    În temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art. 595) și al art. 233 alin. (4) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143-144, art. 587), Guvernul HOTĂRĂȘTE:
    1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securității și sănătății în muncă (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                                       Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătății,
    muncii și protecției sociale    Silvia Radu
    Ministrul economiei
    și infrastructurii                                                                            Chiril Gaburici

    Nr. 943. Chişinău, 3 octombrie 2018.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.943/2018

METODOLOGIA
privind controlul de stat în baza analizei riscurilor
pentru domeniul securității și sănătății în muncă
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE

    1. Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securității și sănătății în muncă (în continuare – Metodologie) este elaborată în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 379/2018.
    2. Prezenta Metodologie se aplică pentru efectuarea controlului de stat al respectării legislației cu privire la securitatea și sănătatea în muncă de către angajatori, indiferent de tipul de proprietate al unităților supuse controlului și de domeniul lor de activitate.
    Prezenta Metodologie se aplică de către autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale în domeniile lor de competență conform art. 23¹ din Legea nr. 186/2008 securității și sănătății în muncă.
    În temeiul prevederilor art. 23¹ din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008, prezenta Metodologie stabilește, conform anexei, lista domeniilor și/sau subdomeniilor de activitate atribuite autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale în corespundere cu Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM).
    3. La baza controlului de stat în domeniul securității și sănătății în muncă stau criteriile de risc relevante domeniilor de control ale autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale, cu acordarea punctajului corespunzător și raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcție de relevanța lui pentru nivelul general de risc al domeniului securității și sănătății în muncă.
    4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului determină nivelul frecvenței și intensității necesare acțiunilor de control asupra activității persoanei supuse controlului în cauză.
    5. Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situații:
    1) la planificarea anuală a controalelor;
    2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
    3) la identificarea soluției optime cu privire la plîngerea depusă la autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale sau la informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute acesteia;
    4) la elaborarea listelor de verificare;
    5) în cazul planificării strategice a activității sale de control.
    6. Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale, în actele decizionale privind aprobarea planului anual al controalelor, luarea deciziei cu privire la efectuarea controlului inopinat, stabilirea soluției cu privire la plîngerea recepționată sau la informațiile privind încălcarea legislației care i-au devenit cunoscute, aprobarea listelor de verificare și în cele privind aprobarea planurilor strategice ale activității lor de control, indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei respective și modul de aplicare a acestora. Indicarea criteriilor de risc utilizate și a modului lor de aplicare se poate face prin trimiterea la prevederile exacte ale prezentei Metodologii care reglementează criteriile de risc respective și modul lor de utilizare.

Capitolul II
PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA
ANALIZEI RISCURILOR
Secțiunea 1
Stabilirea criteriilor de risc

    7. Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale stabilesc criteriile de risc pornind de la riscurile caracteristice fiecărei activități, ținînd cont de domeniile de competență stabilite de art. 23¹ din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008, și fiecărui post de lucru dintr-o unitate în acel domeniu de activitate, luînd în considerare fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv lucrător, sarcină de muncă, echipamente de muncă și mediu de muncă.
    8. Relevanța criteriilor de risc stabilite trebuie să respecte probabilitatea apariției și gravitatea riscurilor caracteristice, astfel că trebuie să se ia în considerare pericolele caracteristice domeniilor de activitate, precum și constatările concrete de pe teren la un moment dat.
    La stabilirea criteriilor de risc pentru realizarea controlului de stat în domeniul securității și sănătății în muncă au prioritate riscurile ale căror existență și intensitate indică atît probabilitatea cauzării de daune vieții și sănătății angajaților, cît și probabilitatea încălcării condițiilor sigure de muncă care, la rîndul lor, pot genera daune vieții sau sănătății angajaților.
    9. Criteriile de risc stabilite în domeniul securității și sănătății în muncă se referă la persoana supusă controlului, obiectul controlului și la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu autoritatea.
    10. Criteriile de risc utilizate la controlul de stat al respectării de către persoanele supuse controlului a legislației cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, indiferent de specificul fiecărui domeniu de control, sînt următoarele:
    1) pericolul de accidentare aferent domeniului activității persoanei supuse controlului, corespunzător domeniilor de competență atribuite prin art.23¹ din Legea nr. 186/2008 securității și sănătății în muncă (conform Clasificatorului activităților din economia Moldovei CAEM Rev.2, ediția 2009 (R₁);
    2) numărul de angajați (R₂);
    3) istoricul conformității cu prevederile legislației, dar și cu prescripțiile autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale (R₃);
    4) data efectuării ultimului control planificat (R₄);
    5) producerea accidentelor de muncă (R₅).

