OMFC48/2019
ID intern unic:  379907
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL FINANŢELOR
ORDIN Nr. 48
din  12.03.2019
cu privire la aprobarea modificărilor la
Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013
Publicat : 22.03.2019 în Monitorul Oficial Nr. 101-107     art Nr : 528     Data intrarii in vigoare : 01.01.2020
    În temeiul art.8 alin.(1) lit.b) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22) și în scopul transpunerii Directivei 2013/34/EU din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 182/19 din 29 iunie 2013, și  perfecționării conținutului Standardelor Naționale de Contabilitate,
ORDON:
    1. Se aprobă modificările la Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, conform anexei.
    2. Se abrogă Ordinul ministrului finanțelor cu privire la modul de contabilizare a cheltuielilor aferente schimbului anvelopelor şi acumulatoarelor la mijloacele de transport nr.87/2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4 art.1).
    3. Prezentul ordin intră în vigoare la 1 ianuarie 2020.

    MINISTRUL FINANȚELOR                                          Ion CHICU

    Nr. 48. Chişinău, 12 martie 2019.


 Anexă
la Ordinul ministrului finanțelor
nr.48 din 12 martie 2019

MODIFICĂRI
la Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013
    Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013 privind aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.177–181, art.1224), se modifică după cum urmează:
    1. Din pct.1 subpct.1) al ordinului se exclude sintagma „SNC Investiţii imobiliare”.
    2. STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE” se expune în redacția:
STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE
„PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE”
    Introducere
    1. Prezentul standard este elaborat în baza Directivei 2013/34/UE, Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară, IAS1 „Prezentarea situaţiilor financiare” şi IAS7 „Situaţia fluxurilor de trezorerie”.
    Obiectiv
    2. Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea formatelor şi a modului de întocmire a situaţiilor financiare individuale (în continuare – situaţii financiare).
    Domeniu de aplicare
    3. Prezentul standard reglementează modul de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare complete, simplificate şi prescurtate ale entităţilor care aplică Standardele Naţionale de Contabilitate.
    4. Prezentul standard nu reglementează modul de întocmire a situaţiilor financiare ale:
    1) entităţilor de interes public şi altor entităţi care aplică IFRS (IAS1 „Prezentarea situaţiilor financiare” şi IAS7 „Situaţia fluxurilor de trezorerie”);
    2) organizaţiilor necomerciale şi reprezentanţelor entităţilor nerezidente (Indicaţii metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale și reprezentanțele entităților nerezidente);
    3) autorităților/instituţiilor bugetare (Norme stabilite de Ministerul Finanţelor);
    4) asociaţiilor de economii şi împrumut (Indicaţii metodice privind particularităţile contabilităţii şi prezentării informațiilor în situaţiile financiare ale asociaţiilor de economii şi împrumut).
    Definiţii
    5. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:
    Fluxuri de numerar – intrări şi/sau ieşiri de mijloace şi documente băneşti.
    Modificări de capital propriu – majorări şi diminuări ale elementelor de capital propriu.
    Performanţă financiară – relaţia dintre veniturile şi cheltuielile entităţii prezentate în situaţia de profit şi pierdere.
    Poziţie financiară – relaţia dintre activele, capitalul propriu şi datoriile entităţii prezentate în bilanţ/bilanţul prescurtat.
    Valoare contabilă – valoare la care un activ este recunoscut în bilanţ/bilanţul prescurtat după deducerea amortizării şi pierderilor din depreciere cumulate.
    Scopul şi componenţa situaţiilor financiare
    6. Situaţiile financiare au drept scop prezentarea informaţiilor utile în luarea deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii (asociaţii, acţionarii, fondatorii, membrii), creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop situaţiile financiare oferă informaţii despre:
    1) active;
    2) capital propriu;
    3) datorii;
    4) venituri şi cheltuieli;
    5) fluxuri de numerar.
    7. În funcţie de categoriile de entităţi prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare şi necesităţile informaţionale proprii, entitatea poate întocmi:
    1) situaţii financiare complete; sau
    2) situaţii financiare simplificate; sau
    3) situaţii financiare prescurtate.
    8. Situaţiile financiare complete includ:
    a) bilanţul;
    b) situaţia de profit şi pierdere;
    c) situaţia modificărilor capitalului propriu;
    d) situaţia fluxurilor de numerar;
    e) nota explicativă.
    9. Situaţiile financiare simplificate includ:
    a) bilanţul;
    b) situaţia de profit şi pierdere;
    c) nota explicativă.
    10. Situaţiile financiare prescurtate includ:
    a) bilanţul prescurtat;
    b) situaţia de profit şi pierdere prescurtată;
    c) nota explicativă.
Formatele şi conţinutul situaţiilor financiare
Reguli generale
    11. Situaţiile financiare constituie un set unitar şi se întocmesc pentru fiecare perioadă de gestiune conform formatelor din anexele la prezentul standard.
    12. Situaţiile financiare se întocmesc în conformitate cu prevederile generale prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare.
    13. Informaţiile din situaţiile financiare trebuie să corespundă caracteristicilor calitative fundamentale şi amplificatoare prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare.
    14. Situaţiile financiare se întocmesc în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii pentru confirmarea existenţei şi stării activelor, capitalului propriu şi datoriilor.
    15. Situaţiile financiare trebuie identificate şi separate de alte informaţii prezentate în acelaşi document, de exemplu, în raportul anual al entităţii sau în prospectul de emisiuni a valorilor mobiliare.
    16. Entitatea trebuie să identifice în mod clar situaţiile financiare şi să evidenţieze următoarele informaţii:
    1) denumirea entităţii şi alte elemente de identificare;
    2) data raportării sau perioada acoperită de situaţiile financiare;
    3) activitatea de bază;
    4) forma de proprietate;
    5) forma juridică de organizare;
    6) unitatea de măsură.
    17. Erorile depistate la întocmirea situaţiilor financiare se corectează în conformitate cu SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”.
    18. Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele etape:
    1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală a activelor, capitalului propriu şi datoriilor, decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate aferente perioadei de gestiune, determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs valutar, întocmirea înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi datoriilor pe termen lung, închiderea conturilor de gestiune etc.;
    2) completarea formatelor situaţiilor financiare;
    3) întocmirea notei explicative la situaţiile financiare;
    4) aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
    5) reformarea bilanţului/bilanțului prescurtat.
Bilanţul/Bilanţul prescurtat
Generalităţi
    19. Bilanţul/bilanţul prescurtat prezintă poziţia financiară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor existente la data raportării privind:
    1) activele – resurse economice identificabile şi controlabile de către entitate ce provin din fapte economice trecute din a căror utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii economice;
    2) capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea datoriilor;
    3) datoriile – obligaţii actuale ale entităţii provenite din fapte economice trecute a căror stingere contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de beneficii economice.
    20. În bilanţ/bilanţul prescurtat totalul activelor este echivalent cu suma totalurilor capitalului propriu, datoriilor şi provizioanelor.
    21. Activele sînt prezentate în bilanţ/bilanțul prescurtat în ordinea creşterii lichidităţii acestora, iar datoriile în baza creşterii exigibilităţii.
    22. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de destinaţia acestora (de exemplu, avansurile acordate pentru procurarea activelor imobilizate se reflectă în componenţa acestor active indiferent de termenul de acordare a avansurilor).
    23. Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din structura bilanţului/bilanţului prescurtat, relația sa cu alte elemente se prezintă în nota explicativă la situaţiile financiare.
    24. În funcţie de gradul de lichiditate, activele se divizează în:
    1) active circulante, care reprezintă activele ce se aşteaptă să fie consumate în ciclul normal de activitate, vîndute sau primite în termen de 12 luni sau care reprezintă numerar;
    2) active imobilizate, care cuprind toate celelalte active, cu excepţia celor circulante.
    25. Ciclul normal de activitate al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre momentul achiziţionării activelor care sînt destinate procesării şi momentul transformării lor în numerar. Cînd pentru o entitate acest ciclu nu este clar, durata lui se consideră 12 luni. Stocurile care sînt vîndute, consumate, procesate şi creanţele care sînt achitate ca parte a ciclului normal de activitate într-o perioadă ce depăşeşte 12 luni din data raportării, se consideră active circulante (de exemplu, materia primă, materialele, producţia în curs de execuţie care necesită maturare şi păstrare la entitatea de vinificaţie, fructele şi sucurile sulfitate sau congelate la entitatea de conserve).
    26. În funcţie de gradul exigibilităţii, datoriile se împart în:
    1) datorii curente, care includ datoriile ce se aşteaptă să fie achitate sau decontate în termen de 12 luni din data raportării;
    2) datoriile pe termen lung, care cuprind toate celelalte datorii, cu excepţia celor curente.
    27. Datoriile comerciale şi cele faţă de angajaţi care sînt înregistrate ca parte componentă a ciclului normal de activitate sînt datorii curente, chiar dacă ele sînt exigibile într-un termen ce depăşeşte 12 luni din data raportării.
    28. La data raportării entitatea determină cota curentă a activelor imobilizate şi a datoriilor pe termen lung, care se reflectă în bilanţ/bilanțul prescurtat, respectiv în componența activelor circulante și/sau datoriilor curente.
    29. Creanţele, numerarul şi datoriile în valută străină se recalculează şi se reflectă în bilanţ/bilanţul prescurtat în conformitate cu SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
Bilanţul
    30. Bilanţul se întocmeşte conform formatului prezentat în anexa 1 la prezentul standard.
Active
    31. În rîndul 010 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie” se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale procurate sau aflate în procesul de creare şi de pregătire pentru utilizarea prestabilită, precum şi a imobilizărilor necorporale interconexate cu alte imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru utilizare după destinaţie, determinată în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    32. În rîndul 020 „Imobilizări necorporale în exploatare” se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale transmise în exploatare, determinată conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”. În rîndurile 021–024 se prezintă valoarea contabilă a claselor de imobilizări necorporale: concesiuni, licenţe şi mărci; drepturi de autor şi titluri de protecţie; programe informatice şi alte imobilizări necorporale.
    33. În rîndul 030 „Fond comercial” se indică valoarea contabilă a fondului comercial care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    34. În rîndul 040 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” se reflectă suma avansurilor pe termen lung şi curente acordate pentru achiziţiile de imobilizări necorporale.
    35. În rîndul 050 „Total imobilizări necorporale” se indică valoarea totală a imobilizărilor necorporale, determinată prin relaţia: rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040.
    36. În rîndul 060 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor corporale intrate sau aflate în procesul de creare şi de pregătire pentru a fi utilizate în calitate de mijloace fixe, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    37. În rîndul 070 „Terenuri” se reflectă valoarea contabilă a terenurilor proprii, primite în leasing financiar şi/sau în gestiune economică aflate în procesul de pregătire pentru utilizare după destinaţie şi în exploatare, precum şi valoarea drepturilor de utilizare a terenurilor.
    38. În rîndul 080 „Mijloace fixe” se reflectă valoarea contabilă a mijloacelor fixe proprii, primite în leasing financiar şi/sau în gestiune economică aflate în exploatare, inclusiv valoarea drepturilor de utilizare a clădirilor, determinată conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”. În rîndurile 081–086 se prezintă valoarea contabilă a claselor de mijloace fixe: clădiri; construcţii speciale; maşini, utilaje şi instalaţii tehnice; mijloace de transport; inventar şi mobilier şi alte mijloace fixe.
    Exemplul 1. O entitate la data raportării dispune de următoarele informaţii:
    - costul de intrare a mijloacelor fixe – 4500000 lei, inclusiv a clădirilor – 2500000 lei, a inventarului şi mobilierului – 2000000 lei;
    - amortizarea cumulată – 870000 lei, inclusiv a clădirilor – 570000 lei, a inventarului şi mobilierului – 300000 lei;
    - pierderile din deprecierea clădirilor – 390000 lei.
    Conform politicilor contabile, evaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale se efectuează conform modelului bazat pe cost.
    În baza datelor din exemplu, entitatea va reflecta în rîndul 080 „Mijloace fixe” din bilanţ valoarea contabilă totală a mijloacelor fixe în sumă de 3240000 lei (4500000 lei – 870000 lei – 390000 lei), iar în rîndul 081 – valoarea contabilă a clădirilor în mărime de 1540000 lei (2500000 lei – 570000 lei – 390000 lei) şi rîndul 085 – valoarea contabilă a inventarului şi mobilierului în mărime de 1700000 lei (2000000 lei – 300000 lei).
    39. În rîndul 090 „Resurse minerale” se reflectă valoarea contabilă a resurselor minerale, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    40. În rîndul 100 „Active biologice imobilizate” se reflectă valoarea contabilă a animalelor de muncă şi productive (taurii, caii de tracţiune, vacile, ovinele, porcinele, caprinele etc.), plantaţiilor perene (livezile, viile, pepinierele viticole şi pomicole etc.) în curs de execuţie şi în exploatare, care se determină în conformitate cu SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”.
    41. În rîndul 110 „Investiţii imobiliare” se reflectă valoarea contabilă a investiţiilor imobiliare, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    42. În rîndul 120 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” se reflectă suma avansurilor pe termen lung şi curente acordate pentru achiziţiile (procurarea, crearea/construcţia etc.) imobilizărilor corporale.
    43. În rîndul 130 „Total imobilizări corporale” se indică valoarea totală a imobilizărilor corporale, determinată prin relaţia: rd.060 + rd.070 + rd.080 + rd.090 + rd.100 + rd.110 + rd.120.
    44. În rîndurile 140 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate” şi 150 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate” se înscrie suma valorilor mobiliare, cotelor de participaţie, împrumuturilor acordate şi a altor investiţii financiare cu durata de achitare (deţinere probabilă) mai mare de 12 luni în părţi neafiliate şi afiliate, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare” şi SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”. În rîndurile 151–154 se prezintă respectiv valoarea acţiunilor şi cotelor de participaţie, împrumuturilor acordate, inclusiv celor aferente intereselor de participare şi a altor investiţii financiare pe termen lung în părţile afiliate.
    45. În rîndul 160 „Total investiţii financiare pe termen lung” se indică valoarea totală a investiţiilor financiare pe termen lung, determinată prin relaţia: rd.140 + rd.150.
    46. În rîndurile 170 „Creanţe comerciale pe termen lung”, 180 „Creanţe ale părţilor afiliate” şi 190 „Alte creanţe pe termen lung” se reflectă sumele creanţelor părţilor neafiliate şi afiliate cu termenul de stingere ce depăşeşte 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”. În rîndul 181 „Creanţe aferente intereselor de participare” se prezintă suma creanţelor aferente intereselor de participare.
    47. În rîndul 200 „Cheltuieli anticipate pe termen lung” se înscrie suma cheltuielilor suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare şi/sau depăşesc pragul de semnificaţie stabilit în politicile contabile ale entităţii şi urmează a fi decontate pe parcursul unei perioade mai mari de 12 luni din data raportării.
    48. În rîndul 210 „Alte active imobilizate” se reflectă valoarea altor active cu termenul de deţinere (utilizare/decontare) mai mare de 12 luni, care nu au fost incluse în rîndurile 010–200.
    49. În rîndul 220 „Total creanţe pe termen lung şi alte active imobilizate” se indică valoarea totală a creanţelor pe termen lung şi a altor active imobilizate, determinată prin relaţia: rd.170 + rd.180 + rd.190 + rd.200 + rd.210.
    50. În rîndul 230 „Total active imobilizate” se indică valoarea totală a activelor imobilizate, determinată prin relaţia: rd.050 + rd.130 + rd.160 + rd.220.
    51. În rîndurile 240 „Materiale şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 250 „Active biologice circulante”, 260 „Producţia în curs de execuţie” şi 270 „Produse şi mărfuri” se înscrie valoarea contabilă a categoriilor respective de stocuri, care se determină în conformitate cu SNC „Stocuri” şi SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”.
    52. În rîndul 280 „Avansuri acordate pentru stocuri” se reflectă suma avansurilor pe termen lung şi curente acordate pentru procurarea/fabricarea stocurilor şi pentru serviciile aferente intrării stocurilor.
    53. În rîndul 290 „Total stocuri” se indică valoarea totală a stocurilor, determinată prin relaţia: rd.240 + rd.250 + rd.260 + rd.270 + rd.280.
    54. În rîndul 300 „Creanţe comerciale curente” se înscrie valoarea netă a creanţelor curente ale cumpărătorilor şi clienţilor neafiliaţi din ţară şi din străinătate, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
    Exemplul 2. O entitate la data raportării dispune de următoarele date: creanţele cumpărătorilor şi clienţilor din ţară – 658000 lei, din străinătate – 392000 lei, suma provizioanelor (corecţiilor) pentru creanţele compromise – 45000 lei.
    Conform datelor din exemplu, entitatea reflectă în rîndul 300 „Creanţe comerciale” din bilanţ suma de 1005000 lei (658000 lei + 392000 lei – 45000 lei).
    55. În rîndul 310 „Creanţe ale părţilor afiliate curente” se reflectă suma creanţelor curente ale debitorilor afiliaţi din ţară şi străinătate, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare” şi SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”. În rîndul 311 se prezintă suma creanţelor curente aferente intereselor de participare.
    56. În rîndurile 320 „Creanţe ale bugetului” şi 330 „Creanţe ale personalului” se reflectă suma creanţelor bugetului şi personalului, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
    57. În rîndul 340 „Alte creanţe curente” se înscrie suma creanţelor privind leasingul (arenda/locaţiunea), dobînzile, redevenţele şi alte venituri calculate, creanţelor preliminate, creanţelor companiilor de asigurare privind despăgubirile, creanţelor organelor de asigurări sociale, creanţelor privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute şi creanţelor privind alte operaţiuni.
    58. În rîndul 350 „Cheltuieli anticipate curente” se înscrie suma cheltuielilor suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare şi/sau depăşesc pragul de semnificaţie stabilit în politicile contabile ale entităţii şi urmează a fi decontate pe parcursul unei perioade nu mai mare de 12 luni din data raportării.
    59. În rîndul 360 „Alte active circulante” valoarea contabilă a altor active circulante care nu au fost incluse în rîndurile 240–350.
    60. În rîndul 370 „Total creanţe curente şi alte active circulante” se indică valoarea totală a creanţelor şi a altor active cu termenul de stingere (deţinere probabilă) nu mai mare de 12 luni, determinată prin relaţia: rd.300 + rd.310 + rd.320 + rd.330 + rd.340 + rd.350 + rd.360.
