cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în
domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de
situaţii excepţionale

Abrogată prin HG1076 din 16.11.10, MO227-230/19.11.10 art.1191

Întru stabilirea modalităţii unice de evaluare, acumulare şi schimb de informaţii în condiţii de situaţii excepţionale, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale (se anexează).

2. Departamentul Situaţii Excepţionale va asigura colectarea, generalizarea şi prezentarea la Guvern a informaţiilor despre pericolul declanşării sau declanşarea situaţiilor excepţionale, precum şi despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii, diminuării sau lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale.

3. Conducătorii mijloacelor de informare în masă, în cazul pericolului de declanşare sau declanşării situaţiilor excepţionale, vor oferi, în mod gratuit, mijloacele de telecomunicaţii comisiilor pentru situaţii excepţionale, subdiviziunilor Departamentului Situaţii Excepţionale pentru transmiterea oportună şi operativă a informaţiei ce ţine de situaţiile excepţionale, conform destinaţiei acesteia.

4. Autorităţile administraţiei publice locale, factorii de decizie ai agenţilor economici, indiferent de forma lor de proprietate, vor adopta măsurile necesare întru executarea întocmai a prevederilor prezentei hotărîri.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.259 din 9 martie 1998 "Cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea capacităţii de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.30-33, art.269);

pct.23 din Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1269 din 20 decembrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.163-165, art.1371).

al Republicii Moldova Vasile TARLEV

Ministrul transporturilor

şi comunicaţiilor Vasile Zgardan

Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi

Ministrul justiţiei Vasile Dolghieru

Chişinău, 25 martie 2003.

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 347

cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în
domeniul protecţiei populaţieişi a teritoriului în condiţii de
situaţii excepţionale

Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţiile situaţiilor excepţionale (în continuare - Regulament) are drept obiect definirea noţiunilor referitoare la situaţiile excepţionale, clasificarea acestora, precum şi modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale.

I. Noţiuni generale

1. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care conduc sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;

zona situaţiei excepţionale - teritoriul în care, drept rezultat al apariţiei situaţiei excepţionale sau a extinderii consecinţelor acesteia, a fost instituită situaţia excepţională;

sursă a situaţiei excepţionale - fenomen incident de origine naturală, biologico-socială sau antropogenă în cazul declanşării căruia apare sau poate apărea o situaţie excepţională;

calamitate naturală - fenomen distructiv natural sau antropo-natural la producerea căruia este iminent pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru obiectivele economiei naţionale şi pentru mediul ambiant.

II. Clasificarea situaţiilor excepţionale

2. Prezenta clasificare reprezintă criteriul unic de estimare a situaţiilor excepţionale.

3. Situaţiile excepţionale se clasifică:

a) în funcţie de factorii provocatori (conform anexei nr.2) la prezentul Regulament:

situaţie excepţională cu caracter tehnogen - situaţie cauzată de avarii industriale, accidente în transport, incendii, explozii, accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor toxice, radioactive, ruperea digurilor, prăbuşirea edificiilor etc., pe un anumit teritoriu, cînd sînt afectate condiţiile normale de viaţă şi de activitate a populaţiei şi sînt provocate daune materiale;

situaţie excepţională cu caracter natural - situaţie provocată de calamităţi naturale (cutremure de pămînt, inundaţii, alunecări de teren, întroieniri, furtuni, uragane, grindină etc.);

situaţie excepţională cu caracter biologico-social - situaţie în care, drept rezultat al apariţiei sursei de contaminare pe un anumit teritoriu, sînt afectate condiţiile de viaţă şi de activitate ale oamenilor, este pusă în primejdie existenţa animalelor şi plantelor, apare pericolul de răspîndire în masă a maladiilor contagioase, este periclitată viaţa şi sănătatea oamenilor;

b) în funcţie de numărul sinistraţilor care au avut de suferit în urma situaţiilor excepţionale, prejudiciul material cauzat, extinderea zonelor afectate, gravitatea consecinţelor, în următoarele categorii:

