LPC249/2018
ID intern unic:  378706
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 249
din  15.11.2018
pentru modificarea Legii apelor nr. 272/2011
Publicat : 04.01.2019 în Monitorul Oficial Nr. 1-5     art Nr : 2
    Prezenta lege transpune art. 6 și anexa IV din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000.
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Art. I. – Legea apelor nr. 272/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1. În textul legii, cuvîntul „aprovizionare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „alimentare” la forma gramaticală corespunzătoare.
    2. La articolul 1, litera a) va avea următorul cuprins:
    „a) crearea unui cadru normativ pentru monitorizarea, evaluarea, gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în baza participării publicului la evaluarea, planificarea şi luarea deciziilor;”.
    3. Articolul 2:
    după noțiunea „acvifer” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
    „aglomerări – zone în care populaţia şi/sau activităţile economice sînt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor uzate din localitățile urbane și rurale şi direcționarea acestora spre o staţie de epurare sau spre un punct final de deversare;”
    după noțiunea „bazin hidrografic” se introduc două noțiuni noi cu următorul cuprins:
    „bazin de apă – corp de apă artificial provizoriu, care se umple prin pompare sau prin scurgere, destinat irigației și/sau altor scopuri, cu excepția reproducerii și creșterii peștelui;
    bilanțul apelor – set de calcule privind gestionarea resurselor de apă, realizate la pregătirea schemelor și proiectelor, care determină raportul dintre resursele de apă disponibile (volumul apelor de suprafață și celor subterane disponibile pentru utilizarea multianuală garantată) și consumul de apă calculat la nivelul prognozat de dezvoltare a economiei;”
    noțiunea „Cadastrul de stat al apelor” va avea următorul cuprins:
    „Cadastrul de stat al apelor – sistem informațional de stat în care sînt colectate, prelucrate și păstrate datele privind resursele de apă, gestionarea resurselor de apă, construcțiile hidrotehnice, zonele protejate, bilanțul apelor, terenul fondului apelor;”
    după noțiunea „comitet al districtului bazinului hidrografic” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
    „construcții hidrotehnice – construcţii destinate utilizării resurselor de apă în diferite scopuri, protecţiei acestora, precum și prevenirii efectelor distructive ale apelor, inclusiv ale celor care conțin poluanți;”
    după noțiunea „corp de apă subterană” se introduc 4 noțiuni noi cu următorul cuprins:
    „curs de apă – masă de apă, verigă a rețelei hidrografice, care curge în mod natural prin formele negative liniare de relief. Cursul de apă poate fi permanent, intermitent sau efemer;
    curs de apă efemer  – curs de apă în care se atestă curgere de apă doar în perioada căderii precipitațiilor atmosferice și/sau topirii zăpezilor, precum și pentru o perioadă scurta după finalizarea fenomenului respectiv;
    curs de apă intermitent  – curs de apă în care nu se atestă curgere de apă peste 2 luni în decurs de un an;
    curs de apă permanent – curs de apă în care se atestă curgere de apă peste 10 luni în decurs de un an;”
    după noțiunea „district al bazinului hidrografic” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
    „heleșteu – corp de apă artificial, format prin îndiguirea unei suprafețe adiacente unui curs de apă  și destinat reproducerii și creșterii peștilor;”;
    la noțiunea „iaz (heleșteu)”, textul ,,(heleșteu)” se exclude;
    după noțiunea „lac de acumulare” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
    „managementul la nivelul bazinului hidrografic – sistem de gestionare a resurselor de apă din cadrul unui bazin hidrografic;”
    după noțiunea „poluant” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
    „pîrîu – curs de apă permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitații atmosferice și ape subterane, avînd o lungime mai mică de 10 km și o suprafață a bazinului de recepție mai mică de 50 km2;”
    după noțiunea „risc de inundaţii” se introduc două noțiuni noi cu următorul cuprins:
    „rețea hidrografică – totalitatea cursurilor de apă (permanente, intermitente și efemere) și a lacurilor (naturale și antropice) de pe un anumit teritoriu;
    rîu – curs de apă permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitații atmosferice și ape subterane și care curge prin albia formată de acesta, avînd o lungime mai mare de 10 km și o suprafață a bazinului de recepție mai mare de 50 km2;”
    după noțiunea „valori-limită de emisie” se introduc trei noțiuni noi cu următorul cuprins:
    „zonă de protecție –  zonă de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, astfel cum este definită în Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;
    zonă protejată – zonă destinată protecției apelor de suprafață și celor subterane sau conservării habitatelor și a speciilor care depind în mod direct de apă;
    zonă sensibilă – corp de apă, identificat drept zonă sensibilă, care include:
    a) lacurile naturale cu apă dulce, alte mase de apă dulce și estuare, care au fost identificate drept eutrofe sau care ar putea deveni în curînd eutrofe dacă nu sînt întreprinse măsuri de protecție;
    b) apele dulci de suprafață destinate captării apei potabile și care ar putea conține o concentrație de nitrați mai mare decît cea prevăzută de cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, stabilite de către Guvern;”.
