HGM1609/2003
ID intern unic:  295874
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1609
din  31.12.2003
despre aprobarea Regulamentului privind obiectele de proprietate
intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu
Publicat : 01.01.2004 în Monitorul Oficial Nr. 6-12     art Nr : 76

   
MODIFICAT
    HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312
    HG271 din 10.03.05, MO42-45/21.03.05 art.315

    [Titlul modificat modificat prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]

    NOTĂ:
    În textul hotărîrii, precum şi în titlul şi textul anexei la hotărîre, după cuvintele „obiectele de proprietate” cuvîntul „industrială” se substituie cu cuvîntul „intelectuală” prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312
    Regulamentul privind obiectele de proprietate industrială create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu:
    pe tot parcursul textului Regulamentului, cuvîntul „comanditar” se substituie cu cuvîntul „beneficiar”, iar cuvîntul „remuneraţie” se substituie cu cuvîntul „remunerare”, la cazul gramatical respectiv; HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312

În scopul reglementării raporturilor ce ţin de elaborarea, protecţia şi utilizarea obiectelor de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, Guvernul hotărăşte:
Se aprobă Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu (se anexează).

Prim-ministru                                                             Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru                                                      Valerian Cristea
Ministrul economiei                                                   Marian Lupu

Chişinău, 31 decembrie 2003.
Nr. 1609.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1609
din 31 decembrie 2003
REGULAMENT
privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul
exercitării atribuţiilor de serviciu
I. Noţiuni şi dispoziţii generale
1. Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu (în continuare – Regulament) reglementează raporturile ce ţin de crearea, protecţia juridică, remunerarea autorilor obiectelor de proprietate intelectuală de serviciu şi utilizarea obiectelor de proprietate intelectuală create de către salariaţii din sectorul privat sau public, precum şi de către funcţionarii publici sau militari, ori finanţate de la  bugetul de stat, în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu sau în cadrul exercitării unei sarcini concrete date în scris de angajator.
   
[Pct.1 în redacţia HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
2. Normele prezentului Regulament se referă la obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de forma lor organizatorico-juridică şi de proprietate.
3. În sensul prezentului Regulament, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
obiecte de proprietate intelectuală de serviciu (în continuare - OPI de serviciu) - invenţiile, modelele de utilitate, desenele şi modelele industriale, soiurile de plante, topografiile circuitelor integrate obiectele protejate de dreptul de autor şi drepturile conexe, create de salariat în cadrul exercitării atribuţiilor sale de serviciu, îndeplinirii unei sarcini concrete date în scris de angajator, folosind mijloacele materiale sau financiare ale angajatorului, beneficiarului, cunoştinţele şi experienţa dobîndite în timpul activităţii în cadrul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei;
   
[Pct.3 noţiunea modificată prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
autor al obiectului de proprietate intelectuală - persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat sau a participat la realizarea obiectului de proprietate industrială;
angajator - întreprinderea, instituţia sau organizaţia, indiferent de statutul juridic şi forma de proprietate, care foloseşte forţa de muncă salariată;
salariat - persoana fizică angajată de către angajator permanent sau în bază de contract, încheiat conform legislaţiei în vigoare, în vederea îndeplinirii obligaţiunilor de muncă pentru o remunerare stabilită (salariu);
beneficiar - întreprinderea, instituţia sau organizaţia, indiferent de statutul juridic şi forma de proprietate, inclusiv organe ale administraţiei publice centrale sau locale, care finanţează lucrări în cadrul cărora se obţin OPI de serviciu.
II. Regimul juridic al obiectelor de serviciu
4. Raporturile dintre angajator şi salariat (salariaţi), drepturile vizînd OPI de serviciu sînt stipulate într-un contract special sau compartiment al contractului individual de muncă, care va prevedea crearea OPI de serviciu.
Orice condiţie a contractului se va aplica în partea ce nu contravine legislaţiei naţionale în vigoare şi prevederilor prezentului Regulament.
5. Drepturile morale (nepatrimoniale) asupra OPI de serviciu aparţin salariatului (salariaţilor) - autor (coautori) al (ai) OPI de serviciu.
6. Drepturile patrimoniale asupra OPI de serviciu create de către salariat (salariaţi) aparţine angajatorului, dacă contractul încheiat între angajator şi salariat (salariaţi)  nu prevede altceva.
   