    61. În rîndurile 380 „Investiţii financiare curente în părţi neafiliate” şi 390 „Investiţii financiare curente în părţi afiliate” se înscrie suma valorilor mobiliare, cotelor de participaţie, împrumuturilor acordate şi a altor investiţii financiare cu durata de achitare (deţinere probabilă) nu mai mare de 12 luni în părţi neafiliate şi afiliate care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare” şi SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”. În rîndurile 391–394 se prezintă, respectiv, valoarea acţiunilor şi cotelor de participaţie deţinute în părțile afiliate, suma împrumuturilor acordate părților afiliate, suma împrumuturilor aferente intereselor de participare şi valoarea altor investiţii financiare curente în părţile afiliate.
    62. În rîndul 400 „Total investiţii financiare curente” se indică valoarea totală a investiţiilor financiare curente, determinată prin relaţia: rd.380 + rd.390.
    63. În rîndul 410 „Numerar şi documente băneşti” se înscrie suma totală a numerarului în monedă naţională şi valută străină din casierie şi la conturile curente, a numerarului la alte conturi bancare, în expediţie şi valoarea documentelor băneşti (timbrelor de acciz, mărcilor poştale, biletelor de călătorie, biletelor de tratament şi odihnă etc.).
    64. În rîndul 420 „Total active circulante” se reflectă valoarea totală a activelor circulante, determinată prin relaţia: rd.290 + rd.370 + rd.400 + rd.410.
    65. În rîndul 430 „Total active” se înscrie valoarea totală a activelor imobilizate şi circulante ale entităţii, determinată prin relaţia: rd.230 + rd.420.
Capital propriu
    66. În rîndul 440 „Capital social” se înscrie valoarea părţilor sociale (cotelor de participaţie, acţiunilor proprii şi altor instrumente de capital propriu) indicată în actele de constituire ale entităţii şi/sau în alte documente prevăzute de legislaţie.
    67. În rîndul 450 „Capital nevărsat” se indică între paranteze suma creanţelor proprietarilor aferente aporturilor la capitalul social la constituirea entităţii şi contribuţiilor suplimentare pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi.
    68. În rîndul 460 „Capital neînregistrat” se reflectă valoarea nominală a acţiunilor emise la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, care încă nu au fost înregistrate la Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi valoarea aporturilor proprietarilor aferente majorării capitalului social pînă la înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire ale entităţii.
    69. În rîndul 470 „Capital retras” se indică între paranteze valoarea de retragere a părţilor sociale achiziţionate, răscumpărate sau dobîndite în alt mod de către entitate de la proprietarii săi.
    70. În rîndul 480 „Patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate” se reflectă valoarea patrimoniului primit de la stat conform actelor de constituire și/sau alte documente prevăzute de legislație, cu excepția patrimoniului înregistrat în componența capitalului social.
    71. În rîndul 490 „Total capital social și neînregistrat” se reflectă suma totală a capitalului social și neînregistrat, determinată prin relaţia: rd.440 + rd.450 + rd.460 + rd.470+ rd.480.
    72. În rîndul 500 „Prime de capital” se înscrie excedentul dintre valoarea efectivă a aporturilor proprietarilor în capitalul social şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi excedentul dintre valoarea de retragere şi valoarea nominală sau de înstrăinare a părţilor sociale proprii retrase şi ulterior anulate sau înstrăinate.
    73. În rîndurile 510 „Capital de rezervă”, 520 „Rezerve statutare” şi 530 „Alte rezerve” se reflectă, respectiv, suma rezervelor constituite pe seama profitului net conform prevederilor legislaţiei, statutului entităţii şi deciziilor adunării generale a proprietarilor sau a altui organ de conducere împuternicit al entităţii.
    74. În rîndul 540 „Total rezerve” se reflectă suma totală a rezervelor, determinată prin relaţia: rd.510 + rd.520 + rd.530.
    75. În rîndul 550 „Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi” se înscrie suma corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi depistate în perioada de gestiune: profitul – cu înregistrare obişnuită, pierderea – cu semnul minus (între paranteze), determinat conform SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”.
    76. În rîndul 560 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” se reflectă suma profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi care se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
    77. În rîndul 570 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se înscrie suma profitului net (pierderii nete – între paranteze) al perioadei de gestiune, care se determină în situaţia de profit şi pierdere.
    78. În rîndul 580 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” se reflectă între paranteze suma profitului utilizat al perioadei de gestiune pentru plata dividendelor, constituirea rezervelor şi în alte scopuri prevăzute de legislaţie, de statut sau stabilite prin deciziile organului de conducere împuternicit al entităţii.
    79. În rîndul 590 „Total profit (pierdere)” se reflectă suma totală a profitului (pierderii), determinată prin relaţia: rd.550 + rd.560 + rd.570 + rd.580.
    80. În rîndul 600 „Rezerve din reevaluare” se reflectă suma surplusului de reevaluare a imobilizărilor corporale, care se determină conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    81. În rîndul 610 „Alte elemente de capital propriu” se reflectă valoarea subvenţiilor aferente activelor primite de către entităţile cu proprietate publică de la Guvern și alte autorităţi ale administraţiei publice, decontate (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) şi suma altor elemente de capital propriu neincluse în rîndurile 440–590.
    82. În rîndul 620 „Total capital propriu” se înscrie totalul elementelor de capital propriu, determinat prin relaţia: rd.490 + rd.500 +.rd.540 + rd.590 + rd.600 + rd.610.
Datorii
    83. În rîndul 630 „Credite bancare pe termen lung” se reflectă suma totală a creditelor bancare primite pe un termen mai mare de 12 luni din data raportării.
    84. În rîndul 640 „Împrumuturi pe termen lung” se reflectă suma totală a împrumuturilor primite pe un termen mai mare de 12 luni din data raportării. În rîndurile 641–643 se prezintă împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, inclusiv din emisiunea obligaţiunilor convertibile, şi alte împrumuturi pe termen lung.
    85. În rîndul 650 „Datorii comerciale pe termen lung” se înscrie suma datoriilor pe termen lung aferente contractelor de leasing financiar, vînzărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi altor operaţiuni, care se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii” şi SNC „Contracte de leasing”.
    86. În rîndul 660 „Datorii faţă de părţile afiliate pe termen lung” se reflectă suma datoriilor faţă de entitățile-fiice, asociate, societăţile civile şi alte părţi afiliate a căror componenţă se determină în conformitate cu SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”. În rîndul 661 se prezintă suma datoriilor aferente intereselor de participare.
    87. În rîndul 670 „Avansuri primite pe termen lung” se reflectă suma avansurilor primite în contul livrărilor ulterioare de bunuri şi servicii cu termenul de achitare mai mare de 12 luni.
    88. În rîndul 680 „Venituri anticipate pe termen lung” se indică sumele primite (calculate) în perioada de gestiune curentă, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente pe parcursul unei perioade mai mari de 12 luni, cu excepţia veniturilor anticipate aferente subvenţiilor privind activele primite de entităţile cu proprietate publică de la Guvern și alte autorităţi ale administraţiei publice, care se decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) la alte elemente de capital propriu.
    89. În rîndul 690 „Alte datorii pe termen lung” se reflectă suma finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială, datoriilor privind bunurile primite în gestiune economică şi altor datorii cu termenul de stingere (decontare) mai mare de 12 luni din data raportării.
    90. În rîndul 700 „Total datorii pe termen lung” se reflectă suma totală a datoriilor pe termen lung ale entităţii, determinată prin relaţia: rd.630 + rd.640 + rd.650 + rd.660 + rd.670 + rd.680+ rd.690.
    91. În rîndul 710 „Credite bancare pe termen scurt” se indică suma creditelor bancare primite, inclusiv dobînzile aferente, cu termenul de rambursare nu mai mare de 12 luni din data raportării.
    92. În rîndul 720 „Împrumuturi pe termen scurt” se reflectă suma împrumuturilor primite, inclusiv dobînzile aferente, cu termenul de rambursare nu mai mare de 12 luni din data raportării. În rîndurile 721–723 se prezintă suma împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, inclusiv din emisiunea obligaţiunilor convertibile, şi a altor împrumuturi pe termen scurt.
    93. În rîndul 730 „Datorii comerciale curente” se înscrie suma datoriilor entităţii faţă de furnizori privind bunurile procurate sau luate în leasing şi serviciile primite care urmează a fi achitate sau trecute în cont în termen de 12 luni din data raportării.
    94. În rîndul 740 „Datorii faţă de părţile afiliate curente” se indică suma datoriilor curente ale entităţii faţă de părţile afiliate. În rîndul 741 se prezintă suma datoriilor aferente intereselor de participare.
    95. În rîndul 750 „Avansuri primite curente” se înscrie suma avansurilor primite pe un termen nu mai mare de 12 luni din data raportării în contul livrărilor ulterioare de bunuri şi servicii.
    96. În rîndul 760 „Datorii faţă de personal” se reflectă suma datoriilor entităţii faţă de personal privind retribuirea muncii şi alte operaţiuni (de exemplu, datoriile aferente delegărilor şi compensarea unor cheltuieli fără primirea avansului, utilizării bunurilor personale în scopuri de serviciu).
    97. În rîndul 770 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale” se indică suma datoriilor entităţii faţă de organele de asigurări sociale şi medicale (inclusiv şi cele individuale), determinate conform legislaţiei.
    98. În rîndul 780 „Datorii faţă de buget” se înregistrează suma datoriilor faţă de buget privind impozitele şi taxele, precum şi sancţiunile aferente, determinate în conformitate cu legislaţia.
    99. În rîndul 790 „Datorii faţă de proprietari” se înscrie suma datoriilor entităţii privind dividendele calculate şi alte operaţiuni aferente decontărilor cu proprietarii.
    100. În rîndul 800 „Venituri anticipate curente” se reflectă suma veniturilor anticipate, care urmează a fi decontate la venituri curente în următoarele 12 luni, cu excepţia veniturilor anticipate aferente subvenţiilor privind activele primite de entităţile cu proprietate publică de la Guvern și alte autorităţi ale administraţiei publice, care se decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) la alte elemente de capital propriu.
    101. În rîndul 810 „Alte datorii curente” se înscrie suma finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială curente, datoriilor preliminate, datoriilor privind asigurarea bunurilor şi persoanelor, datoriilor privind bunurile primite în gestiune economică, datoriilor privind sancţiunile comerciale şi altor datorii cu termenul de stingere (decontare) nu mai mare de 12 luni din data raportării.
    102. În rîndul 820 „Total datorii curente” se înscrie suma totală a datoriilor curente ale entităţii, determinată prin relaţia: rd.710 + rd.720 + rd.730 + rd.740 + rd.750 + rd.760 + rd.770 + rd.780 + rd.790 + rd.800+ rd.810.
Provizioane
    103. În rîndurile 830 „Provizioane pentru beneficiile angajaţilor”, 840 „Provizioane pentru garanţii acordate cumpărătorilor/clienţilor”, 850 „Provizioane pentru impozite” şi 860 „Alte provizioane” se reflectă suma provizioanelor constituite, care se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
    104. În rîndul 870 „Total provizioane” se reflectă suma totală a provizioanelor, determinată prin relaţia: rd.830 + rd.840 + rd.850 + rd.860.
    105. În rîndul 880 „Total pasive” se indică suma totală a capitalului propriu, datoriilor pe termen lung şi curente şi a provizioanelor entităţii, determinată prin relaţia: rd.620 + rd.700 + rd.820 + rd.870.
Bilanţul prescurtat
    106. Bilanţul prescurtat se întocmeşte conform formatului prezentat în anexa 2 la prezentul standard.
    107. În rîndul 010 „Imobilizări necorporale” se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale în curs de execuţie şi în utilizare, determinată conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    108. În rîndul 020 „Imobilizări corporale” se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor corporale în curs de execuţie, a terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor minerale, activelor biologice imobilizate, investiţiilor imobiliare, determinată conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale” şi SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”, precum şi suma avansurilor acordate pentru imobilizări corporale.
    109. În rîndul 030 „Investiţii financiare pe termen lung” se indică valoarea titlurilor de valoare procurate, depozitelor bancare, împrumuturilor acordate şi alte investiţii în părţi neafiliate şi afiliate cu termenul de deţinere (stingere) mai mare de 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
    110. În rîndul 040 „Creanţe pe termen lung şi alte active imobilizate” se înscrie valoarea creanţelor, suma cheltuielilor anticipate şi a altor active cu termenul de deţinere (stingere) ce depăşeşte 12 luni din data raportării neincluse în rîndurile 010–040.
    111. În rîndul 050 „Total active imobilizate” se indică valoarea totală a activelor imobilizate determinată prin relaţia: rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040.
    112. În rîndul 060 „Stocuri” se înscrie valoarea contabilă a materialelor, activelor biologice circulante, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, producţiei în curs de execuţie, produselor şi mărfurilor, care se determină în conformitate cu SNC „Stocuri” şi SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”.
    113. În rîndul 070 „Creanţe curente şi alte active circulante” se reflectă suma creanţelor comerciale, ale bugetului, personalului, cheltuielile anticipate şi alte active care urmează a fi utilizate (decontate) pe parcursul unei perioade, ce nu depăşeşte 12 luni din data raportării.
    114. În rîndul 080 „Investiţii financiare curente” se indică valoarea titlurilor de valoare procurate, depozitelor bancare, împrumuturilor acordate şi alte investiţii în părţi neafiliate şi afiliate cu termenul de deţinere (stingere) ce nu depăşeşte 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
    115. În rîndul 090 „Numerar şi documente băneşti” se înscrie suma totală a numerarului în monedă naţională şi valută străină din casierie şi la conturile curente, a numerarului la alte conturi bancare, în expediţie şi valoarea documentelor băneşti (timbrelor de acciz, mărcilor poştale, biletelor de călătorie, biletelor de tratament şi odihnă etc.).
    116. În rîndul 100 „Total active circulante” se reflectă valoarea totală a activelor circulante, determinată prin relaţia: rd.060 + rd.070 + rd.080 + rd.090.
    117. În rîndul 110 „Total active” se înscrie valoarea totală a activelor imobilizate şi circulante ale entităţii, determinată prin relaţia: rd.050 + rd.100.
    118. În rîndul 120 „Capital social și neînregistrat” se înscrie valoarea capitalului social, nevărsat, neînregistrat, retras şi patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate, care se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
    119. În rîndul 130 „Prime de capital” se înscrie excedentul dintre valoarea efectivă a aporturilor proprietarilor în capitalul social şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi excedentul dintre valoarea de retragere şi valoarea nominală sau de înstrăinare a părţilor sociale proprii retrase şi ulterior anulate sau înstrăinate.
    120. În rîndul 140 „Rezerve” se reflectă, respectiv, suma rezervelor constituite pe seama profitului net conform prevederilor legislaţiei, statutului entităţii şi deciziilor adunării generale a proprietarilor sau a altui organ de conducere împuternicit al entităţii.
    121. În rîndul 150 „Profit (pierdere)” se reflectă suma corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi depistate în perioada de gestiune, a profitului (pierderii) anilor precedenţi şi a perioadei de gestiune curente, care se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
    122. În rîndul 160 „Rezerve din reevaluare” se reflectă suma surplusului de reevaluare a imobilizărilor corporale, care se determină conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    123. În rîndul 170 „Alte elemente de capital propriu” se reflectă valoarea subvenţiilor aferente activelor primite de către entităţile cu proprietate publică de la Guvern și alte autorităţi ale administraţiei publice, decontate (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) şi suma altor elemente de capital propriu neincluse în rîndurile 120–160.
    124. În rîndul 180 „Total capital propriu” se înscrie totalul elementelor de capital propriu, determinat prin relaţia: rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150 + rd.160 + rd.170.
    125. În rîndul 190 „Datorii pe termen lung” se indică suma datoriilor cu termenul de stingere (decontare) mai mare de 12 luni din data raportării, determinată conform SNC „Capital propriu şi datorii”.
    126. În rîndul 200 „Datorii curente” se indică suma datoriilor cu termenul de stingere (decontare) ce nu depăşeşte 12 luni din data raportării, determinată conform SNC „Capital propriu şi datorii”.
    127. În rîndul 210 „Total datorii” se înscrie suma totală a datoriilor pe termen lung şi curente, determinată prin relaţia: rd.190 + rd.200.
    128. În 220 „Provizioane” se reflectă suma provizioanelor constituite pentru concediile de odihnă ale angajaţilor, garanţii, impozite şi alte scopuri, care se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
    129. În rîndul 230 „Total pasive” se indică suma totală a capitalului propriu, datoriilor şi a provizioanelor entităţii, determinată prin relaţia: rd.180 + rd.210 + rd.220.
Situaţia de profit şi pierdere/Situaţia de profit şi pierdere prescurtată
Generalităţi
    130. Situaţia de profit şi pierdere/situaţia de profit şi pierdere prescurtată caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada de gestiune şi conţine informaţii privind:
    1) veniturile – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia celor legate de contribuţiile proprietarilor. Veniturile includ: veniturile din activitatea operațională și veniturile din alte activități. Veniturile din activitatea operațională constituie veniturile din vînzări și alte venituri din activitatea operațională definite în prezentul standard. Venituri din alte activități sînt veniturile din operațiuni cu active imobilizate, veniturile finanicare și veniturile excepționale.
    2) cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;
    3) rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune.
    131. Veniturile şi cheltuielile aferente aceloraşi operaţiuni economice se reflectă în situaţia de profit şi pierdere/situaţia de profit şi pierdere prescurtată în aceeaşi perioadă de gestiune (de exemplu, valoarea contabilă a bunurilor vîndute şi valoarea de vînzare a acestora se recunosc concomitent în aceeaşi perioadă de gestiune).
    132. În cazul în care în perioada de gestiune nu au fost înregistrate venituri, dar au fost suportate cheltuieli, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC „Cheltuieli”, acestea se prezintă în situaţia de profit şi pierdere în perioada de gestiune în care au fost suportate. Dacă în perioada de gestiune au fost înregistrate doar venituri, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC „Venituri” şi nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie prezentate în situaţia de profit şi pierdere în perioada de gestiune în care au fost cîştigate.
    Situaţia de profit şi pierdere
    133. Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii) conform formatului prezentat în anexa 3 la prezentul standard.
    134. În rîndul 010 „Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale. În rîndurile 011–016 se prezintă, respectiv, veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor, din prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor din contracte de construcție, din contractele de leasing operaţional şi financiar (arendă/locaţiune), de microfinanţare şi alte venituri (de exemplu, din dividende, participaţii, dobînzi, care pentru entitate reprezintă activitatea operaţională).
