ID intern unic: 378851
Версия на русском
Republica Moldova
din 28.12.2018
cu privire la modificarea Regulamentului privind rezervele tehnice
de asigurare, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.1/5 din 11.01.2011
de asigurare, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.1/5 din 11.01.2011
În temeiul prevederilor art.34 alin.(8) din Legea nr.407/2006 cu privire la asigurări (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.47-49, art.213), cu modificările și completările ulterioare,
1. Punctul 3 se completează la final cu textul:
„Calcularea rezervelor tehnice se realizează prudențial, fiabil și obiectiv, reieșind din riscul de subscriere, conform abordării realiste.”.
2. Punctul 9 va avea următorul cuprins:
„9. În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea primelor şi plata despăgubirilor în valută străină, rezervele tehnice aferente sunt constituite şi menţinute în valută străină, calculul rezervei de prime se efectuează în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare, iar calculul rezervei de daună se efectuează în valuta în care urmează să se plătească despăgubirea. Rezervele tehnice în valută străină sunt recunoscute şi înregistrate în contabilitate în lei moldoveneşti, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data calculării rezervelor.”.
3. Regulamentul se completează cu punctele 101, 102, 103 și 104 cu următorul cuprins:
„101. Actuarul asigurătorului (reasigurătorului) este obligat să determine valoarea rezervelor tehnice prevăzute la pct.11 și pct.12 din prezentul Regulament care implică calcule actuariale. În scopul efectuării calculelor actuariale, asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să prezinte orice documente şi informaţii solicitate de actuar, necesare pentru efectuarea calculelor actuariale obligatorii, a concluziilor, și poartă răspundere pentru veridicitatea informației prezentate. Actuarul este responsabil de corectitudinea şi exactitatea calculelor actuariale, estimărilor şi concluziilor efectuate.
102. Actuarul realizează trimestrial și prezintă Autorității de supraveghere, concomitent cu rapoartele specializate, rezultatele testelor de adecvare a rezervelor tehnice prevăzute la pct.11 sbp.1) și 2) din prezentul Regulament.
Testele de adecvare se realizează în baza:
1) experiențelor anterioare (testul run-off) – pentru rezervele de daune nesoluționate, separat pentru fiecare clasă de asigurare; și
2) estimărilor actualizate ale fluxurilor de trezorerie viitoare (LAT – liability adequacy test) – pentru rezerva de prime necâștigate, pe total clase de asigurări, sau, în dependență de specificul riscurilor și estimărilor viitoare observate, pe clase de asigurări relevate.
103. Actuarul realizează anual și prezintă Autorității de supraveghere, concomitent cu rapoartele specializate, rezultatele testelor de adecvare a rezervelor tehnice prevăzute la pct.12 din prezentul Regulament.
104. În cazul în care, ca rezultat al testelor de adecvare realizate conform pct.102 sbp.1), se identifică o diferență negativă sistematică a experiențelor anterioare, asigurătorul procedează la ajustările necesare ale metodelor de calculare a rezervelor utilizate, cu informarea Autorității de supraveghere și suplinirea deficitului de rezerve înregistrat. În cazul în care, ca rezultat al testelor de adecvare realizate conform pct.102 sbp.2) și pct.103, se identifică o insuficiență de rezerve tehnice, actuarul calculează o rezervă suplimentară de riscuri neexpirate, respectiv, o rezervă matematică adițională.”.
4. La punctul 14, după textul „PBSi – prima brută subscrisă” se completează cu textul „Pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă, PBSi reprezintă prima brută subscrisă aferentă acestor asigurări, care nu poate fi mai mică decât prima de referință calculată de Autoritatea de supraveghere.”.
5. La punctul 17, textul „înregistrării în venituri a primei subscrise” se substituie cu textul „încasării primei brute subscrise și/sau data înregistrării la venituri”.
6. La punctul 22, litera „B” se completează la final cu textul „ , inclusiv anuitățile aferente indemnizațiilor de asigurare”.
