LPM125/2007
ID intern unic:  324889
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 125
din  11.05.2007
privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie
Publicat : 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130     art Nr : 546
    MODIFICAT
   
LP308 din 30.11.18, MO499-503/21.12.18 art.823; în vigoare 21.12.18
    LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247
    LP223 din 02.11.17, MO411-420/24.11.17 art.689; în vigoare 24.05.18
   
LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647
    LP177 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.561
    LP158 din 18.07.14, MO238-246/15.08.14 art.547; în vigoare 15.08.14
    LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102

    Titlul în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102



     În temeiul art.31 şi 72 alin.(3) lit.1) din Constituţia Republicii Moldova,
     Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul de reglementare
   Prezenta lege reglementează raporturile ce ţin de libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie, garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte, precum şi de statutul juridic al cultelor religioase şi al părţilor lor componente.
    [Art.1 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 2. Cadrul juridic
    (1) Cadrul juridic în domeniul libertăţii conştiinţei, gîndirii şi religiei, al cultelor religioase şi părţilor lor componente îl constituie Constituţia Republicii Moldova, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prezenta lege.
    [Art.2 al.(1) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (2) Prevederile Constituţiei şi ale legilor referitoare la libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie vor fi interpretate şi aplicate în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În cazul în care tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte prevăd norme altele decît cele ale prezentei legi, se aplică normele tratatelor internaţionale.
    [Art.2 al.(2) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 3. Noţiuni generale
    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
    cult religios - structură religioasă, cu statut de persoană juridică, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova conform normelor doctrinare, canonice, morale, disciplinare şi tradiţiilor istorice şi de cult proprii, care nu contravin legislaţiei în vigoare, fiind, constituită de către persoane supuse jurisdicţiei Republicii Moldova, care îşi manifestă în comun convingerile religioase, respectînd tradiţiile, riturile şi ceremonialul stabilit;
    [Art.3 noţiune modificată prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    parte componentă a cultului religios - comunitate sau instituţie religioasă a oricărui cult religios;
   comunitate religioasă - parte componentă locală a cultului religios reprezentînd o asociere de persoane care se constituie şi îşi desfăşoară activitatea pe principiile liberului consimţămînt, autonomiei, autogestiunii, egalităţii în drepturi a tuturor membrilor, creată în scopul profesării în comun a credinţei. Comunităţi religioase sînt parohiile, comunităţile monahale sau mănăstirile, congregaţiile, frăţiile, bisericile locale şi alte tipuri similare de comunităţi religioase;
    [Art.3 noţiune modificată prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    instituţie religioasă - parte componentă centrală sau regională a cultului religios, fondată de acesta sau de comunitatea religioasă fără consemnarea calităţii de membru, reprezentînd un aşezămînt sau o structură religioasă. Se consideră instituţii religioase eparhiile, diecezele, protopopiatele, decanatele, misiunile religioase, sociale sau de caritate, instituţiile de învăţămînt teologic de orice grad, centrele de pelerinaj, fundaţiile religioase, instanţele de disciplină bisericească, alte instituţii similare;
    [Art.3 noţiune modificată prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
   convingeri religioase - complex de idei, principii şi învăţături de credinţă sau dogme cu caracter religios în care o persoană crede, pe care le acceptă benevol, le mărturiseşte şi după care se conduce în viaţă;
   activitate religioasă - activitate orientată spre satisfacerea necesităţilor spirituale ale credincioşilor (răspîndirea învăţăturii de credinţă, educaţia religioasă, oficierea serviciilor religioase, desfăşurarea acţiunilor de binecuvîntare şi propovăduire, instruirea şi perfecţionarea deservenţilor cultelor religioase), precum şi altă activitate orientată spre asigurarea organizatorică şi materială a practicilor de cult (editarea, desfacerea şi răspîndirea literaturii cu conţinut religios, producerea, desfacerea şi răspîndirea obiectelor de cult, confecţionarea veşmintelor de cult etc.);
   credincios - persoană care crede în anumite adevăruri religioase şi care face parte benevol dintr-o comunitate religioasă cu ai cărei membri împărtăşeşte aceleaşi convingeri, aceeaşi credinţă, participă la săvîrşirea aceloraşi activităţi şi practici religioase, fiind supus unei autorităţi religioase liber alese;
    conducător al cultului religios - persoană aleasă sau numită în fruntea unui cult religios, împuternicită să-l reprezinte în raporturile cu statul şi cu orice terţ;
deservent al cultului religios - persoană aleasă sau numită în funcţie în cadrul cultului religios sau al părţii lui componente;
    lăcaş de cult - construcţie sau edificiu al unei comunităţi religioase în care se oficiază serviciile religioase;
   obiecte de cult - obiecte folosite în cadrul serviciilor religioase, cum ar fi vasele liturgice, icoanele metalice şi cele litografice, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciuliţele şi medalioanele cu imagini religioase specifice cultului religios respectiv, obiectele de colportaj religios şi altele asemenea. Obiectelor de cult li se asimilează şi calendarele religioase, ilustratele, pliantele, albumele de artă bisericească, filmele, etichetele cu imaginea lăcaşurilor de cult sau a obiectelor de artă bisericească, cu excepţia celor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, produsele necesare activităţii de cult, cum ar fi tămîia şi lumînările, inclusiv cele decorative pentru nunţi şi botezuri, stofele şi broderiile specifice folosite la confecţionarea veşmintelor de cult şi altor obiecte necesare practicării cultului respectiv;
    servicii religioase - totalitate a acţiunilor religioase ce rezultă din învăţăturile de credinţă ale cultului religios respectiv;
   prozelitism abuziv - acţiune de schimbare a convingerilor religioase ale unei persoane sau ale unui grup de persoane prin constrîngere.
    [Art.3 noţiune modificată prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 4. Libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie
    [Art.4 titlul modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (1) Orice persoană are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie. Acest drept trebuie exercitat în spirit de toleranţă şi de respect reciproc şi cuprinde libertatea de a aparţine sau nu unei anumite religii, de a avea sau nu anumite convingeri, de a-şi schimba religia sau convingerile, de a profesa religia sau convingerile în mod individual sau în comun, în public sau în particular, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor. Fiecare persoană şi comunitate religioasă poate adera liber la orice cult religios.
    (2) Exercitarea dreptului la libertatea de manifestare a convingerilor sau a credinţei religioase poate fi restrînsă, în condiţiile legii, numai în cazul în care această restrîngere urmăreşte un scop legitim şi reprezintă, într-o societate democratică, măsuri necesare pentru siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, ocrotirea sănătăţii şi a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor persoanei.
    (3) Statul exclude orice apreciere din partea sa asupra legitimităţii credinţelor religioase.
    (4) Prozelitismul abuziv este interzis.
    Articolul 5. Drepturi şi obligaţii generale
    (1) Nimeni nu poate fi urmărit pentru convingeri, gîndire, credinţă sau necredinţă religioasă.
    (2) Convingerile, gîndirea, credinţa religioasă, activitatea în cadrul unui cult religios nu pot fi un obstacol în dobîndirea şi exercitarea drepturilor civile sau politice.
    Articolul 6. Libertatea de asociere religioasă
    (1) Nimeni nu poate fi constrîns să practice sau nu exerciţiul religios al vreunui cult, să se asocieze sau nu la vreun cult, să contribuie sau nu la cheltuielile vreunui cult religios.
    (2) Nici o comunitate religioasă nu poate fi, concomitent, parte a două sau mai multe culte religioase. Aderarea unei comunităţi religioase la un alt cult religios se poate face numai după retragerea liberă a acesteia din cultul de care a aparţinut anterior.
    [Art.6 al.(2) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (3) O comunitate religioasă poate adera la orice cult religios sau se poate disocia de acesta prin voinţa liber exprimată a membrilor săi, fără aprobări suplimentare sau piedici din afară.
    Articolul 7. Apărarea dreptului de asociere religioasă
    (1) Dreptul de asociere religioasă al credincioşilor şi al comunităţilor lor este apărat pe cale juridică sau pe cale administrativă în cadrul supravegherii de către stat a procesului de respectare a legalităţii. Din iniţiativa credincioşilor, acţiunile organelor şi organizaţiilor de stat, ale persoanelor cu funcţie de răspundere, precum şi ale persoanelor private, care creează dificultăţi la constituirea comunităţilor religioase şi desfăşurarea activităţii lor legitime pot fi reclamate în justiţie sau petiţionate.
    (2) Apărarea judiciară sau administrativă a dreptului de asociere religioasă al credincioşilor poate avea ca urmare restabilirea dreptului încălcat, curmarea acţiunilor organelor şi organizaţiilor de stat, ale persoanelor cu funcţie de răspundere, precum şi ale persoanelor private care creează dificultăţi în exercitarea dreptului respectiv, repararea prejudiciului cauzat prin violarea acestui drept.
    [Art.7 al.(2) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (3) Statul garantează comunităţilor religioase apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime.
   (4) Problemele ce aduc atingere intereselor comunităţilor religioase se soluţionează, în cazurile prevăzute de legislaţie, de organele de stat, cu participarea reprezentanţilor comunităţilor religioase respective sau de comun acord cu aceştia.
    (5) Amestecul neîntemeiat al organelor şi organizaţiilor de stat, al persoanelor cu funcţie de răspundere în activitatea comunităţilor religioase, precum şi al comunităţilor religioase în activitatea organelor şi organizaţiilor de stat, a persoanelor cu funcţie de răspundere, nu se admite.
    Articolul 8. Intoleranţa confesională
    Intoleranţa confesională, manifestată prin acte care stînjenesc liberul exerciţiu al unui cult religios, propagarea urii religioase constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform legislaţiei în vigoare.
    Articolul 9. Protecţia juridică
    Orice act care încalcă drepturile consfinţite de prezenta lege şi exercitate în limitele stabilite de aceasta poate fi atacat pe cale judiciară.
    Articolul 10. Serviciul militar
    Pentru cetăţenii care nu pot îndeplini serviciul militar din motive confesionale, de gîndire sau de conştiinţă, statul stabileşte, prin lege, serviciul civil (de alternativă).
    [Art.10 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 11. Taina mărturisirii
    Taina mărturisirii este ocrotită de lege. Deservenţii sînt obligaţi să păstreze şi nu pot fi constrînşi să divulge faptele destăinuite în timpul oficierii tainei mărturisirii.
    [Art.11 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 12. Sărbătorile religioase
    Statul garantează destinarea sărbătorilor religioase recunoscute de el odihnei şi elevării spirituale.
    [Art.13 abrogat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 14. Cimitirele
    (1) Părţile componente locale ale cultelor religioase pot avea şi întreţine, de sine stătător sau în comun, cimitire pentru credincioşii lor.
    (2) Modul de înfiinţare, întreţinere şi desfiinţare a cimitirelor este reglementat prin Regulamentul cu privire la cimitire, aprobat de Guvern.
    (3) Cultele religioase şi părţile lor componente au dreptul să-şi desfăşoare ceremoniile funerare în conformitate cu dogmele caracteristice.
    [Art.14 al.(3) introdus prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
Capitolul II
RAPORTURILE DINTRE STAT ŞI CULTELE RELIGIOASE
    Articolul 15. Statul şi cultele religioase
    (1) Cultele religioase sînt autonome, separate de stat, egale în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice. Discriminarea unui sau altui cult religios se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Statul nu intervine în activitatea religioasă a cultelor. Cultele religioase şi părţile lor componente se vor abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizaţii social-politice.
    [Art.15 al.(2) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (3) Activitatea economico-financiară a cultelor religioase se află sub controlul statului. Asupra părţilor componente ale cultelor religioase, precum şi asupra instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele se extinde legislaţia fiscală.
    (4) Statul şi instituţiile lui pot întreţine relaţii de cooperare cu orice cult religios şi pot încheia, după caz, acorduri sau convenţii de cooperare cu orice cult religios sau cu părţile componente ale acestuia.
    (5) Statul recunoaşte importanţa deosebită şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viaţa, istoria şi cultura poporului Republicii Moldova.
    (6) Statul încurajează şi sprijină activitatea socială, morală, culturală şi de caritate a cultelor religioase şi a părţilor lor componente.
   [Art.15 al.(7) abrogat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (8) Orice cerinţă de indicare în actele oficiale a apartenenţei la un cult religios este nelegitimă.
Capitolul III
CONSTITUIREA ŞI ÎNREGISTRAREA CULTELOR
RELIGIOASE  ŞI A PĂRŢILOR LOR COMPONENTE