    4. Articolul 4:
    la alineatul (5), textul „în condițiile legii” se substituie cu textul „fără bararea cursurilor de apă și doar în condițiile legislației în vigoare”;
    articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:
    „(7) Lacul de acumulare, iazul și heleșteul se consideră corpuri de apă indivizibile constituite din următoarele bunuri: terenul pe care este situat corpul de apă, fîșia riverană de protecție a apelor și construcțiile hidrotehnice.”
    5. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 10. Comitetul districtului bazinului hidrografic
    (1) Pentru fiecare district al bazinului hidrografic, organul central al administrației publice în domeniul mediului formează cîte un comitet, în a cărui componenţă intră reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai comitetelor subbazinelor, ai asociaţiilor utilizatorilor de apă, ai societăţii civile şi comunității ştiinţifice.
    (2) Comitetul districtului bazinului hidrografic are următoarele atribuții de bază:
    a) consultă organul central al administraţiei publice în domeniul mediului la elaborarea, modificarea şi completarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, inclusiv la determinarea priorităților folosinţei apei în cadrul districtului bazinului hidrografic, la elaborarea măsurilor și determinarea termenelor de implementare a acestora și a rezultatelor planificate, elaborează propuneri și recomandă priorități de finanțare;
    b) participă la monitorizarea implementării Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic;
    c) coordonează procesul de creare și funcționare a comitetelor subbazinelor, avizează planurile de gestionare a subbazinelor hidrografice şi monitorizează implementarea acestora;
    d) consultă organul central al administraţiei publice în domeniul mediului și autoritatea administrativă de gestionare a apelor la elaborarea planurilor de gestionare a riscului de inundaţii și a riscului de secetă;
    e) facilitează schimbul de informații în domeniu între autoritățile publice, utilizatorii de apă și societatea civilă;
    f) participă la cooperarea transfrontalieră privind gestionarea bazinelor hidrografice comune.
    (3) Modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului hidrografic, structura şi atribuţiile acestuia sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.
    (4) Pentru exercitarea atribuțiilor, comitetul districtului bazinului hidrografic dispune de un secretariat tehnic permanent, structura şi atribuţiile căruia sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.”
    6. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 14. Cadastrul de stat al apelor
    (1) Cadastrul de stat al apelor este ținut de organul central al administrației publice în domeniul mediului prin intermediul autorității administrative de gestionare a apelor. În Cadastrul de stat al apelor sînt colectate, prelucrate și păstrate datele privind resursele de apă monitorizate, rețeaua hidrografică, corpurile de apă, construcțiile hidrotehnice, zonele protejate, zonele de protecție și fîșiile riverane de protecție a apelor, precum și datele privind captările și deversările de apă, bilanțul apelor, managementul la nivelul bazinului hidrografic, terenul fondului apelor și alte informații relevante.
    (2) Structura și conținutul Cadastrului de stat al apelor sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.”
    7. La articolul 19 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) evaluarea ariilor naturale protejate, a zonelor de protecţie și a zonelor protejate, precum şi identificarea necesităţii stabilirii unor noi arii naturale protejate sau zone ori modificării celor existente;”.
    8. Legea se completează cu articolele 191 și 192  cu următorul cuprins:
    „Articolul 19¹. Zonele protejate
    (1) Zonele protejate se identifică și se cartografiază de autoritatea administrativă de gestionare a apelor și, respectiv, de autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice, în modul stabilit prin regulament aprobat de către Guvern.