7. La punctul 22, litera „C” cuvântul „soluționate” se substituie cu cuvântul „achitate”.
8. Punctul 24 va avea următorul cuprins:
„24. În cazul daunelor care sunt obiectele unor acţiuni în instanţa de judecată, Rezerva de daune declarate, dar nesoluţionate reprezintă valoarea daunelor nesoluţionate conform pretenţiilor reclamantului, înaintate în baza actelor de evaluare a prejudiciilor întocmite sub răspunderea persoanelor îndreptăţite să emită astfel de acte, la care se adaugă valoarea estimată a cheltuielilor de judecată, penalităților și dobânzilor de întârziere şi care nu pot fi mai mare decît suma asigurată. În cazul în care reclamantul nu prezintă un act de evaluare, asigurătorul calculează Rezerva de daună declarată, dar nesoluţionată în baza estimărilor dispuse de el, întemeiate prin acte de evaluare întocmite de experți judiciari. Valoarea Rezervei de daune declarate, dar nesoluţionate astfel constituită se menţine până la pronunţarea hotărârii definitive şi irevocabile a instanţei. O valoare adiţională rezervei se creează imediat şi atunci când asigurătorul posedă informaţii precum că sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru soluţionarea daunelor finale.”.
9. Regulamentul se completează cu punctul 251 cu următorul cuprins:
„251. În lipsa informaţiei în notificări sau alte documente din partea regularizatorului din străinătate cu privire la mărimea preliminară a valorii daunei solicitate sau a rezervei de daune declarate, dar nesoluţionate, asigurătorul (reasigurătorul) utilizează dauna medie calculată în baza datelor statistice pentru despăgubirile achitate de către asigurătorii care dețin licență pentru asigurările de răspundere civilă auto externă (Carte Verde) în Sistemul Carte Verde diferențiate în funcție de zona de asigurare, pe teritoriul căreia s-a produs evenimentul asigurat, înregistrate pentru ultimele 12 luni.
Dauna medie pentru tipul de asigurare Carte Verde se determină aplicând formula:
în care:
– dauna medie aferentă zonei de asigurare i;
Di- valoarea totală a despăgubirilor şi indemnizaţiilor achitate de către asigurătorii care dețin licență pentru asigurările Carte Verde, pentru zona de asigurare i, exceptând daunele mari, care reprezintă daune cu valori de peste 250,0 mii Euro;
ni- numărul total al daunelor şi indemnizaţiilor achitate de către asigurătorii care detin licență pentru asigurările Carte Verde, pentru zona de asigurare i;
BNAA calculează anual dauna medie pentru asigurarea Carte Verde, pentru fiecare zonă de asigurare, până la data de 25 februarie a anului următor celui de gestiune şi remite pentru informare Autorităţii de supraveghere. Dauna medie calculată conform formulei specificate se aduce la cunoștința asigurătorilor emitenți de Carte Verde, se publică pe pagina web oficială a BNAA și se aplică începând cu această dată.”.
10. Punctul 28 va avea următorul cuprins:
„28. La determinarea Rezervei de daune neavizate, în dependență de disponibilitatea istoricului de daune al asigurătorului, pot fi aplicate următoarele metode statistice:
- metoda dezvoltării daunelor (metoda Chain Ladder);
- metoda Bornhuetter-Ferguson;
- metoda costului mediu per daună;
- metoda ratei daunei;
- combinații sau variații ale acestor metode.
În procesul de calcul al Rezervei de daune neavizate se vor respecta următoarele cerințe:
a) să utilizeze informaţie statistică trimestrială, pentru cel puţin ultimele douăzeci trimestre anterioare perioadei de gestiune, aferentă daunelor plătite şi rezervelor de daune declarate, dar nesoluţionate (daune apărute), înregistrate în cel puţin ultimele douăzeci trimestre anterioare datei de calculare a acestei rezerve;
b) din informaţia statistică utilizată la calculul rezervei de daune neavizate se exclude, dacă există, valoarea regreselor şi recuperărilor, precum şi a daunelor pentru care asigurătorul a prezentat dovada legală de respingere a acestora la plată;
c) cheltuielile de administrare şi alte cheltuieli de soluţionare a daunelor trebuie să fie incluse în valoarea finală a Rezervei de daune neavizate. Aceste cheltuieli vor include valoarea calculată de 3% (trei procente) din valoarea Rezervei de daune neavizate care rezultă din calculele actuariale sau, după caz, valoarea estimată preventiv a cheltuielilor de constatare, evaluare şi soluţionare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane (experţi independenţi);
d) daunele cu valori foarte mari pot fi excluse în condiţiile în care actuarul consideră că o abordare prudenţială a estimărilor ar impune neincluderea acestora în informaţia statistică folosită la calculul Rezervelor de daune neavizate sau ajustarea lor prin prisma coeficienţilor de dezvoltare a daunelor. În acest caz, actuarul este obligat să păstreze separat registrul daunelor mari excluse şi să prezinte o notă separată care să conțină motivele excluderii sau corectării acestor date;
e) coeficienţii de dezvoltare a daunelor se vor calcula prin cel puţin 5 metode: metoda mediei ponderate, metoda mediei simple, metoda medianei, metoda mediei geometrice şi metoda mediei simple prin excluderea valorilor maxime a coeficienţilor individuali determinaţi pentru fiecare perioadă de apariţiei a cazului asigurat;
f) pentru a obține rezultate mai exacte de dezvoltare a daunelor se va efectua o analiză bazată pe metode de regresie și aplicarea așa-numitului factor de „coadă” pentru a ține cont de evoluția daunelor achitate din afara triunghiurilor.