    Articolul 16. Libertatea constituirii şi funcţionării cultelor
                         religioase
    (1) Cultele religioase se constituie pe principii benevole de către persoane fizice aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova, cu capacitate deplină de exerciţiu, în scopul profesării în comun a credinţei.
    (2) Cultele religioase sînt libere să se constituie şi pot funcţiona liber în condiţiile prezentei legi.
    (3) Cultele religioase se constituie după norme proprii, în baza convingerilor şi voinţei liber exprimate a credincioşilor, în conformitate cu învăţăturile, canoanele şi tradiţiile lor, în măsura în care acestea nu contravin legislaţiei în vigoare.
    [Art.16 al.(3) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (4) Comunităţile religioase se pot constitui sau autodizolva prin voinţa liber exprimată a membrilor lor şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    [Art.16 al.(4) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 17. Personalitatea juridică
    (1) Cultele religioase şi părţile lor componente sînt persoane juridice în condiţiile prezentei legi.
    (2) În calitate de persoane juridice, cultele religioase şi părţile lor componente sînt egale în drepturi şi obligaţii, fiind supuse normelor Codului civil.
    (3) Raporturile de drept canonic dintre cultele şi comunităţile religioase nu pot substitui şi nici vicia raporturile de drept civil dintre persoanele juridice înregistrate.
    Articolul 18.Statutul cultelor religioase şi al părţilor lor componente
    (1) Cultele religioase şi părţile lor componente îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul adoptat de către fondatorii săi.
    (2) Statutul cultului religios sau al părţii lui componente trebuie să conţină următoarele specificări:
    a) denumirea exactă şi completă, cu indicarea confesiunii, sediul şi zona de activitate;
    b) principiile fundamentale de credinţă;
    c) scopul, obiectivele şi formele principale de activitate;
    d) structura, modul de constituire a organelor de conducere şi de control, competenţa lor;
    e) modul de desemnare şi revocare a membrilor organelor de conducere;
    f) drepturile şi obligaţiile membrilor cultului religios sau ai părţii lui componente;
    g) sursele din care se formează patrimoniul, fondurile băneşti;
    h) modul de introducere a modificărilor şi completărilor în statut;
    i) modul de încetare a activităţii (lichidare sau autodizolvare), precum şi de repartizare a patrimoniului în cazul încetării activităţii.
    [Art.18 al.(3) abrogat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
   
