În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competență ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
    3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 373/2014 privind aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 142-146, art. 422).

    PRIM-MINISTRU                                                                 Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii,
    dezvoltării regionale
    şi mediului                                                                               Nicolae Ciubuc

    Nr. 963. Chişinău, 3 octombrie 2018.


    1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferentă domeniilor de competență ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului (în continuare – Metodologie) este elaborată în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Prezenta Metodologie are ca scop creșterea obiectivității, eficienței și fiabilității deciziilor privind efectuarea controalelor, precum şi utilizarea corectă a resurselor de efectuare a controlului, eficientizarea controlului şi supravegherea de stat a activităţii de întreprinzător.
    2. Inspectoratul pentru Protecția Mediului (în continuare – Inspectoratul) aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii atribuite în competența sa:
    1) realizarea politicii de mediu;
    2) protecția aerului atmosferic;
    3) protecția resurselor acvatice;
    4) protecția florei, faunei și ariilor naturale protejate;
    5) protecția solului și subsolului;
    6) gestionarea deșeurilor și a substanțelor chimice;
    7) utilizarea rațională a resurselor naturale;
    8) activități planificate;
    9) siguranța ocupațională.
    Controlul de stat în domeniile indicate la subpunctele 2)-7) se realizează cu aplicarea prezentei metodologii. Controlul de stat în domeniul indicat la subpunctul 9) se realizează cu aplicarea Metodologiei privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securității și sănătății în muncă, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.943/2018.
    3. La baza controlului de stat asupra activității de întreprinzător în domeniul protecției mediului și utilizării resurselor naturale stau criteriile de risc relevante domeniilor de competență ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcție de relevanța lui pentru nivelul general de risc.
    4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului și/sau obiectul controlului determină nivelul frecvenței şi intensității necesare a acțiunilor de control ce se aplică acesteia.
    5. Inspectoratul aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situații:
    1) la planificarea anuală a controalelor;
    2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
    3) la identificarea soluției optime cu privire la petiția depusă la Inspectorat sau la informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute Inspectoratului;
    4) la elaborarea listelor de verificare și stabilire a cerințelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;
    5) în cazul planificării strategice a activității sale de control;
    6) în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.
    6. În actul administrativ al Inspectoratului cu privire la situațiile prevăzute la punctul 5 subpunctele 1)-6) se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei și modul în care acestea au fost luate în considerare.
    7. Dacă același criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situații dintre cele indicate la punctul 5, referitoare la același domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleași punctaje, ponderi și formule de raportare a riscurilor la persoanele și/sau a obiectelor supuse controlului ca la planificarea anuală a controalelor.
    8. Criteriul de risc însumează un set de însușiri ale persoanei şi/sau obiectului pasibil controlului sau de circumstanțe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei/obiectului  supuse controlului cu Inspectoratul, a căror existență şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune mediului înconjurător, securității oamenilor, ori să le prejudicieze drepturile şi interesele legitime în urma activității persoanei/obiectului controlate şi gradul acestor daune.
    9. Criteriile de risc sînt selectate în funcție de persoana pasibilă controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare cu Inspectoratul. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităților de control desfășurate de către Inspectorat respectă următoarele principii:
    1) sînt relevante scopului activității Inspectoratului;
