HGC1251/2018
ID intern unic:  378540
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1251
din  19.12.2018
cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului
nr. 289/2007 pentru aprobarea Regulamentului
privind evidența şi calcularea uzurii mijloacelor fixe
în scopuri fiscale
Publicat : 21.12.2018 în Monitorul Oficial Nr. 499-503     art Nr : 1325     Data intrarii in vigoare : 21.12.2018
    Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Hotărîrea Guvernului nr. 289/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evidența şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 39-42, art. 305) se modifică după cum urmează:
    1) în hotărîre:
    a) în denumire și în text, cuvîntul „uzurii” se substituie cu cuvîntul „amortizării”;
    b) în clauza de adoptare, textul  „alin. (10) art. 26” se substituie cu textul „art. 26 alin. (10) și art. 261 alin. (16) și (17)”;
    2) în Regulament:
    a) în denumire și pe tot parcursul textului, cuvîntul „uzură”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „amortizare”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    b) pe tot parcursul textului, cuvîntul „lichidare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „casare”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    c) punctul 3 va avea următorul cuprins:
    „3. Proprietatea pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma stabilită de prevederile Codului fiscal.
    Mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social şi folosite în activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării amortizării.
    Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează amortizarea investițiile efectuate în mijloacele fixe menționate la art. 26 alin. (3) și  art. 261 alin. (3) din Codul fiscal.
    Calcularea şi deducerea amortizării mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se efectuează de către locatar în cazul leasingului financiar şi de către locator în cazul leasingului operațional.
    Nu se calculează amortizarea terenurilor, vitelor productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă, cîinilor de pază), fondurilor de bibliotecă, plantațiilor perene care nu au intrat pe rod, mijloacelor fixe care nu sînt folosite în activitatea de întreprinzător, construcțiilor nefinalizate.
    Nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului.
    În cazul finanțării parțiale a procurărilor mijloacelor fixe și/sau creării cu forțe proprii din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere.
    Suma subvențiilor obținute în urma efectuării investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influențează asupra mărimii bazei valorice a mijloacelor fixe.”;
    d) denumirea capitolului IV va avea următorul cuprins:
„Capitolul IV.
Evidența mijloacelor fixe”;
    e) la punctul 4, după cuvintele „Pentru calcularea amortizării” se introduce textul „potrivit art. 26 și 27 din Codul fiscal”;
    f) se completează cu punctul 41 cu următorul cuprins:
    „41. Evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale conform art. 261 din Codul fiscal se ţine pentru fiecare obiect separat.”;
    g) după denumirea capitolului V se introduce textul:
„Secțiunea 1
Calcularea amortizării conform art. 26 și 27
din Codul fiscal”;
    h) la punctul 51, cuvîntul „active” se substituie cu cuvîntul „imobilizări”;
    i) la punctul 6 litera c):
    la definiția „Sintr”, textul „ , precum şi baza valorică a mijloacelor fixe reincluse după conservare și” se exclude;
    la definiția „Sieșir”, textul „conservării,” se exclude;
    j) la punctul 8, rubricile 6 și 17 se exclud;
    k) se introduce secțiunea a 2-a cu următorul cuprins:
„Secțiunea a 2-a
Calcularea amortizării conform  art. 261
din Codul fiscal
    81. Amortizarea mijloacelor fixe se efectuează prin utilizarea metodei liniare de amortizare. Amortizarea se calculează lunar începînd cu luna următoare celei în care mijlocul fix se pune în funcțiune.
    În cazul ieșirii din exploatare a mijlocului fix în cursul perioadei fiscale, calculul amortizării se va efectua pentru luna în care are loc ieșirea mijlocului fix.
    În scopuri fiscale, nu se recunosc diferențele din reevaluarea mijloacelor fixe.
    Mărimea lunară a amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulțirea bazei valorice a mijloacelor fixe cu norma de amortizare respectivă și raportarea la 12 luni:
Am.f.=(BVm.f. * Na)/12,
    unde:
    Am.f. – amortizarea calculată în scopuri fiscale;
    BVm.f. – baza valorică a mijlocului fix supus amortizării;
    Na – norma amortizării pentru fiecare mijloc fix.
    Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se determină ca raportul dintre 100% şi durata de funcționare utilă a acestuia stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338/2003.
    Durata de funcționare se utilizează pentru mijloacele fixe nou-procurate de către entitățile care aplică prevederile art. 261 din Codul fiscal. Pentru mijloacele fixe a căror amortizare a fost calculată conform art. 26 din Codul fiscal, durata de funcționare reprezintă diferența dintre durata stabilită în Catalogul menționat și numărul perioadelor fiscale în care a fost calculată amortizarea potrivit art. 26 din Codul fiscal. Durata de funcționare pentru mijloacele fixe constatate conform art. 261 alin. (3) din Codul fiscal (investițiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune) reprezintă durata contractului încheiat.
