități și tranzacții suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni asociate acesteia și de finanțare a terorismului;
    e) documente aferente măsurilor de precauție privind clienții, programelor și controlului intern;
    f) informația relevantă de la autoritățile competente cu privire la rezultatul examinării sesizărilor remise în conformitate cu prevederile prezentei legi;
    3) să solicite organelor competente efectuarea controalelor în scopul stabilirii sensului economic al operațiunilor, a naturii relațiilor de afaceri, a sursei bunurilor, a beneficiarului efectiv, precum și respectarea regimului fiscal în limita competenței deținute;
    4) să solicite instanței de judecată din raza teritorială în care își are sediu prelungirea termenului de sistare a executării activităților sau tranzacțiilor suspecte ori a termenului de sistare a bunurilor suspecte, în cazurile prevăzute la art. 33 alin. (4);
    5) să mențină accesul la resursele informaționale necesare și să gestioneze pagina sa web oficială, în care plasează informația relevantă cu privire la activitatea pe care o desfășoară;
    6) să solicite informația necesară de la instituțiile competente, inclusiv serviciile sau instituțiile similare din alte țări (jurisdicții), și să prezinte răspunsuri la cererile parvenite;
    7) să semneze acorduri, memorandumuri privind cooperarea și schimbul informațional cu autoritățile naționale, serviciile competente din alte țări (jurisdicții) și organizațiile internaționale de profil.
    (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se exercită de către Serviciu, inclusiv la solicitările parvenite de la serviciile cu competențe similare din alte țări (jurisdicții).
    Articolul 21. Numirea şi eliberarea din funcţie a conducerii
                          Serviciului
    (1) Serviciul este condus de un director şi doi directori adjuncţi.
    (2) Funcţia de director al Serviciului şi cea de director adjunct al Serviciului sînt funcţii de demnitate publică, reglementate de legislația specială.
    (3) Directorul Serviciului se numește în funcţie de către Guvern pentru un mandat de 5 ani.
    (4) Persoana care candidează la funcţia de director al Serviciului trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:
    a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliu pe teritoriul acesteia;
    b) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului, al economiei sau managementului ori deține diplomă echivalentă cu diploma de studii de master în domeniile respective;
    c) are cel puţin 7 ani de experienţă de lucru în domeniul studiilor superioare deţinute;
    d) are o reputaţie ireproşabilă;
    e) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei;
    f) nu este şi nu a fost, în ultimii 2 ani, membru al vreunui partid politic, nu este şi nu a fost angajat în cadrul organelor permanente ale vreunui partid politic;
    g) nu are antecedente penale;
    h) cunoaşte limba de stat;
    i) cunoaşte principiile funcţionării sistemului financiar, financiar-bancar, financiar-nebancar şi ale activității liber-profesioniștilor;
    j) cunoaşte standardele internaţionale şi europene în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (5) Directorul adjunct al Serviciului se numește în funcţie de către Guvern, la propunerea directorului Serviciului, pentru un mandat de 5 ani și trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:
    a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliu pe teritoriul acesteia;
    b) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului, al economiei sau managementului ori deține diplomă echivalentă cu diploma de studii de master în domeniile respective;
    c) are cel puţin 5 ani de experienţă de lucru în domeniul studiilor superioare deţinute;
    d) are o reputaţie ireproşabilă;
    e) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei;
    f) nu este şi nu a fost, în ultimii 2 ani, membru al vreunui partid politic, nu este şi nu a fost angajat în cadrul organelor permanente ale vreunui partid politic;
    g) nu are antecedente penale;
    h) cunoaşte limba de stat;
    i) cunoaşte principiile funcţionării sistemului financiar, financiar-bancar, financiar-nebancar şi ale activității liber-profesioniștilor;
    j) cunoaşte standardele internaţionale şi europene în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (6) Directorul și directorii adjuncți ai Serviciului sînt inamovibili pe perioada exercitării mandatului.
    (7) Mandatul directorului Serviciului și cel al directorului adjunct al Serviciului încetează în caz de:
    a) demisie;
    b) deces;
    c) expirare;
    d) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
    e) atingere a vîrstei de pensionare;
    f) revocare.
    (8) Temeiurile prevăzute la alin. (7) lit. a)–e) se constată în şedinţă de Guvern prin adoptarea unei hotărîri prin care se ia act de cauza ce determină încetarea mandatului.
    (9) Revocarea din funcţie a directorului Serviciului sau a directorului adjunct al Serviciului are loc în cazul în care:
    a) nu a depus declaraţia de avere şi interese personale ori a refuzat să o depună;
    b) a obţinut calitatea de membru al unui partid politic;
    c) sentinţa de condamnare în privința acestuia a rămas definitivă și irevocabilă;
    d) din motive de sănătate, este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;
    e) a fost declarat dispărut fără veste, în condițiile legii.