Secțiunea a 2-a
Gradarea intensității riscului

    11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 și 5, unde 1 reprezintă gradul minim și 5 – gradul maxim de risc.
    În cazul în care nu există date sau informații care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuiește punctajul acordat în funcție de datele și informațiile acumulate în cadrul controlului.
    12. Criteriul de risc indicat la pct. 10 subpct. 1) se gradează individual de fiecare autoritate competentă în domeniul siguranței ocupaționale, conform anexei.
    Raționamentul general al criteriului pericolul de accidentare aferent domeniului activității persoanei supuse controlului: domeniul de activitate este cel mai important factor, care, prin pericolele specifice, determină atît probabilitatea cauzării de daune vieții și sănătății angajaților, cît și probabilitatea încălcării condițiilor sigure de muncă care, la rîndul lor, pot genera daune vieții și sănătății angajaților, inclusiv alte consecințe grave. Astfel, accidentele de muncă se produc ca urmare a acțiunii unui sau mai multor factori de risc (însușire, stare, proces, fenomen, comportament) proprii unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, echipamente de muncă, mediu de muncă), caracteristice, în principal, domeniului de activitate și locului de muncă/postului de lucru în cadrul acestor domenii de activitate.
    13. Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale aplică uniform punctajele stabilite de prezenta Metodologie pentru criteriile de risc indicate la pct. 10 subpct. 2)-6), pentru care se acordă următoarele puncte:
    1) numărul de angajați (tabelul 1)
    Raționamentul general: numărul mare de angajați presupune multiple scheme de organizare structurală a unității. Prezența diferitor categorii de angajați solicită angajatorului eforturi mari și diversificate în procesul de organizare și asigurare a fiecărui angajat cu condiții sigure de muncă (conform prevederilor legislației, organizarea muncii, securitate și sănătate la locul de muncă ș.a.);

Tabelul 1

Nivelul	Numărul de angajați	Gradul de risc (R₂)
1	De la 1 la 10 angajați	1
2	De la 11 la 20 angajați	2
3	De la 21 la 50 angajați	3
4	De la 51 la 100 angajați	4
5	Peste 101 de angajați	5

2) istoricul conformității cu prevederile legislației, dar și cu prescripțiile autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale (tabelul 2)
Raționamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii și, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existența încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt;

Tabelul 2

Nivelul	Istoricul conformității cu prevederile legislației, dar și cu prescripțiile organului de control	Gradul de risc (R₃)
1	Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea cauzăriide daune vieții sau sănătății angajatului ori nu au cauzat o asemenea daună	1
2	Au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit riscul sau nu au cauzat daune vieții sau sănătății angajatului, dar care au diminuat condițiile de muncă ale angajatului; identificarea de încălcări minore multiple, care indică neglijența persoanei supuse controlului	2
3	Au fost depistate încălcări grave; au fost depistate încălcări care ar putea avea impact asupra daunei cauzate vieții sau sănătății angajatului; există încălcări repetate; nu au fost executate prescripțiile dispuse anterior de inspectori	3
4	Au fost depistate încălcări foarte grave; persoanei supuse controlului i-au fost aplicate anterior sancțiuni contravenționale în domeniul securității și sănătății în muncă fără dispunerea măsurilor restrictive	4
5	Au fost depistate încălcări foarte grave cu dispunerea măsurilor restrictive; au fost identificați indici ai infracțiunii în domeniul securității și sănătății în muncă; au existat plîngeri depuse la organul de control, care s-au confirmat în urma controlului	5

3) data efectuării ultimului control planificat (tabelul 3)
Raționamentul general: cu cît mai mare este perioada în care persoana supusă controlului nu este controlată, cu atît mai mare este incertitudinea referitoare la conformarea acesteia cu prevederile actelor normative;

Tabelul 3

Nivelul	Durata de la data efectuării ultimului control	Gradul de risc (R₄)
1	Pînă la 2 ani	1
2	De la 2 la 4 ani	2
3	De la 4 la 6 ani	3
4	De la 6 la 8 ani	4
5	Mai mult de 8 ani	5

4) producerea accidentelor de muncă (tabelul 4)
Raționamentul general: frecvența accidentelor de muncă raportată la perioada de timp de la ultimul control susțin incertitudinea referitoare la respectarea de către persoana supusă controlului a prevederilor actelor normative și la întreprinderea măsurilor pentru prevenirea sau reducerea riscurilor profesionale. Cu cît mai multe accidente de muncă se produc într-o perioadă de timp, cu atît mai mare este prezumția lipsei măsurilor de securitate și sănătate în muncă la unitate și a eventualei nerespectări a cadrului normativ în domeniul securității și sănătății în muncă de către persoana supusă controlului.