Articolul 181. Modificările şi completările la statutul
                            cultului religios sau al părţii lui componente
    (1) Pentru modificarea şi/sau completarea statutului, cultul religios sau comunitatea religioasă prezintă Agenției Servicii Publice următoarele acte:
    [Art.181 al.(1) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    a) cererea de înregistrare a modificărilor şi/sau completărilor la statut, semnată de toţi membrii organului de conducere al cultului religios sau al comunităţii religioase, cu indicarea domiciliului fiecăruia;
    b) statutul în original;
    c) procesul-verbal (decizia) al şedinţei organului care, conform statutului, este competent să aprobe modificările şi/sau completările la statut. Procesul-verbal (decizia) trebuie să fie semnat de toţi membrii organului competent care au participat la şedinţa respectivă;
    d) lista membrilor cultului religios sau ai comunităţii religioase, autentificată prin semnătura conducătorului;
    [Art.181 al.(1), lit.d) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    e) modificările şi/sau completările la statut, autentificate prin semnătura conducătorului.
    [Art.181 al.(1), lit.e) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    (2) Comunitatea religioasă, suplimentar faţă de setul de acte prevăzut la  alin. (1), prezintă Agenției Servicii Publice consimţămîntul cultului religios privind modificările şi/sau completările la statut.
    [Art.181 al.(2) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (3) Instituţia religioasă va prezenta Agenției Servicii Publice setul de acte prevăzut la alin. (1), cu excepţia lit. d).
    [Art.181 al.(3) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (4) Înregistrarea modificărilor şi/sau completărilor la statut se face în termenul prevăzut la art. 19 alin. (4) şi la art. 20 alin. (6).
    [Art.181 introdus prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 19. Înregistrarea cultelor religioase
    (1) Cultul religios se supune înregistrării de stat la Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi. Pentru înregistrare se prezintă următoarele documente:
    [Art.19 al.(1) în redacția LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    a) cererea de înregistrare;
    b) statutul adoptat de către fondatori;
    c) procesul-verbal al adunării de constituire;
    d) lista a cel puţin 100 de fondatori, persoane fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova avînd domiciliul în Republica Moldova;
    [Art.19 al.(1), lit.d) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    e) principiile lor fundamentale de credinţă;
    f) copiile actelor de identitate ale fondatorilor;
    [Art.19 al.(1), lit.f) introdus prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    g) actele doveditoare ale sediului.
    [Art.19 al.(1), lit.f) introdus prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (2) Agenția Servicii Publice verifică corespunderea documentelor prezentate de cultele religioase cu prevederile prezentei legi.
    [Art.19 al.(2) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (3) În cazul în care setul de documente prezentat nu corespunde cu prevederile alin. (1), acesta nu este examinat, fiind restituit solicitantului.
    [Art.19 al.(3) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
   
(31) În cazul în care documentele prezentate nu corespund exigenţelor legale, la cererea scrisă a solicitantului, Agenția Servicii Publice poate prelungi termenul de examinare a acestora.
    [Art.19 al.(31) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.19 al.(31) introdus prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (4) În cazul în care documentele de constituire prezentate corespund prevederilor prezentei legi, Agenţia Servicii Publice, în termen de 15 zile, înregistrează cultul religios respectiv certificatul de înregistrare.
    [Art.19 al.(4) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.19 al.(4) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
     (5) Cultul religios este scutit de taxa de înregistrare.
    [Art.19 al.(5) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
     (6) Datele despre înregistrarea de stat a cultelor religioase se consemnează în Registrul de stat al persoanelor juridice.
    [Art.19 al.(6) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (7) În cazul în care documentele de constituire prezentate de cultul religios nu corespund cu prevederile prezentei legi şi/sau exercitarea unor practici şi ritualuri ale acestuia aduce atingere intereselor societăţii, securităţii statului, vieţii şi sănătăţii fizice şi psihice a oamenilor, pune în pericol ordinea publică şi contravine grav moralei publice sau drepturilor şi libertăţilor altor persoane, Agenția Servicii Publice refuză înregistrarea cultului respectiv, indicînd motivele refuzului. Semnatarii actului de constituire pot ataca decizia de refuz în instanţa de judecată.
    [Art.19 al.(7) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.19 al.(7) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 20. Înregistrarea părţilor componente
                          ale cultelor religioase
     (1) Comunităţile religioase se constituie, pe principii benevole, de către persoane fizice aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova, cu capacitate deplină de exerciţiu, în scopul profesării în comun a credinţei.
     (2) Pentru înregistrare, comunităţile religioase prezintă Agenției Servicii Publice următoarele documente:
    [Art.20 al.(2) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
     a) cererea de înregistrare din partea organului de conducere al comunităţii;
    b) statutul comunităţii, adoptat de către fondatori;
    c) procesul-verbal al adunării de constituire, cu indicarea reprezentantului sau reprezentanţilor legali ai comunităţii;
    d) lista a cel puţin 10 fondatori, persoane fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova avînd domiciliul în Republica Moldova;
    [Art.20 al.(2), lit.d) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    e) consimţămîntul scris al cultului religios la care comunitatea a decis să adere benevol;
    f) copiile actelor de identitate ale fondatorilor;
    [Art.20 al.(2), lit.f) introdusă prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    g) actele doveditoare ale sediului.
    [Art.20 al.(2) lit.g) introdusă prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (3) Pentru înregistrare, instituţiile religioase - eparhiile, diecezele, protopopiatele, decanatele, misiunile religioase, sociale sau de caritate, instituţiile, fundaţiile religioase şi instituţiile de învăţămînt teologic de orice grad, centrele de pelerinaj, instanţele de disciplină bisericească - prezintă Agenției Servicii Publice statutele lor, consimţămîntul scris al cultului religios din care fac parte şi actul de constituire sau reconstituire, cu indicarea reprezentantului sau reprezentanţilor legali ai instituţiei, de asemenea copiile actelor de identitate ale membrilor organelor de conducere şi control şi copiile actelor de constituire ale fondatorului.
    [Art.20 al.(3) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.20 al.(3) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (4) Agenția Servicii Publice verifică corespunderea documentelor prezentate de părţile componente ale cultului religios cu prevederile prezentei legi.
    [Art.20 al.(4) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (5) În cazul în care setul de documente prezentat nu corespunde cu prevederile alin. (2) şi (3), acesta nu este examinat, fiind restituit solicitantului.
    [Art.20 al.(5) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
   