    (10) Revocarea din funcţie a directorului se efectuează de Guvern.
    (11) Revocarea din funcţie a directorului adjunct se efectuează de Guvern, la propunerea directorului.
    (12) Funcţia de director al Serviciului şi cea de director adjunct al Serviciului sînt incompatibile cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, sportive și de creaţie.
    Articolul 22. Atribuţiile conducerii Serviciului
    (1) Directorul:
    a) conduce, organizează şi controlează activitatea Serviciului şi este responsabil de exercitarea atribuţiilor Serviciului;
    b) adoptă decizii ce ţin de primirea, înregistrarea, analiza, prelucrarea şi transmiterea către organele competente a informaţiilor privind activităţile şi tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni asociate acesteia şi de finanţare a terorismului, prezentate de entităţile raportoare, precum şi a altei informaţii relevante obţinute în temeiul prevederilor prezentei legi;
    c) adoptă decizii ce ţin de iniţierea, efectuarea şi terminarea investigaţiilor financiare;
    d) reprezintă Serviciul în relaţiile cu alte autorităţi și organizații naționale, cu instituțiile similare din alte țări (jurisdicții) şi cu organizaţiile internaţionale de profil;
    e) iniţiază şi semnează, în condiţiile legii, acorduri de cooperare cu autorităţile și organizațiile naţionale, instituţiile similare din alte țări (jurisdicții) şi cu organizaţiile internaţionale de profil;
    f) stabileşte şi repartizează atribuţiile directorilor adjuncţi;
    g) numeşte în funcţie angajații Serviciului, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de muncă;
    h) aprobă schema de încadrare a aparatului Serviciului în conformitate cu structura şi efectivul-limită aprobate de Guvern;
    i) soluționează, conform legislaţiei, chestiunile ce ţin de stabilirea sporurilor la salariu şi de acordarea primelor;
    j) aprobă Regulamentul de activitate al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor;
    k) aprobă metodologii, instrucțiuni, ghiduri şi recomandări pentru activitatea Serviciului, precum şi pentru entităţile raportoare şi organele cu funcţii de supraveghere a acestora;
    l) asigură regimul de confidenţialitate şi protecţie a secretului de stat, comercial, bancar, profesional, precum și a datelor cu caracter personal;
    m) aprobă planul anual de activitate al Serviciului;
    n) prezintă Guvernului raportul anual de activitate;
    o) inițiază, desfăşoară şi adoptă decizii pe cauze disciplinare privind încălcarea obligaţiilor profesionale, a disciplinei de serviciu şi a conduitei profesionale a personalului Serviciului.
    (2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), directorul Serviciului emite ordine, decizii şi dispoziţii.
    (3) Directorii adjuncți se subordonează nemijlocit directorului Serviciului şi organizează activitatea în cadrul Serviciului în limitele împuternicirilor ce le sînt atribuite. În lipsa directorului Serviciului, atribuţiile acestuia se exercită de către directorul adjunct, desemnat prin ordinul directorului.
    Articolul 23. Numirea în funcţie în cadrul aparatului Serviciului
    (1) Aparatul Serviciului este compus din funcționari publici cu statut special, funcţionari publici şi personal contractat, angajaţi în bază de concurs în conformitate cu legislaţia.
    (2) Funcţia publică cu statut special se exercită în modul stabilit de Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.
    (3) Concursul pentru numirea în funcţie în cadrul aparatului Serviciului se organizează potrivit unui regulament aprobat prin ordinul directorului Serviciului.
    Articolul 24. Perioada de probă
    (1) La angajarea unei persoane în cadrul aparatului Serviciului, acesteia i se poate stabili o perioadă de probă de 6 luni. Perioada de probă nu va include perioada aflării angajatului în concediu medical sau alte perioade în care acesta a absentat de la serviciu din motive întemeiate, confirmate documentar.
    (2) Clauza privind perioada de probă trebuie să fie prevăzută în ordinul de angajare. În lipsa acestei clauze se consideră că angajatului nu i s-a stabilit o perioadă de probă.
    (3) Pe durata activităţii angajatului nu poate fi stabilită decît o singură perioadă de probă.
    (4) Perioada de probă are drept scop integrarea angajatului în activitatea Serviciului, formarea sa profesională sub aspect practic, cunoaşterea specificului şi a exigenţelor Serviciului, precum şi verificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor sale profesionale în procesul de exercitare a funcţiei.
    (5) Nu se aplică perioada de probă persoanei numite într-o funcţie de conducere.
    (6) Cu cel puţin 18 zile lucrătoare înainte de expirarea perioadei de probă se iniţiază procedura de evaluare a activităţii angajatului, care constă în evaluarea nivelului de cunoaştere a specificului şi a exigenţelor din activitatea Serviciului, a experienţei practice obţinute, a comportamentului manifestat în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor stipulate în fişa de post pentru a se determina dacă acesta a susţinut sau nu perioada de probă.
