HDC22/1996 ID intern unic: 292030 Версия на русском | Fişa actului juridic | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Republica Moldova | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ALTE MINISTERE | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
HOTĂRÎRE
Nr. 22
din 03.09.1996 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
cu privire la aprobarea normelor perisabilităţii naturale a măfurilor alimentare şi nealimentare la întreprinderile de comerţ de toate formele de proprietate din Republica Moldova şi a instrucţiunii privind aplicarea lor | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Publicat : 10.04.1997 în Monitorul Oficial Nr. 022 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Consiliul colegial al Departamentului Comerţului al Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă normele perisabilităţii naturale pentru întreprinderile de comerţ şi alimentaţie publică de toate formele de proprietate şi a instrucţiunii privind aplicarea lor:
1.1. Normele perisabilităţii naturale şi instrucţiunea privind aplicarea lor pentru:
- mărfurile alimentare în reţeaua de comerţ cu amănuntul conform anexelor 1 şi 2;
- mărfurilor alimentare la păstrarea lor la depozitele şi bazele întreprinderilor de comerţ cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie publică conform anexelor 3 şi 4;
- mărfurilor alimentare la păstrarea şi livrarea lor la bazele de mic-gros şi magazinele de mic-gros, la păstrarea şi livrarea lor în magazinele întreprinderilor de alimentaţie publică conform anexelor 5, 6 şi 7;
- brînzeturilor la păstrarea lor în frigiderele distribuitoare ale reţelei de comerţ conform anexelor 8 şi 9;
- mărfurilor alimentare la transportarea cu mijloacele de transport auto şi cu tracţiune animală conform anexelor 10 şi 11.
1.2. Normele pierderilor de pe urma spargerii ambalajului de sticlă cu produse alimentare transportate cu mijloace de transport auto şi cu tracţiune animală în depozite, la baze, în unităţile de comerţ cu amănuntul, la întreprinderile de alimentaţie publică, precum şi normele pierderilor de pe urma spargerii şi ştirbirii recipientelor de sticlă goale la recepţionarea, păstrarea şi livrarea lor în depozitele de ambalaj ale organizaţiilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, în reţeaua de comerţ cu amănuntul, întreprinderile de alimentaţie publică, la încărcarea în vagoanele feroviare, transportarea cu mijloace de transport auto, cu tracţiune animală şi instrucţiunea privind aplicarea acestor norme conform anexelor 12, 13, 14 şi 15.
1.3. Normele pierderilor (deteriorării) mărfurilor de sport, pieselor de schimb auto-moto şi accesoriilor la transportarea, păstrarea şi comercializarea lor, precum şi instrucţiunea privind aplicarea acestor norme conform anexelor 16, 17, 18.
2. La întreprinderile de alimentaţie publică mărfurile la cîntar, comercializate prin bufete (exceptînd mărfurile comercializate cu porţia), se aplică normele perisabilităţii naturale, aprobate prin prezenta hotărîre pentru reţeaua de comerţ cu amănuntul de toate formele de proprietate din Republica Moldova, cu reducerea lor cu 20 la sută.
3. În depozitele comerţului cu ridicata pierderile de mărfuri de băcănie şi de cofetărie în masă efectivă se trec la scădere conform normelor şi în conformitate cu instrucţiunea privind aplicarea lor, aprobată de prezenta hotărîre pentru depozitele şi bazele întreprinderilor de comerţ cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie publică.
4. În secţiile de ambalat ale organizaţiilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul perisabilitatea naturală a mărfurilor gastronomice, ambalate prin mijloace mecanice, precum şi a tuturor mărfurilor, ambalate în mod manual, se trece la scăderea (în procente faţă de cantitatea mărfii ambalate) conform normelor şi în corespundere cu instrucţiunea, aprobată prin prezenta hotărîre pentru reţeaua de comerţ cu amănuntul de toate formele de proprietate din Republica Moldova (anexa nr. 1).
O condiţie indispensabilă pentru reducerea în comerţ a pierderilor naturale de mărfuri, lucru în care agenţii economici sînt extrem de interesaţi, sînt: crearea condiţiilor corespunzătoare pentru păstrarea şi comercializarea mărfurilor, desfăşurarea în permanenţă a acţiunilor avînd drept scop reducerea normelor perisabilităţii naturale şi pierderilor de mărfuri în comerţ, respectarea regulilor de transportare şi recepţionare a mărfurilor după cantitate şi calitate.
PREŞEDINTELE CONSILIULUI
COLEGIAL,
DIRECTORUL GENERAL Gheorghe OPREA
Chişinău, 3 septembrie 1996.
Nr. 22.
Anexa nr. 1
la hotărîrea Consiliului colegial al
Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
NORMELE PERISABILITĂŢII NATURALE
la carne şi produsele din carne, peşte şi produsele din peşte,
produsele lactate şi de panificaţie, articolele de cofetărie şi
mărfurile de băcănie în reţeaua de comerţ cu amănuntul de toate
formele de proprietate din Republica Moldova
Anexa nr. 2
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
INSTRUCŢIUNE
privind aplicarea normelor perisabilităţii naturale a produselor
alimentare în reţeaua de comerţ cu amănuntul de toate formele de
proprietate din Republica Moldova
1. Normele perisabilităţii naturale a produselor alimentare, aprobate prin hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului din 3 septembrie 1996 nr. 22, se extind asupra reţelei de comerţ cu amănuntul de toate formele de proprietate.
2. Normele sînt stabilite pentru mărfurile standard, comercializate la cîntar, în procente faţă de circulaţia lor cu amănuntul pentru a recupera pierderile în procesul păstrării mărfurilor în magazie sau pe tejghele, precum şi în procesul pregătirii mărfurilor pentru vînzare şi în timpul vînzării ca rezultat al:
- uscării;
- dispersării;
- fărîmăturii în procesul vînzării mărfurilor, cu excepţia caramelelor presărate şi zahărului rafinat;
- scurgerii (dezgheţării, prelingerii);
- vărsării la transvazarea şi comercializarea mărfurilor lichide;
- consumului de substanţe la respiraţie (făină, crupe).
În afară de aceasta, în norme este inclusă masa peliculei de polimer, foiţei de metal şi pergamentului, înlăturate la comercializarea brînzeturilor, recepţionate în ambalaj din materialele menţionate mai sus, precum şi capetele membranelor, sfoara şi clemele metalice care se îndepărtează la pregătirea brînzei afumate pentru vînzare.
În norma perisabilităţii naturale nu sînt incluse:
- deşeurile normate ce se formează la pregătirea pentru vînzare a mezelurilor, afumăturilor de carne şi de peşte comercializate după tranşarea prealabilă;
- resturile de la curăţirea untului, precum şi fărîmiturile ce se formează la comercializarea caramelei presărate şi zahărului rafinat.
Resturile de la curăţire şi fărîmiturile se predau la prelucrare la indicaţia organizaţiei comerciale, din care face parte întreprinderea respectivă, şi se trec la pierderi conform facturilor conform cărora aceste deşeuri au fost predate;
- tot felul de pierderi ce se formează ca rezultat al stricării mărfurilor, deteriorării ambalajului, precum şi al diferenţei dintre masa de facto a ambalajului şi masa conform şablonului;
- pierderile suplimentare de facto, legate de comercializarea mărfurilor prin metoda autoservirii, în limitele normelor stabilite.
3. Normele stabilite pentru primul grup de magazine se aplică în magazinele cu autoservire, inclusiv magazinele universale, precum şi în magazinele de alte tipuri cu o circulaţie anuală a mărfurilor de cel puţin 4 mln lei în condiţiile suprafeţei comerciale de peste 400 metri pătraţi. În celelalte magazine şi gherete se aplică normele stabilite pentru grupul al doilea de magazine.
4. Normele aprobate sînt maxime şi se aplică doar în cazurile cînd la verificarea disponibilului efectiv al mărfurilor se va înregistra o insuficienţă faţă de stocurile aflate la evidenţă.
Perisabilitatea naturală a mărfurilor se trece la pierderi conform volumelor efective, însă fără a depăşi normele stabilite.
5. Trecerea la pierderi a perisabilităţii naturale a mărfurilor poate fi efectuată numai după inventarierea mărfurilor în baza calculului respectiv, întocmit şi aprobat în conformitate cu p. 9 din prezenta Instrucţiune.
Lipsa mărfurilor în limitele normelor stabilite ale perisabilităţii naturale se trece la pierderi la preţurile, la care mărfurile au fost înregistrate. Trecerea pierderilor de mărfuri peste normele stabilite pe seama persoanelor vinovate se admite la preţurile de comercializare.
6. Normele perisabilităţii naturale se aplică doar la mărfurile vîndute în perioada gestionară, indiferent de termenul păstrării lor la întreprinderea de comerţ cu amănuntul.
7. Prezentele norme ale perisabilităţii naturale nu se aplică faţă de mărfurile cu bucata, precum şi faţă de mărfurile lansate în comerţul cu amănuntul în ambalaj.
Notă: Faţă de mărfurile împachetate în magazine normele perisabilităţii naturale se aplică în aceleaşi proporţii ca şi faţă de mărfurile neîmpachetate.
8. La calcularea mărimii perisabilităţii naturale în limitele normelor stabilite pentru reţeaua de comerţ cu amănuntul în circulaţia cu amănuntul nu se includ mărfurile:
- livrate altor magazine, filialelor magazinului (gherete, chioşcuri), care ţin de sine stătător evidenţa valorilor materiale, precum şi vîndute în lot de mic-gros instituţiilor social-culturale (grădiniţe de copii, sanatorii, spitale etc.) şi altor întreprinderi, organizaţii, instituţii;
- restituite furnizorilor, precum şi cele transmise pentru prelucrare;
- trecute la pierderi conform actelor ca urmare a deteriorării, fărîmiţării, stricării, reducerii calităţii, constatării diferenţei între greutatea de facto şi cea indicată în şablonul ambalajului, precum şi a deteriorării acestuia.