(51) În cazul în care documentele prezentate nu corespund exigenţelor legale, la cererea scrisă a solicitantului, Agenția Servicii Publice poate prelungi termenul de examinare a acestora.
    [Art.20 al.(51) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.20 al.(51) introdus prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (6) În cazul în care documentele de constituire prezentate corespund cerinţelor prezentei legi, Agenţia Servicii Publice, în termen de 15 zile, înregistrează partea componentă a cultului religios.
    [Art.20 al.(6) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.20 al.(6) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (7) Părţile componente ale cultelor religioase sînt scutite de taxa de înregistrare.
    [Art.20 al.(7) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (8) Datele despre înregistrarea de stat a părţilor componente ale cultelor religioase se consemnează în Registrul de stat al persoanelor juridice.
    [Art.20 al.(8) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (9) În cazul în care documentele de constituire prezentate de partea componentă a cultului religios nu corespund prevederilor prezentei legi, Agenția Servicii Publice refuză înregistrarea părţii respective a cultului religios, indicînd motivele refuzului.
    [Art.20 al.(9) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.21 abrogat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    [Art.21 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    [Art.22 abrogat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    Articolul 23. Denumirea cultelor religioase şi a părţilor
                         lor componente
    (1) Pe parcursul activităţii lor, cultele religioase şi părţile lor componente sînt obligate să utilizeze denumirea exactă şi completă conform înregistrării de stat.
    [Art.23 al.(1) modificat prin LP31 din 16.03.18, MO126-132/20.04.18 art.247]
    (2) După înregistrarea cultelor religioase sau a părţilor lor componente, denumirea acestora devine opozabilă terţilor.
Capitolul IV
AVERTIZAREA, SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA
ACTIVITĂŢII CULTELOR RELIGIOASE ŞI A PĂRŢILOR
LOR COMPONENTE
    [Capitolul IV titlul modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
   