    (7) Procedura de evaluare a activităţii angajatului privind susţinerea perioadei de probă se stabileşte prin ordinul directorului Serviciului.
    Articolul 25. Temeiurile încetării activității în cadrul aparatului
                          Serviciului
    (1) Activitatea în cadrul aparatului Serviciului încetează în caz de:
    a) demisie;
    b) expirare a contractului individual de muncă;
    c) transfer într-o altă autoritate publică;
    d) numire a angajatului într-o funcţie electivă;
    e) incapacitate de îndeplinire a atribuţiilor, constatată prin examen medical de specialitate;
    f) angajatul nu a obținut cel puțin calificativul „satisfăcător” în urma perioadei de probă;
    g) necorespundere cu funcţia deţinută, constatată de conducerea Serviciului, dacă lipsește o funcţie inferioară vacantă sau dacă este respinsă funcţia propusă;
    h) încălcare gravă sau încălcare sistematică a disciplinei de serviciu;
    i) tăinuire a unor fapte care împiedică angajarea în serviciu;
    j) rămînere definitivă și irevocabilă a unei sentinţe de condamnare;
    k) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
    l) deces.
    (2) Nu se admite eliberarea angajatului în timpul aflării lui în concediu de odihnă sau concediu medical, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (1) lit. g).
    Articolul 26. Reputaţia profesională ireproşabilă
    În condiţiile prezentei legi se consideră că nu are o reputaţie profesională ireproşabilă şi nu poate candida la orice funcţie în cadrul Serviciului persoana:
    a) care are antecedente penale, inclusiv stinse, sau care a fost absolvită de răspundere ori pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere;
    b) care a fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, ca pedeapsă principală sau complementară, prin hotărîre judecătorească definitivă;
    c) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţii şi al restricţiilor.
    Articolul 27. Garanţii şi dreptul la risc profesional în exercitarea
                         atribuţiilor
    (1) Directorul, directorii adjuncți și angajații Serviciului nu poartă răspundere pentru acțiunile efectuate, în scopul executării prezentei legi, într-o situație de risc profesional justificat chiar dacă au fost cauzate prejudicii, inclusiv patrimoniale, drepturilor și intereselor ocrotite de lege. Riscul se consideră justificat dacă acțiunile decurg în mod obiectiv din informația, faptele și circumstanțele cunoscute, iar scopul legii nu putea fi atins prin acțiuni ce nu ar fi implicat riscul, luîndu-se toate măsurile posibile pentru a preîntîmpina consecințele negative.
    (2) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, directorul, directorii adjuncți și angajații Serviciului nu pot fi reţinuţi, arestaţi ori traşi la răspundere contravenţională sau penală decît la cererea Procurorului General.
    Articolul 28. Inadmisibilitatea imixtiunii în activitatea angajatului
    (1) În exercitarea atribuţiilor, angajatul Serviciului se subordonează numai conducătorului său nemijlocit. Nimeni altcineva nu are dreptul de a exercita imixtiuni în activitatea acestuia.
    (2) Cerinţele angajatului Serviciului adresate persoanelor fizice şi juridice şi acţiunile întreprinse de el se consideră legitime atîta timp cît organul sau persoana cu funcţie de răspundere, împuternicite să exercite controlul asupra activităţii lui şi asupra respectării legalităţii în timpul acestei activităţi, nu demonstrează contrariul.
    Articolul 29. Asigurarea cu pensii
    Pensionarea angajaților Serviciului se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 30. Protecţia socială
    (1) Protecţia socială a angajaţilor Serviciului se efectuează în conformitate cu Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.
    (2) În cazul decesului angajatului în exerciţiul funcţiei, familia lui şi persoanele întreţinute de acesta primesc un ajutor unic echivalent cu mijloacele băneşti de întreţinere pe 10 ani ale defunctului în ultima lui funcţie în cadrul Serviciului. Minorilor care au fost întreţinuţi de cel decedat li se acordă un ajutor lunar suplimentar echivalent cu suma medie a salariului lunar al acestuia în ultima lui funcţie, pînă la atingerea vîrstei de 18 ani.
    (3) Prejudiciul cauzat bunurilor angajatului Serviciului sau bunurilor rudelor acestuia pînă la gradul I în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale de serviciu se repară integral, cu drept de regres împotriva persoanelor culpabile. Cuantumul mijloacelor financiare respective se stabilește și se acordă în temeiul hotărîrii irevocabile a instanţei de judecată.
    (4) Angajaţii Serviciului au dreptul la asistenţă medicală şi la tratament medical (ambulatoriu şi staţionar) din contul statului în modul stabilit de Guvern.
    (5) Angajaţii Serviciului sînt asiguraţi obligatoriu de la bugetul de stat şi din alte surse prevăzute în acest scop.