    Suma veniturilor din vînzări recunoscută în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea produselor şi mărfurilor returnate de cumpărători şi/sau reducerile de preţ la produse, mărfuri livrate şi/sau servicii prestate, în aceeaşi perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.
    135. În rîndul 020 „Costul vînzărilor” se reflectă costurile aferente obţinerii veniturilor din vînzări înregistrate în rîndul 010. În rîndurile 021–026 se prezintă, respectiv, valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute, costul serviciilor prestate/lucrărilor executate terţilor, costurile aferente contractelor de construcţie, de leasing operaţional şi financiar (arendă/locaţiune), de microfinanţare şi alte costuri suportate în cadrul activităţii operaţionale a entităţii şi corelate cu veniturile din vînzări.
    Suma costului vînzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute şi returnate entităţii în aceeaşi perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.
    136. În rîndul 030 „Profit brut (pierdere brută)” se reflectă diferenţa dintre veniturile din vînzări şi costul vînzărilor, determinată prin relaţia: rd.010 – rd.020.
    Exemplul 3. În anul 201X entitatea a comercializat 2870 unităţi de produse la costul unitar de 45 lei şi preţul de vînzare unitar de 60 lei. Pe parcursul aceleiaşi perioade de gestiune au fost returnate 185 de unităţi de produse.
    Conform datelor din exemplu, entitatea reflectă în situaţia de profit si pierdere:
    - în rd.010 „Venituri din vînzări” suma de 161100 lei (2870 unităţi × 60 lei – 185 unităţi × 60 lei);
    - în rd.020 „Costul vînzărilor” suma de 120825 lei (2870 unităţi × 45 lei – 185 unităţi × 45 lei);
    - în rd.030 „Profit brut (pierdere brută)” suma profitului brut de 40275 lei (161100 lei – 120825 lei).
    137. În rîndul 040 „Alte venituri din activitatea operaţională” se reflectă veniturile care apar în procesul desfăşurării activităţii operaţionale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vînzări. Acestea cuprind veniturile din: ieşirea altor active circulante (cu excepţia veniturilor reflectate în rîndul 010); majorări de întîrziere (penalități), amenzi şi alte sancţiuni; recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii; decontarea datoriilor cu termen de prescripţie expirat; subvenţii, finanţări şi încasări cu destinaţie specială, active intrate cu titlul gratuit care nu au fost incluse în venituri din vînzări; plusurile de active constatate la inventariere; diferenţele favorabile dintre cursul oficial al BNM şi cursul de cumpărare/vînzare a valutei străine utilizate în activitatea operațională şi din alte operaţiuni aferente activităţii operaţionale.
    Exemplul 4. În anul 201X entitatea a înregistrat venituri aferente activităţii operaţionale rezultate din:
    - vînzarea unor materiale – 18990 lei;
    - constatarea plusurilor de mărfuri la inventariere – 1200 lei;
    - calcularea prejudiciului material cauzat entităţii de către persoana vinovată – 7290 lei;
    - decontarea datoriilor comerciale cu termenul de prescripţie expirat – 17500 lei;
    - anularea sancţiunilor fiscale aferente perioadelor precedente conform hotărîrii instanţei judecătoreşti – 3500 lei.
    Conform datelor din exemplu, entitatea reflectă în rîndul 040 „Alte venituri din activitatea operaţională” din situaţia de profit şi pierdere pentru anul 201X suma de 48480 lei (18990 lei + 1200 lei + 7290 lei + 17500 lei + 3500 lei).
    138. În rîndul 050 „Cheltuieli de distribuire” se reflectă cheltuielile aferente comercializării produselor/mărfurilor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    139. În rîndul 060 „Cheltuieli administrative” se reflectă cheltuielile privind deservirea şi gestiunea entităţii în ansamblu, determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    140. În rîndul 070 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională” se prezintă cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii operaţionale a entităţii, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative. Componenţa acestor cheltuieli se determină în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    141. În rîndul 080 „Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)” se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea operaţională a perioadei de gestiune, determinată prin relaţia: rd.030 + rd.040 – rd.050 – rd.060 – rd.070.
    142. În rîndul 090 „Venituri financiare” se reflectă suma totală a veniturilor financiare. În rîndurile 091–099 se prezintă respectiv: veniturile din interese de participare (de exemplu dividende), inclusiv veniturile obţinute de la părţile afiliate; veniturile din dobînzi (cu excepția veniturilor aferente dobînzilor din contracte de leasing și contracte de microfinanțare, care se reflectă în rd.014 și rd.015), inclusiv veniturile sub formă de dobînzi obţinute de la părțile afiliate; veniturile din alte investiţii financiare pe termen lung, inclusiv veniturile obţinute de la părțile afiliate; veniturile aferente ajustărilor de valoare privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente; veniturile din ieșirea investițiilor financiare; veniturile aferente diferențelor de curs valutar și de sumă etc.
    143. În rîndul 100 „Cheltuieli financiare” se reflectă suma totală a cheltuielilor financiare. În rîndurile 101–105 se prezintă respectiv: cheltuielile privind dobînzile (cu excepția costurilor privind dobînzile aferente contractelor de leasing la locatar și contractele de microfinanțare, care se reflectă în rd.024 și rd.025), inclusiv cheltuielile privind dobînzile aferente părţilor afiliate; cheltuielile aferente ajustărilor de valoare privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente; cheltuielile aferente ieșirii investițiilor financiare; cheltuielile aferente diferențelor de curs valutar și de sumă etc.
    144. În rîndul 110 „Rezultatul: profit (pierdere) financiar(ă)” se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile financiare care se determină prin relaţia: rd.090–rd.100.
    145. În rîndul 120 „Venituri cu active imobilizate și excepționale” se reflectă suma veniturilor aferente activelor imobilizate, cu excepţia plusurilor de active constatate la inventariere; reluării pierderilor din depreciere; compensaţiilor pentru acoperirea pierderilor excepţionale; din decontarea fondului comercial negativ; altor fapte economice care nu se referă la activitatea operaţională și financiară.
    146. În rîndul 130 „Cheltuieli cu active imobilizate și excepționale” se reflectă suma cheltuielilor aferente activelor imobilizate şi cheltuielilor excepţionale, determinată în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    147. În rîndul 140 „Rezultatul din operațiuni cu active imobilizate și excepționale: profit (pierdere)” se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente operațiunilor cu active imobilizate și excepționale care se determină prin relaţia: rd.120–rd.130.
    148. În rîndul 150 „Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere)” se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente altor activităţi care se determină prin relaţia: rd.110+rd.140.
    149. În rîndul 160 „Profit (pierdere) pînă la impozitare” se indică rezultatul financiar pînă la impozitare, determinat prin relaţia: rd.080 + rd.150.
    150. În rîndul 170 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă suma cheltuielilor privind impozitul pe venit, determinată în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    151. În rîndul 180 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se indică rezultatul financiar după impozitare determinat ca diferenţa dintre profitul (pierderea) pînă la impozitare şi cheltuielile privind impozitul pe venit prin relaţia: rd.160–rd.170. Acest indicator trebuie să coincidă cu indicatorul rîndului 570 din bilanţ.
Situaţia de profit şi pierdere prescurtată
    152. Situaţia de profit şi pierdere prescurtată se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii) conform formatului prezentat în anexa 4 la prezentul standard.
    153. În rîndul 010 „Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale. Acestea cuprind veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor, din prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor, din contracte de construcție, din contractele de leasing operaţional şi financiar (arendă/locaţiune), de microfinanţare şi alte venituri (de exemplu, din dividende, participaţii, dobînzi, care pentru entitate reprezintă activitatea operaţională). Suma veniturilor din vînzări recunoscută în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea produselor şi mărfurilor returnate de cumpărători şi/sau reducerile de preţ la produse, mărfuri livrate şi/sau servicii prestate, în aceeaşi perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.
    154. În rîndul 020 „Costul vînzărilor” se reflectă costurile aferente obţinerii veniturilor din vînzări înregistrate în rîndul 010. Acesta cuprinde valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute, costul serviciilor prestate/lucrărilor executate terţilor, costurile aferente contractelor de construcţie şi de leasing operaţional/financiar (arendă/locaţiune), de microfinanţare şi alte costuri suportate în cadrul activităţii operaţionale a entităţii şi corelate cu veniturile din vînzări.
Suma costului vînzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute şi returnate entităţii în aceeaşi perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.
    155. În rîndul 030 „Profit brut (pierdere brută)” se reflectă diferenţa dintre veniturile din vînzări şi costul vînzărilor, determinată prin relaţia: rd.010 – rd.020.
    Exemplul 5. În anul 201X entitatea a comercializat 2870 unităţi de produse la costul unitar de 45 lei şi preţul de vînzare unitar de 60 lei. Pe parcursul aceleiaşi perioade de gestiune au fost returnate 185 de unităţi de produse.
    Conform datelor din exemplu, entitatea reflectă în situaţia de profit şi pierdere:
    - în rd.010 „Venituri din vînzări” suma de 161100 lei (2870 unităţi × 60 lei – 185 unităţi × 60 lei);
    - în rd.020 „Costul vînzărilor” suma de 120825 lei (2870 unităţi × 45 lei – 185 unităţi × 45 lei);
    - în rd.030 „Profit brut (pierdere brută)” suma profitului brut de 40275 lei (161100 lei – 120825 lei).
    156. În rîndul 040 „Alte venituri din activitatea operaţională” se reflectă veniturile care apar în procesul desfăşurării activităţii operaţionale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vînzări. Acestea cuprind veniturile din: ieşirea altor active circulante (cu excepţia veniturilor reflectate în rîndul 010); majorări de întîrziere (penalități), amenzi şi alte sancţiuni; recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii; decontarea datoriilor cu termenul de prescripţie expirat; subvenţii, finanţări şi încasări cu destinaţie specială, active intrate cu titlul gratuit care nu au fost incluse în venituri din vînzări; plusurile de active constatate la inventariere; diferenţele favorabile dintre cursul oficial al BNM şi cursul de cumpărare/vînzare a valutei străine utilizate în activitatea operațională şi din alte operaţiuni aferente activităţii operaţionale.
    Exemplul 6. În anul 201X entitatea a înregistrat venituri aferente activităţii operaţionale rezultate din:
    - vînzarea unor materiale – 18990 lei;
    - constatarea plusurilor de mărfuri la inventariere – 1200 lei;
    - calcularea prejudiciului material cauzat entităţii de către persoana vinovată – 7290 lei;
    - decontarea datoriilor comerciale cu termenul de prescripţie expirat – 17500 lei;
    - anularea sancţiunilor fiscale aferente perioadelor precedente conform hotărîrii instanţei judecătoreşti – 3500 lei.
    Conform datelor din exemplu, entitatea reflectă în rîndul 040 „Alte venituri din activitatea operaţională” din situaţia de profit şi pierdere pentru anul 201X suma de 48480 lei (18990 lei + 1200 lei + 7290 lei + 17500 lei + 3500 lei).
    157. În rîndul 050 „Cheltuieli de distribuire” se reflectă cheltuielile aferente comercializării produselor/mărfurilor, prestării de servicii şi/sau executări de lucrări determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    158. În rîndul 060 „Cheltuieli administrative” se reflectă cheltuielile privind deservirea şi gestiunea entităţii în ansamblu, determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    159. În rîndul 070 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională” se prezintă cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii operaţionale a entităţii, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative. Componenţa acestor cheltuieli se stabileşte în conformitate cu SNC „Cheltuieli”:
    160. În rîndul 080 „Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)” se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea operaţională din perioada de gestiune, determinată prin relaţia: rd.030 + rd.040 – rd.050 – rd.060 – rd.070.
    161. În rîndul 090 „Rezultatul profit (pierdere) finan-ciar(ă)” se reflectă diferența dintre suma veniturilor și a cheltuielilor financiare din perioada de gestiune. Veniturile financiare includ: veniturile din interese de participare (de exemplu dividende), inclusiv veniturile obţinute de la părţile afiliate; veniturile din dobînzi (cu excepția veniturilor aferente dobînzilor din contracte de leasing și contracte de microfinanțare, care se reflectă în rd.010), inclusiv veniturile sub formă de dobînzi obţinute de la părțile afiliate; veniturile din alte investiţii financiare pe termen lung, inclusiv veniturile obţinute de la părțile afiliate; veniturile aferente ajustărilor de valoare privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente; veniturile din ieșirea investițiilor financiare; veniturile aferente diferențelor de curs valutar și de sumă etc. Cheltuielile financiare includ: cheltuielile privind dobînzile (cu excepția costurilor privind dobînzile aferente contractelor de leasing la locatar și contractele de microfinanțare, care se reflectă în rd.020), inclusiv cheltuielile privind dobînzile aferente părţilor afiliate; cheltuielile aferente ajustărilor de valoare privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente; cheltuielile aferente ieșirii investițiilor financiare; cheltuielile aferente diferențelor de curs valutar și de sumă etc.
    162. În rîndul 100 „Rezultatul din operațiuni cu active imobilizate și excepționale: profit (pierdere)” se reflectă diferența dintre suma veniturilor și a cheltuielilor din operațiuni cu active imobilizate și excepționale din perioada de gestiune. Veniturile includ: suma veniturilor aferente activelor imobilizate, cu excepţia celor aferente valorilor mobiliare și a plusurilor de active constatate la inventariere; reluării pierderilor din depreciere cu excepția celor aferente valorilor mobiliare; compensaţiilor pentru acoperirea pierderilor excepţionale; din decontarea fondului comercial negativ; altor fapte economice care nu se referă la activitatea operaţională și financiară. Cheltuielile cu active imobilizate și excepționale includ suma cheltuielilor aferente activelor imobilizate şi cheltuielilor excepţionale, determinată în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    163. În rîndul 110 „Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere)” se reflectă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente altor activităţi care se determină prin relaţia: rd.090+rd.100.
    164. În rîndul 120 „Profit (pierdere) pînă la impozitare” se indică rezultatul financiar pînă la impozitare, determinat prin relaţia: rd.080+rd.110.
    165. În rîndul 130 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” se reflectă cheltuielile privind impozitul pe venit, determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
    166. În rîndul 140 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se indică rezultatul financiar după impozitare determinat ca diferenţa dintre profitul (pierderea) pînă la impozitare şi cheltuielile privind impozitul pe venit prin relaţia: rd.120–rd.130.
Situaţia modificărilor capitalului propriu
    167. Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează existenţa şi modificarea elementelor capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune şi conţine informaţii privind:
    1) capitalul social și neînregistrat – capitalul social, capitalul nevărsat, capitalul neînregistrat, capitalul retras şi patrimoniul statului primit cu drept de proprietate;
    2) primele de capital – excedentul dintre valoarea aporturilor proprietarilor în capitalul social al entităţii şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi excedentul dintre valoarea de retragere sau de înstrăinare a părţilor sociale proprii retrase şi ulterior anulate sau înstrăinate;
    3) rezervele – capitalul de rezervă, rezervele statutare şi alte rezerve;
    4) profitul (pierderea) – corecţiile rezultatelor anilor precedenţi, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi, profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune, profitul utilizat al perioadei de gestiune;
    5) rezervele din reevaluare – surplusul de reevaluare a imobilizărilor corporale;
    6) alte elemente de capital propriu care nu se includ în subpct.1) – 5).
    168. Elementele capitalului propriu se determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
    169. În situaţia modificărilor capitalului propriu pentru fiecare element se indică soldul la începutul perioadei de gestiune, majorările şi diminuările pe parcursul perioadei şi soldul la sfîrşitul perioadei de gestiune, care se determină prin relaţia:
    Sold la sfîrşitul           =    Sold la începutul          +    Majorările    –    Diminuările
    perioadei de gestiune       perioadei de gestiune
    170. Soldurile la începutul perioadei de gestiune aferente corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi, profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune şi profitului utilizat al perioadei de gestiune întotdeauna sînt egale cu zero, ca urmare a reformării bilanţului pentru perioada de gestiune precedentă.
    171. Soldurile elementelor capitalului propriu la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune prezentate în situaţia modificărilor capitalului propriu trebuie să fie identice soldurilor elementelor respective din bilanţ.
    172. Mărimea elementelor care majorează capitalul propriu, cum ar fi capitalul social, capitalul neînregistrat, valoarea patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate, primele de capital, rezervele, profitul net al perioadei de gestiune, rezervele din reevaluare se reflectă în situaţia modificărilor capitalului propriu în mod obişnuit (fără paranteze). Mărimea elementelor care diminuează capitalul propriu, cum ar fi capitalul nevărsat, capitalul retras, profitul utilizat al perioadei de gestiune, pierderea netă a perioadei de gestiune se reflectă în situaţia modificărilor capitalului propriu cu semnul minus (între paranteze).
    173. Situaţia modificărilor capitalului propriu se întocmeşte conform formatului prezentat în anexa 5 la prezentul standard.
    174. În rîndul 010 „Capital social” se indică soldurile şi modificările părţilor sociale, acţiunilor proprii emise sau altor instrumente de capital propriu la valoarea indicată în actele de constituire ale entităţii şi/sau alte documente prevăzute de legislaţie.
    Exemplul 7. O societate cu răspundere limitată, capitalul social al căreia la începutul anului a constituit 10800 lei, a efectuat în cursul anului 201X următoarele operaţiuni economice: în ianuarie 201X a fost micşorat capitalul social cu 3200 lei prin stingerea părţii sociale care a fost dobîndită de societate de la asociatul său şi nu a fost înstrăinată în termen de 6 luni din data dobîndirii; în aprilie 201X capitalul social a fost majorat cu 18300 lei prin majorarea proporţională a părţilor sociale din contul profitului anilor precedenţi.
    În baza datelor din exemplu, entitatea reflectă în rd.010 „Capital social” din situaţia modificărilor capitalului propriu pe anul 201X:
    - în col.4 – soldul capitalului social la începutul perioadei de gestiune în sumă de 10800 lei;
    - în col.5 – majorarea capitalului social în suma de 18300 lei;
    - în col.6 – diminuarea capitalului social în suma de 3200 lei;
    - în col.7 – soldul capitalului social la sfîrşitul perioadei de gestiune în sumă de 25900 lei (10800 lei + 18300 lei – 3200 lei).
    175. În rîndul 020 „Capital nevărsat” se înscriu între paranteze soldurile şi modificările creanţelor proprietarilor aferente:
    1) aporturilor în capitalul social la constituirea entităţii;
    2) contribuţiilor suplimentare pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi.