Articolul 231. Avertizarea cultelor religioase
                              şi a părţilor lor componente
    (1) În cazul constatării comiterii de către cultele religioase sau părţile lor componente a unor abateri de la prevederile prezentei legi şi/sau de la prevederile statutare, Ministerul Justiţiei le avertizează asupra încălcărilor comise, solicitînd înlăturarea lor în termene rezonabile.
    (2) În cazul în care, după avertizarea repetată, în decursul unui an, a cultelor religioase sau a părţilor lor componente asupra necesităţii de a lichida încălcările comise, încălcările nu au fost lichidate, Ministerul Justiţiei le poate acţiona în instanţa de judecată în vederea suspendării activităţii acestora.
    [Art.231 introdus prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 24. Suspendarea activităţii cultelor religioase
     şi a părţilor lor componente
    (1) Activitatea cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate fi suspendată pe cale judiciară, pe o perioadă de pînă la un an.
    (2) Drept temei pentru suspendarea activităţii cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate servi:
    a) desfăşurarea de acţiuni prin care se încalcă Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
    [Art.24 al.(2), lit.a) modificată prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    b) desfăşurarea de acţiuni ce aduc atingere securităţii statului, ordinii publice, vieţii şi securităţii oamenilor;
    c) derogarea de la scopurile statutare;
    d) aţîţarea urii şi discordiei religioase;
    e) avertizarea repetată de către Ministerul Justiţiei, pe parcursul unui an, asupra necesităţii de a înlătura încălcările prezentei legi.
    f) efectuarea agitaţiei electorale şi/sau susţinerea financiară sau materială a concurenţilor electorali.
    [Art.24 al.(2), lit.f) introdusă prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    [Art.24 al.(3) abrogat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (4) Ministerul Justiţiei are dreptul de a acţiona în instanţa de judecată cultele religioase sau părţile lor componente înregistrate pentru suspendarea activităţii acestora dacă prezintă dovezi concludente privind existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la alin. (2).
    [Art.24 al.(4) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 25. Încetarea activităţii cultelor religioase
                         şi a părţilor lor componente
    (1) Drept temei pentru încetarea activităţii cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate servi:
    a) hotărîrea corespunzătoare a fondatorilor, în condiţiile prevăzute de Codul civil;
    b) hotărîrea instanţei de judecată, în cazul în care cultele religioase sau părţile lor componente desfăşoară acţiuni grave sau desfăşoară în mod repetat acţiuni prevăzute la art.24 alin.(2) ori nu respectă hotărîrea judecătorească anterioară de suspendare a activităţii cultelor religioase sau a părţilor lor componente.
    (2) Ministerul Justiţiei are dreptul de a acţiona în instanţa de judecată pentru încetarea activităţii cultelor religioase sau a părţilor lor componente, cu prezentarea de dovezi concludente privind vina lor.
Capitolul V
ACTIVITATEA CULTELOR RELIGIOASE
    Articolul 26. Serviciile religioase
    (1) Serviciile religioase se oficiază în lăcaşurile de cult şi pe teritoriul care le aparţine, în cimitire, la domiciliul credincioşilor cultului religios respectiv, precum şi în alte locuri publice convenite cu autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Cultele religioase au dreptul de a oficia servicii religioase în orfelinate, centre de plasament pentru copii, internate, aziluri de bătrîni şi de invalizi, în penitenciare, instituţii militare, medico-sanitare, de învăţămînt, de poliţie şi de alt tip la rugămintea persoanelor care se află în ele şi cu acordul administraţiei instituţiilor respective.
    Articolul 27. Reprezentarea
    Fiecare cult religios, indiferent de numărul de credincioşi, are un organ central care îl reprezintă.
    Articolul 28. Limba manifestărilor
    Cultele religioase folosesc în manifestările şi activitatea lor limba maternă a credincioşilor sau limba tradiţională a cultului. Corespondenţa cultelor religioase şi a părţilor lor componente cu instituţiile statului se desfăşoară în limba de stat. În relaţiile oficiale cu autorităţile statului, cultele religioase şi părţile lor componente vor utiliza limba de stat.
    Articolul 29. Literatura religioasă şi obiectele de cult
    Cultele religioase au dreptul exclusiv:
    a) să fondeze organe de presă pentru credincioşi, să editeze, să procure, să importe, să exporte şi să răspîndească literatură religioasă;
    b) să producă şi să comercializeze obiecte de cult specifice cultului respectiv;
    c) să stabilească plăţi pentru pelerinaj în locurile sfinte;
    d) să organizeze în ţară şi în străinătate expoziţii, inclusiv cu vînzare, ale obiectelor de cult.
    Articolul 30. Venituri impozabile
    Veniturile provenite din activitatea de producţie şi din cea editorială a cultelor religioase sau a părţilor lor componente sînt impozabile în modul stabilit de legislaţia fiscală.
    [Art.30 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 31. Activitatea filantropică şi de sponsorizare
    Activitatea filantropică şi de sponsorizare a cultelor religioase şi a părţilor lor componente se reglementează de Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare şi de legislaţia fiscală.
    Articolul 311. Activitatea de antreprenoriat social a
                           cultului religios
    (1) Antreprenoriatul social este o formă a activității economice a cultului religios.
    (2) Cultul religios poate desfășura activități de antreprenoriat social în conformitate cu prevederile Legii nr. 854/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi de sine stătător sau prin întreprinderile sociale pe care le fondează sub formă juridică de organizare de societăți cu răspundere limitată sau cooperative de producție.
    [Art.311 introdus prin LP223 din 02.11.17, MO411-420 art.689; în vigoare 24.05.18]
Capitolul VI
ÎNVĂŢĂMÎNTUL MORAL-RELIGIOS ŞI TEOLOGIC
    Articolul 32. Organizarea învăţămîntului moral-religios
                         şi teologic
    (1) Cultele religioase şi părţile lor componente sînt libere să-şi organizeze învăţămîntul pentru pregătirea propriului personal.
    [Art.32 al.(1) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (2) Cultele religioase şi comunităţile religioase pot înfiinţa instituţii teologice de orice grad, cu statut distinct sau cu statut de extensiune a unor instituţii de profil din ţară şi de peste hotare.
    [Art.32 al.(2) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (3) Instituţiile teologice de orice grad, la cererea fondatorului, pot fi supuse licenţierii sau acreditării de stat.
    [Art.32 al.(3) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (4) Instituţiile teologice de toate gradele devin persoane juridice după înregistrarea lor în condiţiile prezentei legi.
    (5) Seminariştii şi studenţii teologi beneficiază de toate drepturile şi înlesnirile prevăzute pentru elevii şi studenţii din învăţămîntul de stat.
   (6) Diplomele şi certificatele eliberate de instituţiile teologice neacreditate de stat au valabilitate numai în cuprinsul cultului respectiv, exceptînd cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi cultele religioase.
    (7) Învăţămîntul moral-religios în şcolile de stat de toate gradele este opţional şi facultativ, exceptînd cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi cultele religioase.
    (8) Acordurile dintre stat şi cultele religioase vor prevedea dreptul copiilor de a fi exceptaţi de la orele de religie, în baza cererii părinţilor sau tutorilor legali.
Capitolul VII
DESERVENŢII ŞI SALARIAŢII CULTELOR RELIGIOASE
ŞI A PĂRŢILOR LOR COMPONENTE