teritoriale (la nivel de judeţ, raion);

situaţii excepţionale de obiect - situaţii în urma cărora au avut de suferit pînă la 10 persoane sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a mai puţin de 100 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie cel mult 18 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale şi nu depăşeşte raza teritoriului obiectivului industrial sau de menire socială;

situaţii excepţionale locale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 10, dar cel mult 50 persoane, ori au fost afectate condiţiile activităţii vitale a circa 100, dar cel mult 300 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 18 mii lei, dar nu mai mult de 90 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor localităţii, oraşului, municipiului;

situaţii excepţionale teritoriale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 50, dar cel mult 100 persoane, ori au fost dereglate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 300, dar cel mult 500 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 90 mii lei, dar cel mult 360 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor judeţului (raionului);

situaţii excepţionale de proporţie naţională - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 100 persoane, ori au fost afectate condiţiile de activitate vitală la cel mult 500 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 360 mii lei, iar zona situaţiei excepţionale depăşeşte limita hotarelor a două şi mai multe judeţe (raioane);

situaţii excepţionale de proporţii transfrontaliere - situaţii în care factorii de afecţiune depăşesc hotarele ţării sau situaţia excepţională s-a produs peste hotarele Republicii Moldova şi afectează teritoriile acesteia.

4. Activităţile de pronosticare, prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale sînt organizate şi desfăşurate de către comisiile pentru situaţii excepţionale, create în temeiul pct.4 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1340 din 4 decembrie 2001.

III. Lichidarea sau diminuarea consecinţelor
situaţiilor excepţionale

5. Activităţile de lichidare sau diminuare a consecinţelor situaţiilor excepţionale sînt organizate şi desfăşurate de către comisiile pentru situaţii excepţionale.

6. Activităţile respective sînt realizate cu forţele şi mijloacele organizaţiilor, întreprinderilor şi agenţilor economici, indiferent de forma lor de proprietate, şi de organele administraţiei publice locale pe teritoriul cărora s-au produs situaţiile excepţionale.

7. În cazul în care proporţiile situaţiilor excepţionale sînt de aşa natură, încît nu pot fi lichidate sau localizate cu forţele şi mijloacele disponibile, comisiile respective pentru situaţii excepţionale se adresează după ajutor în comisia pentru situaţii excepţionale ierarhic superioară.

8. În cazul insuficienţei de forţe şi mijloace ale structurilor Departamentului Situaţii Excepţionale, autorităţilor administraţiei publice locale şi ale agenţilor economici din teritoriu, comisia pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova este în drept să decidă antrenarea subdiviziunilor Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Trupelor de Grăniceri etc.

9. Procesul de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale se consideră încheiat la finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare.

IV. Modul de acumulare şi transmitere

a informaţiei privind situaţiile excepţionale

10. La apariţia pericolului de declanşare a situaţiei excepţionale şi în cazul de declanşare a acesteia, comisiile pentru situaţii excepţionale din teritoriu, ale ministerelor, departamentelor, autorităţilor administraţiei publice locale, în decurs de treizeci de minute de la înştiinţarea despre producerea acesteia, transmit în subdiviziunile Departamentului Situaţii Excepţionale informaţia respectivă în conformitate cu prevederile anexei nr.1, la prezentul Regulament cu descrierea detailată a evenimentelor ce au avut loc.

11. În cazul în care există elementele constitutive ale situaţiei excepţionale, la prezentarea informaţiei se indică categoria situaţiei excepţionale cu specificarea tipului acesteia în funcţie de factorii provocatori.

12. Subdiviziunile teritoriale ale Departamentului Situaţii Excepţionale, la primirea informaţiei la direct de la comisiile pentru situaţii excepţionale comunică în mod operativ Departamentului Situaţii Excepţionale, potrivit formei stabilite.