Notă: În cazul în care magazinele livrează mărfuri în lot de mic-gros se aplică normele perisabilităţii, stabilite pentru bazele în lot de mic-gros (anexa nr. 5).
Faţă de mărfurile expediate în alte magazine şi la prelucrare, precum şi cele restituite furnizorilor se aplică normele perisabilităţii naturale, stabilite pentru depozitele şi bazele organizaţiilor de comerţ cu amănuntul şi organizaţiile alimentaţiei publice conform termenului respectiv de păstrare (anexa nr. 3). În sistemul cooperaţiei de consum acest criteriu se extinde şi asupra livrării mărfurilor de către magazinele principale altor subdiviziuni cu amănuntul.
9. Mărimea perisabilităţii naturale în cadrul întreprinderii de comerţ en-detail în ansamblu sau în limitele unei secţii a ei în peroada dintre două inventarieri mixte se stabileşte în baza calculelor întocmite de contabilitatea întreprinderii (organizaţiei) cu participarea persoanelor gestionare şi aprobate de către conducătorul întreprinderii (organizaţiei). Dacă conducătorul (directorul) întreprinderii de comerţ este în acelaşi timp şi persoană gestionară, calculul îl aprobă conducerea organizaţiei ierarhic superioare.
Calculul perisabilităţii naturale pentru mărfurile vîndute en-detail se întocmeşte după cum urmează:
La suma perisabilităţii naturale pentru stocurile efective ale mărfurilor potrivit datelor inventarierii la începutul perioadei gestionare se adaugă suma perisabilităţii calculate conform documentelor pentru mărfurile recepţionate în aceeaşi perioadă şi se exclude perisabilitatea calculată potrivit documentelor pentru mărfurile, enumerate în p. 8 al prezentei Instrucţiuni, precum şi pentru stocul efectiv al mărfurilor conform listei de inventariere la sfîrşitul perioadei gestionare.
Cînd la întreprinderea de comerţ cu amănuntul se efectuează operaţii de livrare şi comercializare a mărfurilor cu ridicata şi în lot de mic-gros se întocmesc în acelaşi mod calcule separate ale perisabilităţii naturale.
Norma şi suma perisabilităţii naturale, calculată conform listelor de inventariere şi documentelor marfare iniţiale, se fixează pe marginile documentelor menţionate ale mărfurilor.
Mai jos este expusă forma-model de calculare a perisabilităţii naturale a mărfurilor în perioada de inventariere.
_________________________________________________________________
Magazinul nr. _____
La actul privind rezultatele verificării valorilor pe 1 iunie 1996.
Secţia ___________
___________________________________________________________________________
Calcularea perisabilităţii naturale pentru mărfurile comercializate începînd de la 1 decembrie 1996 pînă la 1 iunie 1996
Conducătorul întreprinderii (organizaţiei)
Contabil-şef (superior)
10. În cazurile în care mărfurile ce se păstrează în încăperea auxiliară (magazia) întreprinderii de comerţ respective, se află în gestiunea unei brigăzi de lucrători cu funcţii de răspundere (sau unei singure persoane), iar mărfurile, aflate în sala comercială, - în gestiunea altei brigăzi de lucrători cu funcţii de răspundere (sau unei singure persoane), repartizarea normelor perisabilităţii naturale între brigăzile de lucrători (persoane) cu funcţii de răspundere se efectuează pe teren prin ordinile conducătorilor organizaţiilor (întreprinderilor) de comerţ, însă astfel, ca volumul total al perisabilităţii să nu depăşească normele stabilite. Ordinul cu privire la mărimea normelor pentru încăperea auxiliară şi sala comercială se aduce la cunoştinţa brigăzilor (persoanelor).
Totodată, la mărfurile livrate din încăperea auxiliară conform şablonului sau masei standard (articole de cofetărie, crupe, zahăr tos etc.), norma deplină a perisabilităţii se calculează pentru brigăzile (persoanele) care poartă răspundere materială pentru mărfurile aflate în sala comercială.
În cazul, în care mărfurile trec de la furnizor direct în sala comercială, deşi se află la evidenţa încăperii auxiliare, brigăzilor (persoanelor), care poartă răspundere materială pentru mărfurile aflate în sala comercială de asemenea li se calculează norma deplină a perisabilităţii naturale.
11. Pentru mărfurile la cîntar, comercializate cumpărătorilor prin magazinele auto, se aplică normele stabilite pentru magazinele din grupul al doilea cu reducere de 50 procente.
12. Organizaţiilor (întreprinderilor) de comerţ, unde nu pot fi asigurate aducerea regulată sau condiţiile de păstrare a mărfurilor în corespundere cu regulile comerţului, li se permite, de comun acord cu organele locale de administrare publică a comerţului să mărească pînă la 30 procente normele perisabilităţii naturale, stabilite pentru magazinele grupului al doilea la toate mărfurile sau la unele mărfuri.
13. Departamentul Comerţului al Republicii Moldova, Moldcoop-ului li se acordă dreptul de a le permite organizaţiilor (întreprinderilor) de comerţ subordonate să aplice în reţeaua de comerţ cu amănuntul (grupul al doilea al magazinelor) cu structură stabilă a circulaţiei mărfurilor în locul normelor la mărfuri normele generale ale perisabilităţii naturale a mărfurilor în procente faţă de circulaţia fiecărui magazin, gheretă etc. modul de stabilire a normelor generale este următorul.
Organizaţia de comerţ aprobă pentru fiecare an ce urmează norma generală a perisabilităţii naturale pentru fiecare magazin, gheretă, chioşc ce i se subordonează în procente faţă de circulaţia mărfurilor acestei întreprinderi.
Norma generală se stabileşte în baza normelor la mărfuri în funcţie de sortimentul de mărfuri al fiecărei întreprinderi comerciale. Norma generală a perisabilităţii naturale a mărfurilor în ansamblu pe toate întreprinderile organizaţiei comerciale respective nu trebuie să depăşească normele la mărfuri.
În magazinele care au secţii, chioşcuri, gherete brigăzile ce prezintă dări de seamă de sine stătătoare privind circulaţia mărfurilor norma generală pentru fiecare dintre aceste subdiviziuni se stabileşte în acelaşi mod de către directorul magazinului (dacă acesta nu poartă răspundere materială) sau de către organizaţia superioară. Totodată, normele stabilite pentru toate subdiviziunile nu trebuie să depăşească norma generală stabilită pentru magazinul respectiv.
Normele generale ale perisabilităţii naturale a mărfurilor, stabilite de organizaţia comercială pentru fiecare magazin, gheretă, chioşc etc., se aduc la cunoştinţa persoanelor gestionare ale acestor întreprinderi cu cel tîrziu 15 zile pînă la începutul perioadei pentru care se stabilesc normele. Ordinul directorului magazinului despre normele stabilite pentru secţii şi alte subdiviziuni se aduce la cunoştinţa persoanelor gestionare ale acestor subdiviziuni cu cel tîrziu 10 zile pînă la începutul perioadei.
Normele generale ale perisabilităţii naturale, aprobate de organizaţia comercială şi aduse la cunoştinţă persoanelor gestionare, sînt obligatorii. În întreprinderile de comerţ, pentru care au fost aprobate normele generale ale perisabilităţii naturale aplicarea normelor pentru fiecare marfă aparte este interzisă. Normele generale se revăd anual. Schimbarea normelor generale pînă la expirarea termenului pentru care ele au fost stabilite se admite numai în cazuri excepţionale (schimbarea profilului de lucru al magazinului etc.) şi doar pentru perioada viitoare.
14. La mărfurile ce urmează să fie aduse înainte de termen (transportate pe drumuri accidentate etc.), păstrate în magazinele îndepărtate de depozite, precum şi la mărfurile aduse în magazinul cooperaţiei de consum pentru vînzare furnizorilor de producţie agricolă calcularea perisabilităţii naturale se efectuează conform normelor următoare:
- în cazul păstrării sus-numitelor mărfuri în magazine pînă la 15 zile (la sare - pînă la 60 zile) se aplică normele stabilite pentru reţeaua de comerţ cu amănuntul;
- cînd aceste mărfuri se păstrează peste 15 zile (la sare - mai bine de 60 zile), se admite suplimentar la normele sus-menţionate să fie aplicate pentru următoarele termene de păstrare normele stabilite pentru depozitele şi bazele organizaţiilor de comerţ cu amănuntul şi întreprinderilor de alimentaţie publică (anexa nr. 3).
De exemplu, în magazinul din grupul al doilea zahărul rafinat a fost păstrat 25 de zile. Norma perisabilităţii naturale a zahărului rafinat pentru magazinele acestui grup e stabilită în mărime de 0,18 procente.
Dat fiind că în acest exemplu zahărul rafinat a fost păstrat în magazin peste 15 zile, pentru primele 15 zile de păstrare urmează să fie aplicată norma perisabilităţii în mărime de 0,18 procente.
Pentru următoarele 10 zile de păstrare poate fi aplicată norma perisabilităţii, stabilită pentru păstrare în depozit, care în cazul termenului de 10 zile de păstrare a zahărului rafinat la depozit e de 0,01 procente.
Prin urmare, calcularea perisabilităţii naturale a zahărului rafinat, păstrat în magazin timp de 25 zile, se va efectua conform normei de 0,19 procente.