În cazul asigurătorilor care nu dispun de informații statistice suficiente, actuarul va decide care metodă de calcul a rezervei de daune va utiliza, argumentând metoda respectivă”.
11. Regulamentul se completează cu punctul 281 cu următorul cuprins:
„281. Mărimea Rezervei de daune neavizate aferentă daunelor survenite la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă și externă va constitui valoarea maximă obținută în rezultatul aplicării obligatorii a metodelor Chain Ladder, Bornhuetter-Ferguson și ratei daunei (cu rata daunelor finale – 60 %).”.
12. Punctul 31 va avea următorul cuprins:
„31. Rezerva riscurilor neexpirate pentru fiecare clasă de asigurare se calculează, utilizând rata operațională combinată, prin următoarea relaţie:
RRNi – rezerva riscurilor neexpirate calculată pentru fiecare clasă de asigurare;
RPNi – rezerva de prime necâştigate la data calculării RRNi;
RC – rata operațională combinată, care reprezintă profitabilitatea produselor de asigurare și se determină prin următoarea formulă:
RC = RD + Rcom + Rch,
în care:
RD = Daune apărute / Prime câștigate;
Rcom = Comisioane câștigate / Prime câștigate;
Rch = Cheltuieli administrative / Prime câștigate;
Daune apărute = DP +[(RDDN1 - RDDN0) + (RDN1 - RDN0)],
în care:
DP – daunele plătite în perioada de gestiune (exceptând regresele și recuperările);
RDDN1 – rezerva de daune declarată, dar nesoluționată la sfârșitul perioadei de gestiune;
RDDN0 – rezerva de daune declarată, dar nesoluționată la începutul perioadei de gestiune;
RDN1 – rezerva de daune neavizată la sfârșitul perioadei de gestiune;
RDN0 – rezerva de daune neavizată la începutul perioadei de gestiune;
Prime câștigate = PBS – (RPN1 - RPN0),
în care:
PBS –prima brută subscrisă în perioada de gestiune (exceptând rezilierile);
RPN1 – rezerva de primă necâștigată la sfârșitul perioadei de gestiune;
RPN0 – rezerva de primă necâștigată la începutul perioadei de gestiune;
Comisioane câștigate = Ccalc. – (DAC1 - DAC0),
în care:
Ccalc. – comisioanele calculate în perioada de gestiune;
DAC1 – cheltuielile de achiziție amânate la sfârșitul perioadei de gestiune;
DAC0 – cheltuielile de achiziție amânate la începutul perioadei de gestiune;
Cheltuieli administrative – totalitatea cheltuielilor asigurătorului (reasigurătorului) legate de activitatea operațională, cu excepția cheltuielilor de achiziție, care vor fi repartizate în baza primelor brute subscrise combinate cu numărul de polițe emise (exceptând riscurile cuprinse în clasele 5 și 11 din Anexa nr.1 la Legea nr.407/2006 cu privire la asigurări), utilizând sistemul de ponderare în funcţie de portofoliul asigurătorului”.
13. La punctul 67 subpunctul 1) la literele c) și d) și subpunctul 2) la literele c) și d), după cuvântul „acceptate” se completează cu cuvintele „și transmise”.
14. Punctul 68 se completează cu liniuța „ - date privind zona, țara în care s-a produs accidentul”, iar la liniuța 7, după textul „prima brută subscrisă” se completează cu textul „ , inclusiv în valută străină”.
II. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 01.02.2019, cu excepţia pct.4 care va intra în vigoare la data de 01.07.2019.
III. Asigurătorii (reasigurătorii) vor prezenta Autorității de supraveghere propriile reglementări interne privind constituirea și menținerea rezervelor tehnice în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
PREŞEDINTELE COMISIEI
NAŢIONALE A PIEŢEI FINANCIARE Valeriu CHIȚAN
Nr. 57/12. Chişinău, 28 decembrie 2018.