[Pct.6 modificat prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
7. În cazul în care la crearea OPI de serviciu au participat mai multe persoane cu drept de autor, dreptul asupra acestor obiecte aparţine angajatorului, dacă cel puţin unul din coautori are încheiat cu angajatorul un contract în temeiul prevederilor punctului 4 al prezentului Regulament şi dacă acest contract nu prevede altceva.
8.  Crearea  OPI de serviciu poate fi iniţiată de salariat (salariaţi), precum şi de angajator. Iniţierea creării se fixează într-un contract întocmit în scris şi semnat de ambele părţi. Nerespectarea procedurii expuse în prezentul punct nu lezează angajatorul de dreptul prevăzut la pct. 6 al prezentului Regulament.
9. Autorul (coautorii) este (sînt) obligat (ţi) să comunice angajatorului despre crearea OPI în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu. Comunicarea privind crearea OPI de serviciu se perfectează în scris, sub formă de raport semnat de autor (coautori) şi se prezintă angajatorului în termen de o lună de la data creării obiectelor în cauză. Angajatorulînregistrează raportul la data prezentării, acest fapt aducîndu-se la cunoştinţa autorului (coautorilor) în scris.
10. Raportul va include:
numele autorului (coautorilor);
problema, soluţia ei şi modul în care au fost elaborate OPI de serviciu;
domeniul de aplicare a OPI de serviciu create;
utilitatea OPI de serviciu în cadrul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau domeniului concret de producţie;
descrierea rezultatului obţinut şi propuneri concrete vizînd realizarea acestui rezultat;
aprecierea contribuţiei fiecărui autor (dacă sînt mai mulţi autori);
alte informaţii.
   