    176. În rîndul 030 „Capital neînregistrat” se indică soldurile şi modificările capitalului neînregistrat la valoarea nominală a:
    1) acţiunilor, emise la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, care încă nu au fost înregistrate în modul stabilit de legislaţie;
    2) părţilor sociale (acţiunilor, altor instrumente de capital propriu) aferente majorării capitalului social pînă la înregistrarea de stat a modificărilor introduse în actele de constituire ale entităţii.
    Exemplul 8. La 10.12.201X asociaţii unei societăţi cu răspundere limitată au decis să majoreze capitalul social de la 5400 lei pînă la 28000 lei. La 15.12.201X asociaţii au depus suma de 22600 lei în contul majorării părţii sociale. La 10.01.201X+1 a fost efectuată înregistrarea de stat a modificării capitalului social al societăţii.
    În baza datelor din exemplu, societatea reflectă în rîndul 030 „Capital neînregistrat” din situaţia modificărilor capitalului propriu pe anul 201X:
    - în col.5 – majorarea capitalului neînregistrat în suma de 22600 lei;
    - în col.7 – soldul capitalului neînregistrat la sfîrşitul perioadei de gestiune în sumă de 22600 lei.
    177. În rîndul 040 „Capital retras” se reflectă între paranteze soldurile şi modificările părţilor sociale (cotelor de participaţie, acţiunilor, altor instrumente de capital propriu) achiziţionate, răscumpărate sau dobîndite de entitate de la proprietarii săi.
    Exemplul 9. O societate pe acţiuni în august 201X a răscumpărat de la acţionari 350 acţiuni proprii la preţ de 100 lei/acţiune din care 120 acţiuni au fost revîndute în noiembrie a aceluiaşi an la preţ de 115 lei/acţiune.
    În baza datelor din exemplu, entitatea reflectă în situaţia modificărilor capitalului propriu pe anul 201X:
    • în rîndul 040 „Capital retras” între paranteze:
    - în col.5 – majorarea capitalului retras în suma de 35000 lei (350 acţiuni × 100 lei);
    - în col.6 – diminuarea capitalului retras în suma de 12000 lei (120 acţiuni × 100 lei);
    - în col.7 – soldul capitalului retras la sfîrşitul perioadei de gestiune în sumă de 23000 lei (35000 lei – 12000 lei).
    • în rîndul 060 „Prime de capital”:
    - în col.5 – excedentul dintre valoarea de vînzare şi valoarea nominală a acţiunilor răscumpărate în suma de 1800 lei [120 acţiuni × (115 lei – 100 lei)];
    - în col.7 – soldul primelor de capital în suma de 1800 lei.
    178. În rîndul 050 „Patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate” se reflectă soldurile și modificările patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate la valoarea indicată în actele de constituire și/sau alte documente prevăzute de legislație, cu excepția patrimoniului înregistrat în componenta capitalului social.
    179. În rîndul 060 „Total capital social și neînregistrat” se indică valoarea totală determinată prin relaţia: rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040+ rd.050.
    180. În rîndul 070 „Prime de capital” se reflectă soldurile şi modificările aferente excedentului dintre:
    1) valoarea efectivă a aporturilor proprietarilor în capitalul social al entităţii şi valoarea nominală a părţilor sociale (acţiunilor, altor instrumente de capital propriu);
    2) valoarea de retragere şi valoarea nominală sau de înstrăinare a părţilor sociale (acţiunilor) proprii retrase şi ulterior anulate sau înstrăinate.
    Exemplul 10. La înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni au fost plasate 5000 de acţiuni simple cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune la preţ de 12 lei/acţiune.
    În baza datelor din exemplu, entitatea reflectă în situaţia modificărilor capitalului propriu:
    - în rîndul 010 „Capital social” majorarea capitalului social (col.5) şi soldul acestuia la sfîrşitul perioadei de gestiune (col.7) în sumă de 50000 lei (5000 acţiuni × 10 lei);
    - în rîndul 070 „Prime de capital” excedentul dintre valoarea de vînzare şi nominală a acţiunilor plasate (col.5) şi soldul acestuia la sfîrşitul perioadei de gestiune (col.7) în suma de 10000 lei (5000 acţiuni × 2 lei).
    181. În rîndul 080 „Capital de rezervă” se înscriu soldurile şi modificările rezervelor, a căror constituire este prevăzută de legislaţie.
    Exemplul 11. Soldul capitalului de rezervă a unei societăţi cu răspundere limitată la începutul anului 201X a constituit 14000 lei. În februarie 201X entitatea a defalcat în capitalul de rezervă profitul net al anului 201X‑1 în sumă de 7800 lei. În septembrie 201X pe seama capitalului de rezervă a fost majorat capitalul social al societăţii cu 15000 lei, înregistrarea de stat a modificării respective a fost efectuată în aceeaşi lună.
    În baza datelor din exemplu, societatea reflectă în rd.080 „Capital de rezervă” din situaţia modificărilor capitalului propriu pe anul 201X:
    - în col.4 – soldul capitalului de rezervă la începutul perioadei de gestiune în sumă de 14000 lei;
    - în col.5 – majorarea capitalului de rezervă cu 7800 lei;
    - în col.6 – diminuarea capitalului de rezervă cu 15000 lei;
    - în col.7 – soldul capitalului de rezervă la sfîrşitul perioadei de gestiune în sumă de 6800 lei (14000 lei + 7800 lei – 15000 lei).
    182. În rîndul 090 „Rezerve statutare” se indică soldurile şi modificările rezervelor constituite în conformitate cu statutul entităţii, cu excepţia rezervelor indicate în rd.070 din situaţia modificărilor capitalului propriu.
    183. În rîndul 100 „Alte rezerve” se indică soldurile şi modificările rezervelor constituite în conformitate cu decizia organului de conducere împuternicit al entităţii, cu excepţia rezervelor indicate în rd.080 şi 090 din situaţia modificărilor capitalului propriu.
    184. În rîndul 110 „Total rezerve” se înscrie valoarea totală a rezervelor, determinată prin relaţia: rd.080 + rd.090 + rd.100.
    185. În rîndul 120 „Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi” se reflectă soldurile şi modificările sumei profitului (pierderii) rezultat(e) din corectarea erorilor comise în anii precedenţi, care se determină în conformitate cu SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”.
    186. În rîndul 130 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” se înscrie soldurile şi modificările profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi. Soldul la începutul perioadei de gestiune se determină după reformarea bilanţului pe anul precedent în conformitate cu pct.228 din prezentul standard.
    187. În rîndul 140 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se indică cu înregistrare obişnuită profitul net sau, între paranteze, pierderea netă a perioadei de gestiune curente.
    188. În rîndul 150 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” se indică între paranteze profitul perioadei de gestiune utilizat în cursul acestei perioade conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii.
    189. În rîndul 160 „Total profit (pierdere)” se înscrie totalul determinat prin relaţia: rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150.
    190. În rîndul 170 „Rezerve din reevaluare” se reflectă soldurile şi modificările surplusului de reevaluare a imobilizărilor corporale care se determină conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    191. În rîndul 180 „Alte elemente de capital propriu” se indică soldurile şi modificările subvenţiilor aferente activelor primite de entităţile cu proprietate publică de la Guvern și alte autorităţi ale administraţiei publice, decontate la capitalul propriu (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii” şi a altor elemente de capital propriu care nu au fost incluse în rîndurile 010–170.
    192. În rîndul 190 „Total capital propriu” se înscrie totalul elementelor de capital propriu, determinat prin relaţia: rd.060 + rd.070 + rd.110 + rd.160 + rd.170 + rd.180.
Situaţia fluxurilor de numerar
Generalităţi
    193. Situaţia fluxurilor de numerar caracterizează soldurile şi fluxurile de numerar pentru perioada de gestiune şi conţine informaţii privind:
    1) numerarul – mijloace băneşti în monedă naţională şi valută străină (inclusiv numerarul legat) în casierie, în conturi curente şi alte conturi bancare (de exemplu, carduri bancare);
    2) numerarul în expediţie – mijloace băneşti transmise în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară în conturile curente sau alte conturi bancare ale entităţii sau pentru transmiterea către beneficiari;
    3) documentele băneşti – timbrele de acciz, mărcile poştale, biletele de călătorie, biletele de tratament şi odihnă.
    194. În situaţia fluxurilor de numerar nu se reflectă:
    1) mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente, alimentarea cardurilor bancare ale entităţii, transferarea numerarului de la un cont curent la altul, procurarea/vînzarea valutei străine),
    2) tranzacţiile care nu generează fluxuri de numerar (de exemplu, operaţiunile pe bază de barter, convertirea datoriilor în capital social, calcularea şi decontarea amortizării şi pierderilor din deprecierea activelor imobilizate etc.).
    195. Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte în baza contabilităţii de casă, conform căreia numerarul este înregistrat la sumele efectiv încasate/achitate în/din casierie şi conturi bancare, iar documentele băneşti – la valoarea documentelor băneşti efectiv intrate/ieşite.
    196. Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform metodei directe, potrivit căreia intrările şi ieşirile de numerar se determină în baza datelor din conturile de evidenţă a numerarului.
    197. Elementele situaţiei fluxurilor de numerar sînt prezentate separat pe tipuri de activităţi ale entităţii care cuprind:
    1) activitatea operaţională – totalitatea operaţiunilor economice aferente activităţilor principale ale entităţii, precum şi activităţilor conexe acestora care nu sînt activităţi de investiţii sau financiare;
    2) activitatea de investiţii – totalitatea faptelor economice aferente intrărilor şi/sau ieşirilor de active imobilizate;
    3) activitatea financiară – totalitatea operaţiunilor în urma cărora se modifică mărimea şi componenţa capitalului propriu şi a împrumuturilor entităţii.
    198. Diferenţele de curs valutar se înregistrează distinct în situaţia fluxurilor de numerar.
    199. Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform formatului prezentat în anexa 6 la prezentul standard.
Fluxuri de numerar din activitatea operaţională
    200. În rîndul 010 „Încasări din vînzări” se reflectă numerarul, inclusiv aferent impozitelor indirecte încasat de la:
    1) cumpărători, clienţi pentru produsele/mărfurile vîndute şi/sau serviciile prestate/lucrările executate;
    2) locatari pentru activele transmise în leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune), precum şi dobînda aferentă leasingului financiar;
    3) clienţi sub formă de avansuri primite în contul livrării ulterioare a produselor/ mărfurilor şi/sau serviciilor.
    201. În rîndul 020 „Plăţi pentru stocuri şi servicii procurate” se reflectă plăţile de numerar, inclusiv aferente impozitelor indirecte, achitate:
    1) furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile şi serviciile procurate;
    2) locatorilor pentru activele primite în leasing operaţional şi financiar (arenda, locaţiune), cu excepţia dobînzilor;
    3) furnizorilor sub formă de avansuri acordate în contul procurării ulterioare de stocuri şi servicii.
    202. În rîndul 030 „Plăţi către angajaţi şi organe de asigurare socială şi medicală” se reflectă numerarul plătit:
    1) salariaţilor în contul retribuirii muncii şi altor operaţii (cu excepţia împrumuturilor acordate şi dividendelor plătite);
    2) organelor de asigurare socială şi medicală privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajatorilor şi angajaţilor.
    203. În rîndul 040 „Dobînzi plătite” se reflectă dobînzile plătite în perioada de gestiune pentru:
    1) creditele şi împrumuturile primite, indiferent de faptul dacă acestea au fost recunoscute ca cheltuieli curente sau capitalizate în conformitate cu SNC „Costurile îndatorării”;
    2) activele primite în leasing financiar;
    3) obligaţiunile, cambiile şi alte titluri de datorii.
    204. În rîndul 050 „Plata impozitului pe venit” se reflectă plăţile de numerar achitate la buget, aferente impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, inclusiv plăţile acestui impozit în rate.
    205. În rîndul 060 „Alte încasări” se reflectă sumele încasărilor de numerar rezultate din activitatea operaţională, care nu sînt incluse în rîndul 010. Acestea includ încasări în numerar:
    1) din vînzarea altor active circulante;
    2) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
    3) din onorarii şi comisioane;
    4) sub formă de avansuri returnate de către titularii de avans;
    5) sub formă de finanţări şi încasări cu destinaţie specială;
    6) sub formă de subvenţii, prime şi sponsorizări;
    7) din redevenţele aferente activităţii operaţionale;
    8) sub formă de documente băneşti procurate cu achitarea ulterioară a acestora;
    9) din recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii (cu excepţia prejudiciului rezultat din evenimente excepţionale) etc.
    206. În rîndul 070 „Alte plăţi” se reflectă sumele altor plăţi de numerar rezultate din activitatea operaţională, care nu sînt incluse în rîndurile 020–050. Acestea includ plăţi de numerar:
    1) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
    2) sub formă de avansuri acordate titularilor de avans;
    3) aferente achitării impozitului pe venit al persoanelor fizice, taxei pe valoarea adăugată, accizelor, altor impozite şi taxe, precum şi sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei;
    4) sub formă de documente băneşti utilizate în perioada de gestiune cu achitarea ulterioară a acestora;
    5) sub formă de redevenţe aferente activităţii operaţionale etc.
    207. În rîndul 080 „Fluxul net de numerar din activitatea operaţională” se reflectă diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea operaţională, determinată prin relaţia: rd.010 – rd.020 – rd.030 – rd.040 – rd.050 + rd.060 – rd.070.
Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii
    208. În rîndul 090 „Încasări din vînzarea activelor imobilizate” se reflectă numerarul încasat în perioada de gestiune pentru activele imobilizate (imobilizări necorporale, terenuri, mijloace fixe, active biologice imobilizate, investiţii imobiliare etc.) vîndute, precum şi suma avansurilor primite pentru vînzarea ulterioară a acestor active.
    209. În rîndul 100 „Plăţi aferente intrărilor de active imobilizate” se reflectă numerarul plătit pentru achiziţionarea şi/sau crearea activelor imobilizate, precum şi avansurile acordate pentru procurarea acestora.
    210. În rîndul 110 „Dobînzi încasate” se reflectă dobînzile primite pentru împrumuturile acordate, conturile de depozit şi alte investiţii financiare, cu excepţia dobînzilor înregistrate în rd.010.
    211. În rîndul 120 „Dividende încasate” se reflectă suma totală a dividendelor încasate din cotele de participaţie (acţiuni) în capitalul social al altor entităţi din ţară şi străinătate, iar în rîndul 121 – suma dividendelor încasate din străinătate.
    212. În rîndul 130 „Alte încasări (plăţi)” se reflectă diferenţa dintre încasările şi plăţile de numerar rezultate din activitatea de investiţii, care nu sînt incluse în rîndurile 090–120.
    213. În rîndul 140 „Fluxul net de numerar din activitatea de investiţii” se reflectă diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea de investiţii, determinată prin relaţia: rd.090 – rd.100 + rd.110 + rd.120 ± rd.130.
Fluxuri de numerar din activitatea financiară
    214. În rîndul 150 „Încasări sub formă de credite şi împrumuturi” se reflectă încasările de numerar sub formă de credite şi împrumuturi, inclusiv din plasarea obligaţiunilor proprii, cambiilor şi altor titluri de datorii.
    215. În rîndul 160 „Plăţi aferente rambursării creditelor şi împrumuturilor” se reflectă plăţile de numerar în contul rambursării creditelor şi împrumuturilor (cu excepţia dobînzilor), stingerii/achitării obligaţiunilor şi a altor titluri de datorii etc.
    216. În rîndul 170 „Dividende plătite” se indică suma totală a dividendelor plătite proprietarilor rezidenţi şi nerezidenţi, iar în rîndul 171 – suma dividendelor plătite nerezidenţilor.
    217. În rîndul 180 „Încasări din operaţiuni de capital” se înscriu încasările din emisiunea acţiunilor proprii, majorarea părţilor sociale, din vînzarea cotelor de participaţie în capitalul social (acţiunilor proprii) răscumpărate anterior de la proprietari.
    218. În rîndul 190 „Alte încasări (plăţi)” se reflectă diferenţa dintre încasările şi plăţile de numerar rezultate din activitatea financiară, care nu sînt incluse în rîndurile 150–180. Acestea includ:
    1) încasări de numerar:
    a) sub formă de redevenţe, cu excepţia celor înregistrate în rîndul 060;
    b) din modificarea altor elemente ale capitalului propriu;
    c) pentru acoperirea pierderilor excepţionale etc.;
    2) plăţi (ieşiri) de numerar:
    a) sub formă de redevenţe, cu excepţia celor înregistrate în rîndul 070;
    b) aferente răscumpărării cotelor de participaţie şi acţiunilor proprii ale entităţii;
    c) aferente pierderilor din evenimente excepţionale (de exemplu, furturi şi exproprieri de numerar, incendii, inundaţii, perturbaţii politice în urma cărora numerarul a fost distrus).
    219. În rîndul 200 „Fluxul net de numerar din activitatea financiară” se reflectă diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit (ieşit) în perioada de gestiune din activitatea financiară, determinată prin relaţia: rd.150 – rd.160 – rd.170 + rd.180 ± rd.190.
    220. În rîndul 210 „Fluxul net de numerar total” se reflectă fluxul de numerar al perioadei de gestiune rezultat din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară, determinat prin relaţia: ± rd.080 ± rd.140 ± rd.200.
    221. În rîndul 220 „Diferenţe de curs valutar favorabile (nefavorabile)” se reflectă mărimea netă a diferenţelor de curs valutar favorabile şi nefavorabile la data raportării aferentă numerarului în valută străină.
    222. În rîndul 230 „Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune” se reflectă suma soldurilor în conturile de evidenţă a numerarului şi documentelor băneşti la începutul perioadei de gestiune curente. Acesta trebuie să corespundă cu indicatorul rîndului 410 „Numerar şi documente băneşti” din col.4 a bilanţului.
    223. În rîndul 240 „Sold de numerar la sfîrşitul perioadei de gestiune” se reflectă soldul de numerar în conturile de evidenţă a numerarului şi documentelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune curente, determinat prin relaţia: ± rd.210 ± rd.220 + rd.230. Soldul obţinut trebuie să corespundă cu indicatorul rîndului 410 „Numerar şi documente băneşti” din col.5 a bilanţului.