    2) acoperă persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de Inspectorat. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activității şi/sau însușirilor persoanelor/obiectelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;
    3) sînt bazate pe informație certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/obiect concrete, în baza unor informații valorice (statistice) ce pot fi obținute, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de persoana/obiectul pasibilă controlului;
    4) sînt ierarhizate conform ponderii şi intensității riscului pe care îl reflectă , precum și să poată fi ponderate între ele;
    5) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;
    6) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esențial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce țin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.
    10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu pentru domeniile de competență ale Inspectoratului sînt următoarele:
    1) domeniul şi/sau subdomeniul activității economice a persoanei supuse controlului;
    2) istoricul conformării prevederilor legislației, inclusiv prescripțiilor;
    3) deținerea actelor permisive de mediu și conformarea acestora;
    4) amplasamentul unității supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile.
    11. Criteriile de risc specifice domeniilor de competență ale Inspectoratului sînt următoarele:
    1) protecția aerului atmosferic:
    a) emisii în aer atmosferic;
    b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
    2) protecția resurselor acvatice;
    a) gestionarea apelor uzate;
    b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
    3) protecția biodiversității, resurselor forestiere şi a ariilor naturale protejate;
    a) gestionarea apelor uzate;
    b) emisii în aer atmosferic;
    4) gestionarea deșeurilor și a substanțelor chimice:
    a) gestionarea apelor uzate;
    b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
    5) geologie și resurse funciare:
    a) gestionarea apelor uzate;
    b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
    6) activități planificate:
    a) emisii în aer atmosferic;
    b) gestionarea apelor uzate.
    12. Pentru criteriul de risc care indică domeniul activității economice al persoanei/unității supuse controlului se va utiliza lista activităților, prezentată în anexa nr. 1 la prezenta Metodologie, identificate conform sistemului național de clasificare statistică și codificare (Clasificatorul activităților în economia Moldovei – CAEM Rev.2, aprobat prin Hotărîrea Colegiului Biroului Național de Statistică nr.20 din 29 decembrie 2009), în limitele competențelor atribuite Inspectoratului în conformitate cu legislația în vigoare.
    13. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.
    14. În cazul în care nu există date sau informații care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuiește punctajul acordat în funcţie de datele şi informațiile acumulate în cadrul controlului.
    15. În cazul în care persoana supusă controlului și/sau obiectul supus controlului corespunde mai multor poziții de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, aceasta va fi plasat pe poziția căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.
    16. Atunci cînd persoana supusă controlului și/sau obiectul supus controlului desfășoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfășurat.
    17. La acordarea cifrelor valorice se ține cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelelor de risc posibile: de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.
    18. Pentru criteriile de risc, punctajele sînt acordate în felul următor:
    1) Domeniile şi/sau subdomeniile activității economice
    Raționamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activității economice sînt cei mai importanți factori care indică asupra probabilității și mărimii prejudiciului. Genurile de activitate, care pot pune în pericol sau pot aduce daune mediului, vieții şi sănătății persoanelor, sau alte aspecte referitoare la protecția mediului, necesită a fi supravegheate şi supuse controlului planificat, respectiv se punctează conform intensității riscului.
    Clasificarea genurilor de activitate conform gradului de risc (R1) se efectuează în conformitate cu Lista activităților economice în domeniul de competență ale Inspectoratului, în baza Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), prevăzută în anexă la prezenta Metodologie.
    2) Istoricul conformării prevederilor legislației,  inclusiv prescripțiilor
    Raționamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Pe cînd existența încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat, indică un grad de risc înalt.