13. La recepţionarea informaţiei despre situaţii excepţionale, Departamentul Situaţii Excepţionale comunică imediat Comisiei pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova.

la Regulamentul cu privire la modul de acumulare

şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei

populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii

Clasificarea situaţiilor excepţionale

I. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen

Factorii provocatori

1. Accidente de transport (catastrofe):

accidente ale trenurilor mărfare;

accidente ale trenurilor de pasageri;

accidente ale navelor fluviale de transport;

accidente ale navelor fluviale de pasageri;

catastrofe aeriene în aeroporturi şi localităţi;

catastrofe aeriene în afara aeroporturilor şi localităţilor;

accidente de transport pe poduri şi pe pasajele de intersecţie cu calea ferată;

accidente (catastrofe) pe căile rutiere (catastrofe auto de proporţii);

avarii la conductele magistrale.

2. Incendii, explozii, pericol de explozie:

incendii (explozii) în edificii, la reţelele de comunicaţii şi utilajele tehnologice ale obiectelor industriale;

incendii (explozii) la obiectele în care se păstrează substanţe uşor inflamabile, inflamabile şi explozibile;

incendii (explozii) în transport;

incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de locuit, de menire socială şi culturală;

incendii (explozii) la obiectele periculoase din punct de vedere chimic;

incendii (explozii) la obiectele cu pericol radioactiv;

depistarea muniţiilor neexplodate;

depistarea, pierderea materialelor explozibile (muniţiilor);

incendii (explozii) în spaţiile deschise, pe străzi în locurile de concentrare în masă a populaţiei (staţiile transportului în comun, pieţe, tîrguri angro, stadioane, parcuri etc.);

incendii (explozii) la obiectele cu destinaţie agricolă;

incendii (explozii) ale gazoductelor magistrale;

incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile edificate cu folosirea construcţiilor uşoare din metal cu izolare termică inflamabilă;

incendii (explozii) în trecerile subterane;

incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de cult.

3. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase:

accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase la păstrarea (înhumarea) acestora;

accidente în transport cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase;

formarea şi răspîndirea în procesul reacţiei chimice, declanşate în urma accidentului, a substanţelor chimice periculoase;

depistarea (pierderea) surselor de substanţe chimice periculose;

degajarea bruscă a metanului, bioxidului de carbon şi altor substanţe toxice, precum şi a gazelor.

4. Depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în mediul ambiant:

depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în pămînt;

depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în aerul atmosferic;

existenţa în aer a degajărilor subterane de substanţe periculoase (poluante) mai sus de concentraţia maxim admisibilă;

depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apele de suprafaţă;

depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apa potabilă;

depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apele subterane;

existenţa în apele subterane a substanţelor radioactive mai sus de concentraţia maxim admisibilă.

5. Accidente cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive:

accidente cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive;

accidente cu sursele de radiaţie ionizată;

accidente ale mijloacelor de transport cu încărcături de substanţe radioactive;

depistarea (pierderea) surselor de radiaţie ionizată;

accidente cu deşeurile radioactive;

accidente nucleare sau radiologice peste hotarele statului şi care ameninţă poluarea teritoriului statului.

6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor:

prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport;

prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor cu destinaţie industrială;

prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor locative, de menire socială şi culturală.

7. Accidente ale sistemelor electroenergetice:

accidente la centralele hidroelectrice;

accidente la centralele termoelectrice;

accidente la alte centrale electroenergetice;

accidente la reţelele electrice;

ieşirea din funcţiune a reţelelor electrice de transport;

încălcarea integrităţii sau divizarea sistemului energetic unificat al statului pe părţi;

accidente la sistemele (reţelele) electroenergetice cu întreruperea îndelungată a furnizării energiei electrice către consumatorii de bază sau pe teritorii vaste.

8. Avarii ale sistemelor comunale de asigurare vitală:

avarii ale sistemelor de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante;

avarii ale sistemelor termice (sistemelor de asigurare cu apă fierbinte);

avarii ale sistemelor de alimentare a populaţiei cu apă potabilă;

avarii ale gazoductelor magistrale şi comunale.

9. Avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii:

avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii.

10. Avarii ale sistemelor de purificare industriale:

avarii ale sistemelor de purificare a apelor reziduale ale întreprinderilor industriale cu degajarea masivă a substanţelor poluante;

avarii ale instalaţiilor industriale de purificare a gazelor (degajarea în masă a substanţelor poluante).

11. Avarii hidrodinamice:

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie şi declanşarea inundaţiilor catastrofale;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) şi apariţia viiturii de erupţie;

suprimare de siguranţă a apei din bazinele de apă ale centralelor hidroelectrice în legătură cu pericolul ruperii hidrobarajelor;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor fertile sau cu formarea depunerilor pe teritorii extinse.

II. Situaţii excepţionale cu caracter natural

Factorii provocatori

12. Fenomene periculoase geofizice:

cutremure de pămînt.

13. Fenomene periculoase geologice:

alunecări de teren;

eroziunea solurilor.

14. Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase:

furtună puternică (9-11 grade) de cel puţin 25-30 m/sec;

uragane (12-15 grade) de cel puţin 34 m/sec;

ploi de lungă durată;

lipirea zăpezii umede;

viscol puternic (întroieniri);

furtuni puternice (descărcări electrice).

15. Fenomene hidrologice periculoase:

nivelul înalt al apei (inundaţie);

viituri pluviale (de zăpadă);

blocări cu gheaţă;

nivelul scăzut al apei;

îngheţarea rîurilor de timpuriu şi apariţia sloiurilor de gheaţă pe fluviile navigabile;

mişcarea intensă a sloiurilor de gheaţă.

16. Fenomene hidrogeologice periculoase:

nivelul scăzut al apelor subterane;

nivelul înalt al apelor subterane (inundaţie parţială).

17. Incendii în natură:

incendii de pădure;

incendii ale masivelor de stepă şi cerealiere.

18. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului, landşaftului):

tasări catastrofale, alunecări de pămînt, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale utile şi altor activităţi antropogene;

degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor imense teritorii, cauzată de eroziuni, sărături, înmlăştiniri etc.;

situaţii critice, create în urma supraîncărcării depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri industriale şi menajere, poluarea de către acestea a mediului înconjurător.

19. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei (ambianţa atmosferică):

schimbarea bruscă a timpului sau a climei în urma activităţii antropogene;

inversiuni de temperatură deasupra oraşelor;

insuficienţă de oxigen în oraşe;

depăşirea nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;

căderea precipitaţiilor acide;

distrugerea stratului de ozon din atmosferă;

modificarea considerabilă a transparenţei atmosferei;

nivelul sporit al radiaţiei.

20. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):

insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării resurselor acvatice sau a poluării lor;

secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului social-economic şi proceselor tehnologice.

21. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:

dispariţia unor specii de animale şi plante sensibile la schimbările mediului lor de trai;

pieirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;

schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerabile.

III. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social

Factorii provocatori

22. Boli contagioase ale oamenilor:

cazuri rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;

izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;

boli contagioase ale oamenilor cu o etiologie nestabilită.

23. Intoxicaţia oamenilor:

intoxicaţia oamenilor în urma utilizării produselor alimentare;

intoxicaţia oamenilor în urma folosirii apei;

intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (în afară de cele întîmplătoare);

intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în grup);

intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în masă).

24. Boli contagioase ale animalelor agricole:

cazuri rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată.

25. Intoxicarea în masă a animalelor agricole:

intoxicarea în masă a animalelor agricole.

26. Pieirea în masă a animalelor sălbatice:

pieirea în masă a animalelor sălbatice.

27. Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători:

epifitotie progresată;

îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată;

răspîndirea în masă a dăunătorilor de plante.