    224. În scopul verificării corectitudinii calculului fluxului net de numerar din activitatea operaţională entitatea poate utiliza metoda indirectă prin care profitul sau pierderea este ajustat(ă) cu efectele tranzacţiilor care nu au natura monetară, amînările ori angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din activitatea operaţională trecute sau viitoare şi cu elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de numerar din activităţile de investiţii sau financiară.
Nota explicativă la situaţiile financiare
    225. Nota explicativă detaliază şi concretizează informaţiile din bilanţ/bilanțul prescurtat, situaţia de profit şi pierdere/situația de profit și pierdere prescurtată, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar. Conţinutul notei explicative pentru diferite categorii de entităţi este stabilit de Legea contabilităţii și raportării fianciare şi Standardele Naţionale de Contabilitate.
Aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare
    226. Situaţiile financiare se aprobă de către adunarea generală a proprietarilor şi/sau de alt organ împuternicit în conformitate cu legislaţia.
    227. Situaţiile financiare se semnează şi se prezintă utilizatorilor în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii și raportării financiare.
Reformarea bilanţului/bilanțului prescurtat
    228. După aprobarea şi prezentarea situaţiilor financiare entitatea reformează bilanţul/bilanțul prescurtat prin decontarea:
    1) profitului utilizat al perioadei de gestiune la profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune curente;
    2) corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi, constatate în perioada de gestiune, la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi;
    3) profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi;
    4) rezultatului din tranziţia la noile reglementări contabile la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi.
    229. În bilanţul perioadei de gestiune următoare indicatorii din rîndurile 550, 570 şi 580 nu prezintă sold.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    3. Pe tot parcursul textului după cuvintele „Legea contabilităţii” se completează cu cuvintele „și raportării financiare”.
    4. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „POLITICI CONTABILE, MODIFICĂRI ALE ESTIMĂRILOR CONTABILE, ERORI ŞI EVENIMENTE ULTERIOARE”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) În pct.4:
    - noțiunea „Retratare retroactivă (retrospectivă)” cuvîntul „Retratare” se substituie cu cuvîntul „Aplicare”, iar cuvintele „ca şi cum erorile perioadei anterioare nu ar fi existat” se substituie cu cuvintele „pentru perioadele de gestiune precedente”.
    3) În pct.5, 6 și pct.15 subpct.2) cuvintele „organul (persoana) responsabil(ă)” se substituie cu cuvintele „persoana responsabilă”.
    4) Pct.8 se expune în redacția:
    „8. Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii referitor la un aspect (problemă) concret(ă), entitatea este în drept să elaboreze metoda respectivă în baza prevederilor Legii contabilităţii și raportării financiare, SNC şi altor acte normative în care sînt reglementate aspecte similare.”.
    5) În pct.10 cuvintele „de bază” se substituie cu cuvîntul „generale”, iar cuvintele „şi a Standardelor Naţionale de Contabilitate” se exclud.
    6) După pct.15 se completează cu:
    „151. Efectele modificării politicilor contabile aferente perioadelor de gestiune precedente se înregistrează ca corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi, iar cele aferente perioade de gestiune – ca venituri sau cheltuieli curente.”.
    7) În pct.17 cuvintele „în conformitate cu IAS8 „Politici contabile, modificările ale estimărilor contabile şi erori”” se substituie cu cuvintele „cu recalcularea indicatorilor situaţiilor financiare cel puţin a perioadei de gestiune precedente”.
    8) În pct.18 cuvintele „valoarea justă a investițiilor imobiliare,” se exclud.
    9) Exemplul 7 se exclude.
    10) După pct.34 se completează cu:
    „341. Prin derogare de la cerinţele pct.34 din prezentul standard, corectarea erorilor comise în perioadele de gestiune precedente, a căror mărime nu depăşeşte limita stabilită de legislaţie, se efectuează pe seama veniturilor şi cheltuielilor curente.”.
    11) În pct.35 cuvîntul „retratarea” se substituie cu cuvîntul „aplicarea”, cuvîntul „notele” se substituie cu cuvintele „nota explicativă”, cuvîntul „retratării” se substituie cu cuvîntul „aplicării”.
    12) Pct.36 se exclude.
    13) În Exemplul 13 pct.3) cuvintele „, investiții imobiliare” se exclud.
    14) În Exemplul 15 cuvîntul „Valoarea” se substituie cu cuvîntul „Costul”.
    15) Pct.46 se expune în redacția:
    „46. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind:
    1) politicile contabile:
    a) natura şi motivele modificărilor politicilor contabile pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informaţii mai credibile şi relevante;
    b) efectul modificărilor politicilor contabile asupra rezultatelor activităţii entităţii;
    2) modificările estimărilor contabile:
    a) natura şi suma modificării unei estimări contabile ce afectează perioada de gestiune curentă sau care se aşteaptă să aibă un efect în perioadele de gestiune viitoare;
    b) faptul privind imposibilitatea determinării sumei efectului din modificarea unei sau altei estimări contabile asupra perioadelor de gestiune viitoare;
    3) erorile contabile:
    a) natura erorilor semnificative aferente oricărei perioade precedente şi valoarea corectării respective;
    b) informaţiile comparative retratate retroactiv în urma corectării erorilor semnificative aferente oricărei perioade precedente;
    c) faptul privind imposibilitatea aplicării retroactive a informaţiilor comparative;
    4) data semnării situaţiilor financiare şi persoanele abilitate să le semneze.”.
    5. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „IMOBILIZĂRI NECORPORALE ȘI CORPORALE”:
    1) Pct.1 se expune în redacția:
    „1. Prezentul standard este elaborat în baza Directivei 2013/34/UE, IAS38 „Imobilizări necorporale”, IAS16 „Imobilizări corporale”, IFRS6 „Explorarea şi evaluarea resurselor minerale” şi IAS40 „Investiţii imobiliare”.”
    2) Pct.3 se expune în redacția:
    „3. Prezentul standard se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a lor (SNC „Contracte de leasing”).
    3) În pct.4:
    - noțiunea „Imobilizări corporale”, după cuvîntul „execuție” se completează cu cuvintele „, investiții imobiliare”.;
    - noțiunea „Imobilizări corporale în curs de execuție” se expune în redacția: „Imobilizări corporale în curs de execuţie – imobilizări corporale (cu excepţia terenurilor, investiţiilor imobiliare şi resurselor minerale) procurate sau aflate în procesul de creare şi de pregătire pentru a fi utilizate în calitate de mijloace fixe.”;
    - după noțiunea „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”, se completează cu:
    „Investiţie imobiliară – un teren sau o clădire ori o parte a unei clădiri sau ambele deţinute de proprietar sau locatar în baza unui contract de leasing financiar, mai degrabă în scopul închirierii şi/sau pentru creşterea valorii acestora, decît pentru a fi:
    1) utilizată în producţie, pentru furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor sau în scopuri administrative;
    2) vîndută în procesul desfăşurării normale a activităţii.”;
    - după noțiunea „Obiect (element) de evidenţă a imobilizărilor” se completează cu:
    „Proprietate imobiliară utilizată de posesor – proprietate imobiliară (un teren sau o clădire ori o parte a unei clădiri sau ambele) deţinută de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar, pentru a fi utilizată în producţie, pentru furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor sau în scopuri administrative.”;
    - noțiunea „Valoare contabilă” după cuvîntul „corectat” se completează cu cuvintele „sau valoarea reevaluată”, iar cuvîntul „al” se substiutie cu „a”.;
    - noțiunea „Valoare justă” cuvintele „suma cu care o imobilizare ar putea fi schimbată benevol” se substituie cu cuvintele „preţul de vînzare estimat al unei imobilizări”.
    4) În pct.8 ultimul alineat se expune în redacția: „Costul de intrare a imobilizărilor se înregistrează ca majorare a imobilizărilor în curs de execuție pentru obiectele care vor fi înregistrate în componența mijloacelor fixe și/sau a imobilizărilor pentru alte obiecte (terenuri, investiții imobiliare, resurse minerale) concomitent cu majorarea datoriilor curente şi/sau diminuarea activelor utilizate pentru pregătirea imobilizărilor pentru exploatare.”
    5) După pct.8 se completează cu:
    „81. În costul de intrare a imobilizărilor nu se includ:
    1) costurile de ceremonii, festivităţi şi alte acţiuni similare la transmiterea în exploatare a unor obiecte noi de imobilizări;
    2) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate şi promoţionale);
    3) costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un loc nou sau cu clienţi noi (inclusiv costurile de instruire a personalului);
    4) costurile reamplasării sau reorganizării parţiale sau totale a activităţilor entităţii;
    5) alte costuri care nu sînt legate direct de intrarea imobilizărilor şi/sau de pregătire a acestora pentru utilizare după destinaţie.”.
    6) Exemplul 1 se plasează după pct.9, iar pct.9 se expune în redacția:
    „9. În cazul în care nu sînt necesare costuri privind pregătirea imobilizărilor necorporale şi a mijloacelor fixe pentru utilizare după destinaţie şi cînd data intrării obiectelor respective coincide cu data începerii utilizării acestora, costul de intrare a unor astfel de obiecte se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor necorporale în exploatare, a mijloacelor fixe şi a datoriilor curente.”.
    7) pct.13 se completează cu propoziția „Costul acestor imobilizări se contabilizează ca majorare a imobilizărilor necorporale şi corporale şi a capitalului nevărsat sau neînregistrat.”.
    8) pct.14 se completează cu propozițiile „Costul acestor imobilizări se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor şi a datoriilor (veniturilor anticipate). Pe durata exploatării valoarea imobilizărilor amortizabile primite cu titlu gratuit se decontează la venituri curente în mărimea şi proporţia amortizării calculate, iar valoarea imobilizărilor neamortizabile – în modul prevăzut în politicile contabile ale entităţii. Conform politicilor contabile costul imobilizărilor primite cu titlul gratuit pot fi contabilizate ca majorare concomitentă a imobilizărilor și a veniturilor curente”.
    9) După pct.14 se completează cu:
    „141. Costul de intrare a bunurilor primite în gestiune economică se determină conform documentelor primare de primire, cu suplimentarea, după caz, a costurilor de intrare şi pregătire a bunurilor pentru utilizarea prestabilită. Costul acestor bunuri se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor necorporale şi corporale şi a datoriilor.”.
    10) Pct.16 se expune în redacția:
    „16. Costul de intrare a imobilizărilor se substituie cu:
    1) costul corectat – în cazul capitalizării costurilor ulterioare; sau
    2) valoarea reevaluată – în cazul reevaluării imobilizărilor corporale.”.
    11) Din denumirea capitolului „Evaluarea ulterioară şi amortizarea” cuvintele „şi amortizarea” se exclud.
    12) Pct.17 se expune în redacția:
    „17. După recunoaşterea iniţială imobilizările necorporale şi corporale se evaluează conform modelului bazat pe cost. În cazul aplicării acestui model, imobilizările se evaluează în bilanţ la costul de intrare sau corectat diminuat cu suma amortizării şi pierderilor din depreciere cumulate.”.
    13) Pct.18 se expune în redacția:
    „18. În conformitate cu politicile contabile ale entităţii, evaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale poate fi efectuată în baza modelului reevaluării. Acest model se aplică tuturor obiectelor clasei de imobilizări din care face parte obiectul reevaluat. O clasă de imobilizări reprezintă o grupă de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare în activităţile entităţii. Exemple de clase de imobilizări corporale sînt: terenurile, clădirile, construcţiile speciale, maşinile, utilajele şi instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, inventarul şi mobilierul, alte mijloace fixe.”.
    14) După pct.18 se completează cu:
    „181. Conform politicilor contabile, entitatea poate aplica diferite modele de evaluare ulterioară pentru diferite clase de imobilzări (de exemplu, utilajele pot fi evaluate după modelul bazat pe cost, iar clădirile – conform modelului de reevaluare).
    182. În cazul aplicării modelului reevaluării, imobilizările se evaluează la valoarea reevaluată care reprezintă valoarea justă la data reevaluării diminuată cu suma amortizării şi pierderilor din depreciere cumulate. Valoarea justă a imobilizărilor se determină în baza valorii lor de piaţă în urma evaluărilor efectuate de către evaluatori independenţi sau de o comisie, numită de către conducătorul entităţii.
    183. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încît valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data raportării. Frecvenţa reevaluărilor depinde de modificările valorii juste a imobilizărilor. Clasele de imobilizări a căror valoare justă suferă modificări seminificative şi fluctuante, se reevaluează anual, iar clasele de imobilizări cu modificări nesemnificative ale valorii juste – o dată în 3–5 ani.
    184. Valoarea contabilă a activului reevaluat se ajustează la valoarea reevaluată în unul din următoarele moduri:
    1) costul de intrare sau costul corectat se reevaluează în baza datelor preţurilor de piaţă sau proporţional cu modificarea valorii contabile. Amortizarea acumulată la data reevaluării este ajustată astfel încît să fie egală cu diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea contabilă a activului după diminuarea pierderilor din depreciere cumulate;
    2) amortizarea cumulată este eliminată din costul de intrare (corectat) al activului.
    Suma ajustării amortizării imobilizărilor se ia în calcul la determinarea mărimii surplusului sau reducerii de reevaluare care se contabilizează în conformitate cu pct.186 din prezentul standard.
    185. Diferenţele din reevaluare se determină pe fiecare obiect de imobilizări reevaluat şi se contabilizează în funcţie de efectul (majorare/diminuare) acestora asupra valorii contabile a obiectului. Nu se admite compensarea reducerii de reevaluare a unui obiect pe seama surplusului de reevaluare a altui obiect, chiar dacă aceste obiecte fac parte din aceeaşi clasă.
    186. Diferenţele din reevaluarea imobilizărilor se contabilizează în următorul mod:
    1) surplusul de reevaluare se recunoaşte în componenţa capitalului propriu ca rezerve din reevaluare. Surplusul de reevaluare care compensează reducerea de reevaluare a aceluiaşi obiect, decontată anterior la cheltuieli, se recunoaşte ca venituri curente.
    Exemplul 21. În urma reevaluării, valoarea contabilă a unui obiect de mijloace fixe s-a majorat cu 55300 lei. Conform datelor reevaluării precedente, la cheltuielile curente a fost decontată reducerea de reevalure în mărime de 22100 lei.
    În baza datelor din exemplu, surplusul de reevaluare se înregistrează în următorul mod:
    - ca majorare concomitentă a mijloacelor fixe şi veniturilor curente în mărime de 22100 lei;
    - ca majorare concomitentă a mijloacelor fixe şi capitalului propriu în sumă de 33200 lei (55300 lei – 22100 lei);
    2) reducerea de reevaluare se recunoaşte ca cheltuieli curente. În cazul existenţei unui surplus de reevaluare pentru acelaşi obiect, reducerea se decontează la diminuarea capitalului propriu.
    Exemplul 22. În urma reevaluării din 31.12.201X, valoarea contabilă a unui obiect de mijloace fixe s-a diminuat cu 42800 lei. Conform datelor reevaluării precedente din anul 201X‑2, în capitalul propriu a fost inclus surplusul de reevalure în mărime de 15600 lei.
    În baza datelor din exemplu, reducerea de reevaluare se înregistrează în următorul mod:
    - ca diminuare concomitentă a capitalului propriu şi mijloacelor fixe în mărime de 15600 lei;
    - ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a mijloacelor fixe în sumă de 27200 lei (42800 lei – 15600 lei).
    187. Surplusul de reevaluare se decontează prin transferul direct a sumei totale a surplusului la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) la ieşirea obiectului reevaluat. Nici o parte din surplusul de reevaluare nu poate fi distribuită direct sau indirect (de exemplu, pentru plata dividendelor, majorarea capitalului social, constituirea rezervelor, acoperirea pierderilor anilor precedenţi).
    188. În cazul derecunoaşterii parţiale a terenurilor şi clădirilor anterior reevaluate, diferenţa din reevalure aferentă părţii derecunoscute se consideră surplus de reevaluare corespunzător valorii contabile a terenurilor sau a clădirilor ieşite.
    189. Prin derogare de la cerinţele pct.181, entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care acestea fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori şi a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare.
    Exemplul 23. Entitatea dispune de un utilaj complet amortizat, dar care este utilizat în procesul de fabricare a produselor. Costul de intrare al utilajului constituie 215600 lei şi coincide cu amortizarea cumulată. Conform deciziei conducerii entităţii utilajul a fost reevaluat de către un evaluator independent. Valoarea reevaluată a utilajului este egală cu 65800 lei, iar durata de utilizare estimată după reevaluare – 3 ani.
    În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:
    - decontarea amortizării cumulate a utilajului în sumă de 215600 lei – ca diminuare concomitentă a amortizării şi valorii mijloacelor fixe;
    - reflectarea valorii reevaluate în mărime de 65800 lei – ca majorare concomitentă a valorii mijloacelor fixe şi capitalului propriu.
    Utilajul se va amortiza pe durata estimată de 3 ani conform metodei prevăzute în politicile contabile.”.
    15) Înaintea pct.19 se completează cu denumirea subcapitolului „Amortizarea”.
    16) Pct.31 se completează cu:
    „3) altor operaţiuni (returnării imobilizărilor proprietarilor din gestiune economică, înregistrării lipsurilor la inventariere, transferării în alte categorii de active etc.).”.
    17) Pct.32 se expune în redacția:
    „32. În cazul ieşirii imobilizării, entitatea înregistrează decontarea amortizării obiectului respectiv şi pierderilor din depreciere (dacă acestea există) concomitent cu diminuarea valorii obiectului de imobilizări necorporale şi/sau corporale. Surplusul de reevaluare aferent obiectelor de imobilizări ieşite se decontează în modul stabilit în pct.187 din prezentul standard.”.
    18) În pct.34 cuvîntul „activelor” se substituie cu cuvîntul „bunurilor”.
    19) Pct.38 se expune în redacția:
    „38. Imobilizările necorporale includ:
    1) imobilizări necorporale în curs de execuţie – imobilizări necorporale aflate în procesul de creare, modernizare şi de pregătire pentru utilizarea prestabilită, precum şi imobilizările necorporale interconexate cu alte imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru utilizare după destinaţie;
    2) imobilizări necorporale în exploatare – imobilizări necorporale transmise în exploatare sub formă de concesiuni, licenţe şi mărci; drepturi de autor şi titluri de protecţie; programe informatice şi alte imobilizări necorporale (website-uri, reţete, formule, modele, proiecte, drepturi de utilizare a imobilizărilor corporale etc.);
    3) fond comercial – diferenţa pozitivă sau negativă dintre costul de intrare şi valoarea justă la data tranzacţiei a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate. Acest element se include în componenţa imobilizărilor necorporale numai în cazul transferului tuturor activelor sau a unei părţi a acestora şi, după caz, de datorii şi capital propriu, indiferent dacă este realizat ca urmare a procurării sau a unor operaţiuni de fuziune.”.
