ID intern unic: 377278
Версия на русском
Republica Moldova
din 12.09.2018
pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra
activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile
de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii
activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile
de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii
În temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art. 595), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 375/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 142-146, art. 424).
4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul sănătății,
muncii și protecţiei sociale Svetlana Cebotari
Ministrul economiei
și infrastructurii Chiril Gaburici
Nr. 894. Chişinău, 12 septembrie 2018.
2. La baza Metodologiei stau criterii de risc relevante domeniilor de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat), cu acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului și este urmată de elaborarea unui clasament în funcție de punctajul obținut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acțiunilor adecvate dintre mai multe acțiuni posibile.
3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensității acţiunilor de control ce se aplică acesteia.
4. Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc se aplică în următoarele situații:
1) la planificarea anuală a controalelor;
2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
3) la identificarea soluției optime privind plîngerea depusă la Inspectorat sau informațiile referitoare la încălcarea legislației care au devenit cunoscute;
4) la elaborarea listelor de verificare și la stabilirea cerințelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;
5) la planificarea strategică a activității de control;
6) în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.
Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în situațiile prevăzute la pct.4 se va realiza în conformitate cu capitolul II.
1) datele statistice disponibile;
2) analiza informațiilor privind riscurile stabilite de Inspectorat sau de instituții conexe;
3) practicile relevante ale altor state.
6. Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, precum și a încălcării drepturilor la muncă.
7. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariției prejudiciului și/sau mărimea acestuia.
8. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului se utilizează următoarele criterii de risc generale:
1) durata de la data efectuării ultimului control;
2) numărul de persoane angajate;
3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.
9. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:
1) să fie relevante scopului activității Inspectoratului;
2) să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;
3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unități concrete în baza unei informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate;
4) să poată fi ierarhizate conform ponderii și intensității riscului pe care îl reflectă;
5) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc. Este esențial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu organul de control.
10. Criteriile de risc utilizate de Inspectorat sînt următoarele:
1) domeniul de activitate;
2) suma indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă;
3) durata de la data efectuării ultimului control;
4) numărul de angajați;
5) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.
În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.
12. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanțelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entități/unități economice.
13. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.
14. Punctajele vor fi acordate după cum urmează:
1) domeniul de activitate (tabelul 1)
Raţionamentul general: în diferite domenii de activitate se utilizează și se prestează muncă nedeclarată, se admit restanțe la plata salariilor, se admite neîncheierea contractelor individuale de muncă, nerespectarea timpului de muncă și a timpului de odihnă, neacordarea garanțiilor și compensațiilor, răspunderea materială, disciplina muncii. Astfel, se generează diverse forme de exploatare a muncii (muncă forțată, trafic în scopuri de exploatare prin muncă, sclavie etc.), salarii nedeclarate, prejudiciu realizării drepturilor la protecție socială, prejudiciu adus bugetului familiei, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale și medicale, care se manifestă cu diferită intensitate și frecvență.
1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 375/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 142-146, art. 424).
4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul sănătății,
muncii și protecţiei sociale Svetlana Cebotari
Ministrul economiei
și infrastructurii Chiril Gaburici
Nr. 894. Chişinău, 12 septembrie 2018.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.894/2018
prin Hotărîrea Guvernului nr.894/2018
METODOLOGIA
privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei
riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Metodologie) este elaborată potrivit Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 379/2018.privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei
riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
2. La baza Metodologiei stau criterii de risc relevante domeniilor de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat), cu acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului și este urmată de elaborarea unui clasament în funcție de punctajul obținut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acțiunilor adecvate dintre mai multe acțiuni posibile.
3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensității acţiunilor de control ce se aplică acesteia.
4. Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc se aplică în următoarele situații:
1) la planificarea anuală a controalelor;
2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
3) la identificarea soluției optime privind plîngerea depusă la Inspectorat sau informațiile referitoare la încălcarea legislației care au devenit cunoscute;
4) la elaborarea listelor de verificare și la stabilirea cerințelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;
5) la planificarea strategică a activității de control;
6) în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.
Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în situațiile prevăzute la pct.4 se va realiza în conformitate cu capitolul II.
Capitolul II
PLANIFICAREA CONTROALELOR
Secțiunea 1
Criteriile de risc
5. Procesul de analiză a riscurilor se bazează pe prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, precum și pe:PLANIFICAREA CONTROALELOR
Secțiunea 1
Criteriile de risc
1) datele statistice disponibile;
2) analiza informațiilor privind riscurile stabilite de Inspectorat sau de instituții conexe;
3) practicile relevante ale altor state.
6. Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, precum și a încălcării drepturilor la muncă.
7. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariției prejudiciului și/sau mărimea acestuia.
8. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului se utilizează următoarele criterii de risc generale:
1) durata de la data efectuării ultimului control;
2) numărul de persoane angajate;
3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.
9. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:
1) să fie relevante scopului activității Inspectoratului;
2) să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;
3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unități concrete în baza unei informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate;
4) să poată fi ierarhizate conform ponderii și intensității riscului pe care îl reflectă;
5) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc. Este esențial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu organul de control.
10. Criteriile de risc utilizate de Inspectorat sînt următoarele:
1) domeniul de activitate;
2) suma indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă;
3) durata de la data efectuării ultimului control;
4) numărul de angajați;
5) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.
Secțiunea a 2-a
Gradarea intensităţii riscului
11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.Gradarea intensităţii riscului
În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.
12. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanțelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entități/unități economice.
13. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.
14. Punctajele vor fi acordate după cum urmează:
1) domeniul de activitate (tabelul 1)
Raţionamentul general: în diferite domenii de activitate se utilizează și se prestează muncă nedeclarată, se admit restanțe la plata salariilor, se admite neîncheierea contractelor individuale de muncă, nerespectarea timpului de muncă și a timpului de odihnă, neacordarea garanțiilor și compensațiilor, răspunderea materială, disciplina muncii. Astfel, se generează diverse forme de exploatare a muncii (muncă forțată, trafic în scopuri de exploatare prin muncă, sclavie etc.), salarii nedeclarate, prejudiciu realizării drepturilor la protecție socială, prejudiciu adus bugetului familiei, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale și medicale, care se manifestă cu diferită intensitate și frecvență.
Tabelul 1
|
Domeniul de activitate
|
Gradul de risc (R1)
|
|
Învățămînt (P), Activități profesionale științifice și tehnice (M), Intermedieri financiare și asigurări (K), Sănătate și asistență socială (Q) |
1
|
| Informații și comunicații (J) |
2
|
|
Industria extractivă (B), Alte activități de servicii (S), Tranzacții imobiliare (L), Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (D) |
3
|
|
Industria prelucrătoare (C), Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (E), Activități culturale și de agrement (R), Comerț cu ridicata și cu amănuntul (G) |
4
|
|
Transport și depozitare (H), Construcții (F), Agricultură, silvicultură și pescuit (A), Hoteluri și restaurante (I) |
5
|
2) suma indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă (tabelul 2)
Raţionamentul general: cu cît mai mare este suma indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă stabilită şi declarată de plătitorul de contribuţii, cu atît mai mare este riscul de erori la stabilirea şi calcularea acestora. Respectiv, se atribuie riscul maxim plătitorului de contribuţii cu suma mai mare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Raţionamentul general: cu cît mai mare este suma indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă stabilită şi declarată de plătitorul de contribuţii, cu atît mai mare este riscul de erori la stabilirea şi calcularea acestora. Respectiv, se atribuie riscul maxim plătitorului de contribuţii cu suma mai mare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Tabelul 2
|
Suma indemnizaţiilor de incapacitate temporarăde muncă
|
Gradul de risc (R2)
|
|
De la 0 pînă la 20 mii lei inclusiv
|
1
|
|
De la 20 mii pînă la 100 mii lei inclusiv
|
2
|
|
De la 100 mii pînă la 300 mii lei inclusiv
|
3
|
|
De la 300 mii pînă la 500 mii lei inclusiv
|
4
|
|
Mai mare de 500 mii lei
|
5
|
3) durata de la data efectuării ultimului control (tabelul 3)
Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada în care întreprinzătorul pasibil controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia cu prevederile actelor normative. Astfel, se atribuie riscul minim întreprinzătorilor controlaţi recent şi riscul maxim întreprinzătorilor care nu au fost supuşi de curînd controlului de stat.
Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada în care întreprinzătorul pasibil controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia cu prevederile actelor normative. Astfel, se atribuie riscul minim întreprinzătorilor controlaţi recent şi riscul maxim întreprinzătorilor care nu au fost supuşi de curînd controlului de stat.
Tabelul 3
|
Durata de la data efectuării ultimului control |
Gradul de risc (R3) |
|
De la 6 luni pînă la 12 luni
|
1
|
|
De la 12 luni pînă la 18 luni
|
2
|
|
De la 18 luni pînă la 24 luni
|
3
|
|
De la 24 luni pînă la 30 luni |
4
|
|
Mai mult de 30 luni
|
5
|
4) numărul de angajați (tabelul 4)
Raționamentul general: numărul mare de angajați presupune multiple scheme de organizare structurală a unității. Prezența diferitor categorii de angajați solicită de la angajator eforturi mari și diversificate în procesul de organizare a muncii.
Raționamentul general: numărul mare de angajați presupune multiple scheme de organizare structurală a unității. Prezența diferitor categorii de angajați solicită de la angajator eforturi mari și diversificate în procesul de organizare a muncii.
Tabelul 4
|
Numărul de angajați |
Gradul de risc (R4) |
|
Pînă la 10 angajați
|
1
|
|
Peste 100 angajați
|
2
|
|
De la 51 la 100 angajați
|
3
|
|
De la 11 la 20 angajați
|
4
|
|
De la 21 la 50 angajați
|
5
|
5) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației şi cu prescripțiile organului de control (tabelul 5)
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea antreprenorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
Secțiunea a 3-a
Ponderarea criteriilor
15. Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control (tabelul 6). Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă şi pondere diferită, în funcţie de domeniul de control.
16. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ține cont de:
1) scopul, atribuțiile și domeniul de activitate al Inspectoratului;
2) influența criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potențial ce se dorește a fi evitat și a mărimii acestuia;
3) multidimensionalitatea surselor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriilor ce țin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
17. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracții zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.
18. Ponderea sumată a criteriilor de risc obligatorii nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.
Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, ca urmare a controalelor anterioare, în funcție de noile date disponibile și de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se va scădea consecutiv ponderea acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze în baza prevederilor pct.5.
Rg= (w1R1+ w2R2+ ∙∙∙ +wnRn) x 200
sau
unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul (unitatea) potenţial al controlului;
R1, R2, Rn – criteriile de risc;
w1, w2, wn – ponderea fiecărui criteriu de risc;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.
20. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 19, riscul global va avea valori între 200 şi 1000 de puncte, unitățile care obţin 200 de puncte fiind asociate cu cel mai mic risc.
21. Subiecții controlului sînt clasificați în funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasați subiecții care au acumulat punctajul maxim. Aceștia sînt asociați cu un risc mai înalt și urmează a fi supuși controlului în mod prioritar.
22. În baza clasamentului, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul și termenul stabilite de Guvern.
23. Clasamentul poate fi utilizat de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandat pentru fiecare unitate. Frecvenţa recomandată va fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe unități, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
24. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea unităților supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situației de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informației acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei unități.
25. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se va efectua după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare realizate conform art. 28 alin. (9) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și a controlului la solicitarea directă din partea unității supuse controlului. În cazul în care datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.
Noul clasament calculat se aplică la planificarea controalelor pentru anul următor.
26. Pentru unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control.
Inspectoratul poate solicita acestei unități realizarea unei autoevaluări a entității și, pînă la efectuarea primului control, va utiliza datele autoevaluării.
27. Nivelul de risc al unității supuse controlului și/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al unității supuse controlului și/sau al obiectului controlului reprezintă informație publică și se plasează pe pagina web a Inspectoratului.
29. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului și a mărimii acestuia se vor utiliza următoarele criterii de risc generale:
1) pentru stabilirea probabilității apariției prejudiciului:
a) istoricul conformității și neconformității persoanei supuse controlului;
b) domeniul activității economice;
c) probabilitatea repetării prejudiciului;
d) data ultimului control;
2) pentru stabilirea mărimii prejudiciului:
a) modul în care presupusa neconformitate cu cerințele legale ar putea genera un prejudiciu;
b) domeniul de activitate economică;
c) mărimea prejudiciului care a fost deja cauzat.
Criteriile de risc indicate la subpct. 1) se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al unității supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.
Controlul iniţiat în temeiul plîngerilor sau informaţiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.
31. Plîngerile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni mai prompte, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situaţii de pericol iminent pentru proprietatea persoanelor, precum și dacă indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, situaţii care prezintă pericol pentru proprietatea persoanelor.
Pentru plîngerile și informațiile cu privire la posibilele încălcări minore care conduc la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în plîngerile depuse sau în informațiile deținute.
32. Criteriile de risc generale care pot fi utilizate pentru evaluarea plîngerilor cu privire la încălcarea legislației sînt:
1) compatibilitatea cu domeniul de control al Inspectoratului;
2) conținutul aparent neîntemeiat;
3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;
4) credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care Inspectoratul a recepţionat o plîngere repetată a aceluiași autor, fără a se demonstra veridicitatea reclamațiilor anterioare;
5) completarea raportului unui incident cu detalii exacte, care permit sau nu determinarea faptului dacă plîngerea este depusă de o persoană reală și asigură, de asemenea, desfășurarea unei anchete reușite.
Criteriile de risc indicate la subpct. 1) se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.
33. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcarile legislației care i-au devenit cunoscute din publicațiile mass-media, de pe rețelele de socializare sau din alte surse. Aceste informații se evaluează în temeiul și în conformitate cu condițiile și criteriile de risc indicate la pct. 30 și 32.
34. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea plîngerilor și informațiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct. 30 şi 32, cu dispunerea motivată a uneia sau a cîtorva dintre următoarele activități:
1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;
2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului;
3) înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în plîngere în timpul următorului control planificat;
4) transmiterea informațiilor autorităţii competente, în cazul în care plîngerea nu se încadrează în domeniile de competență ale Inspectoratului.
36. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în metodologia sectorială. În conținutul listelor de verificare se urmărește reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viața și proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.
37. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariția unui prejudiciu și potenţiala mărime a acestuia.
38. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:
1) nerespectarea acesteia:
a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;
b) creează pericol iminent și imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;
2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.
39. Listele de verificare se întocmesc și se aprobă conform regulilor aprobate de Guvern. Listele de verificare în domeniul raporturilor de muncă aprobate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web a Inspectoratului și în Registrul de stat al controalelor.
41. Domeniile strategice ale Inspectoratului în asigurarea respectării dispozițiilor actelor normative în domeniul raporturilor de muncă sînt:
1) legalizarea modului de încadrare în muncă, perfectarea contractelor individuale de muncă pentru minimizarea practicii de achitare a salariului „în plic” și diminuarea fenomenului „muncii nedeclarate”;
2) corectitudinea stabilirii salariului de bază și lichidarea restanțelor la plata salariilor;
3) corectitudinea stabilirii, a calculului și a plății indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
4) respectarea duratei normale a timpului de muncă.
42. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanță persoanelor supuse controlului, precum și stabilirea unui echilibru între controalele efectuate și furnizarea de consultanță pentru atingerea obiectivelor de reglementare.
43. În cazul planificării strategice a activității de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor și ponderii pentru fiecare criteriu de risc se vor realiza conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.
1) pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:
a) lista tuturor unităților pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;
b) istoria activităţii de control;
c) profilul fiecărei unități supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea unității în cauză;
2) Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea antreprenorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
Tabelul 5
|
Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației şi cu prescripțiile organului de control |
Gradul de risc (R5) |
|
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu și au fost lichidate în procesul controlului |
1
|
|
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul, încălcări minore multiple, care indică neglijența persoanei supuse controlului |
2
|
|
Au fost depistate încălcări grave, încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspector |
3
|
|
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive |
4
|
|
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat plîngeri depuse la organul de control, care s-au confirmat în urma controlului |
5
|
Secțiunea a 3-a
Ponderarea criteriilor
16. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ține cont de:
1) scopul, atribuțiile și domeniul de activitate al Inspectoratului;
2) influența criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potențial ce se dorește a fi evitat și a mărimii acestuia;
3) multidimensionalitatea surselor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriilor ce țin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
17. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracții zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.
Tabelul 6
|
Criterii
|
Ponderea (w) |
|
Domeniul de activitate |
0,3 w1
|
|
Suma indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă |
0,2 w2
|
|
Durata de la data efectuării ultimului control |
0,3 w3
|
|
Numărul de angajați |
0,1 w4
|
|
Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului |
0,1 w5
|
|
TOTAL
|
1,0
|
18. Ponderea sumată a criteriilor de risc obligatorii nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.
Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, ca urmare a controalelor anterioare, în funcție de noile date disponibile și de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se va scădea consecutiv ponderea acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze în baza prevederilor pct.5.
Secțiunea a 4-a
Aplicarea criteriilor în raport
cu persoanele supuse controlului
19. După determinarea criteriilor de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea lor, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:Aplicarea criteriilor în raport
cu persoanele supuse controlului
Rg= (w1R1+ w2R2+ ∙∙∙ +wnRn) x 200
sau
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul (unitatea) potenţial al controlului;
R1, R2, Rn – criteriile de risc;
w1, w2, wn – ponderea fiecărui criteriu de risc;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.
20. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 19, riscul global va avea valori între 200 şi 1000 de puncte, unitățile care obţin 200 de puncte fiind asociate cu cel mai mic risc.
21. Subiecții controlului sînt clasificați în funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasați subiecții care au acumulat punctajul maxim. Aceștia sînt asociați cu un risc mai înalt și urmează a fi supuși controlului în mod prioritar.
22. În baza clasamentului, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul și termenul stabilite de Guvern.
23. Clasamentul poate fi utilizat de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandat pentru fiecare unitate. Frecvenţa recomandată va fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe unități, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
24. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea unităților supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situației de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informației acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei unități.
25. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se va efectua după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare realizate conform art. 28 alin. (9) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și a controlului la solicitarea directă din partea unității supuse controlului. În cazul în care datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.
Noul clasament calculat se aplică la planificarea controalelor pentru anul următor.
26. Pentru unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control.
Inspectoratul poate solicita acestei unități realizarea unei autoevaluări a entității și, pînă la efectuarea primului control, va utiliza datele autoevaluării.
27. Nivelul de risc al unității supuse controlului și/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al unității supuse controlului și/sau al obiectului controlului reprezintă informație publică și se plasează pe pagina web a Inspectoratului.
Capitolul III
EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE
ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
28. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor și doar în cazul existenței temeiurilor și respectării condițiilor prevăzute la art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu și a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE
ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
29. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului și a mărimii acestuia se vor utiliza următoarele criterii de risc generale:
1) pentru stabilirea probabilității apariției prejudiciului:
a) istoricul conformității și neconformității persoanei supuse controlului;
b) domeniul activității economice;
c) probabilitatea repetării prejudiciului;
d) data ultimului control;
2) pentru stabilirea mărimii prejudiciului:
a) modul în care presupusa neconformitate cu cerințele legale ar putea genera un prejudiciu;
b) domeniul de activitate economică;
c) mărimea prejudiciului care a fost deja cauzat.
Criteriile de risc indicate la subpct. 1) se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al unității supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.
Capitolul IV
IDENTIFICAREA SOLUȚIEI OPTIME PRIVIND PLÎNGERILE
DEPUSE LA INSPECTORAT SAU INFORMAȚIILE REFERITOARE
LA ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
30. Plîngerile depuse la Inspectorat, precum și informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.IDENTIFICAREA SOLUȚIEI OPTIME PRIVIND PLÎNGERILE
DEPUSE LA INSPECTORAT SAU INFORMAȚIILE REFERITOARE
LA ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
Controlul iniţiat în temeiul plîngerilor sau informaţiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.