Istoricul conformării prevederilor legislației, inclusiv prescripțiilor	Gradul de risc (R2)
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu mediului	1
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul sau nu au cauzat prejudiciu mediului, încălcări minore multiple care indică neglijența persoanei/obiectului supuse controlului	2
Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori	3
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive	4
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiții depuse la Inspectorat pe parcursul anului în curs, care s-au confirmat în urma controlului	5

    3) Deținerea actelor permisive de mediu și conformarea acestora

    Raționament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune condiția existenței actelor permisive în domeniul mediului și conformarea condițiilor stabilite ceea ce denotă o probabilitate mică de cauzare a unui prejudiciu, iar lipsa autorizațiilor respective presupune o situație de incertitudine care plasează operatorul economic în topul clasamentului după gradul de risc pe care îl reprezintă pornind de la faptul că, fiind o sursă potențială de poluare sau de persoană neautorizată în anumite condiții, acesta poate genera acțiuni de exercitare a unui drept presupus cu riscul de prejudiciere a componentelor de mediu.

Deținerea actelor permisive de mediu și conformarea normelor de mediu	Gradul de risc (R3)
Nu deține şi nu trebuie să dețină acte permisive de mediu pentru activitatea desfășurată	1
Deține acte permisive de mediu și se conformează indicațiilor	2
Este în proces de obținere a actelor permisive	3
Deține acte permisive de mediu, însă nu se conformează condițiilor reglementate de acestea	4
Trebuie să dețină, dar nu deține acte permisive de mediu	5

    4) Amplasamentul unității supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile

    Raționament general: amplasarea unităților supuse controlului au o însemnătate majoră în procesul de evaluare a probabilității cauzării prejudiciilor componentelor de mediu, astfel gradarea intensității criteriilor aferente riscului și ponderii este determinată de distanța de amplasare a unității pasibile controlului în raport cu zonele cu regim special de reglementare, ocrotite de normele legale.

    În așa mod, proximitatea amplasamentului unității economice față de zona cu regim special prezintă riscul major, pe cînd cele amplasate la o distanță mai mare prezintă un grad de risc mai mic proporțional creșterii distanței față de obiectivul vulnerabil¹.

    ¹Obiectiv vulnerabil – obiectiv protejat prin legislație prin instituirea față de acesta a unor zone cu regim special de protecție în cadrul cărora activitatea economică este strict limitată sau condiționată.

Amplasamentul unității supuse controlului în raport cu obiectele (componente de mediu cu statut special)	Gradul de risc (R4)
Amplasarea în afara zonei de protecție a obiectului vulnerabil	1
Amplasarea în zona de protecțiea obiectului vulnerabil, la o distanţă de la 500m pînăla 1000 m de la obiectul vulnerabil	2
Amplasarea în zona de protecție aobiectului vulnerabil, la o distanţă de la 250m pînăla 500 m de la obiectul vulnerabil	3
Amplasarea în zona de protecțiea obiectului vulnerabil, la o distanţă de la 100m pînăla 250 m de la obiectul vulnerabil	4
Amplasarea în zona de protecție a obiectului vulnerabil, la o distanță mai mică de 100m față de obiectul vulnerabil	5

    Raționament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune faptul că antreprenorul nu generează emisii în aer atmosferic, astfel nu poluează resursa naturală.

    La polul opus se află antreprenorii cu cel mai mare grad de poluarea a aerului atmosferic, calificat după categoria de impact stabilite în conformitate cu prevederile punctului 60 din Nomenclatorul actelor permisive eliberate de către autorităţile emitente persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (C.4-C.1).

Emisii formate în procesul de activitate	Gradul de risc (R5)
Nu deține surse de poluare	1
Deține surse de poluare și cade sub incidența categoriei C.4	2
Deține surse de poluare și cade sub incidența categoriei C.3	3
Deține surse de poluare și cade sub incidența categoriei C.2	4
Deține surse de poluare și cade sub incidența categoriei C.1	5

    Raționament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune faptul că antreprenorul nu generează ape uzate, astfel nu poluează resursele naturale.

    La polul opus se află gradul de risc care indică asupra faptului că antreprenorii sînt obligați să dețină instalații de preepurare/epurare, dar nu se conformează cerințelor Legii apelor nr. 272/2011 și ale Regulamentului privind cerinţele de colectare,epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari de apă pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 950/2013,fapt care materializează riscul.

Gestionarea apelor uzate	Gradul de risc (R6)
Nu sînt formate ape uzate	1
Apele uzate deversate nu necesită preepurare/epurare	2
Apele uzate deversate necesită preepurare/epurare, se preepurează/epurează și se deversează cu respectarea CMA (concentrațiile maximal admisibile)	3
Apele uzate deversate necesită preepurare/epurare, se preepurează/epurează și se deversează cu depășirea CMA (concentrațiile maximal admisibile)	4
Apele uzate deversate necesită preepurare/epurare, dar nu se reepurează/epurează	5

    7) Existența sistemelor de management în domeniul mediului

    Raționament general: existența sistemelor de management internațional sau intern sporește conformitatea operatorului economic rigorilor de mediu, presupune existența și aplicarea celor mai bune practici și tehnici disponibile, monitorizarea și probabilitatea redusă de cauzare a unui prejudiciu nejustificat, pe cînd lipsa unui sistem de management de mediu denotă un risc sporit privind posibilitatea reală de a cauza prejudiciu.