COMISIA NAŢIONALĂ A PIEŢEI FINANCIARE
HOTĂRĂŞTE:
I. Regulamentul privind rezervele tehnice de asigurare, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.1/5 din 11.01.2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.37-38, art.205), se modifică după cum urmează:HOTĂRĂŞTE:
1. Punctul 3 se completează la final cu textul:
„Calcularea rezervelor tehnice se realizează prudențial, fiabil și obiectiv, reieșind din riscul de subscriere, conform abordării realiste.”.
2. Punctul 9 va avea următorul cuprins:
„9. În cazurile în care contractul de asigurare prevede încasarea primelor şi plata despăgubirilor în valută străină, rezervele tehnice aferente sunt constituite şi menţinute în valută străină, calculul rezervei de prime se efectuează în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare, iar calculul rezervei de daună se efectuează în valuta în care urmează să se plătească despăgubirea. Rezervele tehnice în valută străină sunt recunoscute şi înregistrate în contabilitate în lei moldoveneşti, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data calculării rezervelor.”.
3. Regulamentul se completează cu punctele 101, 102, 103 și 104 cu următorul cuprins:
„101. Actuarul asigurătorului (reasigurătorului) este obligat să determine valoarea rezervelor tehnice prevăzute la pct.11 și pct.12 din prezentul Regulament care implică calcule actuariale. În scopul efectuării calculelor actuariale, asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să prezinte orice documente şi informaţii solicitate de actuar, necesare pentru efectuarea calculelor actuariale obligatorii, a concluziilor, și poartă răspundere pentru veridicitatea informației prezentate. Actuarul este responsabil de corectitudinea şi exactitatea calculelor actuariale, estimărilor şi concluziilor efectuate.
102. Actuarul realizează trimestrial și prezintă Autorității de supraveghere, concomitent cu rapoartele specializate, rezultatele testelor de adecvare a rezervelor tehnice prevăzute la pct.11 sbp.1) și 2) din prezentul Regulament.
Testele de adecvare se realizează în baza:
1) experiențelor anterioare (testul run-off) – pentru rezervele de daune nesoluționate, separat pentru fiecare clasă de asigurare; și
2) estimărilor actualizate ale fluxurilor de trezorerie viitoare (LAT – liability adequacy test) – pentru rezerva de prime necâștigate, pe total clase de asigurări, sau, în dependență de specificul riscurilor și estimărilor viitoare observate, pe clase de asigurări relevate.
103. Actuarul realizează anual și prezintă Autorității de supraveghere, concomitent cu rapoartele specializate, rezultatele testelor de adecvare a rezervelor tehnice prevăzute la pct.12 din prezentul Regulament.
104. În cazul în care, ca rezultat al testelor de adecvare realizate conform pct.102 sbp.1), se identifică o diferență negativă sistematică a experiențelor anterioare, asigurătorul procedează la ajustările necesare ale metodelor de calculare a rezervelor utilizate, cu informarea Autorității de supraveghere și suplinirea deficitului de rezerve înregistrat. În cazul în care, ca rezultat al testelor de adecvare realizate conform pct.102 sbp.2) și pct.103, se identifică o insuficiență de rezerve tehnice, actuarul calculează o rezervă suplimentară de riscuri neexpirate, respectiv, o rezervă matematică adițională.”.
4. La punctul 14, după textul „PBSi – prima brută subscrisă” se completează cu textul „Pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă, PBSi reprezintă prima brută subscrisă aferentă acestor asigurări, care nu poate fi mai mică decât prima de referință calculată de Autoritatea de supraveghere.”.
5. La punctul 17, textul „înregistrării în venituri a primei subscrise” se substituie cu textul „încasării primei brute subscrise și/sau data înregistrării la venituri”.
6. La punctul 22, litera „B” se completează la final cu textul „ , inclusiv anuitățile aferente indemnizațiilor de asigurare”.