Notă: În cazul în care în cursul perioadei de inventariere nu s-au comercializat mărfuri aduse înainte de termen se admite ca perisabilitatea naturală să se calculeze pentru stocurile de mărfuri aduse înainte de termen la sfîrşitul perioadei de inventariere conform normelor, stabilite pentru depozitele şi bazele organizaţiilor de comerţ cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie publică (anexa nr. 3).
15. Normele la produsele uşor alterabile (din carne, peşte, lapte şi grăsimi) sînt stabilite pentru magazinele, gheretele şi chioşcurile care au camere frigorifice, gheţării, răcitoare, tejghele sau încăperi prevăzute cu instalaţii de răcire, răcite pe cale naturală pînă la temperatura aerului de cel mult 8 grade C.
În cazul comercializării forţate a produselor uşor alterabile în perioada caldă a anului prin intermediul magazinelor, gheretelor, chioşcurilor care nu au mijloace de răcire, sau cînd se defectează instalaţiile frigorifice normele nu se măresc, ci se întreprind măsuri penru comercializarea accelerată a acestor mărfuri.
16. În cazul în care în magazine lucrează elevi normele perisabilităţii naturale sporesc în următoarele proporţii: cînd numărul mediu al elevilor e de la 25 pînă la 50 procente faţă de numărul mediu scriptic al vînzătorilor, - cu 10 procente, peste 50 procente - cu 15 procente.
Această sporire a normelor se efectuează ţinîndu-se seama de timpul efectiv lucrat de către elevi în perioada dintre două inventarieri mixte, timp care se stabileşte în baza registrului depontaj, prezentat de maistrul de instruire în producţie. În magazinele care au secţii cu evidenţă autonomă normele se măresc numai pentru acele secţii în care a lucrat numărul respectiv de elevi.
Exemplu. Magazinul care are elevi a lucrat în perioada dintre două inventarieri mixte 150 zile. În această perioadă numărul mediu scriptic al vănzătorilor magazinului a constituit 30 de persoane, iar elevii au lucrat în această unitate comercială 1800 zile-om.
În acest caz numărul mediu al elevilor în perioada dintre două inventarieri mixte va constitui 12 persoane (1800),
-----
150
adică 40 % faţă de numărul mediu scriptic al vînzătorilor. Prin urmare, normele perisabilităţii naturale a mărfurilor pentru magazin pot fi mărite cu 10 procente.
17. Normele pierderilor de pîine şi produse de panificaţie comercializate cu bucata de pe urma rebutului sanitar, precum şi a mărfurilor de cofetărie şi băcănie ca rezultat al deteriorării ambalajului se aplică în modul stabilit de prezenta Instrucţiune.
Totodată, normele pierderilor de pîine şi produse de panificaţie de pe urma rebutului sanitar se aplică numai în cazul dacă se dispune de documentele care să confirme predarea lui pentru hrană animalelor.
Anexa nr. 3
la hotărîrea Consiliului colegial al
Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
NORMELE PERISABILITĂŢII NATURALE
a mărfurilor alimentare la păstrarea lor în depozitele şi bazele
întreprinderilor de comerţ cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie
publică de toate formele de proprietate în Republica Moldova
Notă:
1. Pentru carnea, carnea de pasăre şi subprodusele congelate indicate în tabel normele se aplică numai în cazul temperaturii de păstrare de mai jos de minus 4 grade C pînă la minus 8 grade C, iar cînd temperatura e mai joasă de 8 grade C, se aplică normele stabilite pentru frigiderele distribuitoare din comerţ.
2. Cînd carnea este păstrată în blocuri, ambalată fără aplicarea peliculei de polimer, norma perisabilităţii naturale se aplică în mărime de 70 procente faţă de normele prevăzute pentru carnea congelată în carcase, semicarcase.
3. În cazul păstrării cărnii şi produselor din carne (exceptînd carnea de pasăre) congelate, ambalate cu aplicarea peliculei de polimer, norma perisabilităţii naturale se aplică în mărime de 50 procente faţă de norma indicată în tabel pentru tipul respectiv de marfă.
Notă:
1. Pentru peştele neglasat congelat normele se aplică numai în cazul păstrării lui la temperatura mai joasă de minus 4 grade C.
2. Pentru peştele, produsele din peşte şi produsele de mare, exceptînd peştele, neglasate congelate, ambalate cu aplicarea peliculei de polimer şi hîrtie antiadezică, normele se aplică în mărime de 50 procente faţă de norma stabilită pentru peştele, produsele din peşte de toate denumirile neglasate congelate.
3. La peştele afumat la cald congelat normele perisabilităţii naturale nu se aplică.
4. În cazul păstrării peştelui şi produselor din peşte (exceptînd icrele şi produsele din batog) termenele indicate în tabel se aplică normele perisabilităţii naturale stabilite pentru frigiderele din comerţul cu ridicata în cazul în care la depozitele şi bazele organizaţiilor de comerţ cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie publică se asigură regimuri şi termene de păstrare prevăzute pentru frigiderele sus-menţionate.
Notă:
1. Pentru uleiul vegetal, smîntînă, brînză de vacă în ambalaj metalic normele perisabilităţii naturale nu se aplică.
2. La păstrarea uleiului vegetal în butoaie de lemn timp de mai mult de o lună normele perisabilităţii naturale se măresc cu 0,008 procente pentru fiecare lună următoare în limitele de pînă la 6 luni.
3. În cazul păstrării brînzeturilor mai mult de o lună normele perisabilităţii naturale pentru fiecare lună ce urmează de păstrare se aplică în mărimea stabilită pentru frigiderele distribuitoare cu respectarea condiţiilor, metodelor (în ambalaj, fără ambalaj) şi termenelor de păstrare adecvate (anexa nr. 8).
Notă:
1. La păstrarea produselor de cofetărie, pesmeţilor şi covrigeilor mai mult de o lună normele perisabilităţii naturale se măresc pentru fiecare lună următoare de păstrare în limitele de pînă la 6, iar pentru mierea de albine - pînă la 12 luni cu 0,008 procente.
2. Normele perisabilităţii naturale ale mierii de albine se extind şi asupra punctelor de colectare.
Notă:
1. La păstrarea mărfurilor de băcănie, cu excepţia zahărului rafinat, zahărului tos, pastelor făinoase, mai mult de o lună normele perisabilităţii naturale se măresc cu 0,01 procente pentru fiecare lună următoare în limitele de pînă la 6 luni. În cazul păstrării zahărului rafinat, zahărului tos şi pastelor făinoase mai mult de o lună normele perisabilităţii naturale se măresc cu 0,008 procente pentru fiecare lună următoare în limitele: la zahărul rafinat şi zahărul tos - de pînă la 1 an; la pastele făinoase fără suplimente - pînă la 6 luni, cu suplimente - pînă la 3 luni.
2. La păstrarea sării de bucătărie în ambalaj şi în vrac mai mult de 1 an normele perisabilităţii naturale se măresc cu 0,17 procente pentru fiecare trimestru următor timp de 3 ani. În cazul păstrării sării mai mult de 3 ani se aplică aceleaşi norme ca şi la păstrarea timp de 3 ani.
Notă: La păstrarea furajului mai mult de o lună normele perisabilităţii naturale se măresc cu 0,01 procente pentru fiecare lună următoare de păstrare în limitele de pînă la 6 luni.
Anexa nr. 4
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
I N S T R U C Ţ I U N E
privind aplicarea normelor perisabilităţii naturale a mărfurilor
alimentare la păstrarea lor la depozitele şi bazele întreprinde-
rilor de comerţ en-detail şi unităţile de alimentaţie publică de
toate formele de proprietate din Republica Moldova
1. Normele perisabilităţii naturale a mărfurilor alimentare, aprobate prin hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului al Republicii Moldova din 3 septembrie 1996 nr. 22, se extind asupra depozitelor şi bazelor întreprinderilor de comerţ cu amănuntul şi unităţilor de alimentaţie publică de toate formele de proprietate.
2. Normele sînt stabilite pentru mărfurile standard, livrate conform masei de facto, întru recuperarea pierderilor acestor mărfuri, de pe urma:
- uscării şi zvîntării;
- dispersării;
- scurgerii (prelingerii) şi vărsării la tranvazarea şi comercializarea mărfurilor lichide.
În normele perisabilităţii naturale se includ:
- pierderile de pe urma stricării mărfurilor, deteriorării ambalajului, precum şi al diferenţei dintre masa de facto a ambalajului şi masa lui conform şablonului;
- pierderile legate de prelucrarea tehnologică suplimentară a mărfurilor (congelare, în scopul păstrării îndelungate etc.).
3. Normele perisabilităţii naturale nu se aplică:
- la mărfurile care se recepţionează şi livrează depozitelor fără cîntărire (la număr sau conform şablonului);
- la mărfurile luate la evidenţă în circulaţia generală a depozitului, însă de facto la depozit nu s-au păstrat (operaţii de tranzit);
- la mărfurile trecute la pierderi în urma deteriorării, fărîmiţării, stricării, reducerii calităţii lor, diferenţei dintre masa de facto şi masa conform şablonului ambalajului, deteriorării acestuia din urmă.
4. Normele perisabilităţii naturale se aplică la mărfurile ridicate de la depozit în perioada dintre două inventarieri conexe, ţinînd seama de termenul păstrării lor.
5. Normele aprobate sînt maxime şi se aplică numai în cazurile cînd la verificarea disponibilităţii de facto a mărfurilor se va înregistra o insuficienţă faţă de stocurile luate la evidenţă.