    [Capitolul VII titlul modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 33. Deservenţii cultelor religioase
    (1) Conducătorii cultelor religioase de rang naţional, aleşi conform statutului cultului respectiv, trebuie să fie cetăţeni ai Republicii Moldova.
    (2) Conducătorii (administratorii) cultelor religioase sau ai părţilor lor componente pot fi concomitent liderii spirituali ai acestora.
    [Art.33 al.(2) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 34. Angajarea
    Cultele religioase şi părţile componente ale cultelor religioase, instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele pot angaja lucrători în conformitate cu legislaţia muncii.
    [Art.34 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 35. Contractul de muncă
    Angajarea deservenţilor şi salariaţilor cultelor religioase şi ai părţilor lor componente poate fi efectuată în baza unui contract individual de muncă încheiat în formă scrisă.
    [Art.35 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 36. Asigurări sociale
    Asigurarea socială şi asistenţa socială a deservenţilor şi salariaţilor cultelor religioase şi ai părţilor lor componente se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 37. Stabilirea pensiilor
    Deservenţilor şi salariaţilor cultelor religioase, indiferent de pensiile stabilite de culte, li se stabilesc pensii de asigurare de stat în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 38. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi
    (1) Persoanele care încalcă prezenta lege poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Încălcarea prezentei legi de către deservenţii sau salariaţii cultului religios şi părţilor lui componente nu atrage în mod implicit răspunderea cultului religios şi a părţilor lui componente înregistrate.
    [Art.38 al.(2) în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
Capitolul VIII
PATRIMONIUL CULTELOR RELIGIOASE
ŞI A PĂRŢILOR LOR COMPONENTE

    [Capitolul VIII titlul modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 39. Dreptul de proprietate
    (1) Fiecare cult religios şi fiecare din părţile lui componente poate deţine, folosi şi dispune liber de un patrimoniu distinct.
   (2) Dreptul de proprietate al cultelor religioase, al părţilor lor componente, al instituţiilor şi întreprinderilor create de ele este exercitat în conformitate cu legislaţia naţională şi cu normele internaţionale acceptate de Republica Moldova.
    (3) În proprietatea cultelor religioase, a părţilor lor componente, a instituţiilor şi întreprinderilor create de ele pot să se afle clădiri, construcţii, terenuri, mijloace de transport, utilaje, edituri, tipografii, posturi de radio şi televiziune, publicaţii, obiecte de cult, obiective de producţie, de menire socială şi de binefacere, mijloace financiare şi alte bunuri materiale necesare pentru asigurarea activităţii lor.
    (4) Cultele religioase şi părţile lor componente pot avea în proprietate orice obiecte de proprietate intelectuală conform legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (5) Cultele religioase şi părţile lor componente pot avea în calitate de simboluri proprii steme istorice, drapele, fanioane, semne heraldice etc., care se vor înregistra oficial, în modul stabilit pentru înregistrarea cultului religios sau a părţii lui componente.
    (6) Cultele religioase, părţile lor componente, instituţiile şi întreprinderile create de ele au dreptul exclusiv de proprietate asupra bunurilor procurate sau create de ele din contul mijloacelor proprii, al donaţiilor cetăţenilor, asociaţiilor obşteşti, primite de la stat sau dobîndite pe alte căi ce nu contravin legislaţiei. Dreptul de proprietate presupune, pentru fiecare subiect vizat, dreptul de a poseda, de a dispune şi de a folosi liber bunurile create sau dobîndite legal.
    Articolul 40. Apărarea dreptului de proprietate
    (1) Cultele religioase, părţile lor componente, instituţiile şi întreprinderile create de ele au dreptul să-şi revendice bunurile lor dintr-o posesiune nelegitimă.
    (2) Republica Moldova apără drepturile de proprietate ale tuturor cultelor religioase, ale părţilor lor componente, ale instituţiilor şi întreprinderilor create de ele atît asupra bunurilor din ţară, cît şi de peste hotare.
    (3) Apărarea dreptului de proprietate al cultelor religioase, al părţilor lor componente, al instituţiilor şi întreprinderilor create de ele se înfăptuieşte în instanţele judecătoreşti conform legislaţiei.
    Articolul 41. Mijloacele financiare ale cultelor religioase
                         şi ale părţilor lor componente
    Mijloacele financiare ale cultelor religioase şi ale părţilor lor componente se formează din contribuţiile benevole financiare şi de altă natură ale credincioşilor şi organizaţiilor, din veniturile provenite în urma activităţii religioase, din comercializarea obiectelor de cult, din activitatea de întreprinzător, din moşteniri, din donaţiile persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova şi din străinătate,
din mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale, precum şi din alte surse neinterzise de lege.
   
[Art.41 modificat prin LP158 din 18.07.14, MO238-246/15.08.14 art.547; în vigoare 15.08.14]
    Articolul 42. Terenurile deţinute de cultele religioase 
                          sau de părţile lor componente
    [Art.42 titlul în redacţia LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Cultele religioase şi părţile lor componente pot avea în proprietate sau în folosinţă terenuri în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 43. Facilităţi fiscale
    (1) Statul promovează faţă de cultele religioase o politică fiscală preferenţială.
    (2) Părţile componente ale cultelor religioase cărora le aparţin lăcaşurile de cult, precum şi terenurile pe care acestea sînt construite, sînt scutite de impozitele pe bunurile imobiliare şi funciare conform prevederilor Codului fiscal.
    (3) În relaţiile cu cultele religioase, autorităţile publice nu vor acorda preferinţă nici unuia dintre ele.