    82. Evidența și calculul amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale pentru perioada fiscală, conform anexei nr. 4 la prezentul Regulament.”;
    l) în denumirea capitolului VI, cuvîntul „activele” se substituie cu cuvîntul „imobilizările”;
    m) punctul 9 va avea următorul cuprins:
    „9. În funcție de tipul (forma) arendei, leasingului se va stabili cine va suporta cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor, precum şi cheltuielile pentru reparație.
    Ţinînd cont de prevederile standardelor de contabilitate, bunurile luate în arendă finanțată și leasing financiar se reflectă ca imobilizare în bilanțul contabil al locatarului (arendașului), iar plățile de arendă, rata de leasing ce urmează a fi achitate – ca datorii. Amortizarea imobilizărilor luate în arendă finanțată şi leasing financiar se calculează de către locatar (arendaș) în fiecare perioadă de gestiune pe parcursul duratei de funcționare utilă a acestora. Respectiv, în scopuri fiscale, amortizarea se calculează de către locatar (arendaș).
    În cazul în care imobilizările sînt predate în locațiune (arendă) operațională (leasing operațional), evidența lor se ține în contabilitate și se reflectă în bilanțul contabil al locatorului (arendatorului). Amortizarea imobilizărilor predate în locațiune (arendă) și leasing operațional se calculează de către locator (arendator) în fiecare perioadă de gestiune și se constată ca cheltuieli ale perioadei, iar la finele fiecărei perioade de gestiune se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare al locatorului (arendatorului). Respectiv, în scopuri fiscale, la determinarea impozitului pe venit, deducerea cheltuielilor aferente amortizării se permite la locator (arendator). Locatarul (arendașul) recunoaște la deducere sumele arendei şi ratei de leasing calculate în conformitate cu legislația.”;
    n) denumirea capitolului VII va avea următorul cuprins:
„Capitolul VII.
Valoarea de intrare. Valoarea intrărilor”;
    o) la punctul 10:
    în primul alineat, textul „ , precum și baza valorică a mijloacelor fixe reincluse după conservare” și textul „reintrare a mijloacelor fixe de la conservare;” se exclud;
    la alineatul al treilea, cuvintele „care se trece în cont” se substituie cu textul „ , care se deduce conform titlului III din Codul fiscal”;
    alineatul al cincilea se abrogă;
    p) se completează cu punctul 101 cu următorul cuprins:
    „101. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe pentru care se calculează amortizarea potrivit art. 261 din Codul fiscal constituie:
    1) pentru mijloacele fixe procurate sau create cu forțe proprii,  mijloacele fixe luate în leasing financiar, mijloacele fixe pentru care a fost primită subvenția – valoarea determinată conform art. 261 alin. (18) din Codul fiscal;
    2) pentru autoturisme – valoarea determinată conform art. 261 alin. (8) din Codul fiscal.
    Pentru autoturismul a cărui valoare nu depășește plafonul stabilit în art. 26 alin. (9) lit. a) sau în art. 261 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal, amortizarea calculată se deduce integral, în funcție de valoarea autoturismului. În cazul în care valoarea autoturismului depășește plafonul stabilit, amortizarea se va calcula la valoarea autoturismului egală cu suma plafonului. Prevederile respective nu se aplică autoturismelor utilizate în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază care reprezintă prestare de servicii, a căror amortizare constituie parte componentă a costului vînzărilor;
    3) pentru mijloacele fixe sub formă de investiții – suma depășirii limitei stabilite în art. 261 alin. (11) din Codul fiscal;
    4) pentru mijloacele fixe reintrate în exploatare – baza valorică determinată la momentul ieșirii din exploatare;
    5) pentru mijloacele fixe reintroduse ulterior ieșirii forțate în exploatare – valoarea de intrare determinată conform art. 22 alin. (2) din Codul fiscal;
    6) pentru mijloacele fixe reintroduse ulterior ieșirii – diferența dintre valoarea de intrare și amortizarea calculată.”;
    q) după denumirea capitolului IX se introduce textul:
„Secțiunea 1
Deducerea cheltuielilor pentru reparaţii
conform  art. 26 și 27 din Codul fiscal”;
    r) la punctul 18, cuvîntul „activele” se substituie cu cuvîntul „imobilizările”;
    s) se introduce secțiunea a 2-a cu următorul cuprins:
„Secțiunea a 2-a
Deducerea cheltuielilor pentru reparații
conform  art. 261 din Codul fiscal
    201. Deducerea cheltuielilor pentru reparația mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate.
    Costurile ulterioare aferente întreținerii, asistenței tehnice și reparației mijloacelor fixe ce corespund prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, suportate pentru menținerea lor în stare funcțională, de la care nu se așteaptă beneficii economice suplimentare și care, potrivit prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate, sînt reflectate ca costuri/cheltuieli curente, de asemenea, în scopuri fiscale, vor fi recunoscute la deducere, conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, dacă acestea sînt recunoscute ca cheltuieli.