6. Perisabilitatea naturală a mărfurilor se trece la pierderi conform volumelor efective, însă fără a depăşi normele stabilite.
În cazul în care în perioada dintre două inventarieri conexe la o anumită dată în depozit n-au fost stocuri de mărfuri înregistrate (pierderi efective) întregul volum al circulaţiei la această marfă în zilele premergătoare acestei date la calcularea perisabilităţii naturale nu se ia în cont.
7. Lipsa mărfurilor în limitele normelor stabilite ale erisabilităţii naturale se trece la pierderi conform preţurilor, la care mărfurile au fost înregistrate. Trecerea pierderilor de mărfuri, făcute peste normele stabilite, pe seama persoanelor vinovate se admite la preţurile de comercializare.
8. Trecerea la pierderi a perisabilităţii naturale a mărfurilor se admite numai după inventarierea mărfurilor în baza calculului respectiv, aprobat în modul stabilit. Calcularea perisabilităţii naturale se va efectua pornind de la norma zilnică prin sumarea volumului pierderilor calculat pentru fiecare zi următoare (cu excepţia mărfurilor de cofetărie şi băcănie).
Exemplul 1. Carnea de vită congelată s-a păstrat la depozit 12 zile. Norma perisabilităţii naturale a cărnii de vită congelate în cazul termenului de păstrare de 3 zile e stabilită de 0,08 procente. Pentru fiecare zi următoare de păstrare pînă la 10 zile norma se măreşte cu 0,01 procente, după termenul de păstrare de 10 zile pentru fiecare zi norma se măreşte cu 0,005 procente.
În acest caz în cursul întregii perioade de păstrare a cărnii de vită, adică 12 zile se aplică norma perisabilităţii naturale în mărime de 0,16 procente, care se compune din următoarele mărimi (în procente):
norma pentru termenul de păstrare de:
- 3 zile - 0,08;
- 10 zile - 0,08 + 0,01 + 0,01 + 0,01 + 0,01 + 0,01 + 0,01 + 0,01 = 0,15;
- 12 zile - 0,15 + 0,005 + 0,005 = 0,16
9. La mărfurile de cofetărie (marmeladă şi pastă din fructe, dulciuri din pastă din fructe şi zefir, halva, miere de albine, turte dulci etc.), pesmeţi, covrigei şi fructe prelucrate perisabilitatea naturală în cazul păstrării pînă la 15 zile se calculează conform aceleiaşi norme fără diferenţiere după termene; în cazul păstrării timp de peste 15 zile norma se măreşte proporţional cu o anumită valoare pentru fiecare zi următoare de păstrare pînă la 30 zile.
Exemplul 2. Halvaua s-a păstrat la depozit 19 zile; norma perisabilităţii naturale a halvalei în cazul termenului de păstrare de 15 zile e stabilită în mărime de 0,10 procente. În fiecare zi următoare de păstrare norma se măreşte cu 0,003 procente.
În acest caz pentru întregul termen de păstrare a halvalei, adică 19 zile, se aplică norma perisabilităţii naturale în mărime de 0,112 procente, care se compune din următoarele mărimi (în procente):
Norma la păstrarea timp de:
- 15 zile - 0,10;
- 19 zile - 0,10 + 0,003 + 0,003 + 0,003 + 0,003 = 0,112.
10. La mărfurile de băcănie, furaj şi mărfurile de cofetărie, neindicate în punctul 9, perisabilitatea naturală în cazul păstrării de pînă la 15 zile se calculează conform uneia şi aceleiaşi norme, peste 15 pînă la 30 zile - conform altei norme fără diferenţiere pentru fiecare zi de păstrare.
11. În cazurile cînd mărfurile se păstrează mai mult de o lună normele pe întregul termen de păstrare se compun din norma stabilită pentru prima lună de păstrare şi normele pentru lunile următoare de păstrare. Pentru timpul lunii următoare incomplete de păstrare pierderile se calculează în mărime de 1/30 din norma lunară pentru fiecare zi de păstrare.
Exemplul 3. Crupele s-au păstrat în depozit 3 luni şi 15 zile.
Norma perisabilităţii naturale a crupelor în cazul termenului de păstrare de o lună e stabilit în mărime de 0,01 procente, pentru fiecare lună următoare de păstrare norma se măreşte cu 0,01 procente.
În acest caz pentru întregul termen de păstrare a crupelor, adică pentru 3 luni şi 15 zile, se aplică norma perisabilităţii naturale în mărime de 0,035 procente, care se compune din următoarele mărimi (în procente):
Norma cînd termenul de păstrare este:
- 1 lună - 0,01;
- 2 luni - 0,01 + 0,01 = 0,02;
- 3 luni şi 15 zile - 0,01 + 0,01 + 0,01 + 0,005 = 0,035.
12. La păstrarea mărfurilor peste termenele maxime, prevăzute în notele la norme, normele în continuare nu se calculează. Bunăoară, în condiţiile indicate în exemplul al treilea (p. 11) crupele s-au păstrat nu 3,5 ci 8 luni. Termenul de aplicare a normelor la crupe se limitează la 6 luni. Prin urmare, pentru acest lot de crupe urmează să fie aplicată norma perisabilităţii naturale în mărime de 0,06 procente (0,01 - pentru prima şi cîte 0,01 - pentru 5 luni următoare de păstrare).
Pentru lunile a 7-a şi a 8-a de păstrare norma perisabilităţii naturale nu se calculează.
13. În cazul evidenţei mărfurilor după loturi perisabilitatea naturală se calculeaă conform termenelor efective de păstrare a lor în depozite, pornind de la data iniţială de intrare a fiecărei mărfi, data livrării şi data invetarierii.
Cînd lipseşte evidenţa după loturi se stabileşte un termen mediu de păstrare a mărfii în depozit. Termenul mediu de păstrare se calculează prin împărţirea stocului mediu zilnic al mărfurilor în perioada de inventariere la circulaţia de o zi a acestor mărfuri.
Termenul mediu de păstrare se calculează în zile de circulaţie complete. În cazul obţinerii la împărţirea numărului fracţionar se face rotunjirea pînă la numărul întreg. Totodată, fracţiile de pînă la 0,5 nu se iau în calcul iar de 0,5 şi mai mult se rotunjesc pînă la o unitate.
Notă. La mărfurile uşor alterabile (carne şi subproduse refrigerate; salamuri şi crenvurşti, specialităţi afumate fierte, fierte-afumate, afumate-coapte; peşte şi produse din batog afumate la cald), al căror termen mediu de păstrare nu depăşeşte 1 zi, se admite ca fracţiile de pînă la 0,5 să fie egalate cu 0,5, iar mai mult de 0,5 - cu o unitate.
Dacă termenul calculat de păstrare a mărfurilor în depozit a depăşit perioada de invetariere (în cazul acumulării mărfurilor în depozit în condiţiile realizării lor neînsemnate) se aplică normele pentru termenul de păstrare ce nu depăşeşte durata perioadei de invetariere.
Mai jos se expune calculul termenelor medii de păstrare a mărfurilor conform stocurilor medii zilnice.
Calculul termenului mediu de păstrare a mărfurilor conform
stocurilor medii zilnice şi evaluarea perisabilităţii naturale
Pentru stabilirea stocurilor medii zilnice a mărfurilor este necesar să fie sumate stocurile pentru fiecare zi de păstrare în perioada de inventariere. Suma obţinută în felul acesta trebuie împărţită la numărul de zile în perioada de inventariere. Circulaţia de o zi se determină prin împărţirea cantităţii mărfurilor comercializate în perioada de inventariere la numărul de zile în această perioadă.
Exemplu. În depozit au fost ridicate stocurile de salam fiert-afumat conform situaţiei pe 15 mai. Inventarierea precedentă s-a efectuat la 15 martie. În felul acesta perioada de inventariere a constituit 61 zile.
În cursul întregii perioade de inventariere conform datelor evidenţei contabile achiziţionările, livrările şi stocurile de salam fiert-afumat se deteriminau în următoarele volume:
Norma perisabilităţii naturale a salamului fiert-afumat e stabilită în condiţiile termenului de păstrare de 4 zile - 0,086 procente.
Volumul maxim al perisabilităţii naturale a salamului în condiţiile circulaţiei de 13848 kg şi termenului de păstrare de 4 zile va constitui
11,9 kg 13848 x 0,086
---------------------
100
14. Organizaţiilor (întreprinderilor) de comerţ li se permite să stabilească pentru depozitele cu stocuri de mărfuri stabile un termen mediu de păstrare a fiecărei mărfi, conform căruia se calculează normele.
Termenele medii de păstrare a mărfurilor stabilite de organizaţia comercială pentru calcularea normelor perisabilităţii naturale se aduc la cunoştinţa persoanelor gestionare.
Revizuirea acestor termene se efectuează anual.
15. Normele perisabilităţii naturale pentru mărfurile uşor alterabile (produse din carne, din peşte, lapte şi grăsimi) sînt stabilite pentru depozitele şi bazele care au camere frigorifice, frigidere sau încăperi răcite pe cale naturală pînă la temperatura aerului de cel mult 8 grade C.