    (2) La nivelul fiecărui district al bazinului hidrografic, înregistrarea și evidența zonelor protejate se efectuează prin intermediul Registrului zonelor protejate, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor, care include următoarele tipuri de zone protejate:
    a) zonele destinate captării apei potabile din ape de suprafață și din cele subterane, care au un debit, în medie, mai mare de 10 m³ pe zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum și din corpurile de apă care pot fi utilizate astfel în viitor;
    b) zonele destinate protecției speciilor acvatice de importanță economică – corpuri de apă stagnante sau cursuri de apă, habitate ale speciilor indigene, care mentin biodiversitatea și a căror existență este importantă pentru gestionarea resurselor de apă;
    c) corpurile de apă destinate recreării, inclusiv cele identificate drept ape de îmbăiere;
    d) zonele sensibile la nutrienți, inclusiv zonele vulnerabile și zonele sensibile, în special cele din aglomerări fără stații de epurare a apelor uzate, cele în care se produc deversări ale apelor uzate insuficient sau necorespunzător tratate și cele în care nu se atestă sisteme pentru tratarea biologică a apelor uzate, identificate în baza unei metodologii aprobate de către Guvern;
    e) zonele destinate protecției habitatelor sau a speciilor, în care întreținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protecția acestora, inclusiv zonele importante pentru rețeaua Emerald şi zonele umede de importanță internațională.
    (3) Registrul zonelor protejate este instituit și  ținut de către organul central al administrației publice în domeniul mediului, prin intermediul autorității  administrative  de  gestionare  a  apelor,  în  conformitate cu Legea nr. 71/2007 cu privire la registre.
    (4) Informația privind zonele protejate se include în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, la fiecare revizuire a acestuia, și se completează cu hărți, cu indicarea amplasamentului fiecărei zone protejate, precum și a prevederilor legislației naționale în baza cărora au fost identificate zonele respective.
    (5) Modul de colectare, prelucrare, păstrare și utilizare a datelor Registrului zonelor protejate, precum și responsabilitatea autorităților publice cu atribuții în domeniu privind furnizarea informaţiilor şi datelor necesare instituirii și ținerii registrului se stabilesc prin regulament aprobat de către Guvern.
    (6) Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sînt stabilite în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) și (6) și presupun realizarea unor măsuri cu un impact direct sau indirect asupra stării zonelor protejate, precum măsurile de control al captărilor de apă, măsurile de promovare a utilizării apei în mod eficient și durabil, măsurile de control al poluării difuze.
    (7) Măsurile prevăzute la alin. (6) sînt incluse în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, elaborat în conformitate cu art. 19.    
    Articolul 192. Construcțiile hidrotehnice
    (1) În funcţie de destinație, construcțiile hidrotehnice se clasifică în:
    a) baraje;
    b) diguri de protecție contra inundațiilor;
    c) stații de pompare a apei;
    d) sisteme de irigare: bazine de apă și conducta de presiune;
    e) clădirile centralelor hidroelectrice;
    f) sonde arteziene;
    g) depozite de reziduuri lichide provenite din industrie și agricultură.
    (2) Înregistrarea și evidența construcțiilor hidrotehnice se efectuează prin intermediul Registrului construcțiilor hidrotehnice, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor.
    (3) Registrul  construcțiilor  hidrotehnice este instituit și ținut de către organul central  al  administrației  publice  în  domeniul  mediului,  prin intermediul autorității administrative de gestionare a apelor, în conformitate cu Legea nr. 71/2007 cu privire la registre.
    (4) Structura, conținutul, modul de colectare, prelucrare, păstrate și utilizare a datelor Registrului construcțiilor hidrotehnice, precum și  responsabilitatea autorităților publice cu atribuții în domeniu privind furnizarea informaţiilor şi datelor necesare instituirii și ținerii registrului respectiv se stabilesc prin regulament aprobat de către Guvern.”
    9. La articolul 38 alineatul (1), textul „zonelor de protecție” se substituie cu textul „zonelor protejate”.
    10. La articolul 41 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:
    „c) consultă organele abilitate în cazul deversării apelor uzate în zonele protejate indicate la art. 19¹ alin. (2).”
    11. La articolul 50 alineatul (2):
    litera f) va avea următorul cuprins:
    „f) inventarierea anuală și evaluarea stării construcțiilor hidrotehnice ale iazurilor și lacurilor antropice din țară;”
    alineatul se completează cu litera g) cu următorul cuprins:
    „g) alte lucrări necesare.”
    Art. II. – Guvernul, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege.

    VICEPREȘEDINTELE PARLAMENTULUI                   Vladimir  VITIUC

    Nr. 249. Chișinău, 15 noiembrie 2018.