    20) După pct.41 se completează cu:
    „411. Fondul comercial pozitiv se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor necorporale şi datoriilor sau diminuare a investiţiilor financiare, iar fondul comercial negativ – ca majorare a activelor imobilizate şi circulante şi diminuare a imobilizărilor necorporale.
    412. Fondul comercial se decontează pe durata unei perioade stabilite de către entitate care nu poate fi mai mică de 5 ani şi mai mare de 10 ani. Decontarea fondului comercial pozitiv se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a imobilizărilor necorporale, iar a fondului comercial negativ – ca majorare concomitentă a imobilizărilor necorporale şi a veniturilor curente.
    413. Pierderile din deprecierea fondului comercial pozitiv se recunosc şi se contablizează în conformitate cu SNC „Deprecierea activelor”.”.
    21) În pct.42 cuvîntul „curente” se substituie cu cuvintele „curente/costuri”, iar cuvintele „sau, dacă sînt semnificative, ca cheltuieli anticipate” se exclud.
    22) Înaintea pct.51 se completează cu denumirea subcapitolului „Generalităţi”.
    23) Pct.51 se expune în redacția:
    „51. Imobilizările corporale includ:
    1) imobilizări corporale în curs de execuţie – construcţiile în curs de execuţie, utilajul destinat instalării, utilajul şi alte obiecte destinate utilizării în calitate de mijloace fixe pînă la transmiterea în exploatare, costurile ulterioare în curs de execuţie aferente mijloacelor fixe;
    2) terenuri – terenurile fără construcţii, terenurile cu construcţii, terenurile cu zăcăminte aflate în curs de pregătire pentru utilizarea prestabilită şi/sau transmise în exploatare;
    3) mijloace fixe – clădirile; construcţiile speciale; maşinile, utilajele şi instalaţiile tehnice; mijloacele de transport; inventarul şi mobilierul; alte mijloace fixe (investiţii capitale pentru mijloace fixe primite în leasing operaţional, fonduri de bibliotecă etc.);
    4) investiţii imobiliare – proprietăţile imobiliare în curs de execuţie şi/sau aflate în folosinţă, deţinute pentru a fi transmise în leasing operaţional sau în scopul creşterii valorii;
    5) resurse minerale – resurse minerale aflate în curs de execuţie şi/sau transmise în exploatare (pentru extracţie).”.
    24) Pct.52 se expune în redacția:
    „52. Recunoaşterea, evaluarea iniţială şi ulterioară a imobilizărilor corporale se efectuează în conformitate cu pct.5–18 din prezentul standard.”.
    25) După pct.52 se completează cu:
    „521.Elementele de imobilizări corporale achiziţionate pentru asigurarea securităţii şi protecţiei mediului se recunosc ca imobilizări corporale şi se contabilizează în baza regulilor generale stabilite de prezentul standard.”.
    26) În pct.53 ultima propoziție cuvintele „în curs de execuție” se exclud.
    27) După pct.53 se completează cu:
    „531. În cazul în care entitatea decide ca o imobilizare corporală să fie înstrăinată (vîndută, transmisă ca cotă în capitalul social al altei entităţi etc.) fără o pregătire prealabilă, atunci ea continuă să recunoască acest obiect ca imobilizare corporală pînă la ieşirea acestuia.
    Dacă entitatea decide ca o imobilizare corporală să fie înstrăinată, aceasta poate fi transferată în componenţa stocurilor doar în cazul în care este supusă unor pregătiri (reamenajării, reutilării, reconstruirii etc.) pentru vînzare. Transferul se efectuează la valoarea contabilă a obiectului de imobilizări corporale la data finalizării lucrărilor de pregătire a acestuia pentru vînzare.”.
    28) Înaintea pct.54 se completează cu denumirea subcapitolului „Terenuri și mijloace fixe”.
    29) În pct.56 cuvintele „imobilizări corporale” se substituie cu cuvintele „mijloace fixe”.
    30) În pct.57:
    - cuvintele „imobilizărilor corporale” se substituie cu cuvintele „mijloacelor fixe”
    - a treia propoziție se exclude.
    31) În pct.58 prima propoziție cuvintele „imobilizării corporale” se substituie cu cuvintele „mijloacelor fixe”, iar cuvîntul „acesteia” se substituie cu cuvîntul „acestora”.
    32) După pct.60 se completează cu:
    „601. Componentele obiectelor de mijloace fixe care necesită înlocuire la intervale regulate de timp se recunosc ca imobilizări corporale în curs de execuţie, dacă corespund definiţiei acestora. Valoarea componentelor noi utilizate se contabilizează ca majorare a mijloacelor fixe şi diminuare a imobilizărilor corporale în curs de execuţie. Componentele înlocuite se evaluează la valoarea justă şi se contabilizează ca majorare a stocurilor şi diminuare a mijloacelor fixe.
    602. Materialele şi alte bunuri obţinute în urma efectuării costurilor ulterioare se evaluează la valoarea justă şi se contabilizează ca majorare a stocurilor şi diminuare a imobilizărilor corporale, costurilor activităţilor de bază/auxiliare, cheltuielilor anticipate şi/sau majorare a veniturilor curente.”.
    33) În pct.64 cuvîntul „înlăturare” se substituie cu cuvîntul „dezmembrare”, iar după cuvîntul „cheltuieli” se completează cu cuvîntul „curente”.
    34) Pct.65 se exclude.
    35) În pct.67 cuvintele „realizabilă netă” se substituie cu cuvîntul „justă” în ambele cazuri.
    36) După Exemplul 20 se completează cu subcapitolul „Investiţii imobiliare” cu următorul conținut:
    „671. Investiţiile imobiliare cuprind:
    1) terenurile şi clădirile deţinute în scopul creşterii pe termen lung a valorii;
    2) terenurile şi clădirile deţinute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată;
    3) terenurile şi clădirile deţinute şi transmise în leasing operaţional în baza unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;
    4) terenurile şi clădirile deţinute pentru a fi transmise în leasing operaţional în baza unuia sau mai multor contracte;
    5) proprietăţile imobiliare în curs de construire sau amenajare în scopul utilizării viitoare ca investiţii imobiliare;
    6) alte proprietăţi imobiliare care corespund definiţiei investiţiei imobiliare.
    672. În componenţa investiţiilor imobiliare nu se includ:
    1) proprietăţile imobiliare deţinute pentru a fi vîndute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii sau aflate în procesul de construcţie ori de amenajare în vederea unei astfel de vînzări, de exemplu, proprietăţile imobiliare dobîndite cu scopul exclusiv de a fi cedate, în viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate şi revîndute, care reprezintă, din punct de vedere contabil, stocuri;
    2) proprietăţile imobiliare utilizate de posesor, inclusiv proprietăţile deţinute în scopul:
    a) utilizării lor viitoare ca imobilizări corporale;
    b) amenajării viitoare şi utilizării ulterioare ca imobilizări corporale;
    3) proprietăţile imobiliare utilizate de:
    a) salariaţi;
    b) posesor care urmează a fi cedate;
    4) proprietăţile imobiliare care sunt transmise unei altei entităţi în baza unui contract de leasing financiar.
    673. Pentru investiţiile imobiliare se aplică regulile generale de recunoaştere, evaluare iniţială şi ulterioară, amortizare şi de contabilizare a costurilor ulterioare şi a operaţiunilor de ieşire (derecunoaştere) prevăzute în pct.5–37, 52–67 din prezentul standard. Pierderile din deprecierea investiţiilor imobiliare se contabilizează în conformitate cu SNC „Deprecierea activelor”.
    674. În cazul în care o proprietate imobiliară include două părţi – una deţinută pentru a fi transmisă în leasing operaţional sau cu scopul creşterii valorii acesteia, iar altă parte pentru producerea bunurilor, prestarea serviciilor sau în scopuri administrative/comerciale, clasificarea se efectuează astfel:
    1) dacă fiecare din aceste părţi poate fi vîndută sau transmisă în leasing financiar, entitatea înregistrează fiecare parte separat – ca investiţie imobiliară şi ca proprietate imobiliară utilizată de posesor;
    2) dacă fiecare din aceste părţi nu poate fi vîndută în mod separat, atunci proprietatea imobiliară se consideră drept investiţie imobiliară în cazul în care partea deţinută pentru a fi utilizată în producţie, pentru furnizarea de bunuri, prestări servicii sau în scopuri administrative, comerciale etc. este nesemnificativă.
    Pragul de semnificaţie privind delimitarea investiţiei imobiliare de proprietatea imobiliară utilizată de posesor se stabileşte în politicile contabile ale entităţii.
    Exemplul 201. O entitate deţine o clădire cu suprafaţa de 500 m2, din care o parte (400 m2) este transmisă în leasing operaţional, iar altă parte (100 m2) – este utilizată de posesor pentru prestări servicii. Părţile clădirii nu pot fi vîndute în mod separat. În politicile contabile a entităţii este stabilit pragul de semnificaţie a suprafeţei utilizate de posesor în totalul suprafeţei în mărime de 25%.
    În baza datelor din exemplu, entitatea consideră clădirea în ansamblu drept investiţie imobiliară deoarece părţile obiectului nu pot fi vîndute în mod separat, iar suprafaţa utilizată de posesor constituie o parte nesemnificativă din suprafaţa totală – 20% (100 m2: 500 m2 × 100%) şi nu depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit de entitate.
    675. Dacă entitatea – deţinătoare a unei proprietăţi imobiliare transmise în leasing operaţional furnizează locatarilor servicii suplimentare, proprietatea imobiliară se contabilizează ca investiţie imobiliară, dacă valoarea acestor servicii nu depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit de entitate.
În cazul în care serviciile furnizate reprezintă o componentă semnificativă a întregului contract, proprietarea imobiliară se contabilizează ca imobilizare corporală. De exemplu, dacă entitatea are în proprietate şi administrează clădirea unui hotel, serviciile furnizate clienților reprezintă o componentă semnificativă a întregului contract şi, ca urmare, clădirea hotelului se contabilizează ca obiect de mijloace fixe.
    Exemplul 202. O entitate deţine o clădire transmisă în leasing operaţional, în care sînt amplasate birouri. Valoarea anuală a contractului constituie 100000 lei. Locatorul s-a angajat ca pe durata contractului să furnizeze locatarului servicii de pază şi întreţinere a clădirii care constituie anual 10000 lei. Pragul de semnificaţie stabilit în politicile contabile a entităţii constituie 15% din valoarea totală a contractului.
    În baza datelor din exemplu, deoarece valoarea serviciilor suplimentare nu depăşeşte pragul de semnificaţie (constituie doar 10%), clădirea este clasificată ca investiţie imobiliară.
    676. Transferul proprietăţilor imobiliare în/din categoria investiţiilor imobiliare se efectuează în cazul:
    1) încetării utilizării de către posesor a imobilizărilor corporale şi deţinerea acestora în continuare cu scopul creşterii valorii sau transmiterii în leasing operaţional, ceea ce conduce la transferul imobilizărilor corporale în categoria investiţiilor imobiliare;
    2) transmiterii în leasing operaţional a proprietăţilor imobiliare destinate vînzării, ceea ce conduce la transferul acestora din categoria stocurilor în categoria investiţiilor imobiliare;
    3) începerii utilizării (în scopuri comerciale, administrative, de producţie etc.) de către posesor a investiţiilor imobiliare, ceea ce conduce la transferul acestora din categoria investiţiilor imobiliare în categoria imobilizărilor corporale;
    4) finalizării procesului de pregătire (amenajare, reconstruire etc.) a investiţiilor imobiliare pentru vînzare, ceea ce conduce la transferul lor din categoria investiţiilor imobiliare în categoria stocurilor;
    5) altor modificări a destinaţiei proprietăţilor imobiliare.
    677. În cazul în care o imobilizare corporală este transferată în categoria investiţiilor imobiliare, atunci costul de intrare a investiţiei imobiliare este egal cu valoarea contabilă a imobilizării corporale transferate, iar amortizarea şi pierderile din deprecierea imobilizării corporale acumulate se decontează. În acest caz entitatea contabilizează:
    1) valoarea contabilă a imobilizării corporale transferate – ca majorare a investiţiilor imobiliare şi diminuare a imobilizărilor corporale;
    2) amortizarea acumulată aferentă imobilizării corporale transferate – ca diminuare concomitentă a amortizării şi imobilizărilor corporale;
    3) pierderile din depreciere acumulate aferente imobilizării corporale transferate – ca diminuare concomitentă a pierderilor din depreciere şi a imobilizărilor corporale.
    Exemplul 203. O entitate la 01.03.201X a transmis în leasing operaţional o clădire utilizată pînă la această dată în scopuri administrative, costul căreia constituia 900000 lei, iar suma amortizării acumulate – 400000 lei.
    În baza datelor din exemplu, în martie 201X entitatea contabilizează:
    - amortizarea acumulată în sumă de 400000 lei – ca diminuare concomitentă a amortizării şi imobilizărilor corporale;
    - valoarea contabilă a clădirii transmise în leasing operaţional în suma de 500000 lei (900000 lei – 400000 lei) – ca majorare a investiţiilor imobiliare şi diminuare a imobilizărilor corporale.
    678. În cazul transferării investiţiilor imobiliare în componenţa imobilizărilor corporale, costul de intrare a imobilizărilor corporale se consideră valoarea contabilă a investiţiilor imobiliare transferate. Concomitent se decontează amortizarea acumulată şi pierderile din deprecierea investiţiilor imobiliare transferate.
    Dacă o entitate începe procesul de reamenajare a unei investiţii imobiliare existente, în scopul utilizării viitoare ca investiţie imobiliară, atunci proprietatea imobiliară rămîne investiţie imobiliară şi nu este reclasificată drept imobilizare corporală în cursul reamenajării.
    Conform politicilor contabile, transferul proprietăţilor imobiliare în/din categoria investiţiilor imobiliare poate fi efectuat la costul de intrare sau altă valoare, care substituie acest cost. În acest caz amortizarea/pierderile din deprecierea proprietăţilor imobiliare se contabilizează respectiv ca diminuare a amortizării/pierderilor din deprecierea obiectului transferat şi majorare a amortizării/pierderilor din deprecierea a imobilizărilor în componenţa cărora obiectul a fost transferat.
    679. Transferul investiţiilor imobiliare în/din categoria stocurilor se efectuează şi se contabilizează în modul stabilit în pct.531 şi 55 din prezentul standard.”.
    37) În pct.71 cuvintele „realizabilă netă” se substituie cu cuvîntul „justă”.
    38) În pct.75 subpct.1) cuvintele „(combustibil şi lubrifianţi, cota-parte a valorii anvelopelor şi acumulatoarelor)” se exclud.
    39) În pct.78 cuvintele „sînt contabilzate” se substituie cu cuvintele „– ca materiale,”.
    40) Pct.85 se expune în redacția:
    „85. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind:
    1) imobilizările necorporale:
    a) valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale amortizabile;
    b) valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale neamortizabile;
    2) imobilizările corporale:
    a) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale care nu se utilizează temporar;
    b) costul de intrare (sau altă valoare ce substituie costul de intrare în situaţiile financiare) a obiectelor amortizate integral şi care continuă să funcţioneze;
    c) valoarea şi denumirile obiectelor transferate în/din componenţa investiţiilor imobiliare;
    d) valoarea imobilizărilor corporale gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanţie pentru anumite datorii ale entităţii.;
    3) resurse minerale:
    a) metoda de constituire a provizioanelor incluse în costurile de extracţie a substanţelor minerale utile;
    b) suma provizioanelor constituite şi utilizate în perioada de gestiune.”.
    6. STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „INVESTIȚII IMOBILIARE” se abrogă.
    7. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „CONTRACTE DE LEASING”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) În pct.4 subpct.1) și 2) cuvintele „Investiţii imobiliare” se substituie cu cuvintele „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    3) Pct.51 se expune în redacția:
    „51. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii:
    la locatar:
    1) privind leasingul financiar:
    a) suma dobînzilor de leasing, constatate ca cheltuieli curente şi/sau capitalizate în perioadă de gestiune;
    b) descrierea generală a contractelor semnificative de leasing inclusiv celor reziliate înainte de termen;
    c) valoarea reziduală garantată locatorilor în conformitate cu contractele de leasing care sunt în vigoare la sfîrșitul perioadei de gestiune.;
    2) privind leasingul operaţional:
    a) suma plăţilor de leasing constatate ca cheltuieli curente cu separarea plăţilor minime de leasing şi plăţilor de subînchiriere;
    b) suma costurilor de reparaţie a activelor primite în leasing cu separarea costurilor suportate din cont propriu şi compensate din plăţile de leasing;
    c) descrierea generală a contractelor semnificative de leasing, inclusiv celor reziliate înainte de termen.;
    la locator:
    1) privind leasingul financiar:
    a) veniturile şi cheltuielile anticipate de leasing la începutul şi sfîrșitul perioadei de gestiune;
    b) suma veniturilor şi suma cheltuielilor anticipate de leasing decontate la venituri şi respectiv, cheltuieli curente a perioadei de gestiune;
    c) suma dobînzilor de leasing, constatate ca venituri curente;
    d) descrierea generală a contractelor semnificative de leasing, inclusiv celor reziliate înainte de termen.;
    2) privind leasingul operaţional:
    a) suma plăţilor de leasing constatate ca venituri curente;
    b) suma costurilor de reparaţie a activelor transmise în leasing cu separarea costurilor suportate din cont propriu şi compensate din plăţile de leasing;
    c) descrierea generală a contractelor semnificative de leasing, inclusiv celor reziliate înainte de termen.”.
    8. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „DEPRECIEREA ACTIVELOR”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) Pct.3 se expune în redacția:
    „3. Prezentul standard se aplică la contabilizarea deprecierii activelor, cu excepția:
    1) stocurilor (SNC „Stocuri”);
    2) activelor rezultate din contractele de construcţii (SNC „Contracte de construcţii”);
    3) valorilor mobiliare (SNC „Creanţe şi investiţii financiare”).”.
    3) În pct.4:
    - prima propoziție se expune în redacția: „Prezentul standard se aplică activelor imobilizate care sînt evaluate conform modelului bazat pe cost sau modelului reevaluării.”;
    - a doua propoziție cuvîntul „(juste)” se exclude;
    - subpct.1) cuvîntul „(justă)” se exclude;
    - subpct.1) lit.b) cuvîntul „(justă)” se exclude;
    - subpct.2) cuvîntul „(justă)” se exclude în ambele cazuri.