    Articolul 31. Concediul
    (1) Angajaţilor Serviciului li se acordă concediu conform legislaţiei.
    (2) Angajaţilor li se acordă:
    a) concediu anual de 35 de zile calendaristice;
    b) concediu suplimentar:
    – de 5 zile calendaristice – pentru vechime în muncă de la 5 ani la 10 ani;
    – de 10 zile calendaristice – pentru vechime în muncă de la 10 la 15 ani;
    – de 15 zile calendaristice – pentru vechime în muncă de peste 15 ani;
    c) concediu medical în baza unui certificat eliberat de instituţia medicală. Pentru perioada concediului medical, angajatului i se păstrează salariul mediu lunar.
    (3) Angajaţilor Serviciului li se acordă şi alte concedii în condiţiile legii.
    Articolul 32. Finanţarea activităţii Serviciului
    (1) Serviciul este finanţat de la bugetul de stat.
    [Art.32 al.(1) modificat prin LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]
    (2) Serviciul estimează cheltuielile aferente activităţii sale şi îşi planifică bugetul anual.
    (3) Serviciul are buget propriu, care se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează în conformitate cu legislaţia privind finanţele publice şi responsabilităţile bugetar-fiscale.
    (4) Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a Serviciului trebuie să acopere costul estimativ al tuturor activităţilor sale, astfel încît acesta să exercite efectiv, eficient şi plenar activităţile sale, inclusiv cele care ţin de reprezentare şi participare în cadrul organizaţiilor internaționale de profil.
    (5) Mărimea şi modul de salarizare a angajaţilor care activează în cadrul Serviciului sînt stabilite în conformitate cu prevederile legislației privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
    [Art.32 al.(5) modificat prin LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18]
    [Art.32 al.(6) abrogat prin LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18]
    (7) Activitatea Serviciului se supune controlului Curţii de Conturi.
Capitolul V
MĂSURI ASIGURĂTORII ȘI RĂSPUNDERE
    Articolul 33. Măsuri asigurătorii
    (1) În conformitate cu competențele funcționale, entitățile raportoare, Serviciul, organele de drept și judiciare aplică măsuri eficiente pentru identificarea, urmărirea, sistarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor provenite din spălarea banilor, din infracțiunile asociate acesteia, din finanțarea terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă.
    (2) Entitățile raportoare, din oficiu sau la solicitare, se abțin de la executarea activităților și tranzacțiilor cu bunuri, inclusiv mijloace financiare, pentru un termen de pînă la 5 zile lucrătoare, dacă stabilesc suspiciuni pertinente care pot indica despre acțiuni de spălare a banilor, infracțiuni asociate acestora, acțiuni de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori deja realizate, și informează imediat Serviciul, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la momentul abținerii.
    (3) Măsurile aplicate conform prevederilor alin. (2) încetează din oficiu în baza permisiunii scrise și confirmate de Serviciu.
    (4) În cazul stabilirii suspiciunilor pertinente de spălare a banilor sau de comitere a infracțiunilor asociate acesteia, de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în baza informațiilor parvenite în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv a solicitărilor autorităților competente din alte jurisdicții, în scopul aplicării măsurilor asigurătorii, Serviciul emite decizii de sistare a executării activităților sau tranzacțiilor suspecte, precum și decizii de sistare a bunurilor suspecte, pe un termen de pînă la 30 de zile lucrătoare, fapt despre care notifică persoana fizică sau juridică subiect al sistării.
    (5) La recepționarea deciziei Serviciului, entitatea raportoare este obligată:
    a) să înregistreze decizia, indicînd data și ora exactă;
    b) să sisteze imediat executarea activităților sau tranzacțiilor suspecte, să sisteze bunurile suspecte pe termenul indicat în decizie, cu excepția operațiunilor de suplimentare a contului;
    c) să informeze imediat Serviciul privind valoarea bunurilor sistate, inclusiv disponibilul de mijloace bănești în conturile bancare;
    d) în momentul parvenirii solicitărilor din partea clientului sau reprezentantului acestuia privind efectuarea unor activități, tranzacții sau operațiuni cu bunuri sistate, să aducă la cunoștința clientului motivul sistării, numărul de ordine al deciziei, data emiterii și emitentul deciziei și să comunice imediat despre acest fapt Serviciului.
    (6) Decizia de sistare a executării activității sau tranzacției suspecte ori decizia de sistare a bunurilor suspecte devine executorie din momentul recepționării acesteia de către entitatea raportoare.
    (7) Serviciul poate anula decizia de sistare a executării activității sau tranzacției suspecte ori decizia de sistare a bunurilor suspecte pînă la expirarea termenului indicat dacă au încetat cauzele și condițiile care au justificat emiterea acestor decizii.