HGA347/2003 ID intern unic: 294738 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 347 din 25.03.2003
cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale
Publicat : 04.04.2003 în Monitorul Oficial Nr. 62-66 art Nr : 380
Abrogată prin HG1076 din 16.11.10, MO227-230/19.11.10 art.1191 Întru stabilirea modalităţii unice de evaluare, acumulare şi schimb de informaţii în condiţii de situaţii excepţionale, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale (se anexează). 2. Departamentul Situaţii Excepţionale va asigura colectarea, generalizarea şi prezentarea la Guvern a informaţiilor despre pericolul declanşării sau declanşarea situaţiilor excepţionale, precum şi despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii, diminuării sau lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale. 3. Conducătorii mijloacelor de informare în masă, în cazul pericolului de declanşare sau declanşării situaţiilor excepţionale, vor oferi, în mod gratuit, mijloacele de telecomunicaţii comisiilor pentru situaţii excepţionale, subdiviziunilor Departamentului Situaţii Excepţionale pentru transmiterea oportună şi operativă a informaţiei ce ţine de situaţiile excepţionale, conform destinaţiei acesteia. 4. Autorităţile administraţiei publice locale, factorii de decizie ai agenţilor economici, indiferent de forma lor de proprietate, vor adopta măsurile necesare întru executarea întocmai a prevederilor prezentei hotărîri. 5. Se abrogă: Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.259 din 9 martie 1998 "Cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea capacităţii de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.30-33, art.269); pct.23 din Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1269 din 20 decembrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.163-165, art.1371). Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile TARLEV Contrasemnată: Ministrul transporturilor şi comunicaţiilor Vasile Zgardan Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi Ministrul justiţiei Vasile Dolghieru Chişinău, 25 martie 2003. Nr. 347. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 347 din 25 martie 2003 REGULAMENT cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţieişi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţiile situaţiilor excepţionale (în continuare - Regulament) are drept obiect definirea noţiunilor referitoare la situaţiile excepţionale, clasificarea acestora, precum şi modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale. I. Noţiuni generale 1. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii: situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care conduc sau pot conduce la pierderi umane şi materiale; zona situaţiei excepţionale - teritoriul în care, drept rezultat al apariţiei situaţiei excepţionale sau a extinderii consecinţelor acesteia, a fost instituită situaţia excepţională; sursă a situaţiei excepţionale - fenomen incident de origine naturală, biologico-socială sau antropogenă în cazul declanşării căruia apare sau poate apărea o situaţie excepţională; calamitate naturală - fenomen distructiv natural sau antropo-natural la producerea căruia este iminent pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru obiectivele economiei naţionale şi pentru mediul ambiant. II. Clasificarea situaţiilor excepţionale 2. Prezenta clasificare reprezintă criteriul unic de estimare a situaţiilor excepţionale. 3. Situaţiile excepţionale se clasifică: a) în funcţie de factorii provocatori (conform anexei nr.2) la prezentul Regulament: situaţie excepţională cu caracter tehnogen - situaţie cauzată de avarii industriale, accidente în transport, incendii, explozii, accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor toxice, radioactive, ruperea digurilor, prăbuşirea edificiilor etc., pe un anumit teritoriu, cînd sînt afectate condiţiile normale de viaţă şi de activitate a populaţiei şi sînt provocate daune materiale; situaţie excepţională cu caracter natural - situaţie provocată de calamităţi naturale (cutremure de pămînt, inundaţii, alunecări de teren, întroieniri, furtuni, uragane, grindină etc.); situaţie excepţională cu caracter biologico-social - situaţie în care, drept rezultat al apariţiei sursei de contaminare pe un anumit teritoriu, sînt afectate condiţiile de viaţă şi de activitate ale oamenilor, este pusă în primejdie existenţa animalelor şi plantelor, apare pericolul de răspîndire în masă a maladiilor contagioase, este periclitată viaţa şi sănătatea oamenilor; b) în funcţie de numărul sinistraţilor care au avut de suferit în urma situaţiilor excepţionale, prejudiciul material cauzat, extinderea zonelor afectate, gravitatea consecinţelor, în următoarele categorii: de obiect; locale; teritoriale (la nivel de judeţ, raion); naţionale; transfrontaliere; situaţii excepţionale de obiect - situaţii în urma cărora au avut de suferit pînă la 10 persoane sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a mai puţin de 100 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie cel mult 18 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale şi nu depăşeşte raza teritoriului obiectivului industrial sau de menire socială; situaţii excepţionale locale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 10, dar cel mult 50 persoane, ori au fost afectate condiţiile activităţii vitale a circa 100, dar cel mult 300 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 18 mii lei, dar nu mai mult de 90 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor localităţii, oraşului, municipiului; situaţii excepţionale teritoriale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 50, dar cel mult 100 persoane, ori au fost dereglate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 300, dar cel mult 500 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 90 mii lei, dar cel mult 360 mii lei la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor judeţului (raionului); situaţii excepţionale de proporţie naţională - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 100 persoane, ori au fost afectate condiţiile de activitate vitală la cel mult 500 persoane, ori prejudiciul material cauzat constituie mai mult de 360 mii lei, iar zona situaţiei excepţionale depăşeşte limita hotarelor a două şi mai multe judeţe (raioane); situaţii excepţionale de proporţii transfrontaliere - situaţii în care factorii de afecţiune depăşesc hotarele ţării sau situaţia excepţională s-a produs peste hotarele Republicii Moldova şi afectează teritoriile acesteia. 4. Activităţile de pronosticare, prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale sînt organizate şi desfăşurate de către comisiile pentru situaţii excepţionale, create în temeiul pct.4 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1340 din 4 decembrie 2001. III. Lichidarea sau diminuarea consecinţelor situaţiilor excepţionale 5. Activităţile de lichidare sau diminuare a consecinţelor situaţiilor excepţionale sînt organizate şi desfăşurate de către comisiile pentru situaţii excepţionale. 6. Activităţile respective sînt realizate cu forţele şi mijloacele organizaţiilor, întreprinderilor şi agenţilor economici, indiferent de forma lor de proprietate, şi de organele administraţiei publice locale pe teritoriul cărora s-au produs situaţiile excepţionale. 7. În cazul în care proporţiile situaţiilor excepţionale sînt de aşa natură, încît nu pot fi lichidate sau localizate cu forţele şi mijloacele disponibile, comisiile respective pentru situaţii excepţionale se adresează după ajutor în comisia pentru situaţii excepţionale ierarhic superioară. 8. În cazul insuficienţei de forţe şi mijloace ale structurilor Departamentului Situaţii Excepţionale, autorităţilor administraţiei publice locale şi ale agenţilor economici din teritoriu, comisia pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova este în drept să decidă antrenarea subdiviziunilor Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Trupelor de Grăniceri etc. 9. Procesul de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale se consideră încheiat la finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare. IV. Modul de acumulare şi transmitere a informaţiei privind situaţiile excepţionale 10. La apariţia pericolului de declanşare a situaţiei excepţionale şi în cazul de declanşare a acesteia, comisiile pentru situaţii excepţionale din teritoriu, ale ministerelor, departamentelor, autorităţilor administraţiei publice locale, în decurs de treizeci de minute de la înştiinţarea despre producerea acesteia, transmit în subdiviziunile Departamentului Situaţii Excepţionale informaţia respectivă în conformitate cu prevederile anexei nr.1, la prezentul Regulament cu descrierea detailată a evenimentelor ce au avut loc. 11. În cazul în care există elementele constitutive ale situaţiei excepţionale, la prezentarea informaţiei se indică categoria situaţiei excepţionale cu specificarea tipului acesteia în funcţie de factorii provocatori. 12. Subdiviziunile teritoriale ale Departamentului Situaţii Excepţionale, la primirea informaţiei la direct de la comisiile pentru situaţii excepţionale comunică în mod operativ Departamentului Situaţii Excepţionale, potrivit formei stabilite. 13. La recepţionarea informaţiei despre situaţii excepţionale, Departamentul Situaţii Excepţionale comunică imediat Comisiei pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova. Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale Clasificarea situaţiilor excepţionale I. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen Factorii provocatori 1. Accidente de transport (catastrofe): accidente ale trenurilor mărfare; accidente ale trenurilor de pasageri; accidente ale navelor fluviale de transport; accidente ale navelor fluviale de pasageri; catastrofe aeriene în aeroporturi şi localităţi; catastrofe aeriene în afara aeroporturilor şi localităţilor; accidente de transport pe poduri şi pe pasajele de intersecţie cu calea ferată; accidente (catastrofe) pe căile rutiere (catastrofe auto de proporţii); avarii la conductele magistrale. 2. Incendii, explozii, pericol de explozie: incendii (explozii) în edificii, la reţelele de comunicaţii şi utilajele tehnologice ale obiectelor industriale; incendii (explozii) la obiectele în care se păstrează substanţe uşor inflamabile, inflamabile şi explozibile; incendii (explozii) în transport; incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de locuit, de menire socială şi culturală; incendii (explozii) la obiectele periculoase din punct de vedere chimic; incendii (explozii) la obiectele cu pericol radioactiv; depistarea muniţiilor neexplodate; depistarea, pierderea materialelor explozibile (muniţiilor); incendii (explozii) în spaţiile deschise, pe străzi în locurile de concentrare în masă a populaţiei (staţiile transportului în comun, pieţe, tîrguri angro, stadioane, parcuri etc.); incendii (explozii) la obiectele cu destinaţie agricolă; incendii (explozii) ale gazoductelor magistrale; incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile edificate cu folosirea construcţiilor uşoare din metal cu izolare termică inflamabilă; incendii (explozii) în trecerile subterane; incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de cult. 3. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase: accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase la păstrarea (înhumarea) acestora; accidente în transport cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase; formarea şi răspîndirea în procesul reacţiei chimice, declanşate în urma accidentului, a substanţelor chimice periculoase; depistarea (pierderea) surselor de substanţe chimice periculose; degajarea bruscă a metanului, bioxidului de carbon şi altor substanţe toxice, precum şi a gazelor. 4. Depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în mediul ambiant: depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în pămînt; depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în aerul atmosferic; existenţa în aer a degajărilor subterane de substanţe periculoase (poluante) mai sus de concentraţia maxim admisibilă; depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apele de suprafaţă; depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apa potabilă; depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în apele subterane; existenţa în apele subterane a substanţelor radioactive mai sus de concentraţia maxim admisibilă. 5. Accidente cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive: accidente cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive; accidente cu sursele de radiaţie ionizată; accidente ale mijloacelor de transport cu încărcături de substanţe radioactive; depistarea (pierderea) surselor de radiaţie ionizată; accidente cu deşeurile radioactive; accidente nucleare sau radiologice peste hotarele statului şi care ameninţă poluarea teritoriului statului. 6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor: prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport; prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor cu destinaţie industrială; prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor locative, de menire socială şi culturală. 7. Accidente ale sistemelor electroenergetice: accidente la centralele hidroelectrice; accidente la centralele termoelectrice; accidente la alte centrale electroenergetice; accidente la reţelele electrice; ieşirea din funcţiune a reţelelor electrice de transport; încălcarea integrităţii sau divizarea sistemului energetic unificat al statului pe părţi; accidente la sistemele (reţelele) electroenergetice cu întreruperea îndelungată a furnizării energiei electrice către consumatorii de bază sau pe teritorii vaste. 8. Avarii ale sistemelor comunale de asigurare vitală: avarii ale sistemelor de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante; avarii ale sistemelor termice (sistemelor de asigurare cu apă fierbinte); avarii ale sistemelor de alimentare a populaţiei cu apă potabilă; avarii ale gazoductelor magistrale şi comunale. 9. Avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii: avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii. 10. Avarii ale sistemelor de purificare industriale: avarii ale sistemelor de purificare a apelor reziduale ale întreprinderilor industriale cu degajarea masivă a substanţelor poluante; avarii ale instalaţiilor industriale de purificare a gazelor (degajarea în masă a substanţelor poluante). 11. Avarii hidrodinamice: ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie şi declanşarea inundaţiilor catastrofale; ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) şi apariţia viiturii de erupţie; suprimare de siguranţă a apei din bazinele de apă ale centralelor hidroelectrice în legătură cu pericolul ruperii hidrobarajelor; ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor fertile sau cu formarea depunerilor pe teritorii extinse. II. Situaţii excepţionale cu caracter natural Factorii provocatori 12. Fenomene periculoase geofizice: cutremure de pămînt. 13. Fenomene periculoase geologice: alunecări de teren; prăbuşiri; eroziunea solurilor. 14. Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase: furtună puternică (9-11 grade) de cel puţin 25-30 m/sec; uragane (12-15 grade) de cel puţin 34 m/sec; vîrtejuri; grindină mare; ploi torenţiale; ploi de lungă durată; ninsori puternice; lipirea zăpezii umede; viscol puternic (întroieniri); polei mare; geruri mari; călduri mari; ceaţă densă; secetă; îngheţuri; furtuni puternice (descărcări electrice). 15. Fenomene hidrologice periculoase: nivelul înalt al apei (inundaţie); revărsarea apelor; viituri pluviale (de zăpadă); blocări cu gheaţă; nivelul scăzut al apei; îngheţarea rîurilor de timpuriu şi apariţia sloiurilor de gheaţă pe fluviile navigabile; mişcarea intensă a sloiurilor de gheaţă. 16. Fenomene hidrogeologice periculoase: nivelul scăzut al apelor subterane; nivelul înalt al apelor subterane (inundaţie parţială). 17. Incendii în natură: incendii de pădure; incendii ale masivelor de stepă şi cerealiere. 18. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului, landşaftului): tasări catastrofale, alunecări de pămînt, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale utile şi altor activităţi antropogene; degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor imense teritorii, cauzată de eroziuni, sărături, înmlăştiniri etc.; situaţii critice, create în urma supraîncărcării depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri industriale şi menajere, poluarea de către acestea a mediului înconjurător. 19. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei (ambianţa atmosferică): schimbarea bruscă a timpului sau a climei în urma activităţii antropogene; inversiuni de temperatură deasupra oraşelor; insuficienţă de oxigen în oraşe; depăşirea nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe; căderea precipitaţiilor acide; distrugerea stratului de ozon din atmosferă; modificarea considerabilă a transparenţei atmosferei; nivelul sporit al radiaţiei. 20. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic): insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării resurselor acvatice sau a poluării lor; secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului social-economic şi proceselor tehnologice. 21. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei: dispariţia unor specii de animale şi plante sensibile la schimbările mediului lor de trai; pieirea vegetaţiei pe un teritoriu vast; schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerabile. III. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social Factorii provocatori 22. Boli contagioase ale oamenilor: cazuri rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase; cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase; izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase; epidemie; pandemie; boli contagioase ale oamenilor cu o etiologie nestabilită. 23. Intoxicaţia oamenilor: intoxicaţia oamenilor în urma utilizării produselor alimentare; intoxicaţia oamenilor în urma folosirii apei; intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (în afară de cele întîmplătoare); intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în grup); intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în masă). 24. Boli contagioase ale animalelor agricole: cazuri rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase; enzootii; epizootii; panzootii; boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată. 25. Intoxicarea în masă a animalelor agricole: intoxicarea în masă a animalelor agricole. 26. Pieirea în masă a animalelor sălbatice: pieirea în masă a animalelor sălbatice. 27. Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători: panfitotie; epifitotie progresată; îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată; răspîndirea în masă a dăunătorilor de plante.