    Costurile ulterioare suportate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe în scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora și, respectiv, al majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului, care, potrivit Standardelor Naționale de Contabilitate, sînt capitalizate prin adăugarea acestora la valoarea contabilă a obiectului respectiv, de asemenea, în scopuri fiscale, vor fi reflectate la majorarea bazei valorice a respectivului mijloc fix.
    Amortizarea valorii capitalizate se calculează începînd cu luna următoare celei în care a avut loc capitalizarea.
    Cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal se permit spre deducere în limita stabilită la alin. (11) din articolul menționat.
    Depășirea limitei privind cheltuielile pentru reparație, precum și suma cheltuielilor pentru reparație permisă la deducere se determină prin completarea formularului specificat în anexa nr. 3 la prezentul Regulament.”;
    t) după denumirea capitolului XI se introduce textul:
„Secțiunea 1
Calcularea amortizării conform art. 26 și 27
din Codul fiscal”;
    u) pe tot parcursul textului punctului 22, cuvîntul „conservare” se exclude;
    v) pe tot parcursul textului punctului 24, cuvîntul „conservării” se exclude, iar alineatul al cincilea se abrogă;
    w) la punctul 25, cuvintele „durata de funcționare utilă” se substituie cu cuvintele „durata de utilizare”, iar cuvîntul „activelor” se substituie cu cuvîntul „imobilizărilor”;
    x) se completează cu punctele 26 și 27 cu următorul cuprins:
    „26. Baza valorică a mijloacelor fixe se determină după cum urmează:
    1) pentru mijloacele fixe nou-procurate și/sau transmise în exploatare în condițiile art. 261 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix determinată în conformitate cu prevederile art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia sau valoarea mijlocului fix determinată conform prevederilor art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, majorată cu suma reparației capitale și micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării mijlocului fix;
    2) pentru mijloacele fixe care au fost în exploatare și pentru care amortizarea a fost calculată conform art. 26 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de tranziție, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia sau baza valorică a mijlocului fix la începutul perioadei de tranziție, majorată cu suma reparației capitale și micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia;
    3) pentru mijloacele sub formă de investiții efectuate în mijloacele fixe – valoarea de intrare micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestora;
    4) pentru autoturismul specificat la art. 261 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal – valoarea acestuia micșorată cu suma amortizării calculate sau valoarea acestuia majorată cu suma reparației capitale  și micșorată cu suma amortizării calculate;
    5) pentru mijloacele fixe reintrate în exploatare după ieșirea forțată conform art. 22 alin. (2) din Codul fiscal – baza valorică a proprietății înlocuite majorată cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea proprietății, care nu este acoperită din venitul obținut în cazul pierderii forțate;
    6) pentru mijloacele fixe constatate în calitate de plusuri la inventariere – valoarea determinată în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
    27. Rezultatul înstrăinării mijloacelor fixe sau a imobilizărilor care au fost în componența mijloacelor fixe și ulterior trecute în grupa „stoc” în scopuri fiscale se determină ca diferența dintre venitul obținut și baza valorică a mijlocului fix sau a imobilizărilor trecute în grupa „stoc”.
    În cazul înstrăinării autoturismului specificat la art. 261 alin. (8) lit. b), venitul sau pierderea calculată ca diferența dintre suma mijloacelor obținute de la înstrăinarea autoturismului și baza valorică a acestuia se recunoaște drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea.”;
    y) se completează cu capitolul XII cu următorul cuprins:
„Capitolul XII.
Modul de determinare a bazei valorice
a mijloacelor fixe deținute în cazul aplicării
pentru prima dată a prevederilor art. 261
din Codul fiscal
    28. În conformitate cu art. 24 alin. (31) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru perioada fiscală 2018 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 şi 27 sau art. 261 din Codul fiscal.
    Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politicile contabile ale agentului economic pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecții care s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare – pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.
    29. Baza valorică a fiecărui mijloc fix la începutul perioadei fiscale de tranziție pentru care se aplică prevederile art. 261 din Codul fiscal se va determina conform prevederilor art. 24 alin. (32) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal și va constitui:
    1) pentru mijloacele fixe raportate la categoria I de proprietate – baza valorică determinată la data de 31 decembrie (ultima zi) a perioadei fiscale anterioare;
    2) pentru mijloacele fixe raportate la categoriile II-V de proprietate – baza valorică determinată prin calcul, avînd în vedere ponderea procentuală a valorii de bilanț a mijlocului fix respectiv în suma totală a valorii de bilanț aferente mijloacelor fixe atribuite categoriei respective la data de 31 decembrie (ultima zi)  a perioadei fiscale anterioare, aplicată la baza valorică a categoriei la care a fost atribuit mijlocul fix respectiv.