101. Angajatorul nu trebuie să divulge OPI de serviciu care i-a fost comunicat de salariat, atît timp cît interesele legitime ale salariatului impun acest lucru. Salariatul nu trebuie să divulge OPI de serviciu, atît timp cît acesta nu a devenit liber în conformitate cu pct. 14 şi 15 ale prezentului Regulament.
    [Pct.101 introdus prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
III. Regimul juridic al OPI create în cadrul unei comenzi
11. În cazul creării OPI în cadrul unei comenzi, inclusiv de stat, executată în baza unui contract încheiat între beneficiar şi angajator, drepturile şi obligaţiile beneficiarului, angajatorului şi autorului (coautorilor) sînt următoarele:
Angajatorul are dreptul:
să utilizeze în producţie OPI create;
să transmită, cu permisiunea beneficiarului, prin licenţă terţelor persoane drepturile asupra OPI.
Angajatorul este obligat:
să informeze beneficiarul despre toate OPI create în procesul executării comenzii;
să asigure, în modul stabilit, protecţia juridică a OPI create, incluzînd beneficiarul în calitate de solicitant şi titular;
la indicaţia beneficiarului, să acorde altor întreprinderi şi organizaţii licenţe neexclusive gratuite pentru utilizarea OPI la elaborarea documentaţiei tehnice şi la fabricarea produselor, în cazul executării lucrărilor pentru necesităţile beneficiarului, şi compensatoare - în alte cazuri;
să transfere beneficiarului redevenţa stabilită în contract, provenită din vînzări ale drepturilor de utilizare a OPI terţelor persoane, ce nu ţine de executarea lucrărilor pentru necesităţile beneficiarului;
să reglementeze, în conformitate cu normele legislaţiei naţionale, relaţiile referitor la remunerarea autorilor OPI.
Beneficiarul are dreptul:
să transmită integral, inclusiv prin licenţă, angajatorului drepturile care îi aparţin asupra OPI, iar în caz de refuz - autorului (coautorilor) sau terţelor persoane;
să acorde licenţe de utilizare a OPI;
să propună angajatorului acordarea licenţelor de utilizare a OPI  terţelor persoane, inclusiv peste hotare;
să primească redevenţa stabilită în contract, provenită de la acordarea licenţelor de utilizare a OPI create în cadrul exercitării comenzii, nelegate de executarea lucrărilor pentru necesităţile beneficiarului, terţelor persoane, inclusiv peste hotare, cu condiţia achitării de către beneficiar a cheltuielilor pentru obţinerea protecţiei peste hotare.
Beneficiarul este obligat:
să-şi asume cheltuielile angajatorului legate de protecţia juridică a OPI create în cadrul executării comenzii, precum şi cele legate de remunerarea autorilor pentru crearea şi utilizarea acestora.
Autorii au dreptul:
să primească remunerarea de autor, partea de venit din mijloacele repartizate angajatorului de către beneficiar la comercializarea produselor care conţin OPI create, redevenţa obţinută de la vînzarea licenţelor asupra OPI create de ei cu atragerea mijloacelor beneficiarului.
În cazurile în care beneficiarul nu foloseşte şi nici nu planifică folosirea OPI create în cadrul executării comenzii, toate drepturile asupra acestor OPI îi revin angajatorului, dacă contractul încheiat între părţi nu prevede altceva.
12. Dreptul asupra OPI create în procesul executării comenzii aparţine beneficiarului.
În cazul finanţării lucrărilor de către doi sau mai mulţi beneficiari, dreptul asupra OPI create în procesul executării comenzii aparţine beneficiarilor, iar la stabilirea drepturilor şi obligaţiilor lor faţă de angajator şi faţă de autorii OPI se va lua în considerare cota finanţării, dacă contractul nu prevede altceva.
IV. Raporturile dintre angajator şi autor (coautori)
vizînd obţinerea titlului de protecţie a OPI de serviciu
13. În termen de 60 de zile din momentul comunicării despre crearea OPI de serviciu, angajatorul poate să depună la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI),  în modul corespunzător, o cerere de înregistrare a OPI de serviciu, să cesioneze dreptul la depunerea cererii de înregistrare a OPI de serviciu oricărei alte persoane sau să dea o dispoziţie în scris despre caracterul secret al OPI de serviciu. Angajatorul este obligat în toate cazurile să informeze autorul (coautorii) despre decizia sa.
[Pct.13 modificat prin HG271 din 10.03.05, MO42-45/21.03.05 art.315]
14. Dacă angajatorul renunţă la drepturile sale, după depunerea cererii de înregistrare a OPI de serviciu, el este obligat să comunice despre aceasta în scris autorului (coautorilor) şi AGEPI. În acest caz autorul (coautorii), timp de 3 luni de la data cînd angajatorul a notificat în scris intenţia sa de a renunţa la protecţie, are (au) dreptul preferenţial de a obţine titlul de protecţie pe numele său.
15. Dacă angajatorul nu-şi va onora obligaţiile conform punctului 13 al prezentului Regulament, dreptul de a obţine titlul de protecţie asupra OPI de serviciu aparţine autorului (coautorilor). În acest caz angajatorul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă pentru exploatarea OPI de serviciu.
16. Autorul (coautorii) este (sînt) obligat (obligaţi) să participe la perfectarea şi redactarea cererii de înregistrare a OPI de serviciu la AGEPI, să acorde angajatorului, în măsura posibilităţilor, orice asistenţă (inclusiv asistenţă informaţională şi consultaţii) în vederea implementării şi utilizării în continuare a OPI de serviciu create.
V. Remunerarea autorului (coautorilor) OPI de serviciu
17. În cazul în care dreptul exclusiv asupra OPI de serviciu aparţine angajatorului sau beneficiarului, precum şi în cazul în care angajatorul sau beneficiarul deţine o licenţă, autorul (coautorii) beneficiază de dreptul la o remunerare echitabilă.
18. Cuantumul remunerării, termenul şi modul de plată se negociază, ţinîndu-se cont de profitul realizat sau prezumat  în urma utilizării OPI de serviciu în perioada de valabilitate a titlului de protecţie, independent de relaţiile de muncă sau relaţiile stabilite în baza altui contract între angajator şi autor (coautori).
Cuantumul remunerării va constitui cel puţin 15% din venitul brut, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai tîrziu de sfîrşitul fiecărui an de utilizare.
   