7. La punctul 22, litera „C” cuvântul „soluționate” se substituie cu cuvântul „achitate”.
8. Punctul 24 va avea următorul cuprins:
„24. În cazul daunelor care sunt obiectele unor acţiuni în instanţa de judecată, Rezerva de daune declarate, dar nesoluţionate reprezintă valoarea daunelor nesoluţionate conform pretenţiilor reclamantului, înaintate în baza actelor de evaluare a prejudiciilor întocmite sub răspunderea persoanelor îndreptăţite să emită astfel de acte, la care se adaugă valoarea estimată a cheltuielilor de judecată, penalităților și dobânzilor de întârziere şi care nu pot fi mai mare decît suma asigurată. În cazul în care reclamantul nu prezintă un act de evaluare, asigurătorul calculează Rezerva de daună declarată, dar nesoluţionată în baza estimărilor dispuse de el, întemeiate prin acte de evaluare întocmite de experți judiciari. Valoarea Rezervei de daune declarate, dar nesoluţionate astfel constituită se menţine până la pronunţarea hotărârii definitive şi irevocabile a instanţei. O valoare adiţională rezervei se creează imediat şi atunci când asigurătorul posedă informaţii precum că sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru soluţionarea daunelor finale.”.
9. Regulamentul se completează cu punctul 251 cu următorul cuprins:
„251. În lipsa informaţiei în notificări sau alte documente din partea regularizatorului din străinătate cu privire la mărimea preliminară a valorii daunei solicitate sau a rezervei de daune declarate, dar nesoluţionate, asigurătorul (reasigurătorul) utilizează dauna medie calculată în baza datelor statistice pentru despăgubirile achitate de către asigurătorii care dețin licență pentru asigurările de răspundere civilă auto externă (Carte Verde) în Sistemul Carte Verde diferențiate în funcție de zona de asigurare, pe teritoriul căreia s-a produs evenimentul asigurat, înregistrate pentru ultimele 12 luni.
Dauna medie pentru tipul de asigurare Carte Verde se determină aplicând formula:
în care:
– dauna medie aferentă zonei de asigurare i;
Di- valoarea totală a despăgubirilor şi indemnizaţiilor achitate de către asigurătorii care dețin licență pentru asigurările Carte Verde, pentru zona de asigurare i, exceptând daunele mari, care reprezintă daune cu valori de peste 250,0 mii Euro;
ni- numărul total al daunelor şi indemnizaţiilor achitate de către asigurătorii care detin licență pentru asigurările Carte Verde, pentru zona de asigurare i;
BNAA calculează anual dauna medie pentru asigurarea Carte Verde, pentru fiecare zonă de asigurare, până la data de 25 februarie a anului următor celui de gestiune şi remite pentru informare Autorităţii de supraveghere. Dauna medie calculată conform formulei specificate se aduce la cunoștința asigurătorilor emitenți de Carte Verde, se publică pe pagina web oficială a BNAA și se aplică începând cu această dată.”.
10. Punctul 28 va avea următorul cuprins:
„28. La determinarea Rezervei de daune neavizate, în dependență de disponibilitatea istoricului de daune al asigurătorului, pot fi aplicate următoarele metode statistice:
- metoda dezvoltării daunelor (metoda Chain Ladder);
- metoda Bornhuetter-Ferguson;
- metoda costului mediu per daună;
- metoda ratei daunei;
- combinații sau variații ale acestor metode.
În procesul de calcul al Rezervei de daune neavizate se vor respecta următoarele cerințe:
a) să utilizeze informaţie statistică trimestrială, pentru cel puţin ultimele douăzeci trimestre anterioare perioadei de gestiune, aferentă daunelor plătite şi rezervelor de daune declarate, dar nesoluţionate (daune apărute), înregistrate în cel puţin ultimele douăzeci trimestre anterioare datei de calculare a acestei rezerve;
b) din informaţia statistică utilizată la calculul rezervei de daune neavizate se exclude, dacă există, valoarea regreselor şi recuperărilor, precum şi a daunelor pentru care asigurătorul a prezentat dovada legală de respingere a acestora la plată;
c) cheltuielile de administrare şi alte cheltuieli de soluţionare a daunelor trebuie să fie incluse în valoarea finală a Rezervei de daune neavizate. Aceste cheltuieli vor include valoarea calculată de 3% (trei procente) din valoarea Rezervei de daune neavizate care rezultă din calculele actuariale sau, după caz, valoarea estimată preventiv a cheltuielilor de constatare, evaluare şi soluţionare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane (experţi independenţi);
d) daunele cu valori foarte mari pot fi excluse în condiţiile în care actuarul consideră că o abordare prudenţială a estimărilor ar impune neincluderea acestora în informaţia statistică folosită la calculul Rezervelor de daune neavizate sau ajustarea lor prin prisma coeficienţilor de dezvoltare a daunelor. În acest caz, actuarul este obligat să păstreze separat registrul daunelor mari excluse şi să prezinte o notă separată care să conțină motivele excluderii sau corectării acestor date;
e) coeficienţii de dezvoltare a daunelor se vor calcula prin cel puţin 5 metode: metoda mediei ponderate, metoda mediei simple, metoda medianei, metoda mediei geometrice şi metoda mediei simple prin excluderea valorilor maxime a coeficienţilor individuali determinaţi pentru fiecare perioadă de apariţiei a cazului asigurat;
f) pentru a obține rezultate mai exacte de dezvoltare a daunelor se va efectua o analiză bazată pe metode de regresie și aplicarea așa-numitului factor de „coadă” pentru a ține cont de evoluția daunelor achitate din afara triunghiurilor.