    În cazul în care în categoria de proprietate sînt reflectate mijloacele fixe constatate potrivit art. 26 alin. (3) din Codul fiscal, precum și autoturismele incluse în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art. 26 alin. (9) din Codul fiscal, acestea urmează a fi excluse, cu baza valorică determinată separat pentru fiecare mijloc fix respectiv.
    Baza valorică a autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art. 26 alin. (9) lit. b) din Codul fiscal se determină prin calcul, pornind de la valoarea de intrare a proprietății care a fost inclusă în categoria respectivă, micșorată cu suma amortizării calculate în scopuri fiscale.
    Baza valorică a mijloacelor fixe la data de 31 decembrie (ultima zi) a perioadei fiscale anterioare se determină în condițiile legislației fiscale aplicabile la această dată.
    30. La determinarea bazei valorice aferente mijloacelor fixe raportate la categoriile II–V de proprietate, în cazul în care suma totală a valorii de bilanț aferente obiectelor atribuite la una din categoriile enumerate la data de 31 decembrie a perioadei fiscale anterioare este zero, respectiv și baza valorică a acestora în scopuri fiscale va fi zero.
    Prin urmare, baza valorică a categoriei de proprietate respective la data de 1 ianuarie (prima zi) a perioadei fiscale pentru care se aplică prevederile art. 261 din Codul fiscal va fi recunoscută ca cheltuieli privind amortizarea pentru perioada fiscală respectivă, cu recunoaștere la deducere, potrivit art. 24 din Codul fiscal.”;
    z) în anexa nr. 1, coloanele 6 și 17 se exclud;
    aa) se completează cu anexele nr. 4 și 5 cu următorul cuprins:

    anexa nr.4

Anexa nr. 5
la Regulamentul cu privire la modul
de evidență şi calculare a amortizării
mijloacelor fixe în scopuri fiscale


Modul de completare a Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe
în scopuri fiscale pentru perioada fiscală
    1. În coloana 1 se indică numărul de inventar atribuit fiecărui mijloc fix.
    2. În coloana 2 se indică denumirea mijlocului fix.
    3. În coloana 3 se indică baza valorică a mijlocului fix, determinată conform prevederilor art. 24 alin. (32) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.
    4. În coloana 4 se indică valoarea mijlocului fix, determinată în conformitate cu prevederile art. 261 alin. (18) din Codul fiscal.
    5.  În coloana 5 se indică luna din care urmează a se calcula amortizarea potrivit art. 261 alin. (6) din Codul fiscal.
    6. În coloana 6 se indică suma cheltuielilor de reparație care urmează a fi reflectate la majorarea valorii mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate, potrivit art. 261 alin. (10) din Codul fiscal.
    7. În coloana 7 se indică luna în care a fost efectuată reparația capitală în scopul constatării lunii din care se va calcula amortizarea mijlocului fix respectiv.
    8. În coloana 8 se indică valoarea mijlocului fix cu suma reparației capitale în scopul calculării amortizării mijlocului fix de la valoarea formată din luna indicată în coloana 7. Valoarea respectivă reprezintă suma totală a coloanei 4 și coloanei 6 sau a coloanei 3 și coloanei 6.
    9. În coloana 9 se indică durata de funcționare a mijlocului fix conform Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338/2003. Durata respectivă se utilizează pentru mijloacele fixe nou-procurate de către entitățile care aplică prevederile art. 261 din Codul fiscal. Pentru mijloacele fixe a căror amortizare a fost calculată conform art. 26 din Codul fiscal, durata de funcționare reprezintă diferența dintre durata stabilită conform Catalogului menționat și numărul perioadelor fiscale în care amortizarea a fost calculată conform art. 26 din Codul fiscal. Durata de funcționare pentru mijloacele fixe constatate conform art. 261 alin. (3) din Codul fiscal (investițiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune) reprezintă durata de funcționare stabilită conform Catalogului menționat pentru mijlocul fix luat în folosință.
    10. În coloana 10 se indică norma de amortizare determinată conform art. 261 alin. (7) din Codul fiscal.
    11. În coloanele 11-22 se indică suma amortizării lunare, determinată ca produsul dintre coloana 3 și 1/12 parte din coloana 10 sau dintre coloana 4 și 1/12 parte din coloana 10,  sau dintre coloana 8 și 1/12 parte din coloana 10, după caz.
    12. În coloana 23 se indică totalul calculat pentru amortizarea în perioada fiscală pentru fiecare mijloc fix.”
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                         Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul finanţelor                                                          Ion Chicu

    Nr. 1251. Chişinău, 19 decembrie 2018.