    4) În pct.23 a doua propoziție se expune în redacția: „Pierderile din depreciere se reflectă într-un cont separat şi se contabilizează în funcție de metoda evaluării ulterioare a activelor imobilizate aplicată de entitate.”.
    5) Pct.24 se expune în redacția:
    „24. Pierderea din deprecierea unui activ evaluat la valoarea contabilă (la cost) se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a pierderilor din depreciere.”.
    6) În Exemplul 3, a doua propoziție cuvintele „, iar pierderile din depreciere se contabilizează la un cont separat” se exclud.
    7) Pct.25 se expune în redacția:
    „25. Pierderea din deprecierea unui activ contabilizat la valoarea reevaluată se recunoaşte ca diminuare a surplusului de reevaluare a activului şi majorare a pierderilor din depreciere. Orice sumă a depăşirii pierderii din depreciere asupra surplusului de reevaluare a aceluiaşi activ, precum şi suma integrală a pierderii din depreciere, în cazul în care surplusul de reevaluare nu există, se recunoaşte ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a pierderilor din depreciere.”.
    8) În Exemplul 4:
    - prima propoziție cuvintele „, pierderile din depreciere fiind contabilizate la un cont separat” se exclud;
    - a treia propoziție cuvîntul „Ecartul” se substituie cu cuvîntul „Surplusul”;
    - variantele I și III cuvîntul „ecartului” se substituie cu cuvîntul „surplusului”.
    9) În Exemplul 6 propoziția „În conformitate cu politicile contabile ale entităţii, pierderile din depreciere se contabilizează la un cont separat.” se exclude.
    10) Pct.38 se expune în redacția:
    „38. Reluarea pierderii din depreciere pentru un activ evaluat la valoarea contabilă (la cost) se contabilizează ca diminuare a pierderilor din depreciere şi majorare a veniturilor curente.”.
    11) În Exemplul 13 cuvintele „, pierderile din depreciere se înregistrează la un cont separat” se exclud.
    12) În pct.39 cuvîntul „ecart” se substituie cu cuvîntul „surplus”, iar cuvintele „IAS16 „Imobilizări corporale”” se substituie cu cuvintele „SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    13) În Exemplul 14 a doua liniuță cuvîntul „ecartul” se substituie cu cuvîntul „surplusul”.
    14) În pct.47:
    - prima propoziție se expune în redacția: „Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind deprecierea activelor:”
    - subpct.2) după cuvîntul „juste” se completează cu cuvintele „minus costurile de vînzare”.
    9. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „CREANȚE ȘI INVESTIȚII FINANCIARE”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) Pct.3 se expune în redacția:
    „3. Prezentul standard se aplică tuturor creanţelor şi investiţiilor financiare pe termen lung şi scurt.”.
    3) În pct.4 la noțiunea „Valoare justă”, cuvintele „suma cu care activul poate fi schimbat benevol” se substituie cu cuvintele „prețul de vînzare estimat al activului”.
    4) Pct.9 se completează cu propoziția „În componenţa creanţelor părţilor afiliate se evidenţiază creanţele aferente intereselor de participare.”.
    5) Pct.24 se completează cu propoziția „În cadrul avansurilor acordate pe termen lung şi scurt se evidenţiază avansurile acordate pentru imobilizări necorporale şi corporale şi pentru stocuri care se prezintă în situaţiile financiare, respectiv, în componenţa activelor imobilizate şi circulante indiferent de termenul de achitare a avansurilor.”.
    6) În pct.62:
    - subpct.1) cuvintele „necotate pe piața financiară” se substituie cu cuvintele „neadmise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată”.
    - subpct.3) cuvintele „cotate pe piața financiară” se substituie cu cuvintele „admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, cu excepţia entităţilor care întocmesc situaţii financiare prescurtate care evaluează aceste valori mobiliare în conformitate cu subpct.1) şi 2).”.
    7) Pct.66 se expune în redacția:
    „66. Pierderile din deprecierea valorilor mobiliare se contabilizează într-un cont separat şi se reflectă ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a pierderilor din deprecierea investiţiilor financiare.”.
    8) În pct.67 cuvintele „majorare concomitentă a” se substituie cu cuvintele „diminuare a pierderilor din deprecierea”, iar după cuvintele „financiare și” se completează cu cuvintele „majorare a”.
    9) Pct.69 se completează cu propoziția „Pierderile din deprecierea valorilor mobiliare ieşite se decontează la venituri curente.”.
    10) După Exemplul 15 se completează cu:
    „751. Acţiunile şi cotele de participaţie deţinute în părţile afiliate se evidenţiază separat şi se contabilizează în modul stabilit în pct.55–75 de prezentul standard.”.
    11) Pct.76 se completează cu propoziția „În componenţa împrumuturilor acordate pe termen lung şi scurt se evidenţiază împrumuturile acordate părţilor afiliate şi împrumuturile aferente intereselor de participare.”.
    12) În pct.82:
    - prima propoziție se expune în redacția: „Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind:”;
    - subpct.1) lit.c) se exclude;
    - subpct.2) lit.c) cuvintele „cotate pe piaţa financiară” se substituie cu cuvintele „admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată,”;
    - după subpct.2) lit.c) se completează cu:
    „c1) pierderile din deprecierea valorilor mobiliare recunoscute şi reluate în perioada de gestiune;”;
    - subpct.2) lit.d) se exclude.”.
    10. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „STOCURI”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) În pct.5:
    - după noțiunea „Cost de intrare”, se completează cu:
    „Valoare contabilă – valoarea la care stocurile se evaluează la ieşire şi se recunosc în bilanţ/bilanţul prescurtat.”;
    - noțiunea „Valoare justă” cuvintele „suma cu care ar putea fi schimbat benevol un activ sau decontată o datorie” se substituie cu cuvintele „preţul de vînzare estimat al stocurilor”.
    3) După pct.7 se completează cu:
    „71. Bunurile intrate se înregistrează într-o anumită categorie de stocuri dacă corespund definiţiei acestei categorii. În cazul în care ulterior destinaţia bunurilor se modifică acestea pot fi, conform politicilor contabile, reclasificate în categoria de stocuri corespunzătoare.”.
    4) Pct.8 se exclude.
    5) Pct.10 se expune în redacția:
    „10. Contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.”.
    6) Pct.24 se expune în redacția:
    „24. Stocurile obținute în urma ieşirii/reparaţiei activelor imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, precum şi deşeurile recuperabile se evaluează la valoarea justă şi se contabilizează ca majorare a stocurilor şi diminuare a imobilizărilor corporale, stocurilor, costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare, majorare a veniturilor curente etc.
    Stocurile primite cu titlu gratuit (ca donație) se evaluează conform datelor din documentele primare de intrare sau la valoarea justă, cu suplimetarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Costul acestor stocuri se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor și a datoriilor (veniturilor anticipate). Pe măsura utilizării, valoarea stocurilor primite cu titlu gratuit se decontează la venituri curente. Conform politicilor contabile costul stocurilor primite cu titlul gratuit pot fi contabilizate ca majorare concomitentă a stocurilor și a veniturilor curente”.
    7) În pct.25 cuvintele „, investițiilor imobiliare” se exclud.
    8) În pct.33 cuvîntul „curentă” se exclude, iar după subpct.3) se completează cu:
    „4) metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieşit).”.
    9) În pct.34 cuvîntul „curentă” se exclude în ambele cazuri.
    10) După pct.37 se completează cu:
    „371. Metoda LIFO prevede evaluarea stocurilor ieşite la costul de intrare al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite se evaluează la costul de intrare al lotului anterior în ordine cronologică. Soldul stocurilor la sfîrșitul perioadei este evaluat la costul de intrare al primelor loturi de stocuri achiziţionate sau fabricate. Metoda LIFO se recomandă în cazul în care preţurile stocurilor ieşite înregistrează o creştere permanentă în cursul perioadei de gestiune.
Modul de aplicare a metodei LIFO este exemplificat în anexa 31.”.
    11) În pct.39 cuvintele „una din” se exclud.
    12) Pct.42 se completează cu alineatul „Valoarea contabilă a anvelopelor și acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport transmise în exploatare se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor curente, imobilizărilor în curs de execuţie etc. şi diminuare a stocurilor. Conform politicilor contabile valoarea anvelopelor și acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de transport poate fi decontată la costuri/cheltuieli curente în funcție de parcursul efectiv sau în alt mod stabilit de entitate.”.
    13) În pct.43 cuvintele „, investițiilor imobiliare” se exclud.
    14) În pct.44 a doua propoziție după cuvîntul „contabilă” se completează cu cuvintele „, determinată în baza metodei de evaluare curentă,”.
    15) În pct.49 cuvintele „diminuare a stocurilor” se substituie cu cuvintele „majorare a ajustării pentru deprecierea stocurilor.”.
    16) În pct.50 ultima propoziție se expune în redacția: „Diferenţa apărută în limita costului de intrare se contabilizează ca diminuare a ajustării pentru deprecierea stocurilor şi majorare a veniturilor curente.”.
    17) În pct.53:
    - prima propoziție se expune în redacția: „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se calculează în mărime de 100% din valoarea obiectelor diminuată cu valoarea reziduală la transmiterea acestora în exploatare.”;
    - a treia propoziție cuvîntul „probabilă” se exclude.
    18) Pct.55 se expune în redacția:
    „55. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puțin următoarele informații privind stocurile:
    1) valoarea stocurilor intrate şi ieşite în perioada de gestiune;
    2) baza de repartizare a costurilor indirecte de producţie pe tipurile de produse fabricate şi/sau servicii prestate;
    3) valoarea contabilă a stocurilor evaluate la valoarea realizabilă netă;
    4) suma ajustării pentru deprecierea stocurilor recunoscută şi/sau decontată în perioada de gestiune;
    5) valoarea contabilă a stocurilor gajate în contul datoriilor.”.
    19) După Anexa 3 se completează cu:
   
    anexa nr.31

    11. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „CAPITAL PROPRIU ȘI DATORII”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) În pct.4:
    - după noțiunea „Părţi sociale (instrumente de capital propriu)”, se completează cu:
    „Prime de capital – excedentul (diferenţele favorabile) dintre:
    1) valoarea efectivă şi valoarea nominală a părţilor sociale depuse în capitalul social;
    2) valoarea nominală sau de înstrăinare şi valoarea de retragere a părţilor sociale proprii răscumpărate şi ulterior anulate sau înstrăinate;
    3) valoarea nominală a obligaţiunilor şi valoarea nominală a acţiunilor în care acestea au fost convertite.”;
    - după noțiunea „Rezerve”, se completează cu:
    „Rezerve din reevaluare – surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale.”;
    - noțiunea „Subvenții” după cuvintele „autorități” se completează cu cuvintele „ale administrației”.
    3) Pct.5 se expune în redacția:
    „5. Capitalul propriu include capitalul social și neînregistrat, primele de capital, rezervele, profitul (pierderea), rezervele din reevaluare şi alte elemente ale capitalului propriu.”.
    4) În subcapitolul „Capitalul social și suplimentar” cuvîntul „suplimentar” se substituie cu cuvîntul „neînregistrat”.
    5) După denumirea subcapitolului „Capital social și neînregistrat” se completează cu:
    „51. Capitalul social și neînregistrat se contabilizează în cadrul următoarelor elemente: capital social, capital nevărsat, capital neînregistrat, capital retras şi patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate.”.
    6) În pct.10 subpct.1) cuvintele „capital suplimentar” se substituie cu cuvintele „prime de capital”.
    7) În Exemplul 2 cuvintele „capitalul suplimentar al” se substituie cu cuvintele „prime de capital ale”.
    8) Pct.17 se expune în redacția:
    „17. La anularea sau înstrăinarea părţilor sociale retrase, diferențele favorabile dintre valoarea efectivă de retragere şi valoarea nominală (fixată) sau de înstrăinare a acestora se înregistrează ca prime de capital, iar diferenţele nefavorabile se decontează la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi.”.
    9) În Exemplul 5:
    liniuța a treia se expune în redacția:
    „- decontarea diferenţei nefavorabile dintre valoarea nominală şi preţul de achiziţie a acţiunilor anulate în sumă de 22500 lei [1500 acţiuni × (65 lei – 50 lei)] – ca diminuare a profitului nerepartizat (majorare a pierderii neacoperite) şi diminuare a capitalului retras;”;
    - liniuța a cincea cuvintele „capitalului suplimentar” se substituie cu cuvintele „primelor de capital”.
    10) După Exemplul 5 se completează cu subcapitolele „Patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate” și „Prime de capital” cu următorul conținut:
    „Patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate
    171. Intrarea (majorarea) patrimoniul primit de la stat cu drept de proprietate de către autorități și instituții publice la autogestiune se contabilizează în mărimea stabilită în actele de constituire și/sau în alte documente prevăzute de legislație ca majorare a activelor și a patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate.
    172. Ieșirea (diminuarea) patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate de către autorități și instituții publice la autogestiune se contabilizează ca diminuare concomitentă a patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate și a activelor.
Prime de capital
    173. Primele de capital apar în urma operaţiunilor de constituire şi majorare a capitalului social şi de conversie a obligaţiunilor în acţiuni și se contabilizează ca majorare a capitalului nevărsat, capitalului retras şi/sau diminuare a capitalului neînregistrat şi majorare a primelor de capital.
    174. Primele de capital decontate conform deciziei organului de conducere al entităţii se contabilizează ca diminuare a primelor de capital şi majorare a profitului nerepartizat (diminuare a pierderilor neacoperite) al anilor precedenţi.”.
    11) După pct.19 se completează cu:
    „191. În cazul în care entitatea încetează să creeze rezerve statutare şi/sau alte rezerve, suma neutilizată a acestora se decontează, conform deciziei proprietarilor, la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi.”.
    12) În pct.26 după cuvîntul „social” se completează cu cuvintele „, a primelor de capital”.
    13) După pct.26 se completează cu subcapitolul „Rezerve din reevaluare” cu următorul conținut:
    „261. Rezervele din reevalure se contabilizează în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
    14) Pct.27 se expune în redacția:
    „27. Alte elemente de capital propriu includ orice elemente ale acestuia care nu au fost incluse în capitalul social și neînregistrat, în primele de capital, în rezerve, în profit (pierdere) sau în rezervele din reevaluare. La entităţile cu proprietate publică, ca alte elemente de capital propriu pot fi înregistrate subvenţiile aferente activelor primite de la Guvern și alte autorităţi ale administraţiei publice, decontate (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) în conformitate cu pct.80 al prezentului standard.”.
    15) În pct.28 după cuvîntul „contabilizează” se completează cu cuvintele „ca venituri sau cheltuieli curente”.
    16) După pct.33 se completează cu:
    „331. În funcţie de afilierea părţilor datoriile se clasifică în datorii faţă de părţile neafiliate şi afiliate. Componenţa părţilor afiliate este stabilită în SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”. În cadrul datoriilor faţă de părţile afiliate se evidenţiază datoriile aferente intereselor de participare.”.
    17) În pct.40 subpct.5) se exclude.
    18) Pct.41 se expune în redacția:
    „41. Datoriile financiare includ datoriile aferente creditelor şi împrumuturilor primite pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată (dobîndă) sau gratuit.
    În cadrul împrumuturilor pe termen lung şi scurt se evidenţiază împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, inclusiv împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile şi alte împrumuturi.”.
    19) Pct.44 se exclude.
    20) Pct.45 se completează cu:
    „3) locatori privind bunurile primite în leasing.”.
    21) În pct.65 cuvîntul „social” se substituie cu cuvîntul „neînregistrat” și se completează cu propoziția „Dacă valoarea contabilă a activelor returnate este mai mare decît suma datoriilor, diferenţa se decontează la cheltuieli curente.”.
    22) Pct.67 se completează cu propoziția „Recunoaşterea acestor finanţări şi încasări se înregistrează ca majorare simultană a creanţelor şi datoriilor (finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială). Decontarea şi restituirea finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială se contabilizează conform pct.75–79 din prezentul standard.”.
    23) În pct.75 după cuvîntul „amortizabile” se completează cu cuvintele „recunoscute pînă la transmiterea în exploatare a acestora”.
    24) După pct.76 se completează cu:
    „761. Subvenţiile aferente activelor, recunoscute (primite) după transmiterea acestora în exploatare şi suportarea altor costuri, se decontează la venituri curente în următorul mod:
    1) în perioada în care subvenţiile au fost recunoscute – în mărimea şi proporţia amortizării calculate şi a altor costuri suportate, inclusiv pînă la recunoaşterea subvenţiilor;
    2) în perioadele ulterioare de utilizare a activelor intrate pe seama subvenţiilor.
    Exemplul 151. În anii 201X‑201X+2 o entitate agricolă a suportat costuri de plantare, creştere şi îngrijire a unei plantaţii perene care a fost transmisă în exploatare în anul 201X+2. Costul de intrare al plantaţiei perene constituie 1580000 lei, durata de utilizare – 20 ani. În anul 201X+4, entitatea a beneficiat de subvenţii sub formă de numerar în mărime de 30% din costul de intrare al plantaţiei perene. Amortizarea plantaţiei perene pe anii 201X+2–201X+3 constituie 98750 lei, iar pe anul 201X+4–79000 lei.
    În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:
    în anii 201X‑201X+3:
    - reflectarea costurilor de plantare, creştere şi îngrijire a plantaţiei perene pînă la transmiterea în exploatare în sumă de 1580000 lei – ca majorare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie şi majorare a datoriilor, amortizării mijloacelor fixe, diminuare a stocurilor etc.;
    - transmiterea în exploatare a plantaţiei perene la costul de intrare de 1580000 lei – ca majorare a activelor biologice imobilizate şi diminuare a activelor biologice imobilizate în curs de execuţie;
    - calcularea amortizării plantaţiei perene în sumă de 98750 lei – ca majorare concomitentă a costurilor curente şi a amortizării activelor biologice imobilizate.
    în anul 201X+4:
    - recunoaşterea subvenţiilor în sumă de 474000 lei (1580000 lei x 30%) – ca majorare concomitentă a creanţelor şi datoriilor pe termen lung (veniturilor anticipate);
    - primirea subvenţiilor în sumă de 474000 lei – ca majorare a numerarului şi diminuare a creanţelor;
    - calcularea amortizării plantaţiei perene în sumă de 79000 lei – ca majorare concomitentă a costurilor de producţie şi a amortizării activelor biologice imobilizate;
    - decontarea subvenţiilor aferente plantaţiei perene în sumă de 53325 lei [(98750 lei + 79000 lei) x 30%] – ca diminuare a veniturilor anticipate şi majorare a veniturilor curente.”.