În cazul asigurătorilor care nu dispun de informații statistice suficiente, actuarul va decide care metodă de calcul a rezervei de daune va utiliza, argumentând metoda respectivă”.
11. Regulamentul se completează cu punctul 281 cu următorul cuprins:
„281. Mărimea Rezervei de daune neavizate aferentă daunelor survenite la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto internă și externă va constitui valoarea maximă obținută în rezultatul aplicării obligatorii a metodelor Chain Ladder, Bornhuetter-Ferguson și ratei daunei (cu rata daunelor finale – 60 %).”.
12. Punctul 31 va avea următorul cuprins:
„31. Rezerva riscurilor neexpirate pentru fiecare clasă de asigurare se calculează, utilizând rata operațională combinată, prin următoarea relaţie:
RRNi = RPNi * max (RC PROGN i -1;0),
în care:RRNi – rezerva riscurilor neexpirate calculată pentru fiecare clasă de asigurare;
RPNi – rezerva de prime necâştigate la data calculării RRNi;
RC – rata operațională combinată, care reprezintă profitabilitatea produselor de asigurare și se determină prin următoarea formulă:
RC = RD + Rcom + Rch,
în care:
RD = Daune apărute / Prime câștigate;
Rcom = Comisioane câștigate / Prime câștigate;
Rch = Cheltuieli administrative / Prime câștigate;
Daune apărute = DP +[(RDDN1 - RDDN0) + (RDN1 - RDN0)],
în care:
DP – daunele plătite în perioada de gestiune (exceptând regresele și recuperările);
RDDN1 – rezerva de daune declarată, dar nesoluționată la sfârșitul perioadei de gestiune;
RDDN0 – rezerva de daune declarată, dar nesoluționată la începutul perioadei de gestiune;
RDN1 – rezerva de daune neavizată la sfârșitul perioadei de gestiune;
RDN0 – rezerva de daune neavizată la începutul perioadei de gestiune;
Prime câștigate = PBS – (RPN1 - RPN0),
în care:
PBS –prima brută subscrisă în perioada de gestiune (exceptând rezilierile);
RPN1 – rezerva de primă necâștigată la sfârșitul perioadei de gestiune;
RPN0 – rezerva de primă necâștigată la începutul perioadei de gestiune;
Comisioane câștigate = Ccalc. – (DAC1 - DAC0),
în care:
Ccalc. – comisioanele calculate în perioada de gestiune;
DAC1 – cheltuielile de achiziție amânate la sfârșitul perioadei de gestiune;
DAC0 – cheltuielile de achiziție amânate la începutul perioadei de gestiune;
Cheltuieli administrative – totalitatea cheltuielilor asigurătorului (reasigurătorului) legate de activitatea operațională, cu excepția cheltuielilor de achiziție, care vor fi repartizate în baza primelor brute subscrise combinate cu numărul de polițe emise (exceptând riscurile cuprinse în clasele 5 și 11 din Anexa nr.1 la Legea nr.407/2006 cu privire la asigurări), utilizând sistemul de ponderare în funcţie de portofoliul asigurătorului”.
13. La punctul 67 subpunctul 1) la literele c) și d) și subpunctul 2) la literele c) și d), după cuvântul „acceptate” se completează cu cuvintele „și transmise”.
14. Punctul 68 se completează cu liniuța „ - date privind zona, țara în care s-a produs accidentul”, iar la liniuța 7, după textul „prima brută subscrisă” se completează cu textul „ , inclusiv în valută străină”.
II. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 01.02.2019, cu excepţia pct.4 care va intra în vigoare la data de 01.07.2019.
III. Asigurătorii (reasigurătorii) vor prezenta Autorității de supraveghere propriile reglementări interne privind constituirea și menținerea rezervelor tehnice în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
PREŞEDINTELE COMISIEI
NAŢIONALE A PIEŢEI FINANCIARE Valeriu CHIȚAN
Nr. 57/12. Chişinău, 28 decembrie 2018.