    (8) Serviciul, pînă la expirarea termenului din deciziile prevăzute la alin. (4), prin demers motivat, solicită instanței de judecată din raza teritorială în care își are sediu prelungirea termenului dacă, în cadrul investigațiilor financiare și al verificărilor sursei bunurilor utilizate în activități sau tranzacții, se confirmă suspiciunile inițiale, dacă Serviciul este în așteptarea răspunsurilor la solicitările efectuate pe cazul gestionat sau dacă proprietarul, posesorul bunurilor ori reprezentantul acestora evită prezentarea informației complete cu privire la legalitatea sursei bunurilor care constituie obiect al verificării, precum și în alte circumstanțe care împiedică stabilirea sursei bunurilor care constituie obiect al verificării.
    (9) Instanța de judecată, prin încheiere, dispune prelungirea sau respingerea prelungirii sistării executării activității sau tranzacției suspecte ori a sistării bunurilor suspecte în baza unui demers motivat, înaintat de către Serviciu cu cel puțin o zi înainte de expirarea termenului din deciziile prevăzute la alin. (4). Prelungirea termenului stabilit de judecător nu poate depăși 60 de zile lucrătoare pe fiecare caz în parte. Încheierea judecătorului privind prelungirea termenului de sistare se aduce la cunoștința persoanei fizice sau juridice în privința căreia s-a dispus sistarea.
    (10) Pînă la expirarea termenului prevăzut la alin. (9), Serviciul întreprinde toate măsurile necesare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în scopul transmiterii materialelor către organele competente pentru adoptarea deciziilor ulterioare.
    (11) Deciziile Serviciului, emise în baza prevederilor alin. (4), pot fi contestate în procedura de contencios administrativ, iar încheierea judecătorului privind prelungirea sau respingerea prelungirii termenului din deciziile prevăzute la alin. (4) poate fi atacată cu recurs, în modul stabilit de legislație, de către persoana care se consideră lezată în drepturi.
    (12) Instanța de contencios administrativ sau, după caz, instanța de recurs poate dispune suspendarea executării deciziilor Serviciului prevăzute la alin. (4) și, respectiv, a încheierilor judecătorului privind prelungirea termenului numai la cererea persoanei care se consideră lezată în drepturi, depusă concomitent sau după depunerea contestației, și doar în cazul în care sînt întrunite cumulativ următoarele condiții:
    a) motivele invocate în susținerea contestației sînt pertinente și bine întemeiate;
    b) sînt prezentate argumente că circumstanțele litigiului reclamă dispunerea urgentă a suspendării executării actului contestat pentru a evita prejudicierea gravă și ireparabilă a intereselor persoanelor care se consideră lezate în drepturi;
    c) prejudiciul care ar putea fi cauzat depășește interesul public urmărit prin emiterea actului contestat.
    (13) Cererea de suspendare a executării actelor contestate, depusă în condițiile alin. (12), se examinează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunere, cu citarea obligatorie a părților, instanța judecătorească urmînd să pronunțe o încheiere motivată privind suspendarea sau refuzul suspendării executării actelor contestate.
    (14) Entitățile raportoare identifică activitățile, tranzacțiile, persoanele și entitățile suspecte de spălare a banilor, de comitere a infracțiunilor asociate acesteia, de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, pasibile de măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (2), aplicînd programe proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
    (15) Dacă, în termenele indicate la alin. (4) și (9), nu au fost identificați beneficiarii efectivi ai bunurilor în privința cărora au fost aplicate măsuri asigurătorii, Serviciul solicită instanței de judecată din raza teritorială în care își are sediu sistarea executării activității sau tranzacției suspecte ori sistarea bunurilor suspecte pînă la identificarea beneficiarului efectiv, dar nu mai mult de un an.
    (16) Dacă beneficiarii efectivi ai bunurilor nu au fost identificați în termen de pînă la un an de la data aplicării măsurilor asigurătorii prevăzute la alin. (15), Serviciul sau organele procuraturii solicită instanței de judecată din raza teritorială în care își au sedii de a dispune trecerea acestor bunuri în proprietatea statului proporțional cotei deținute de către beneficiarul efectiv neidentificat. Mijloacele bănești obținute în urma vînzării, conform procedurii stabilite, a bunurilor respective vor trece în venitul statului. Beneficiarii efectivi ai bunurilor pot revendica restituirea acestora sau contravaloarea lor în termen de pînă la 3 ani de la data trecerii bunurilor în proprietatea statului.
    (17) Prin derogare de la prevederile alin. (2), entitatea raportoare, în baza permisiunii scrise a Serviciului, efectuează activitatea sau tranzacția suspectă atunci cînd abținerea de la executarea acestora este imposibilă sau poate crea impedimente la urmărirea beneficiarilor unei activități sau tranzacții suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni asociate acesteia, de finanțare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă. Prevederile date nu aduc atingere obligațiilor ce rezultă din executarea sancțiunilor financiare aferente activităților teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă.