    25) Pct.80 se expune în redacția:
    „80. Entităţile cu propritate publică decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile aferente activelor primite de la Guvern şi alte autorităţi ale administraţiei publice, înregistrate iniţial ca datorii pe termen lung (venituri anticipate), la majorarea altor elemente de capital propriu. Decontarea acestor subvenţii se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social şi/sau a veniturilor curente. Decontarea subvenţiilor aferente activelor primite de la instituţiile şi organizaţiile naţionale şi internaţionale se contabilizează în conformitate cu pct.75–761, iar subvenţiile aferente veniturilor – conform pct.77 din prezentul standard.”.
    26) Pct.81 se exclude.
    27) Exemplul 18 se exclude.
    28) După pct.85 se completează cu:
    „851. Provizioanele se contabilizează în cadrul următoarelor categorii:
    1) provizioane pentru beneficiile angajaţilor care se constituie pentru datoriile entităţii faţă de personal privind concediile de odihnă, pensiile, recompensele pentru rezultatele activităţii anuale şi alte plăţi rezultate din contractele colective şi individuale de muncă;
    Exemplul 171. Conform situaţiei din 31.12.201X la entitate au rămas neutilizate 580 zile de concediu pentru acest an, inclusiv 230 zile – pentru muncitorii secţiilor de producţie şi 250 zile – pentru personalul administrativ. Salariu mediu pentru o zi constituie 180 lei – pentru muncitori şi 210 lei – pentru personalul administrativ.
    Conform datelor din exemplu, la 31.12.201X entitatea va constitui un provizion în sumă de 93900 lei (230 zile x 180 lei + 250 zile x 210 lei), care se reflectă ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi datoriilor (provizioanelor).
    2) provizioanele pentru garanţii acordate cumpărătorilor/clienţilor, care se constituie pentru acoperirea cheltuielilor de reparaţii şi deservirii în cursul perioadei de garanţie a bunurilor vîndute, pentru returnările şi reducerile de preţ la bunurile vîndute şi pentru alte garanţii care rezultă din contractele încheiate cu cumpărătorii/clienţii.
    Exemplul 172. În anul 201X o entitate a vîndut mărfuri cu termen de garanţie de 12 luni. Dacă la toate mărfurile vîndute s-ar găsi defecte minore, costurile de reparaţie ar constitui 100000 lei, iar la depistarea defectelor majore costurile de reparaţie s-ar ridica la 500000 lei. Experienţa anterioară şi previziunile entităţii arată că în anul următor 75% din mărfurile vîndute nu vor avea defecte, 20% vor avea defecte minore, iar 5% – defecte majore.
    În baza datelor din exemplu, în anul 201X entitatea va constitui un provizion pentru acoperirea costurilor de reparaţie pe perioada de garanţie în sumă de 45000 lei [(75% × 0) + (20% × 100000 lei) + (5% × 500000 lei)] care va fi înregistrat ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a datoriilor (provizioanelor).
    3) provizioane pentru impozite care se constituie pentru diferenţele de impozite rezultate din controalele inițiate și nefinisate; impozite pentru care entitatea are deschise procese în instanţele judecătoreşti, precum şi în alte situaţii care pot genera datorii aferente impozitelor şi taxelor, inclusiv majorări de întîrziere (penalități) și amenzi.
    Exemplul 173. În urma unui control fiscal în derulare, o entitate a luat cunoştinţă că la 31.12.201X are de plătit suplimentar impozite în sumă de 125600 lei. Controlul se va finaliza în anul 201X+1 şi este foarte probabil ca suma constatată a impozitelor va fi imputată entităţii.
    În baza datelor din exemplu la 31.12.201X entitatea va constitui un provizion în sumă de 125600 lei, care se va înregistra ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi datoriilor (provizioanelor).
    4) alte provizioane care se constituie pentru acoperirea cheltuielilor legate de litigii, de protecţia mediului, de ieşirea imobilizărilor corporale, de restructurarea entităţii şi în alte scopuri stabilite de legislaţie şi/sau de conducerea entităţii.”.
    29) În Exemplul 19 cifra „18” se substituie cu cifra „172”.
    30) Pct.90 se expune în redacția:
    „90. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind:
    1) capitalul propriu:
    a) cauzele modificărilor semnificative ale elementelor capitalului propriu în perioada de gestiune;
    b) suma dividendelor calculate în perioada de gestiune;
    c) mărimea (cuantumul) dividendelor pe o acţiune a societăţii pe acţiuni;
    2) datoriile financiare, comerciale şi calculate:
    a) valoarea contabilă a fiecărei categorii (grupe) de datorii la începutul şi sfîrşitul perioadelor de gestiune;
    b) suma datoriilor cu termenul cu prescripţie expirat decontate în perioada de gestiune;
    3) subvenţiile:
    a) valoarea contabilă a subvenţiilor la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune;
    b) mărimea subvenţiilor primite şi decontate pe parcursul perioadei de gestiune;
    c) mărimea subvenţiilor restituite în perioada de gestiune şi/sau care urmează a fi restituite în perioada de gestiune ulterioară şi motivele restituirii acestora;
    4) provizioanele:
    a) tipurile provizioanelor constituite;
    b) provizioanele suplimentare constituite în perioada de gestiune, inclusiv majorările provizioanelor existente;
    c) sumele provizioanelor utilizate şi anulate în perioada de gestiune.”.
    12. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „VENITURI”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) În pct.4 subpct.3)-5) se exclud.
    3) Din pct.5 noțiunea „Valoare justă” se exclude.
    4) Pct.7 se completează cu propoziția „Valoarea justă reprezintă preţul estimat de vînzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate.”.
    5) După pct.27 se completează cu:
    „271. Veniturile din prestarea serviciilor se ajustează prin stornarea valorii serviciilor cu valoarea serviciilor neacceptate și/sau suma reducerii preţurilor acestora în cazul în care prestarea şi neacceptarea/reducerea preţurilor serviciilor au avut loc în aceeaşi perioadă de gestiune. În cazul în care prestarea şi neacceptarea/reducerea preţurilor serviciilor au avut loc în perioade de gestiune diferite, veniturile nu se ajustează, iar pierderile rezultate se înregistrează ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.”.
    6) Pct.29 se completează cu propoziția „În componenţa veniturilor din dobînzi se evidenţiază veniturile aferente dobînzilor obţinute de la părţile afiliate.”.
    7) Pct.30 se exclude.
    8) După Exemplul 17 se completează cu:
    „311. Veniturile aferente ajustărilor de valoare favorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente apar în cazul:
    1) decontării diferenţei favorabile dintre costul de intrare (sau valoarea contabilă la începutul perioadei de gestiune) şi valoarea justă a valorilor mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;
    2) decontării diferenţei dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor şi altor titluri de datorii cu scont (procurate la un preţ mai mic decît valoarea nominală);
    3) reluării pierderilor din deprecierea valorilor mobiliare.
    Aceste venituri se contabilizează ca majorare a investiţiilor financiare, diminuare a pierderilor din depreciere şi majorare a veniturilor curente.”.
    9) În pct.35 după cuvîntul „încasa” se completează cu cuvintele „și se contablizează ca majorare a creanţelor şi veniturilor curente.
    În componenţa veniturilor din dividende se evidenţiază veniturile din interese de participare care cuprind veniturile sub formă de dividende obţinute de la entităţile în care entitatea deţine un interes de participare.”.
    10) Pct.36 se expune în redacția:
    „36. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare cel puţin următoarele informaţii:
    1) suma fiecărei categorii semnificative de venituri recunoscute în perioada de gestiune, inclusiv veniturile provenite din vînzarea produselor şi mărfurilor, prestarea serviciilor, redevenţe, dividende;
    2) suma veniturilor rezultate din tranzacţiile pe bază de barter incluse în fiecare categorie semnificativă de venit.”
    13. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „CHELTUIELI”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) În pct.4 subpct.3) cuvintele „, SNC „Investiții imobiliare” „ se exclud.
    3) Pct.5:
    - noțiunea „Activitate operaţională” cuvîntul „activităților” se substituie cu cuvîntul „activității”, iar cuvîntul „acestora” se substituie cu cuvîntul „acesteia”;
    5) În pct.20 subpct.3) după cuvîntul „vînzări” se completează cu cuvintele „(de exemplu, costurile activităţii operaţionale a entităţilor de microfinanţare, de investiţii)”.
    6) După pct.31 se completează cu:
    „311. În componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:
    1) decontării diferenţei nefavorabile dintre costul de intrare (sau valoarea contabilă la începutul perioadei de gestiune) şi valoarea justă a valorilor mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;
    2) decontării diferenţei dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor şi altor titluri de datorii cu primă (procurate la un preţ mai mare decît valoarea nominală);
    3) recunoaşterii pierderilor din deprecierea valorilor mobiliare.
    Aceste cheltuieli se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a investiţiilor financiare, majorare a pierderilor din depreciere.”.
    7) Pct.36 se exclude.
    8) Pct.37 se expune în redacția:
    „37. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii:
    1) suma cheltuielilor activităţii de bază grupate după natură (elemente);
    2) natura şi suma fiecărei categorii semnificative de cheltuieli, recunoscute în perioada de gestiune.”.
    9) În Anexa 1:
    - pct.3 cuvintele „Suma amortizării investiţiilor imobiliare etc.” se exclud.
    - în pct.23 cuvintele „, precum şi taxa pe valoarea adăugată şi accizele nerecuperabile, calculate conform legislaţiei în vigoare, cu excepţia impozitului pe venit. „ se exclud.
    10) În Anexa 4:
    - pct.1 cuvintele „şi în capitalul social al altor entităţi,” se exclud.
    - după pct.9 se completează cu:
    „91. Diferenţele nefavorabile dintre cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei şi cursul de cumpărare/vînzare a valutei străine.
    92. Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nerecuperabile, calculate conform legislaţiei în vigoare, cu excepţia impozitului pe venit.”
    11) Anexa 5 pct.1:
    - subpct.1) și 2) cuvintele „, investițiilor imobiliare” se exclud.
    - subpct.3) cuvintele „și investițiilor imobiliare” se exclud.
    - subpct.6) se completează cu cuvintele „, cu excepția valorilor mobiliare;”
    - se completează cu:
    „61) decontarea fondului comercial pozitiv;”.
    Pct.2 se expune în următoarea redacție:
    „1) cheltuieli privind redevențele;
    2) cheltuieli aferente emisiunii acțiunilor proprii și efectuării operațiunilor cu acestea;
    3) valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante transmise cu titlu gratuit;
    4) cheltuieli privind dobînzile (cu excepția costurilor privind dobînzile aferente contractelor de leasing la locatar și contractele de microfinanțare, care se reflectă în componența veniturilor din vînzări;
    5) cheltuieli aferente ajustărilor de valoare privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente;
    6) cheltuieli aferente ieșirii investițiilor financiare;
    7) cheltuieli aferente diferențelor de curs valutar și de sumă;
    8) alte cheltuieli financiare. „.
    14. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „CONTRACTE DE CONSTRUCȚII”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) După Exemplul 17 se completează cu:
    „491. Dacă rezultatul unui contract de construcţie nu poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine, veniturile se recunosc doar în mărimea costurilor contractuale suportate care au fost sau, posibil, vor fi recuperate de către beneficiari.
    În cazul în care rezultatul unui contract de construcţie nu poate fi estimat în mod credibil şi recuperarea costurilor suportate nu este posibilă, veniturile nu sînt recunoscute, iar costurile contractuale se înregistrează ca cheltuieli curente.
    492. În cazul în care există probabilitatea ca totalul cheltuielilor să depăşească totalul veniturilor aferente unui contract de construcţie, la suma diferenţei preconizate se constituie un provizion în modul stabilit de politicile contabile ale entităţi. Utilizarea acestui provizion se contabilizează ca diminuare a provizioanelor şi majorare a datoriilor sau diminuare a activelor.”.
    3) Pct.51 se expune în redacția:
    „51. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării finanicare, cel puţin următoarele informaţii:
    1) suma venitului contractual recunoscut în perioada de gestiune;
    2) suma datoriilor faţă de beneficiari apărute în urma lucrărilor contractuale;
    3) descrierea contractelor de construcție în desfăşurare la data raportării;
    4) suma provizioanelor constituite pentru recuperarea diferenţei dintre cheltuielile şi veniturile contractuale.”.
    15. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „COSTURILE ÎNDATORĂRII”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) Pct.5 subpct.4) se expune în redacția:
    „4) diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente dobînzilor privind împrumuturile;”
    3) Pct.6 completează cu subpunctele:
    „5) activele biologice imobilizate în curs de execuţie;
    6) alte active imobilizate sau circulante care corespund definiţiei activului cu ciclul lung de producţie (de exemplu, cheltuielile anticipate privind asimilarea produselor noi, recultivarea terenurilor, costurile ulterioare aferente imobilizărilor necorporale şi corporale) care generează beneficii economice suplimentare.”.
    Pct.14 se exclude.
    În pct.33:
    - prima propoziție se expune în redacția: „Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind costurile îndatorării:”
    - subpct.5) se exclude.
    16. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „DIFERENȚE DE CURS VALUTAR ȘI DE SUMĂ”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) Pct.3 se expune în redacția:
    „3. Prezentul standard se aplică la contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi de sumă, cu excepţia diferenţelor aferente conversiei indicatorilor situaţiilor financiare ale entităţilor din străinătate incluşi în situaţiile financiare consolidate ale entităţii-mamă.”.
    3) În pct.5 subpct.4) se exclude.
    4) Pct.11 se expune în redacția:
    „11. La întocmirea situaţiilor financiare elementele monetare în valută străină (numerarul, creanţele și datoriile, cu excepţia avansurilor acordate şi primite pentru procurări/livrări de active şi servicii, investiţiile financiare, cu excepţia acţiunilor şi cotelor părţi etc.) se recalculează prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării.”.
    5) Pct.12 se expune în redacția:
    „12. Elementele nemonetare în valută străină (imobilizările necorporale şi corporale, goodwill-ul, stocurile, avansurile acordate/primite pentru procurări/livrări de active şi servicii, elementele de capital propriu, etc.) nu se supun recalculării la data raportării şi se înregistrează în situaţiile financiare conform cursului oficial al leului moldovenesc la data recunoaşterii iniţiale a acestora.”.
    6) În pct.141 după cuvîntul „aferente” se completează cu cuvîntul „subvențiilor,” iar după cuvintele „majorare/diminuare” se completează cu cuvintele „a subvențiilor,”.
    7) Pct.16 se exclude.
    8) Exemplul 4 se exclude.
    9) Pct.28 se expune în redacția:
    „28. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin, următoarele informaţii:
    1) suma veniturilor şi cheltuielilor din diferenţe de curs valutar;
    2) valoarea elementelor contabile exprimate în valută străină;
    3) suma veniturilor şi cheltuielilor provenite din diferenţe de sumă;
    4) descrierea generală a contractelor semnificative în unităţi convenţionale şi/sau valută străină.”.
    17. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „PĂRȚI AFILIATE ȘI CONTRACTE DE SOCIETATE CIVILĂ”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    Pct.31 se expune în redacția:
    „31. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii privind:
    1) părţile afiliate:
    - garanţiile oferite sau primite;
    - cheltuielile recunoscute pe parcursul perioadei de gestiune curentă privind creanţele compromise ale părţilor afiliate, inclusiv provizioanele aferente acestora;
    2) participaţiile într-o societate civilă:
    - valoarea contabilă a activelor proprii şi datoriilor aferente operaţiunilor efectuate fără active comune;
    - cheltuielile suportate şi veniturile sau rezultatele financiare obţinute în urma activităţii societăţii civile;
    - cota-parte a entităţii din activele comune, clasificate conform naturii acestora;
    - cota-parte a entităţii în orice datorie şi cheltuială suportată în comun;
    - rezultatul financiar obţinut din folosirea cotei-părţi a entităţii din activele comune.”.
    18. În STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE „PARTICULARITĂȚILE CONTABILITĂȚII ÎN AGRICULTURĂ”:
    1) În pct.1 cuvintele „Directivelor UE” se substituie cu cuvintele „Directivei 2013/34/UE”.
    2) Pct.4:
    - subpct.1) cuvintele „imobilizărilor necorporale” se substituie cu cuvintele „altor active imobilizate”.
    - subpct.2) se exclude.
    3) Pct.12 se exclude.
    4) În pct.16 cuvintele „și strugurilor” se substituie cu cuvintele „, strugurilor și pomușoarelor”.
    5) Din pct.23 cuvintele „la cost de intrare minus amortizarea acumulată şi pierderile din depreciere acumulate” se exclud.
    6) Pct.30 subpct.2 lit.f) se expune în redacția:
    „f) puişorii de o zi (de găină, răţuşte, bobocii, puii de curcă etc.) în vîrstă de până la 72 de ore – la cost planificat (normat) al unui cap conform calculaţiei incubării;”.
    7) În pct.40 cuvintele „activităților de bază și/ sau a activităţilor auxiliare” se substituie cu cuvitele „de producție”.
    8) Pct.60 se expune în redacția:
    „60. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii:
    1) veniturile şi cheltuielile din ieşirea activelor biologice;
    2) tipul, suprafaţa şi valoarea contabilă a plantaţiilor perene;
    3) suprafaţa şi valoarea terenurilor ocupate cu culturi anuale;
    4) descrierea categoriilor semnificative de active biologice imobilizate şi circulante;
    5) costurile care nu au generat produse agricole şi active biologice adiţionale.”.
    9) În Anexa 4 pct.5 liniuța a cincea cuvintele „, precum şi cotei-părţi a valorii anvelopelor tractoarelor, combinelor şi maşinilor agricole” se exclud.
    10) În Anexa 5 pct.5 ultimul alineat propoziția „În afară de costurile nominalizate, în costurile aferente întreţinerii transportului auto şi altor maşini se include cota-parte a valorii anvelopelor şi acumulatoarelor şi reparaţiei acestora.” se exclude.
    19. În INDICAŢIILE METODICE PRIVIND CONTABILITATEA COSTURILOR DE PRODUCŢIE ŞI CALCULAŢIA COSTULUI PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR:
    1) Pct.4 subpct.7) se exclude.