Anexa nr. 5
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
NORMELE PERISABILITĂŢII NATURALE
a mărfurilor alimentare la păstrarea şi livrarea lor la bazele de
mic-gros pentru toate formele de proprietate din Republica Moldova
Anexa nr. 6
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
NORMELE PERISABILITĂŢII NATURALE
a mărfurilor alimentare la păstrarea şi livrarea lor în magaziile
întreprinderilor de alimentaţie publică pentru toate formele de
proprietate din Republica Moldova
Anexa nr. 7
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
I N S T R U C Ţ I U N E
privind aplicarea normelor perisabilităţii naturale a produselor
alimentare la păstrarea şi livrarea lor la bazele de mic-gros şi
în magaziile întreprinderilor de alimentaţie publică de toate
formele de proprietate din Republica Moldova
1. Normele perisabilităţii naturale a produselor alimentare, aprobate prin hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului din 3 septembrie 1996 nr. 22, se extind asupra bazelor şi magaziilor de mic-gros ale unităţilor de alimentaţie publică de toate formele de proprietate aflate atît în oraşe, cît şi în localităţile rurale.
2. Normele sînt stabilite pentru mărfurile standard, livrate la cîntar, în procente faţă de cantitatea (suma) mărfii livrate pentru recuperarea pierderilor în procesul păstrării şi livrării ca rezultat al:
- uscării şi dispersării;
- fărîmării în procesul tăierii cărnii, salamurilor, brînzeturilor şi altor mărfuri;
- scurgerii (dezgheţării, prelingerii) şi vărsării la transvazarea şi comercializarea mărfurilor lichide.
În norma perisabilităţii naturale nu sînt incluse pierderile de pe urma stricării, spargerii, deteriorării mărfurilor, lipirii mărfii de ambalaj, deteriorării ambalajului, precum şi diferenţa dintre masa de facto a ambalajului şi masa conform şablonului.
3. La primul grup se referă magaziile de pe lîngă restaurantele cu 400-500 locuri şi cantinele de cîte 300-500 locuri. La grupul al doilea se referă magaziile de pe lîngă restaurantele de pînă la 300 locuri, cantinele publice de pînă la 250 locuri şi cantinele de pe lîngă întreprinderile de producţie şi instituţiile de învăţămînt de pînă la 500 locuri.
4. Normele stabilite sînt maxime şi se aplică numai în cazurile, cînd la verificarea disponibilului efectiv al mărfurilor se dezvăluie o lipsă faţă de stocurile luate la evidenţă.
Perisabilitatea naturală a mărfurilor se trece la pierderi conform volumelor efective, însă fără a depăşi normele stabilite.
Perisabilitatea naturală a mărfurilor poate fi trecută la pierderi numai după inventarierea mărfurilor în baza calculului respectiv, întocmit şi aprobat în modul stabilit.
Lipsa mărfurilor în limitele normelor stabilite ale perisabilităţii naturale se trece la pierderi conform preţurilor la care mărfurile au fost înregistrate. Trecerea pierderilor de mărfuri, făcute peste normele stabilite, pe seama persoanelor vinovate, se admite la preţurile de comercializare.
5. Normele perisabilităţii naturale nu se aplică:
- la mărfurile, care se recepţionează şi se livrează fără cîntărire (la număr sau conform şablonului);
- la mărfurile luate la evidenţă în circulaţia generală a bazei sau magaziei, însă în realitate nu s-au păstrat la bază sau în magazie (operaţii de tranzit);
- la mărfurile trecute la pierderi conform actelor în urma deteriorării, fărîmiţării, stricării, reducerii calităţii mărfii, diferenţei dintre greutatea de facto şi cea indicată pe şablon a ambalajului.
6. Normele se aplică la mărfurile livrate în cursul perioadei gestionare, indiferent de termenele de păstrare a acestor mărfuri la bază sau în magazie. Mărimea perisabilităţii naturale se stabileşte pentru fiecare marfă aparte.
7. La înapoierea mărfurilor către furnizori sau expedierea lor către alte baze şi magazii se aplică normele perisabilităţii naturale stabilite pentru magaziile şi bazele organizaţiilor de comerţ cu amănuntul şi unităţilor alimentaţiei publice conform termenului respectiv de păstrare (anexa nr. 3).
8. La mărfurile aduse la bazele de mic-gros şi la magaziile unităţilor alimentaţiei publice pentru un termen îndelungat (pe drumuri accidentate, în regiunile îndepărtate de reţeua depozitelor), precum şi la întreprinderile de colectare şi întreprinderile complexe, unde suprafeţele depozitelor şi regimurile de păstrare a mărfurilor corespund condiţiilor de păstrare la baze şi în magazii, se admite calcularea perisabilităţii naturale în felul următor: la mărfurile alimentare - conform normelor stabilite pentru depozitele şi bazele organizaţiilor de comerţ cu amănuntul şi unităţile alimentaţiei publice, iar la mărfurile pomilegumicole - conform normelor stabilite pentru păstrarea îndelungată.
Notă: În cazul în care în cursul perioadei de inventariere nu s-au comercializat mărfuri aduse pentru un termen îndelungat calcularea perisabilităţii naturale se admite pentru stocurile acestor mărfuri la sfîrşitul perioadei de inventariere.
9. Volumul perisabilităţii naturale în perioada dintre două inventarieri conexe (perioadă gestionară) se stabileşte în baza calculelor întocmite de contabilitatea întreprinderii (organizaţiei) cu participarea persoanelor gestionare şi aprobate de către conducătorul întreprinderii (organizaţiei). Dacă conducătorul (directorul) întreprinderii de comerţ e în acelaşi timp şi persoană gestionară, calculul îl aprobă conducerea organizaţiei ierarhic superioare.
Perisabilitatea naturală se calculează prin înmulţirea cantităţii (sumei) mărfii livrate la norma perisabilităţii naturale stabilită pentru această marfă.
10. La mărfurile uşor alterabile (produse din carne, peşte, lapte şi grăsimi) norma perisabilităţii naturale se stabileşte pentru bazele şi magaziile de mic-gros ale întreprinderilor de alimentaţie publică, care au camere frigorifice, frigidere sau încăperi răcite pe cale naturală pînă la temperatura aerului de cel mult 8 grade C.
În cazul aducerii forţate a mărfurilor uşor alterabile în perioada caldă a anului la bazele şi în magaziile de mic-gros ale întreprinderilor alimentaţiei publice, care nu dispun de mijloace frigorifice, sau cînd se defectează instalaţia frigorifică normele perisabilităţii naturale nu se majorează, ci se întreprind măsuri în vederea comercializării accelerate a acestor mărfuri.
11. La mărfurile neincluse în anexele 5 şi 6 normele perisabilităţii naturale se aplică în mărime de 40 procente faţă de normele stabilite pentru reţeaua de comerţ cu amănuntul (anexa nr. 1).
Anexa nr. 8
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
NORMELE PERISABILITĂŢII NATURALE
a brînzeturilor în cazul păstrării lor la frigiderele distribuitoare
ale comerţului
Notă: Pentru brînzeturile în saramură normele perisabilităţii naturale nu se aplică.
Anexa nr. 9
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
INSTRUCŢIUNE
privind aplicarea normelor perisabilităţii naturale a brînzeturilor
la păstrarea în frigiderele distribuitoare pentru toate formele de
proprietate din Republica Molodova
1. Normele perisabilităţii naturale a brînzeturilor, aprobate prin hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului din 3 septembrie 1996 nr. 22 sînt stabilite pentru recuperarea pierderilor la uscarea acestor produse în procesul păstrării în frigiderele distribuitoare ale comerţului.
Normele se aplică pentru, livrate conform masei de facto, care potrivit termenelor de maturare şi calităţii corespund cerinţelor documentaţiei tehnico-normative.
2. Normele perisabilităţii naturale aprobate sînt maxime şi se aplică în cazul constatării pierderilor efective ale masei brînzeturilor după încheierea comercializării lotului respectiv sau în cazul inventarierii.
Notă: Prin lot se subînţelege orice cantitate de brînzeturi de una sau cîteva denumiri, perfectată print-un singur act de recepţionare.
Numărul lotului trebuie să corespundă numărului actului de recepţionare.
3. Volumul perisabilităţii naturale efective a brînzeturilor se stabileşte la fiecare lot în parte prin compararea datelor despre cantitatea brînzeturilor comercializate cu cantitatea înregistrată în condiţiile consumării totale a lotului sau a stocurilor efective, depistate în procesul inventarierii, cu stocurile conform datelor evidenţei contabile.
4. Normele perisabilităţii naturale se aplică pentru brînzeturile livrate de la frigider în perioada dintre două inventarieri conexe, ţinîndu-se seama de termenul păstrării lor.
Normele se aplică în funcţie de temperatura aerului în camerele de păstrare, metoda de păstrare a brînzeturilor (în ambalaj sau fapă ambalaj), precum şi de modul de răcire a camerelor de păstrare (cu baterii sau cu aer).
5. Drept bază pentru aplicarea normelor perisabilităţii naturale, prevăzute pentru temperatura aerului de la 0,1 pînă la 4şC, precum şi pentru păstrarea brînzeturilor fără ambalaj sînt actele, aprobate de conducerea întreprinderii şi întocmite în prima decadă a fiecărei luni de către comisie cu participarea şefului secţiei tehnologice sau şefului adjunct pentru activitate tehnologică şi merceologică al aceleiaşi secţii, tehnologului, merceologului pentru produsele lactate, medicului veterinar, gestionarului şi unui reprezentant competent al frigiderului.
Pentru aplicarea normelor în cazul păstrării brînzeturilor în camere cu răcire cu aer în afară de act e nevoie şi de extrasul din paşaportul frigiderului al principalelor date privind camerele, utilate cu răcire cu aer (cu semnătura inginerului-şef al întreprinderii).