    Articolul 34. Implementarea sancțiunilor financiare aferente
                          activităților teroriste și de proliferare a armelor
                          de distrugere în masă
    (1) Entitățile raportoare aplică imediat măsuri restrictive în privința bunurilor, inclusiv a celor obținute din sau generate de bunuri care aparțin sau sînt deținute ori controlate, direct sau indirect, de persoanele, grupurile și entitățile incluse în lista menționată la alin. (11), precum și de persoanele juridice care aparțin sau sînt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri și entități.
    (2) Entitățile raportoare se abțin de la executarea de activități și tranzacții în favoarea sau beneficiul, direct sau indirect, al persoanelor, grupurilor și entităților incluse în lista menționată la alin. (11), precum și al persoanelor juridice care aparțin sau sînt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri și entități.
    (3) Măsurile restrictive prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică imediat și se mențin pe un termen nedeterminat. Acestea se ridică doar la data indicată în decizia privind ridicarea măsurii restrictive, comunicată de Serviciu în conformitate cu alin. (10).
    (4) Entitățile raportoare transmit neîntîrziat informația privind aplicarea măsurii restrictive către Serviciu, în termen de cel mult 24 de ore din momentul aplicării măsurii restrictive, care, la rîndul său, informează neîntîrziat, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru transmiterea informației organelor și autorităților competente ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene.
    (5) Entitățile raportoare acceptă plăți suplimentare, efectuate de o parte terță, sau majorarea valorii bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive prevăzute la alin. (1) și (2) și extind aplicabilitatea măsurilor restrictive asupra bunurilor suplimentare. Informația privind extinderea măsurilor restrictive asupra bunurilor suplimentare se transmite neîntîrziat, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciului, care acționează în conformitate cu alin. (4).
    (6) În cazul unor îndoieli sau suspiciuni care nu permit stabilirea unei convingeri ferme privind identitatea persoanei, grupului sau entității incluse în lista menționată la alin. (11), entitățile raportoare informează neîntîrziat despre aceasta, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciul. În termen de cel mult 24 de ore, Serviciul, după consultarea Serviciului de Informații și Securitate, informează entitatea raportoare despre necesitatea de aplicare sau neaplicare a măsurilor restrictive.
    (7) Entitățile raportoare nu stabilesc relații de afaceri cu persoanele, grupurile sau entitățile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, incluse în lista menționată la alin. (11). Despre refuzul de a stabili relații de afaceri cu acestea, entitățile raportoare informează neîntîrziat Serviciul, în termen de cel mult 24 de ore, prezentînd toate datele deținute cu privire la acest caz.
    (8) La solicitarea persoanei, grupului, entității sau a oricărei alte părți interesate, Serviciul, în coordonare cu Serviciul de Informații și Securitate, poate autoriza efectuarea plăților, din contul bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive, pentru:
    a) asigurarea minimului de trai existent conform indicilor oficiali calculați pentru Republica Moldova;
    b) tratamentul medical urgent;
    c) achitarea taxelor și impozitelor la buget și a primelor de asigurare obligatorie;
    d) alte cheltuieli extraordinare sau legate de menținerea bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive.
    (9) Decizia Serviciului privind autorizarea sau refuzul autorizării plăților menționate la alin. (8) poate fi contestată în procedura de contencios administrativ, iar încheierea judecătorului poate fi atacată cu recurs, în modul stabilit de legislație.
    (10) Decizia privind ridicarea măsurii restrictive se adoptă de către Serviciul de Informații și Securitate în temeiul modificărilor intervenite privind excluderea unei ori a unor persoane, grupuri sau entități din listele menționate la alin. (11) lit. a)–c) sau al modificării listei menționate la alin. (11) lit. d) în cazul dispariției criteriilor care au constituit temei pentru includerea persoanei, grupului sau entității în lista suplimentară. Decizia se adoptă imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore din momentul modificării, și se comunică Serviciului pentru informarea ulterioară de către acesta a entității raportoare care a aplicat măsura restrictivă.
    (11) Lista persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă care fac obiectul măsurilor restrictive include:
    a) lista Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste;
    b) lista Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități de proliferare a armelor de distrugere în masă;
    c) lista Uniunii Europene cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste;
    d) lista suplimentară a Serviciului de Informații și Securitate cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste.
    (12) Listele Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale Uniunii Europene cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă se aplică direct și au efect imediat pe teritoriul Republicii Moldova.
    (13) Lista suplimentară a Serviciului de Informații și Securitate cu privire la persoanele, grupurile și entitățile implicate în activități teroriste se aplică și are efect imediat după publicarea acesteia pe pagina web oficială a Serviciului.