31. Plîngerile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni mai prompte, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situaţii de pericol iminent pentru proprietatea persoanelor, precum și dacă indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, situaţii care prezintă pericol pentru proprietatea persoanelor.
Pentru plîngerile și informațiile cu privire la posibilele încălcări minore care conduc la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în plîngerile depuse sau în informațiile deținute.
32. Criteriile de risc generale care pot fi utilizate pentru evaluarea plîngerilor cu privire la încălcarea legislației sînt:
1) compatibilitatea cu domeniul de control al Inspectoratului;
2) conținutul aparent neîntemeiat;
3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;
4) credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care Inspectoratul a recepţionat o plîngere repetată a aceluiași autor, fără a se demonstra veridicitatea reclamațiilor anterioare;
5) completarea raportului unui incident cu detalii exacte, care permit sau nu determinarea faptului dacă plîngerea este depusă de o persoană reală și asigură, de asemenea, desfășurarea unei anchete reușite.
Criteriile de risc indicate la subpct. 1) se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.
33. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcarile legislației care i-au devenit cunoscute din publicațiile mass-media, de pe rețelele de socializare sau din alte surse. Aceste informații se evaluează în temeiul și în conformitate cu condițiile și criteriile de risc indicate la pct. 30 și 32.
34. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea plîngerilor și informațiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct. 30 şi 32, cu dispunerea motivată a uneia sau a cîtorva dintre următoarele activități:
1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;
2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului;
3) înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în plîngere în timpul următorului control planificat;
4) transmiterea informațiilor autorităţii competente, în cazul în care plîngerea nu se încadrează în domeniile de competență ale Inspectoratului.
Capitolul V
ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE
ȘI STABILIREA CERINȚELOR DE REGLEMENTARE
CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE
35. Desfășurarea controalelor are loc doar în baza și în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul și obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului și a eforturilor necesare pentru desfășurarea controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE
ȘI STABILIREA CERINȚELOR DE REGLEMENTARE
CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE
36. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în metodologia sectorială. În conținutul listelor de verificare se urmărește reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viața și proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.
37. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariția unui prejudiciu și potenţiala mărime a acestuia.
38. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:
1) nerespectarea acesteia:
a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;
b) creează pericol iminent și imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;
2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.
39. Listele de verificare se întocmesc și se aprobă conform regulilor aprobate de Guvern. Listele de verificare în domeniul raporturilor de muncă aprobate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web a Inspectoratului și în Registrul de stat al controalelor.
Capitolul VI
PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂȚII
DE CONTROL A INSPECTORATULUI
40. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activității de control prin utilizarea analizei riscurilor, în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂȚII
DE CONTROL A INSPECTORATULUI
41. Domeniile strategice ale Inspectoratului în asigurarea respectării dispozițiilor actelor normative în domeniul raporturilor de muncă sînt:
1) legalizarea modului de încadrare în muncă, perfectarea contractelor individuale de muncă pentru minimizarea practicii de achitare a salariului „în plic” și diminuarea fenomenului „muncii nedeclarate”;
2) corectitudinea stabilirii salariului de bază și lichidarea restanțelor la plata salariilor;
3) corectitudinea stabilirii, a calculului și a plății indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
4) respectarea duratei normale a timpului de muncă.
42. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanță persoanelor supuse controlului, precum și stabilirea unui echilibru între controalele efectuate și furnizarea de consultanță pentru atingerea obiectivelor de reglementare.
43. În cazul planificării strategice a activității de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor și ponderii pentru fiecare criteriu de risc se vor realiza conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.
Capitolul VII
CREAREA ȘI MENȚINEREA SISTEMULUI DE DATE
NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC
44. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Inspectorat, de alte autorități și instituții publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum și din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile:CREAREA ȘI MENȚINEREA SISTEMULUI DE DATE
NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC
1) pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:
a) lista tuturor unităților pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;
b) istoria activităţii de control;
c) profilul fiecărei unități supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea unității în cauză;
2) Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.