    [Art.43 al.(4) abrogat prin LP177 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.561]
    [Art.43 al.(4) introdus prin LP158 din 18.07.14, MO238-246/15.08.14 art.547; în vigoare 15.08.14]
   
Articolul 431. Desemnarea procentuală
    (1) Au dreptul de a beneficia de mecanismul de desemnare procentuală cultele religioase și părțile componente ale acestora care întrunesc cumulativ următoarele condiții:
    a) desfășoară activități sociale, morale, culturale sau de caritate;
    b) activează timp de cel puțin un an pînă la solicitarea înregistrării în lista beneficiarilor desemnării procentuale;
    c) nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare.
    (2) Cererea de participare la mecanismul de desemnare procentuală se depune la Agenția Servicii Publice în modul stabilit de Guvern.
    [Art.431 al.(2) modificat prin LP308 din 30.11.18, MO499-503/21.12.18 art.823; în vigoare 21.12.18]
    (3) Mijloacele financiare obținute în urma desemnării procentuale pot fi utilizate:
    a) în scopul susținerii activităților sociale, morale, culturale sau de caritate, într-un termen ce nu depășește două perioade fiscale după perioada fiscală în care a fost efectuată desemnarea. Sumele neutilizate în acest termen se restituie la buget;
    b) pentru acoperirea cheltuielilor administrative în mărime de 50% dacă suma obținută este de pînă la 50 000 de lei, de 40% dacă suma este mai mare de 50 000 și nu depășește
100 000 de lei; de 30% dacă suma este mai mare de 100 000 și nu depășește 500 000 de lei; de 25% dacă suma este mai mare de 500 000 de lei.
    (4) Cultele religioase și părțile componente ale acestora care au beneficiat de desemnări procentuale vor prezenta rapoarte pentru utilizarea mijloacelor financiare obținute în urma desemnării procentuale în modul stabilit de Guvern.
    [Art.431 în redacția LP177 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.561]
    [Art.431 introdus prin LP158 din 18.07.14, MO238-246/15.08.14 art.547; în vigoare 15.08.14]
    Articolul 432. Răspunderea pentru utilizarea contrar
                             destinației sau pentru neraportarea utilizării
                             mijloacelor financiare obținute în urma
                             desemnării procentuale
    (1) Cultele religioase, părțile lor componente și persoanele cu funcții de răspundere din cadrul acestora care încalcă prevederile legale privind utilizarea mijloacelor financiare obținute în urma desemnării procentuale și nu raportează utilizarea acestor sume poartă răspundere în conformitate cu legislația și restituie la buget suma utilizată contrar legislației sau neraportată.
    (2) Cultele religioase și părțile componente ale acestora care încalcă prevederile legale privind utilizarea mijloacelor financiare obținute în urma desemnării procentuale sau nu raportează utilizarea acestora vor fi excluse de la participare la mecanismul de desemnare procentuală pentru o durată de doi ani, cu publicarea listei pe pagina web oficială a Agenției Servicii Publice.
    [Art.432 al.(2) modificat prin LP308 din 30.11.18, MO499-503/21.12.18 art.823; în vigoare 21.12.18]
    [Art.432 în redacția LP177 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.561]
    [Art.432 introdus prin LP158 din 18.07.14, MO238-246/15.08.14 art.547; în vigoare 15.08.14]
    Articolul 44. Monumentele de istorie şi cultură
    (1) Lăcaşurile de cult, obiectele de artă şi alte valori aflate în proprietatea sau folosinţa cultelor religioase şi părţilor lor componente şi recunoscute ca monumente de istorie sau cultură vor fi întreţinute şi folosite în conformitate cu statutul acestor valori, cu legislaţia privind ocrotirea monumentelor.
    [Art.44 al.(1) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    (2) Obligaţiile comune ale statului şi ale cultelor religioase şi părţilor lor componente pentru păstrarea, întreţinerea şi folosirea valorilor menţionate la alin.(1) pot fi stabilite în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi cultele religioase sau părţile lor componente.
    [Art.44 al.(2) modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
    Articolul 45. Bunuri şi interese în străinătate
    Bunurile cultelor religioase sau ale părţilor lor componente aflate în străinătate, precum şi interesele religioase ale cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate fac obiectul unor convenţii internaţionale.
    [Art.45 modificat prin LP278 din 27.12.11, MO34-37/17.02.12 art.102]
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 46
    (1) Statutele şi alte documente de constituire ale cultelor religioase şi ale părţilor lor componente se consideră valabile doar în măsura în care nu contravin prezentei legi.
    (2) Cultele religioase şi părţile lor componente înregistrate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi nu sînt supuse procedurii de reînregistrare.
    (3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea despre culte nr.979-XII din 24 martie 1992, cu modificările ulterioare, se abrogă.
    (4) Guvernul, în termen de 3 luni:
    - va elabora şi prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    - va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                Marian LUPU

    Nr.125-XVI. Chişinău, 11 mai 2007.