    (14) Criteriile care stau la baza identificării, includerii și excluderii unor categorii din lista suplimentară se aprobă de către Serviciul de Informații și Securitate. Lista suplimentară include:
    a) persoanele fizice care săvîrșesc sau încearcă să săvîrșească un act terorist, participă la un astfel de act sau facilitează săvîrșirea acestuia;
    b) grupurile sau entitățile care săvîrșesc sau încearcă să săvîrșească un act terorist, participă la un astfel de act sau facilitează săvîrșirea acestuia;
    c) persoanele juridice, grupurile sau alte entități care aparțin sau sînt controlate de una sau mai multe persoane, grupuri sau entități menționate la lit. a) și b);
    d) persoanele fizice sau juridice, grupurile sau alte entități care acționează în numele sau la ordinul uneia sau mai multor persoane, grupuri sau entități menționate la lit. a) și b).
    (15) Serviciul de Informații și Securitate aduce la cunoștința persoanelor, grupurilor și entităților vizate despre faptul includerii acestora în listă, motivele includerii și căile legale de contestare a deciziei.
    (16) Serviciul de Informații și Securitate elaborează, actualizează și publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista consolidată a persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, care include toate categoriile listelor menționate la alin. (11) lit. a)–d).
    (17) Informația privind modificarea listelor menționate la alin. (11) lit. a)–d), care vizează includerea sau excluderea uneia sau mai multor persoane, grupuri sau entități, se transmite imediat de către Serviciul de Informații și Securitate entităților raportoare, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și Serviciului.
    (18) Pentru a asigura aplicabilitatea și efectul juridic al listelor persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, în conformitate cu alin. (12) și (13), entitățile raportoare monitorizează permanent paginile web oficiale ale Organizației Națiunilor Unite, Uniunii Europene și Serviciului de Informații și Securitate.
    Articolul 35. Sancțiuni
    (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, pecuniară, contravențională, penală sau alte tipuri de răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.
    (2) În cazul nerespectării prevederilor prezentei legi şi ale actelor subordonate acestei legi, față de entităţile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)–l) sînt aplicate următoarele tipuri de sancţiuni:
    a) declarația publică în mass-media, în care se identifică persoana fizică sau juridică și natura încălcării;
    b) prescripția prin care se impune persoanei fizice sau juridice încetarea comportamentului respectiv și abținerea de la repetarea acestuia;
    c) retragerea sau suspendarea autorizației, licenței de activitate, în cazul în care activitatea entității raportoare constituie obiectul autorizării sau licențierii;
    d) interdicția temporară de a exercita funcții de conducere în entitățile raportoare de către oricare persoană cu funcții de conducere de rang superior într-o entitate raportoare sau de către oricare altă persoană fizică, declarate responsabile de încălcare;
    e) sancţiuni pecuniare sub formă de amendă:
    – în mărime dublă din valoarea beneficiului rezultat din încălcarea obligațiilor prevăzute de prezenta lege, în cazul în care beneficiul respectiv poate fi stabilit, sau în mărimea echivalentului în lei al sumei de pînă la 1000000 de euro, calculat conform cursului oficial al leului moldovenesc la data comiterii încălcării;
    – în mărime de pînă la echivalentul în lei al sumei de 5000000 de euro, calculat la cursul oficial al leului moldovenesc la data comiterii încălcării, sau 10% din cifra de afaceri pentru anul precedent – pentru entitățile raportoare de la art. 4 alin. (1) lit. a), c), h) și i).
    [Art.35 al.(2), lit.e) va intra în vigoare la data adoptării legii cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a amenzii]
    (3) La aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (2) se va ţine cont de gravitatea, durata şi frecvenţa încălcării, intenția, gradul de responsabilitate, capacitatea financiară a subiectului, beneficiul obținut în urma încălcării, prejudiciul produs terților prin încălcare, cooperarea subiectului, încălcările anterior comise.
    (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a)–d) sînt aplicate de către organele cu funcții de supraveghere, specificate la art. 15 alin. (1) lit. a)–h), în conformitate cu actele normative care reglementează activitatea de supraveghere.
    (5) Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, în cadrul aplicării sancțiunilor prevăzute la alin. (2), consultă opinia Serviciului privind necesitatea publicării deciziilor cu privire la sancțiunile aplicate, respectînd legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
    (6) Sancţiunile pecuniare prevăzute la alin. (2) lit. e) sînt aplicate de către organele competente.
    (7) Amenzile se aplică persoanelor juridice, fizice și persoanelor cu funcții de conducere de rang superior.
    (8) Deciziile cu privire la aplicarea amenzii pot fi contestate în procedura de contencios administrativ, în modul stabilit de legislație, de către persoana care se consideră lezată în drepturi, respectînd procedura prevăzută la art. 33 alin. (12) și (13).
    (9) Informațiile publicate cu privire la sancțiunile aplicate se păstrează pe paginile web oficiale ale organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și ale organelor competente timp de cel puțin 5 ani.