[Pct.18 modificat prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
19. Autorul (coautorii) beneficiază de dreptul la remunerare şi în cazul în care angajatorul sau beneficiarul va cesiona dreptul asupra OPI de serviciu. În acest caz remunerarea va fi achitată de către noul titular al OPI de serviciu. 
20. Autorul (coautorii), fiind în relaţii de muncă cu angajatorul, beneficiază de remunerare stabilită conform prevederilor prezentului Regulament, independent de salariul achitat de angajator în baza contractului de muncă.
21. În cazul creării OPI de serviciu de mai mulţi autori, partea ce revine fiecărui autor din cuantumul remunerării prevăzute se stabileşte de coautori, în funcţie de aportul fiecăruia la crearea OPI de serviciu.  
22. În cazul în care OPI de serviciu nu corespund condiţiilor de brevetare sau înregistrare, angajatorul poate stabili o remunerare de încurajare.
Dacă OPI de serviciu a fost comercializat înainte de obţinerea protecţiei juridice, autorul (coautorii) este (sînt) remuneraţi după obţinerea titlului de protecţie, inclusiv în baza tranzacţiei anterioare.
23. Dacă angajatorul sau beneficiarul nu exploatează OPI de serviciu protejat, nu transmite drepturile asupra acestuia altor persoane sau menţine OPI de serviciu în regim secret, părţile vor stabili cuantumul remunerării, ţinînd cont de beneficiul prezumat.
24. Dispoziţia pct. 21 nu se aplică în cazul în care OPI de serviciu nu se utilizează sau este menţinut în regim secret din considerente conjunctural-tactice (comercial-tactice), dacă acţiunile sînt rezonabile şi argumentate din punct de vedere economic. În acest caz, prin contract autorului (coautorilor) i (li) se stabileşte o compensaţie echitabilă. Dacă părţile nu au căzut de acord, cuantumul acesteia se stabileşte în instanţa judecătorească.
V1. OPI de serviciu rezultate din activităţile de
cercetare-dezvoltare şi inovare