6. Prezentele norme ale perisabilităţii naturale se aplică pentru:
- loturile de brînzeturi, livrate spre comercializare conform masei neto indicate pe şablon a furnizorului (producătorului, expeditorului) sau a frigiderului, stabilită la recepţionare;
- brînzeturile ambalate;
- brînzeturile expediate spre prelucrare suplimentară ca urmare a depistării mucegaiului sub membrană, crăpăturilor adînci şi altor defecte;
- brînzeturile luate la evidenţă în circulaţia generală a întreprinderii, însă care de fapt nu s-au păstrat la frigider (operaţii de tranzit).
7. Volumul maxim al perisabilităţii naturale se calculează conform termenelor efective de păstrare a brînzeturilor, pornind de la data iniţială a recepţionării, data închiderii mărcii sau data inventarierii.
În cazul păstrării brînzeturilor după prelucrarea suplimentară (curăţire, parafinare) calcularea perisabilităţii naturale se efectuează pornind de la termenele de păstrare stabilite din momentul prelucrării conform actului ce confirmă efectuarea acestei operaţii.
8. Normele perisabilităţii naturale se calculează în corespundere cu termenele efective de păstrare a brînzeturilor (însă care nu depăşesc termenele stabilite pentru denumirea dată a produsului) prin sumarea normelor pentru fiecare lună de păstrare. Pentru timpul lunii incomplete de păstrare normele se calculează pornind de la 1/30 normă lunară pentru fiecare zi de păstrare.
9. Dacă termenul efectiv de păstrare a brînzeturilor dintr-un anumit lot depăşeşte termenul stabilit, se admite calcularea perisabilităţii naturale numai în prezenţa actului, întocmit de comisia departamentală specială, pentru prelungirea termenului de păstrare a brînzeturilor din acest lot. Actul serveşte drept bază pentru calcularea normelor perisabilităţii naturale în corespundere cu termenul prelungit de păstrare.
10. Lipsa mărfurilor în limitele normelor stabilite ale perisabilităţii naturale se trece la pierderi conform preţurilor, la care mărfurile au fost înregustrate.
11. Trecerea perisabilităţii naturale pe contul cheltuielilor de circulaţie ale întreprinderii în limitele lipsei efective, însă fără a depăşi volumul maxim al pierderilor calculate, se efectuează după desfăşurarea inventarierii sau pe măsura predării în contabilitate a actelor despre realizarea completă a lotului (închiderea mărcii), întocmite în conformitate cu Instrucţiunea privind modul de perfectare a operaţiilor de recepţionare, păstrare, livrare şi evidenţă a mărfurilor în frigidere (baze).
12. La păstrarea noilor tipuri de brînzeturi, pentru care normele perisabilităţii naturale nu sînt stabilite, urmează să fie aplicate normele perisabilităţii naturale, aprobate pentru brînzeturile de acelaşi tip conform metodei de producere, prelucrare a suprafeţei, ambalare, dimensiunilor etc.
Exemplu de calcule privind aplicarea normelor perisabilităţii
naturale a brînzeturilor la păstrarea lor în frigidere
La frigider s-a adus un lot de brînzeturi, perfectat prin actul de recepţionare nr. 500 din 01.08.95 în volum de 31783,0 kg, inclusiv: caşcaval de Olanda parafinat în calupuri - 10200,0 kg; de Olanda - calupuri în peliculă de polimer - 12198,0 kg; de Letonia - 9385,0 kg.
Brînzeturile au fost puse într-o cameră cu răcire cu baterii, unde s-au păstrat în ambalaj la temperatura aerului de minus 4 grade C. Livrarea brînzeturilor pentru comercializares-a efectuat timp de 3 luni în următoarele cantităţi, indicate în tabelul 1.
Lotul nr. 500 a fost realizat completamente la 30.10.95. Lipsa de masă neto în comparaţie cu cantitatea înregistrată a brînzeturilor a constituit: caşcaval de Olanda parafinat în calupuri - 10200 - 10187 + 13 kg; de Olanda - calupuri în peliculă de polimer - 12198 - 12196,5 = 1,5 kg; de Letonia - 9395 - 9349,5 = 35,5 kg.
Despre realizarea completă a lotului pe 01.11.95 gestionarii întocmesc un act, care se transmite în contabilitate pentru verificare şi calcularea perisabilităţii naturale a brînzeturilor în timpul păstrării.
Tabelul 1
Calcularea normelor conform termenelor efective de păstrare a brînzeturilor şi stabilirea perisabilităţii naturale potrivit acestor norme pentru cantitatea realizată a lor se efectuează conform prezentei Instrucţiuni pentru toate cele trei denumiri de brînzeturi din acest lot în modul următor:
Caşcaval de Olanda parafinat în calupuri
Normele pentru acest caşcaval sînt stabilite (în procente): pentru prima lună de păstrare - 0,15; pentru lunile a doua şi a treia - cîte 0,08.
Calcularea normelor şi stabilirea perisabilităţii naturale sînt expuse în tabelul 2.
Tabelul 2
Caşcaval de Olanda, calupuri în peliculă de polimer
Normele pentru acest caşcaval sînt stabilite (în procente): pentru prima lună de păstrare - 0,01; pentru a doua - 0,01; pentru a treia - 0,01.
Calcularea normelor şi stabilirea perisabilităţii naturale sînt expuse în tabelul 3.
Tabelul 3
Caşcaval de Letonia
Normele pentru acest caşcaval sînt stabilite (în procente): pentru prima lună de păstrare - 0,38, pentru a doua şi a treia - cîte 0,20.
Calcularea normelor şi stabilirea perisabilităţii naturale sînt expuse în tabelul 4.
Tabelul 4
Rezultatele calculelor privind stabilirea perisabilităţii naturale se compară cu lipsa efectivă:
Dat fiind că lipsa efectivă de masă neto a brînzeturilor nu depăşeşte perisabilitatea naturală, calculată conform normelor, conducătorul întreprinderii (frigiderului, combinatului frigorific, bazei) ordonă trecerea la cheltuielile de circulaţie a pierderilor efective de masă a brînzeturilor la lotul nr. 500, înregistrate ca urmare a uscării în procesul păstrării.
Anexa nr. 10
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
NORMELE PERISABILITĂŢII NATURALE
a mărfurilor alimentare la transportarea cu mijloace de transport
auto şi cu tracţiune animală pentru toate formele de proprietate
din Republica Moldova
Notă:
1. La transportarea cărnii de pasăre, ambalată în peliculă de polimer, salamurilor crude-afumate, specialităţilor din carne crude-afumate şi grăsimilor topite normele perisabilităţii naturale nu se aplică.
2. La transportarea cîrnăciorilor şi crenvurştilor se aplică norma perisabilităţii naturale, stabilită pentru salamurile fierte, cu majorare de 20 procente.
3. La transportarea cărnii congelate în blocuri, ambalată cu aplicarea peliculei de polimer norma perisabilităţii naturale se aplică în volum de 50 procente, iar pentru alte tipuri de ambalare - în volum de 70 procente faţă de normele prevăzute pentru carnea congelată (carcase, semicarcase, sferturi şi bucăţi tăiate transversal).
4. La transportarea cărnii şi produselor din carne (cu excepţia cărnii şi subproduselor congelate în perioada caldă a anului şi cărnii de pasăre - în tot cursul anului) cu expedierea acestor produse direct în reţeaua de comerţ (transporturi circulare) în 3-5 puncte se aplică norma suplimentară a perisabilităţii naturale în volum de 0,08 procente. Peste 5 puncte - 0,10 procente.
5. La transportarea salamurilor în conteinere izotermice normele perisabilităţii naturale nu se aplică.
Notă:
1. La transportarea peştelui şi file congelate glazurat, peştelui uscat şi zvîntat, peştelui sărat, marinat şi picant în butoaie norma perisabilităţii naturale nu se aplică.
2. La transportarea peştelui viu se foloseşte ordinul special al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova.
Notă: La transportarea untului (unt de vacă şi topit), grăsimilor culinare (grăsime vegetală etc.) şi de cofetărie, brînzeturilor în peliculă de polimer, brînzeturilor în saramură, smîntînei, brînzei de vaci în ambalaj de metal normele perisabilităţii naturale nu se aplică.
Perioada caldă a anului se consideră de la 1 mai pînă la 30 septembrie.
Notă: La transportarea mărfurilor cu mijloace de transport cu tracţiune animală se aplică normele perisabilităţii naturale, indicate în tabel pentru tipul respectiv al mărfii cu majorare de 50 procente.
Anexa nr. 11
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
I N S T R U C Ţ I U N E
privind aplicarea normelor perisabilităţii naturale a mărfurilor
alimentare la transportarea cu mijloace de transport auto şi cu
tracţiune animală pentru toate formele de proprietate
din Republica Moldova
1. Normele perisabilităţii naturale a mărfurilor alimentare, aprobate prin hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului din 3 septembrie 1996 nr. 22, se aplică la transportarea acestor mărfuri cu mijloace de transport auto şi cu tracţiune animală atît în oraşe, cît şi în localităţile săteşti.
Notă: La carnea şi mărfurile din carne normele stabilite se aplică în cazul transportării acestor mărfuri cu mijloace de transport auto neutilate cu mijloace de refrigerare.
2. Normele perisabilităţii naturale sînt stabilite pentru mărfurile standard în procente faţă de masa neto pentru recuperarea pierderilor de pe urma uscării, scuturării, dispersării, fărîmiţării şi scurgerii producţiei.
În norme nu sînt incluse pierderile de pe urma stricării mărfurilor, deteriorării ambalajului, precum şi diferenţa dintre masa efectivă a ambalajului şi masa conform şablonului.
3. Normele stabilite sînt maxime şi se aplică în cazurile cînd la recepţionare se depistează o lipsă defectivă de marfă faţă de masa indicată în documentele de însoţire.