    (10) Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. e) se aplică în conformitate cu legea cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a amenzii.
    (11) Persoanele juridice poartă răspundere în temeiul prevederilor alin. (2) lit. e) pentru încălcările comise în beneficiul lor de către orice persoană care acționează individual sau ca parte a unui organ al respectivei persoane juridice și care deține o funcție de conducere de rang superior în cadrul persoanei juridice, pe baza:
    a) competenței de a reprezenta persoana juridică respectivă;
    b) competenței de a lua decizii în numele persoanei juridice respective;
    c) competenței de exercitare a controlului în cadrul persoanei juridice respective.
    (12) Persoanele juridice poartă răspundere inclusiv atunci cînd lipsa supravegherii sau a controlului din partea unei persoane menționate la alin. (11) a făcut posibilă comiterea de către o persoană aflată sub autoritatea persoanei juridice și în beneficiul acesteia a încălcărilor pasibile de răspunderea prevăzută la alin. (2) lit. e).
    Articolul 36. Protecția datelor cu caracter personal
    (1) Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentei legi se efectuează în condițiile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
    (2) Acțiunile prevăzute de prezenta lege, care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, se încadrează în activitatea specificată la art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
    (3) Subiectul datelor cu caracter personal este repus în drepturile restrînse numai după încetarea situației care justifică prelucrarea acestora în temeiul prezentei legi, dar nu mai mult de 5 ani de la data prelucrării datelor cu caracter personal pentru fiecare caz în parte.
    (4) Serviciul poate transmite transfrontalier date cu caracter personal, în condițiile prevăzute la art. 32 alin. (7) și alin. (9) lit. e) din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în adresa țărilor (jurisdicțiilor) care asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. La transmiterea datelor cu caracter personal, Serviciul informează asupra caracterului confidențial al informațiilor transmise, necesității prelucrării datelor cu caracter personal pe un termen necesar atingerii scopului pentru care a fost transmisă, precum și asupra necesității informării neîntîrziate în cazul producerii unor incidente de securitate.
    (5) Controlul asupra conformității prelucrării datelor cu caracter personal cu cerinţele prezentei legi se efectuează de către organul de control al prelucrărilor de date cu caracter personal.
    (6) Accesul la sistemele de evidență automatizate care conțin date cu caracter personal se efectuează cu autorizarea organului de control al prelucrărilor de date cu caracter personal.
    Articolul 37. Dispoziții finale și tranzitorii
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepția art. 35 alin. (2) lit. e), care va intra în vigoare la data adoptării legii cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a amenzii, şi a art. 14 alin. (20), care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
    (2) Sancțiunile prevăzute la art. 35 alin. (2) lit. e) se aplică doar încălcărilor săvîrșite de la data intrării în vigoare a legii cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a amenzii.
    (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 141–145, art. 597) se abrogă.
    (4) Toate drepturile și obligațiile Centrului Național Anticorupție și ale Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, care rezultă din tratatele și acordurile, inclusiv internaționale, încheiate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, se transmit Serviciului nou-creat.
    (5) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege.
    (6) Guvernul, în termen de 30 de zile:
    a) va numi directorul și directorii adjuncți ai Serviciului nou-creat, în condițiile prezentei legi;
    b) va aproba structura și efectivul-limită ale Serviciului nou-creat, la propunerea directorului Serviciului;
    c) va identifica și va asigura Serviciul nou-creat cu sediu și resurse corespunzătoare îndeplinirii atribuțiilor acestuia.
    (7) Centrul Național Anticorupție va transmite, în termen de 20 de zile de la data publicării prezentei legi, din gestiunea sa în gestiunea Serviciului
nou-creat, mijloacele financiare și bunurile utilizate în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție.
    (8) Prin derogare de la art. 23 și 24, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul care a activat în cadrul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție va fi angajat, prin transfer, în cadrul Serviciului, în funcțiile nou- create în conformitate cu legislația muncii.
    (9) Șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și șeful adjunct al acestuia, aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor exercita atribuțiile pînă la numirea în funcție a directorului și directorilor adjuncți ai Serviciului nou-creat, în conformitate cu prezenta lege.
    (10) Serviciul nou-creat, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va adopta actele, regulamentele, ghidurile necesare pentru executarea prezentei legi.
    (11) Entitățile prevăzute la art. 15, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi, vor aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege.
    (12) Entitățile prevăzute la art. 4 alin. (1), în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, vor adopta documentele de politici interne în concordanță cu prezenta lege.
    (13) Pînă la instituirea canalului electronic securizat, entitățile raportoare vor remite Serviciului nou-creat formularul special privind raportarea activităților sau a tranzacțiilor prevăzute la art. 11 alin. (1)–(3) în formă scrisă, pe suport de hîrtie.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                 Andrian CANDU

    Nr. 308. Chișinău, 22 decembrie 2017.