Tabelul 4

Nivelul	Producerea accidentelor de muncă	Gradul de risc (R₅)
1	În perioada ultimelor 12 luni nu s-au produs accidente de muncă	1
2	În perioada ultimelor 12 luni s-a produs cel puțin un accident care a cauzat incapacitate temporară de muncă	2
3	În perioada ultimelor 12 luni s-a produs cel puțin un accident care nu a fost comunicat de persoana supusă controlului autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale și care a fost constatat ulterior de către aceasta	3
4	În perioada ultimelor 12 luni s-a produs cel puțin un accident de muncă grav individual	4
5	În perioada ultimelor 12 luni s-au produs cel puțin două accidente de muncă, indiferent de numărul persoanelor accidentate și de gravitatea consecințelor produse	5

Secțiunea a 3-a
Ponderarea criteriilor de risc

    14. Ponderea fiecărui criteriu de risc se stabilește în raport cu toate criteriile selectate, ținînd cont de importanța criteriului dat pentru domeniul specific de control. Aceleași criterii pot avea relevanță (și pondere) diferită în funcție de domeniul de activitate supus controlului de stat privind respectarea legislației cu privire la securitatea și sănătatea în muncă.
    Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.
    Ponderea sumată a cel puțin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la pct.10 nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.
    Ponderea criteriilor de risc se stabilește și se aplică unitar de către toate autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale, după cum urmează:

Criteriile de risc	Ponderea (W)
Pericolul de accidentare aferent domeniului activității persoanei supuse controlului	0,3 W₁
Numărul de angajați	0,2 W₂
Istoricul conformității cu prevederile legislației, dar și cu prescripțiile autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale	0,2W₃
Data efectuării ultimului control planificat	0,1W₄
Producerea accidentelor de muncă	0,2W₅
Total	1,0

15. Ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc se re-examinează periodic, dar nu mai rar de o dată la 2 ani și, la necesitate, se revizuiește, în baza rezultatelor controalelor anterioare și actualizării informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se diminuează ponderea acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

Secțiunea a 4-a
Aplicarea criteriilor de risc în raport cu
persoanele fizice și juridice

16. Criteriile de risc stabilite la pct. 10 și ponderea lor se aplică în raport cu fiecare persoană supusă controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

    unde:
    R_g – gradul de risc global asociat cu persoana supusă controlului;
    1, 2, n – criteriile de risc;
    w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale este egală cu unitatea;
    R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.
    17. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 16, riscul global ia valori între 200 și 1000 de unități, unde persoanele supuse controlului care obțin 200 de unități sînt asociate cu cel mai mic risc.
    18. În funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, sînt listate persoanele supuse controlului, în vîrful clasamentului fiind plasate persoanele care au obținut punctajul maxim (1000 de unități) și urmează a fi supuse controlului în mod prioritar.
    19. În baza clasamentului, autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale întocmesc proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în modul și termenele stabilite de Guvern.
    Numărul persoanelor incluse în plan se raportează obligatoriu la suma controalelor posibile și la durata totală a acestora pe parcursul întregului an, precum și la resursele umane și tehnologice disponibile ale autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale.
    20. Anual, pînă la sfîrșitul lunii imediat următoare perioadei de referință, autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale elaborează și prezintă Inspectoratului de Stat al Muncii un raport, în care prezintă numărul total al persoanelor supuse controlului din numărul total al persoanelor planificate pentru a fi controlate. În raport se prezintă clasamentul final actualizat al persoanelor supuse controlului în anul de referință, pornind de la punctajele acumulate în urma controlului, a schimbării situației în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.

Secțiunea a 5-a
Întocmirea și implementarea planului controalelor în domeniul
securității și sănătății în muncă ca parte componentă a planului
anual al controalelor al autorității competentă în domeniul
siguranței ocupaționale