Implementarea sistemului de management de mediu	Gradul de risc (R7)
Sistem de management de mediu certificat internațional	1
Se afla în proces de obținere a certificatului internațional, cu deținerea certificatului național	2
Sistem de management de mediu certificat naţional	3
Sistem intern de management de mediu necertificat	4
Lipsește orice sistem de management de mediu	5

Secțiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

    19. Fiecărui criteriu de risc i se stabilește ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control.

    20. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ţine cont de:

    1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;

    2) influenţa criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;

    3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare). 

    21. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea ponderii mai mari unui criteriu va impune diminuarea ponderii pentru alte criterii. De exemplu: dacă sînt alese cinci criterii, toate ar putea avea ponderea a cîte 0,2 fiind egale sau, dacă importanța a cel puţin unui criteriu este mai mare, ponderea acestuia va fi mai mare, iar a celorlalte trei va descrește corespunzător.

    22. Ponderea sumată a cel puțin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la punctul 10 nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

    23. Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcție de noile date disponibile şi de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se va asigura scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate.

Criterii	Ponderea (W)
	Protecția aerului atmosferic	Protecția resurselor acvatice	Protecția biodiversității, resurselor forestiere, ariilor naturale protejate	Gestionarea deșeurilor și a substanțelor chimice	Protecția solului și subsolului	Activități planificate
R1 Domeniul şi/sau subdomeniul activității economice a persoanei supuse controlului	0,2	0,2	0,3	0,2	0,2	0,2
R2 Istoricul conformării prevederilor legislației,  inclusiv prescripțiilor	0,2	0,1	0,1	0,2	0,2
R3 Deținerea actelor permisive de mediu și conformarea acestora	0,1	0,2	0,3	0,1	0,2	0,2
R4 Amplasamentul unității supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile	0,2	0,1	0,2	0,3	0,3	0,2
R5 Emisii în aerul atmosferic	0,2	-	-			0,2
R6 Gestionarea apelor uzate	-	0,3	0,1			0,2
R7 Existența sistemelor de management în domeniul mediului	0,1	0,1	-	0,2	0,1
TOTAL	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0	1,0