Trecerea la pierderi a perisabilităţii naturale se efectuează potrivit proporţiilor efective, confirmate de documentele respective, însă fără depăşirea normelor stabilite.
4. La mărfurile recepţionate spre transportare la număr sau conform masei indicate pe şablon norma perisabilităţii naturale nu se aplică.
5. Trecerea la pierderi a lipsei de mărfuri la transportarea cu mijloace de transport auto şi cu tracţiune animală în limitele normelor stabilite se efectuează la preţurile la care mărfurile au fost înregistrate la intrări. Trecerea pierderilor de marfă peste normele stabilite, în contul persoanelor gestionare, se efectuează la preţurile de realizare.
Anexa nr. 12
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
H O R M E L E
pierderilor de pe urma spargerii recipientelor de sticlă cu produse
alimentare la transportarea cu mijloace de transport auto şi
tracţiune animală pentru toate formele de proprietate din
Republica Moldova
Anexa nr. 13
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
N O R M E L E
pierderilor de pe urma spargerii ambalajului de sticlă cu produse
alimentare la depozite, baze, în unităţile de comerţ en-detail şi
întreprinderile de alimentaţie publică pentru toate formele de
proprietate din Republica Moldova
Anexa nr. 14
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
N O R M E L E
pierderilor de pe urma spargerii şi ştirbirii recipientelor de sticlă la recepţionarea, păstrarea şi livrarea lor în depozitele organizaţiilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreprinderile de alimentaţie publică la încărcarea în vagoane de cale ferată, transportarea cu mijloace de transport auto şi cu tracţiune animală pentru toate formele de proprietate din Republica Moldova
Normele pierderilor de pe urma spargerii şi ştirbirii tuturor tipurilor de ambalaj deşert din sticlă se stabilesc în următoarele volume (în procente):
- la recepţionarea, păstrarea şi livrarea în depozitele de ambalaj ale organizaţiilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul- 0,26;
- la încărcarea în vagoane de cale ferată - 0,06;
- la recepţionarea, păstrarea şi livrarea în reţeaua de comerţ cu amănuntul şi întreprinderile de alimentaţie publică - 0,08;
- la transportarea cu mijloace de transport auto şi cu tracţiune animală la distanţa:
pînă la 25 km 0,08;
peste 25 km 0,16.
Anexa nr. 15
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
I N S T R U C Ţ I U N E
privind aplicarea normelor pierderelor de pe urma spargerii
ambalajului de sticlă cu producţie alimentară şi recipientelor de
sticlă goale în depozite, baze, în unităţile de comerţ cu
amănuntul,întreprinderile de alimentaţie publică la transportarea
cu mijloace de transport şi cu tracţiune animală pentru toate
formele de proprietate din Republica Moldova
1. Normele pierderilor de pe urma spargerii ambalajului de sticlă cu produse alimentare şi recipientelor de sticlă goale, aprobate prin hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului din 3 septembrie 1996 nr. 22, se extind asupra depozitelor, bazelor, unităţilor de comerţ cu amănuntul şi întreprinderilor de alimentaţie publică de toate formele de proprietate.
2. Normele pierderilor la mărfurile în ambalaj de sticlă şi la recipientele de sticlă goale sînt stabilite pentru recuperarea spargerii posibile la recepţionarea, sortarea, păstrarea, livrarea, precum şi la transportarea acestor mărfuri cu mijloace de transport auto şi tracţiune animală.
Notă: Pentru ambalajul de sticlă de producţie pomilegumicolă conservată de import, predat fabricilor de sticlă pentru prelucrare, normele pierderilor de pe urma spargerii în procesul păstrării în depozit, încărcării în vagoane de cale ferată şi în cursul transportării cu mijloace de transport auto şi cu tracţiune animală nu se aplică.
3. Normele stabilite sînt maxime şi se aplică numai în cazurile, cînd la verificarea prezenţei efective a mărfurilor în ambalaj de sticlă şi recipientelor de sticlă goale se depistează o lipsă faţă de stocurile înregistrate, creată în urma spargerii ambalajului şi confirmată prin acte perfectate în modul stabilit.
4. Determinarea volumului maxim al pierderilor de pe urma spargerii ambalajului de sticlă cu producţie şi a recipientelor de sticle goale la depozite, în reţeaua de comerţ cu amănuntul şi la întreprinderile de alimentaţie publică se efectuează indiferent de termenele de păstrare a acestor valori în perioada supusă controlului în felul următor:
Pentru mărfurile în ambalaj de sticlă (separat pe fiecare tip de ambalaj):
- la depozitele (bazele), unităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, organizaţiile de alimentaţie publică - de cantitatea producţiei în ambalaj de sticlă recepţionată şi livrată, împărţită la doi (separat pentru fiecare denumire a mărfii);
- în unităţile de comerţ cu amănuntul şi la întreprinderile de alimentaţie publică - de circulaţia pentru comercializarea în ambalaj de sticlă.
Pentru recipientele de sticlă goale (indiferent de tipul ambalajului):
- la depozitele (bazele) unităţilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreprinderilor de alimentaţie publică - de cantitatea ambalajului de sticlă recepţionat şi livrat, împărţit la doi.
La încărcarea ambalajului de sticlă în vagoane de cale ferată:
- de cantitatea ambalajului gol încărcat;
- în reţeaua de comerţ cu amănuntul şi la întreprinderile de alimentaţie publică - de cantitatea ambalajului gol livrat.
5. La transportarea cu mijloace de transport auto şi cu tracţiune animală normele pentru mărfurile în ambalaj de sticlă şi recipientele de sticlă goale se aplică pentru întregul lot al mărfii transportate, perfectat printr-un document de însoţire aparte.
La transportarea într-o singură cursă către trei destinatari şi mai mulţi normele stabilite de pe urma spargerii ambalajului de sticlă cu mărfuri se aplică pentru întreaga cantitate a mărfii transportate într-o singură cursă.
În cazurile cînd pierderile efective depăşesc normele stabilite, valoarea pierderilor (în preţurile procurării) urmează să fie recuperată de către persoanele (organizaţiile) care poartă răspundere materială pentru integritatea producţiei transportate.
Notă: La transportarea producţiei în ambalaj de sticlă şi recipientelor de sticlă goale cu transport cu tracţiune animală se admite aplicarea normelor pentru toate loturile de mărfuri, transportate în cel mult o lună.
6. În cazurile, cînd pierderile de pe urma spargerii ambalajului de sticlă cu producţie conform normelor stabilite, constituie mai puţin de o sticlă, un borcan etc., la calcularea normelor părţile de pînă la 0,5 unitate de producţie se înlătură, iar 0,5 şi mai sus - se rotungesc pînă la o unitate.
7. Trecerea la pierderi a lipselor de mărfuri în ambalaj de sticlă şi a recipientelor de sticlă goale ca rezultat al spargerii în limitele normelor la transportare, în depozite (cu excepţia depozitelor de ambalaj), la baze şi în diferite unităţi de comerţ cu amănuntul şi întreprinderi de alimentaţie publică se efectuează conform volumelor efective în baza calculului respectiv, întocmit şi aprobat în modul stabilit, însă fără a depăşi limitele normelor.
8. Trecerea la pierderi a recipientelor de sticlă sparte la depozitele de ambalaj în limitele normelor stabilite se efectuează la prezentarea actelor adecvat întocmite despre confirmarea ambalajului spart şi facturii privind predarea cioburilor de sticlă la fabricile de sticlă.
9. Trecerea la pierderi se admite numai după inventarierea valorilor:
- pentru mărfurile în ambalaj de sticlă - la preţurile (împreună cu ambalajul), la care mărfurile au fost înregistrate;
- pentru recipientele de sticlă goale - la preţurile de gaj medii.
Trecerea pierderilor de mărfuri în urma spargerii recipientelor de sticlă în limitele normelor la cheltuielile de circulaţie se efectuează la preţurile de înregistrare.
Trecerea pierderilor de pe urma spargerii ambalajului de sticlă gol în limitele normelor la cheltuielile de circulaţie se efectuează la preţurile de gaj medii.
Persoanele care poartă răspundere materială pentru integritatea mărfurilor recuperează pierderile supranormative de pe urma spargerii ambalajului de sticlă cu produse alimentare la preţurile de comercializare, iar de pe urma spargerii recipentelor goale la preţurile de gaj medii.