    21. Autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale întocmește clasamentul persoanelor supuse controlului separat pentru domeniul securității și sănătății în muncă.
    22. După realizarea clasamentului persoanelor supuse controlului, subdiviziunea cu funcții de control în domeniul securității și sănătății în muncă selectează estimativ, din clasamentul pentru domeniul său de competență, o listă a persoanelor/unităților care urmează să fie supuse controlului în anul pentru care are loc planificarea. Selectarea persoanelor supuse controlului se face în baza analizei riscurilor și punctajului de risc acumulat și se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
    23. Lista pentru domeniul securității și sănătății în muncă se comasează în planul anual de control al autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale, alături de listele pentru celelalte domenii de control ale acesteia.
    24. Clasamentul și lista persoanelor supuse controlului în domeniul securității și sănătății în muncă se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informațiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual și este complementară informației oferite de Registru.
    25. Lista persoanelor supuse controlului în domeniul securității și sănătății în muncă, generată automatizat de Registrul de stat al controalelor, se definitivează și se include în planul anual al controalelor după examinarea suplimentară de către autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale, luînd în considerare rezultatele evaluării riscurilor și respectînd cadrul normativ cu privire la planificarea controalelor.
    26. Dacă persoana supusă controlului se regăsește de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în domeniul securității și sănătății în muncă, precum și în alte domenii de control din competența autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale, conducătorul acesteia are obligația de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea și comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.
    27. Organizarea și efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea, maximum posibilă, a efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor, cu excepția situațiilor în care efectuarea unui singur control nu este posibilă din motive obiective, temeinic justificate (de ex. specificul sezonier al activităților controlate).
    28. Conducătorul autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor și pentru organizarea și efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii și ale Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, realizarea unui singur control pe an al persoanei supuse controlului.

Capitolul III
IDENTIFICAREA ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR A SOLUȚIEI
OPTIME CU PRIVIRE LA PLÎNGERILE DEPUSE LA AUTORITĂȚILE
COMPETENTE ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI OCUPAȚIONALE SAU
LA INFORMAȚIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI
REFERITOARE LA SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

    29. Plîngerile depuse la autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale, precum și informațiile referitoare la încălcarea legislației privind securitatea și sănătatea în muncă care au devenit cunoscute autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale se evaluează de acestea în baza analizei riscurilor.
    Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale pot iniția un control inopinat în temeiul plîngerii sau informațiilor deținute în legătură cu încălcarea legislației privind securitatea și sănătatea în muncă doar dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiții:
    1) plîngerea sau informațiile deținute, susținute prin probe aflate în posesia autorităților, indică existența situațiilor de avarie, incident sau despre încălcarea gravă a regulilor de securitate și sănătate în muncă, care prezintă un pericol iminent și imediat pentru viața și sănătatea angajaților;
    2) respectarea prevederile art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și a prevederilor prezentei Metodologii.
    30. Evaluarea plîngerilor recepționate de autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale și a informațiilor referitoare la încălcarea legislației privind securitatea și sănătatea în muncă care i-au devenit cunoscute acesteia din publicațiile mass-media, de pe rețelele de socializare sau din alte surse se face în baza criteriilor de risc generale:
    1) compatibilitatea cu domeniul de control al autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale;
    2) conținutul aparent întemeiat plîngerii sau, după caz, al informației deținute;
    3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;
    4) credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care acesta a depus anterior plîngeri, a căror veridicitate nu a fost demonstrată;
    5) prezentarea/deținerea de date/detalii exacte privind un accident care permit sau nu determinarea desfășurării unei examinări eficiente a plîngerii.
    Criteriile de risc se evaluează, atribuindu-li-se un anumit punctaj după cum urmează:

Criteriul de risc	Aprecierea	Punctajul gradului de risc
Compatibilitatea cu domeniul de control al autorității competente în domeniul siguranței ocupaționale	Compatibil	1
	Incompatibil	0
Conținutul aparent întemeiat plîngerii sau, după caz, al informației deținute	Aparent întemeiat	1
	Aparent neîntemeiat	0
Timpul ce a trecut de la producerea faptei/încălcării invocate în plîngere	Mai puțin de 2 luni	1
	Mai mult de 2 luni	0
Credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care acesta a depus anterior plîngeri, a căror veridicitate nu a fost demonstrată	A mai depus plîngeri care s-au confirmat	1
	A mai depus plîngeri care nu s-au confirmat	0
Prezentarea/deținerea de date/detalii exacte privind un accident, care permit sau nu desfășurarea unei examinări eficiente a plîngerii	Există detalii exacte privind presupusa încălcare	1
	Nu există detalii exact privind o încălcare anume; reclamațiile reprezintă afirmații generale, abstracte	0