    24. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare persoană supusă controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:
    unde:
    R_g – gradul de risc global asociat cu persoana supusă controlului;
    1, 2, n – criteriile de risc;
    w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);
    R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.
    25. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 24, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unități, persoanele/obiectele care obțin 200 de unități fiind asociate cu cel mai mic risc.
    26. Subiecții controlului pe domenii sînt clasificați în funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar. Din fiecare clasament se includ în planul de control persoanele/unitățile în funcție de gravitatea riscurilor obținute.
    27. În baza clasamentelor, Inspectoratul întocmește planul anual al controalelor, structurat pe capitole pentru fiecare domeniu de control, conform formulei „un capitol, un domeniu de control”, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilit de Guvern.
    28. Clasamentul se utilizează de Inspectorat pentru stabilirea frecvenței controalelor recomandate pentru fiecare persoana/obiect supus controlului. Frecvența recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care mai mulţi agenţi economici cad în același timp sub incidența temeiurilor şi condițiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
    29. La sfîrșitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total și modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informației acumulate în urma controlului, a schimbării situației în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane.
    30. Evaluarea riscului pentru persoana supusă controlului și/sau obiectele supuse controlului se efectuează concret după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare, realizate conform art. 28 alin. (9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămîne neschimbat.
    Noul clasamentul calculat se aplică pentru planificarea controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.
    31. Pentru persoana/obiectul care nu a mai fost supus anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control. Inspectoratul, pînă la efectuarea primului control, va aplica punctajul mediu pentru același tip de activitate economică ca și a persoanei/obiectului supuse controlului.
    33. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unități care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.
    Numărul de persoane/unități preluate din clasament se raportează la capacitățile instituționale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît și ale Inspectroatului în general, precum și la numărul maxim potențial de persoane/unități care poate fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităților din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct. 24, și se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
    34. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor și constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării și consolidării sale.
    În urma comparării și contrapunerii listelor persoanelor/unităților din versiunea preliminară a planului controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează și aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ și regulile aprobate de conducătorul Inspectoratului. Planul  controalelor se întocmește conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr. 2 la prezenta Metodologie, la alegerea Inspectoratului.
    Ghidul privind modul de elaborare a planului controalelor (consolidat) în urma estimării nivelului de risc și contrapunerii clasamentelor din toate domeniile de control ale Inspectoratului se va aproba prin ordin al şefului Inspectoratului.
    35. Clasamentele și listele persoanelor supuse controlului, cît și planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informațiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual și este complementară informației oferite de Registru de stat al controalelor.
    36. Daca persoana supusă controlului se regăsește de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competența Inspectoratului, conducătorul acestuia are obligația de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea și comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.
    Organizarea și efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.
    37. Conducătorul Inspectoratului poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor și pentru organizarea și efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/obiectului supuse controlului, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii și ale Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
    38. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor și respectării condițiilor prevăzute la art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, doar în cazul:
    1) deținerii informațiilor/indiciilor susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, despre existența situațiilor de avarie, incident sau încălcare gravă a normelor/regulilor și/sau a legislației care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viața și sănătatea persoanelor, dacă sînt întrunite următoarele condiții:
    a) necesitatea inițierii controlului este motivată în prealabil;
    b) poate fi rezonabil stabilit, din informația deținută pînă la inițierea controlului şi din nota de motivare, că doar intervenția inopinată prin control va preveni şi/sau va stopa încălcările care, în mod iminent, provoacă prejudicii sau că astfel ar putea fi diminuate substanțial prejudiciile deja cauzate;
    2) verificării informației, care, conform legii, este raportată în mod obligatoriu, dacă sînt întrunite următoarele condiții:
    a) această informație nu a fost prezentată în termenul stabilit de lege sau de un act normativ;
    b) organul abilitat cu funcții de control sau organul responsabil de recepționarea informației corespunzătoare nu a primit notificare justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informația în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termen rezonabil la înștiințarea din partea organului responsabil;
    3) verificării informației obținute în cadrul altui control la un agent economic cu care persoana controlată a avut anterior relații economice, dacă sînt întrunite următoarele condiții:
    a) persoana supusă controlului refuză să prezinte informațiile în cauză;
    b) nu există altă modalitate de obținere a informației în cauză;
    c) informația dată este decisivă şi indispensabilă pentru atingerea scopului controlului inițiat anterior;
    4) solicitării directe din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului de a fi inițiat controlul.
    39. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu și mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-a efectuat.
    40. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului și mărimii acestuia se utilizează criterii de risc indicate la pct. 18 din prezenta Metodologie.
    41. Petițiile depuse la Inspectorat, precum și informațiile privind încălcarea legislației, care au devenit cunoscute Inspectoratului, se evaluează în baza analizei riscurilor.
    42. Controlul inițiat în temeiul petiției sau al informațiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
    43. Petițiile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni mai intruzive cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situații de avarie sau incidente  ce prezintă un pericol iminent și imediat pentru mediu, viața și sănătatea persoanelor,  precum și în cazul în care indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, incidente care prezintă un pericol iminent și imediat pentru pentru mediu, viața și sănătatea persoanelor.
    44. Pentru petițiile și informațiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petițiile depuse sau în informația deținută.
    45. Criteriile de risc care pot fi utilizate pentru evaluarea petițiilor cu privire la încălcarea legislației, parvenite pe adresa Inspectoratului, precum și ponderea atribuită criteriilor sînt stabilite în tabelul 8.