Anexa nr. 16
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
N O R M E L E
pierderilor (stricării) mărfurilor de sport, pieselor de schimb
auto- şi moto şi accesoriilor la transportarea, păstrarea şi
comercializarea lor pentru toate formele de proprietate din
Republica Moldova
Anexa nr. 17
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
L I S T A
mărfurilor pentru sport, asupra cărora se extinde acţiunea normelor
pierderilor (stricării) mărfurilor pentru sport, pieselor de schimb
auto- moto şi accesoriilor la transportarea, păstrarea şi realizarea
lor pentru toate formele de proprietate din Republica Moldova
1. Mărfuri pentru sport produse din lemn, inclusiv:
1.1. Rachete de badminton
1.2. Bastoane de gimnastică
1.3. Schiuri turistice pentru plimbări, pentru curse, vînătoreşti, pentru copii
1.4. Bastoane de bambus pentru schi
1.5. Rachete de tenis
1.6. Crose de hochei cu puc
1.7. Crose de hochei cu minge
1.8. Şah (figuri)
1.9. Joc-de-dame
1.10. Table de şah
1.11. Loto
1.12. Narde
1.13. Tacuri de biliard
1.14. Arcuri sportive
1.15. Cupe sportive
1.16. Cozi de undiţă de bambus
1.17. Rachete pentru tenis de masă
2. Mărfuri pentru sport din metal, inclusiv:
2.1. Rachete de badminton
2.2. Haltere şi greutăţi turnate
2.3. Cercuri
2.4. Rachete de tenis
2.5. Cupe sportive
2.6. Piese de schimb auto-moto şi accesorii din metal
3. Mărfuri pentru sport din masă plastică, inclusiv:
3.1. Rachete de badminton
3.2. Ochelari pentru biciclişti
3.3. Espandere manuale
3.4. Schiuri din plastic
3.5. Bastoane de schi din plastic de sticlă
3.6. Ochelari pentru înot
3.7. Canistre
3.8. Veselă pentru turişti
3.9. Păhărele pliante pentru voiaj
3.10. Şah (figuri)
3.11. Table de şah
3.12. Joc-de-dame
3.13. Domino
3.14. Loto
3.15. Joc "15"
3.16. Narde
3.17. Bile de biliard
3.18 Cupe sportive
3.19. Cozi de undiţă din spining şi plută din plastic de sticlă
3.20. Cutii pentru vîrcolaci, cîrlige, năzi
3.21. Plute
3.22. Piese de schimb auto-moto şi accesorii din masă plastică
4. Mărfuri pentru sport din sticlă, inclusiv:
4.1. Lanterne turistice
4.2. Cupe sportive
4.3. Filtre de acvariu
4.4. Măşti pentru înot subacvatic
4.5. Piese de schimb auto-moto şi accesorii din sticlă
5. Mărfuri pentru sport din materiale combinate, inclusiv:
5.1. Table de şah
5.2. Cupe sportive
5.3. Cozi de undiţă din spining şi plută
5.4. Piese de schimb auto-moto din materiale combinate
6. Oglinzi auto
7. Lămpi auto
Anexa nr. 18
la hotărîrea Consiliului colegial
al Departamentului Comerţului al
Republicii Moldova din 3 septembrie
1996, nr. 22
I N S T R U C Ţ I U N E
privind aplicarea normelor pierderilor (stricării) mărfurilor pentru
sport,pieselor de schimb auto-moto şi accesoriilor la transportarea,
păstrarea şi comercializarea lor pentru toate formele de proprietate
din Republica Moldova
1. Normele pierderilor (stricării) mărfurilor pentru sport la transportare, păstrare şi comercializare, aprobate prin hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului din 3 septembrie 1996 nr. 22, sînt maxime şi aplicate de întreprinderile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul de toate formele de proprietate.
2. Prezentele norme se extind asupa mărfurilor de sport, pieselor de schimb auto-moto şi accesoriilor din lemn, metal, masă plastică, sticlă,*) materiale combinate, care conform documentaţiei tehnico-ştiinţifice (Standarde de stat, Standarde de ramură, condiţii tehnice) în vigoare, se referă la aceste grupuri de mărfuri, precum şi asupra oglinzilor şi lămpilor auto.
3. Normele nu se extind asupra:
3.1. Stricării şi deteriorării mijloacelor de transport personale, mărfurilor din asortimentul tehnic complicat.
3.2. Stricării mărfurilor de sport la deplasarea lor în cadrul sistemului (din magazin în magazin, din încăperea auxiliară sau depozitul magazinului în secţia magazinului, din secţie în secţie).
3.3. Mărfurilor de sport care au defecte de producţie, indicate în documentaţia tehnico-normativă respectivă (Standarde de stat, Standarde ramurale, condiţii tehnice).
4. Pierderile (stricarea) mărfurilor de sport în urma rebutului în producţie se perfectează printr-un act respectiv şi pretenţiile faţă de producători se înaintează în modul stabilit.
5. Trecera la pierderi a mărfurilor de sport din materiale combinate (lemn, metal, masă plastică, sticlă) se efctuează în limitele normelor stabilite pentru materialul-component supus stricării.
6. Trecerea la pierderi (stricarea) mărfurilor de sport în urma transportării se efectuează în limitele normelor stabilite numai în prezenţa actelor de recepţionare a mărfurilor şi actelor de trecere la pierderi în urma stricării pentru fiecare lot de mărfuri înregistrate.
Trecerea la pierderi în urma stricării o efectuează comisia după aprobarea actului de constatare a stricării.
7. În cazul în care se depistează mărfuri stricate peste normă pretenţiile se înaintează faţă de conducător:
7.1. Dacă în lotul de mărfuri primit la întreprinderile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul stricările de marfă sînt o urmare a încălcării de către producător a cerinţelor documentaţiei tehnico-normative faţă de încărcarea sau ambalarea ei. Pretenţia se înaintează faţă de suma valorii întregului lot dal mărfii expediate de producător.
7.2. Dacă stricările de mărfuri pentru sport au fost dezvăluite în loturile primite de la întreprinderile de comerţ angro în ambalajul producătorului şi s-au produs ca urmare a încălcării de către fabrica-producătoare a cerinţelor documentaţiei tehnico-normative ce reglemetează ambalarea mărfurilor. În acest caz pretenţia se înaintează faţă de suma lotului primit de la baza cu ridicata:
- baza en-gros;
- dacă stricarea mărfurilor de sport este cauzată de încălcarea de către baza cu ridicata a cerinţelor documentaţiei tehnico-normative faţă de încărcarea mărfurilor de sport în automobil (conteiner) sau ambalarea lor după verificarea bucată cu bucată. Pretenţia se înaintează faţă de suma lotului primit de la baza en-gros.
La înaintarea pretenţiei stricările de facto se menţin pînă la examinarea ei.
8. Stricările ce s-au produs în procesul păstrării şi comercializării mărfurilor de sport la întreprinderile de comerţ en-detail se legalizează prin acte respective pe măsura depistării stricărilor. Stricările de mărfuri pentru sport se lichidează de către comisie după aprobarea actului ce confirmă prezenţa lor.
Actele ce reflectă prezenţa stricărilor şi lichidarea lor se păstrează pînă la inventariere la persoana gestionară şi se predau în contabilitate împreună cu listele de inventariere.
În perioada de inventariere se calculează suma totală a pierderilor (stricărilor), fixate în acte, suma care în limitele normelor stabilite se trece la scădere în procente faţă de suma comercializării mărfurilor de sport în perioada dintre inventarieri.
9. Trecerea la pierderi a stricărilor în limitele normelor stabilite se include în cheltuielile de circulaţie la preţurile de înregistrare.
Trecerea pierderilor peste normele stabilite pe contul persoanelor vinovate se efectuează la preţurile de comercializare.
Exsemple de aplicare a normelor
Exemplul 1.
Întreprinderea de comerţ cu amănuntul a primit cu mijloace de transport auto de la depozitul bazei cu ridicata un lot de mărfuri pentru sport în sumă de 1000 lei, inclusiv: mărfuri pentru sport din lemn în sumă de 700 lei, din masă plastică - de 300 lei.
În factură figurează menţiunea "marfa e verificată". La recepţionarea mărfurilor după cantitate s-au depistat stricări în sumă de 6 lei, inclusiv mărfuri pentru sport din lemn - în sumă de 4,80 lei, mărfuri pentru sport din masă plastică - de 1,20 lei.
La prezentarea actelor, întocmite în modul stabilit, pot fi trecute la pierderi: mărfuri pentru sport din lemn - 0,7 %(p. 1.2.2.) mărfuri pentru sport din masă plastică - 0,4 (p. 1.2.2.), adică:
700 x 0,7
---------- = 4 lei 90 bani
100
300 x 0,4
----------- = 1 leu 20 bani
100
Pierderile (stricările) se află în limitele normelor stabilite.
Exemplul 2
Întreprinderea de comerţ cu ridicata a primit de la fabrica-producătoare un lot de mărfuri pentru sport în sumă de 2000 lei, înclusiv oglinzi auto în sumă de 1500 lei.
În urma verificării cantitative şi calitative s-au dezvăluit stricări în sumă de 25 lei. Se aplică norma - 0,4 % (p. 1.1.). În cazul în care se dispune de actele, întocmite în modul stabilit, se poate trece la scădere:
1500 x 0,4
--------- = 6 lei 00 bani
100
Pierderile (stricările) depăşesc norma cu 19 lei 00 bani. Întreprinderea de comerţ cu ridicata înaintează faţă de producător pretenţia în modul stabilit pentru suma depăşirii - 19 lei 00 bani.
Exemplul 3
Întreprinderea de comerţ cu amănuntul a primit un lot de lanterne turistice în ambalajul fabricii în sumă de 1000 lei. Acestea sînt alcătuite din materiale combinate (masă plastică, sticlă). S-au depistat stricări ale corpului de masă plastică în sumă de 3 lei 50 bani. Conform p. 1.2.2. (mase plastice) pot fi trecute la scădere 0,4 %.
1000 x 0,4
---------- = 4 lei 00 bani
100
Pierderile nu depăşesc normele şi pot fi trecute la scădere în modul stabilit.
Exemplul 4
În urma inventarierii la întreprinderea de comerţ cu amănuntul s-au dezvăluit stricări de haltere în sumă de 5 lei 40 bani. Comercializarea lor în perioada dintre inventarieri a constituit 4245 lei.
În cazul în care se dispune de actele respective pot fi trecute lă scădere 0,04 % din suma mărfii comercializate în perioada dintre inventarieri (p. 2.2.), ceea ce constituie:
4245 x 0,04
----------- = 1 leu 70 bani
100
Pierderile depăşesc norma cu 3 lei 70 bani şi urmează să fie încasate în modul stabilit în suma ce depăşeşte norma - 3 lei 70 bani.
|