    31. În cazul în care, ca urmare a evaluării prin prisma criteriilor de risc stabilite la pct. 30 a plîngerilor sau a informaților deținute, care întrunesc condițiile prevăzute la pct. 29, s-a acumulat un punctaj minim de 4 puncte, organul de control poate dispune inițierea unui control inopinat.
    Regula stabilită la alineatul întîi se utilizează pentru prioritizarea controalelor inopinate în cazul în care mai multe persoane, concomitent, cad sub incidența temeiurilor și condițiilor stabilite în art. 19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
    32. Autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale decide cu privire la clasificarea plîngerilor și informațiilor în baza condițiilor și criteriilor de risc indicate la pct.29 și 30, cu dispunerea motivată a uneia sau cîtorva dintre următoarele activități:
    1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;
    2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului;
    3) înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în plîngere în timpul următorului control planificat;
    4) transmiterea informațiilor autorității competente, în cazul în care plîngerea nu se încadrează în domeniile sale de competență, cu informarea Inspectoratului de Stat al Muncii despre transmitere.

Capitolul IV
ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ȘI STABILIREA
CERINȚELOR DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE
ÎN LISTA DE VERIFICARE

    33. Desfășurarea controalelor are loc doar în baza și în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul și obiectul de control în cauză.
    34. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite la pct. 10 și 11.
    Conținutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerințelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru sănătatea și viața angajatului proprii domeniilor de control ale autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale.
    35. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:
    1) nerespectarea acesteia:
    a) creează pericol iminent și imediat pentru viața sau sănătatea angajatului ori creează pericol iminent și imediat pentru colectivul de angajați;
    b) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viața sau sănătatea angajaților persoanei supuse controlului ori creează pericol iminent, dar nu imediat, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat, pentru deteriorarea condițiilor sigure de muncă care pot duce la cauzarea de daune vieții sau sănătății angajaților;
    2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.
    36. Listele de verificare în domeniul securității și sănătății în muncă se elaborează de către autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale în coordonare cu Inspectoratul de Stat al Muncii și se aprobă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, conform Regulilor privind elaborarea, aprobarea și utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător, aprobate de Guvern.

Capitolul V
PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂȚII DE CONTROL
A AUTORITĂȚILOR COMPETENTE ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI
OCUPAȚIONALE

    37. Inspectorii de muncă din cadrul autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale realizează planificarea strategică a activității de control a autorității privind respectarea legislației în domeniul securității și sănătății în muncă în domeniile de activitate atribuite în competența acestora prin lege.
    Determinarea domeniilor strategice de control în domeniul securității și sănătății în muncă se realizează prin utilizarea analizei riscurilor, în cooperare cu Inspectoratul de Stat al Muncii și cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, precum și luînd în considerare documentele de politici în domeniul securității și sănătății în muncă.
    38. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice ale activității de control pot avea dimensiune locală sau regională.
    39. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanță persoanelor supuse controlului și angajaților, precum și stabilirea unui echilibru între controalele efectuate și furnizarea de consultanță pentru atingerea obiectivelor de reglementare.
    40. În cazul planificării strategice a activității de control a autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor și ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

CAPITOLUL VI
CREAREA ȘI MENȚINEREA SISTEMULUI DE DATE
NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

    41. Sistemul de analiză a controalelor în baza analizei riscurilor este întemeiat pe date statistice relevante, certe și accesibile, furnizate de către Biroul Național de Statistică, și pe alte informații utile și necesare evaluării și aplicării criteriilor de risc.
    42. Pentru elaborarea și menținerea clasamentului persoanelor supuse controlului în baza riscului pe care îl prezintă acestea, dar și pentru asigurarea unor informații complete privind situația la zi în domeniul securității și sănătății în muncă la nivel de țară, autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale mențin și actualizează, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, date cu privire la:
    1) lista tuturor persoanelor pasibile de control, cu datele individuale de identificare, clasificate în baza domeniilor de competență ale autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale;
    2) istoria activității de control;
    3) profilul fiecărei persoane supuse controlului, cu informația relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea acesteia;
    4) alte date care sînt prevăzute de Regulamentul privind ținerea Registrului de stat al controalelor, aprobat de Guvern.
    Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale, în limitele competențelor și activităților funcționale, țin evidența și altor date solicitate de Inspectoratul de Stat al Muncii necesare pentru întocmirea raportului anual privind activitatea autorităților competente în domeniul controlului respectării legislației cu privire la securitatea și sănătatea în muncă.
    43. Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale, anual, reexaminează și, la necesitate, propun Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale actualizarea, prin promovarea propunerilor, a criteriilor de risc și/sau a punctajului stabilit pentru acestea, în funcție de relevanța criteriilor de risc, a cadrului normativ sau de alți factori.
    44. Autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale, anual, reexaminează și actualizează informația necesară pentru aplicarea criteriilor de risc.

anexă