Tabelul 8 

Nr. crt.	Criteriul de risc	Aspecte de evaluare	Ponderea
1.	Conținutul petiției	Conținut întemeiat, descrieri corect argumentate, completate cu dovezi concrete	5
		Informațiile prezentate în petiție nu se încadrează în domeniile de competență ale Inspectoratului	3
		Conținut aparent neîntemeiat, descrieri abstracte lipsite de argumentări și dovezi	1
2.	Timpul ce a trecut de la identificarea problemei	Încălcarea descrisă în petiție are loc în flagrant sau într-o perioadă scurtă de la sesizare	5
		Perioada ce s-a scurs de la producerea încălcării este destul de mare, fiind depășite și termenele de prescripție	1
3.	Credibilitatea autorului petiției	Conform datelor deținute, autorul petiției examinate a sesizat anterior Inspectoratul și alte încălcări care fiind verificate s-au adeverit, sau aceasta este prima petiție a respectivului autor	4
		Conform datelor deținute, autorul petiției examinate a sesizat anterior Inspectoratul și alte încălcări care fiind verificate majoritatea din ele nu s-au adeverit	1
4.	Producerea unor incidente/accidente	Petiții despre producerea unui incident/accident cu detalii exacte și precise	5
		Petiții despre posibilitatea producerii pe viitor a unui incident/accident	4
5.	Categoriile sociale ale populației	Petiții cu referire la încălcări ce afectează grupuri de persoane vulnerabile (copii, bătrîni, bolnavi, persoane cu dizabilități)	5
		Petiții cu referire la încălcări ce afectează alte grupuri de persoane	3
6.	Impactul asupra mediului, vieții și sănătății persoanelor	Petiții despre unele încălcări care nefiind înlăturate imediat, ar fi imposibilă înlăturarea lor pe viitor, respectiv avînd impact negativ asupra mediului, vieții și sănătății persoanelor	5
		Petiții despre unele încălcări care ar fi posibilă înlăturarea lor pe viitor, respectiv fără impact negativ asupra mediului, vieții și sănătății persoanelor	1
TOTAL

    46. La calcularea riscului se selectează doar cîte un aspect de evaluare de la fiecare criteriu de risc. Prin calculul sumei punctelor evaluării criteriilor stabilite la pct.45 se obține punctajul total al evaluării petiției. În funcţie de punctajul total obținut, pot fi întreprinse acțiuni specificate în tabelul 9:

Tabelul 9

   
    47. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcări ale legislației, care i-au devenit cunoscute, precum ar fi publicațiile din mass-media, media de socializare online sau din alte părți, care se evaluează prin intermediul condițiilor şi criteriilor de risc indicate în prezenta Metodologie.
    48. Desfășurarea controalelor are loc doar în baza și în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul și obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului și a eforturilor necesare desfășurării controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.
    49. Listele de verificare se elaborează pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie. Conținutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerințelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru sănătatea, viața și proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.
    50. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariția unui prejudiciu și potențiala mărime a acestuia.
    51. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:
    1) nerespectarea acesteia:
    a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;
    b) care creează pericol iminent și imediat pentru viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;
    2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.
    52. Planificarea strategică a activității de control a Inspectoratului se realizează prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice vizează tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi în domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.
    53. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanță a persoanelor supuse controlului, precum și stabilirea unui echilibru între controalele efectuate și furnizarea de consultanță pentru atingerea obiectivelor de reglementare.
    54. În cazul planificării strategice a activității de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor și ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.
    55. Sistemul de planificare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Inspectorat este întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Inspectorat, de alte organele de control, de alte autorități și instituții publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum și din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.
    56. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:
    1) lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;
    2) istoria activității de control pentru fiecare persoană supusă controlului și/sau al obiectelor controlului;
    3) profilul fiecărei persoane supusă controlului și/sau al obiectului controlului, cu informația relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea persoanei în cauză.
    57. Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc potrivit prezentei Metodologii, dar nu mai rar decît o dată pe an.

    anexa nr.1

    anexa nr.2