    241. Dreptul la titlul de protecţie asupra OPI de serviciu, rezultate din cercetarea efectuată în baza derulării unui contract finanţat de la bugetul de stat, aparţine în egală măsură persoanei juridice executante şi beneficiarului, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.
    242. În cazul în care persoana juridică executantă a fost reorganizată sau  dizolvată, dreptul la titlul de protecţie asupra OPI de serviciu poate fi preluat cu titlu gratuit, cu acordul beneficiarului, de către persoana juridică ce preia, integral sau parţial, patrimoniul executantului, în conformitate cu legislaţia. Documentaţiile de interes naţional sînt transmise la păstrare unei persoane juridice desemnate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei, rămînînd, în continuare, sub controlul acesteia din urmă.
    243. Dreptul la titlul de protecţie asupra OPI de serviciu destinate domeniului apărării, ordinii publice sau securităţii naţionale, rezultate din cercetările efectuate de către persoane juridice, utilizînd mijloacele bugetului de stat alocate prin programe de stat din sfera ştiinţei şi inovării, pot fi preluate de autorităţile publice centrale coordonatoare, în baza unor clauze contractuale specifice, cu acordul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
    244. Prin derogare de la prevederile pct. 243 din prezentul Regulament, în cazul în care OPI de serviciu constituie un secret de stat, dreptul la titlul de protecţie asupra OPI de serviciu poate fi preluat de către autoritatea publică cu împuterniciri de dispoziţie asupra acestei informaţii, în baza unor clauze contractuale specifice, fără acordul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
    245. În cazurile prevăzute la pct. 241 şi 243 din prezentul Regulament după ce instituţia executantă a cercetării a primit de la salariatul său comunicarea scrisă prevăzută la pct.9 din prezentul Regulament, instituţia are obligaţia de a informa, imediat, în scris, despre aceasta, după caz, beneficiarul sau Academia de Ştiinţe a Moldovei, sau Ministerul Apărării ca autoritate publică centrală care coordonează domeniul apărării, Ministerul Afacerilor Interne ca autoritate publică centrală care coordonează domeniul ordinii publice sau Serviciul Informaţii şi Securitate ca autoritate publică centrală care coordonează domeniul securităţii naţionale.
    [Capitolul V1 introdus prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
V2. OPI de serviciu create de către funcţionarii publici sau militari
    246. Pentru OPI de serviciu create de către funcţionarii publici sau militari se aplică prevederile prezentului Regulament, cu următoarele excepţii:
    a) în locul confirmării interesului angajatorului pentru exercitarea dreptului său asupra OPI de serviciu, acesta poate solicita o participaţie corespunzătoare la exploatarea OPI de serviciu, în cazul în care acest lucru a fost convenit în prealabil. Nivelul participaţiei poate, de asemenea, să facă obiectul unei înţelegeri anterioare. În absenţa unei înţelegeri privind nivelul participaţiei, acesta este stabilit în conformitate cu pct.26 al prezentului Regulament;
    b) în interesul public salariatului îi pot fi impuse limitări privind valorificarea OPI de serviciu, în cazul în care astfel de limitări reiese din legislaţia în vigoare.
    [Capitolul V2 introdus prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
V3. OPI de serviciu create în instituţii de învăţămînt superior
    247. Autorul este îndreptăţit să solicite un titlu de protecţie asupra OPI de serviciu, realizat în cadrul activităţii sale didactice sau de cercetare, dacă a informat la timp, în scris, despre aceasta angajatorul, dar acesta nu a confirmat interesul pentru exercitarea dreptului asupra OPI de serviciu în termenul prevăzut la pct.13 al prezentului Regulament; în acest caz salariatul nu este ţinut de obligaţia prevăzută la pct.101 al prezentului Regulament.
    248. În situaţia în care autorul, în baza libertăţii sale didactice şi de cercetare, decide să nu îşi dezvăluie OPI de serviciu, el nu este obligat să informeze angajatorul în acest sens; dacă, ulterior, autorul decide să-şi dezvăluie OPI de serviciu, el are obligaţia să informeze, imediat, angajatorul asupra OPI de serviciu.
    249. În cazul confirmării interesului angajatorului pentru exercitarea dreptului asupra OPI de serviciu, autorului îi rămîne un drept neexclusiv de utilizare a OPI de serviciu în domeniul său de activitate didactică şi de cercetare.
    2410. Pentru OPI de serviciu realizate de salariaţii din instituţiile de învăţămînt superior nu se aplică prevederile lit. a) pct.246 al prezentului Regulament.
    [Capitolul V3 introdus prin HG1199 din 23.12.10, MO257-258/27.12.10 art.1312]
VI. Dispoziţii finale
25. Litigiile apărute în legătură cu crearea şi utilizarea OPI de serviciu, remunerarea autorului (coautorilor), precum şi orice alte litigii ce ţin de OPI create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, se soluţionează de instanţa judecătorească competentă. Persoanele care au divulgat datele despre OPI create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, obiecte ce constituie secret comercial sau de stat, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
26. În cazul în care angajatorul şi autorul (coautorii) nu au convenit asupra cuantumului remunerării autorului (coautorilor) sau asupra preţului licenţei, acestea urmează să fie stabilite de instanţele judecătoreşti, în funcţie de aportul fiecărei părţi la crearea OPI de serviciu, precum şi în funcţie de valoarea comercială a OPI de serviciu.
27. În cazul în care condiţiile contractului de muncă sau altui acord încheiat între autor (coautori) şi angajator conduc la înrăutăţirea situaţiei autorului (coautorilor) în comparaţie cu normele prezentului Regulament, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, contractul este considerat nul.