HGM499/2000
ID intern unic:  296396
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 499
din  30.05.2000
despre aprobarea Regulamentului-cadru privind activitatea
organelor locale de arhitectură şi urbanism
Publicat : 08.06.2000 în Monitorul Oficial Nr. 65-67     art Nr : 584

    MODIFICAT
    HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515
    HG275 din 16.03.06, MO51-54/31.03.06 art.338
    HG
893 din 09.07.02, MO103-105/18.07.02 art.1010

NOTĂ:
    În tot cuprinsul hotărîrii şi al anexei, sintagma „Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului” se substituie prin sintagma „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor”, la cazul gramatical corespunzător prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515

În legătură cu adoptarea legilor privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 şi privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998, precum şi în scopul promovării politicii statului în teritoriu şi eficientizării la nivel de unităţi administrativ-teritoriale a activităţilor din domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, Guvernul Republicii Moldova  HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul-cadru privind activitatea organelor  locale de arhitectură şi urbanism (se anexează).
2. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să instituie în cadrul consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale organe de arhitectură şi urbanism, în conformitate cu prevederile legale şi regulamentul sus-aprobat.
3.Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor va coordona metodologic activitatea organelor de arhitectură şi urbanism.
[Pct.4 abrogat prin HG893 din 09.07.02, MO103/18.07.02 art.1010]
[Pct.5 abrogat prin HG688 din 10.06.03, MO116/13.06.03 art. 710]
6. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.845 din 25 decembrie 1995 "Privind aprobarea Regulamentului organelor locale de arhitectură din Republica Moldova" (Monitorul Oficial, 1996, nr.17-18, art.125).
7. Controlul îndeplinirii prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi autorităţilor administraţiei publice locale.

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA                                               Dumitru BRAGHIŞ
    Contrasemnată:
    Ministrul mediului
    şi amenajării teritoriului                                                           Arcadie Capcelea
    Ministrul finanţelor                                                                  Mihail Manoli

    Chişinău, 30 mai 2000.
    Nr. 499.
       Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 499
din 30 mai 2000
Regulamentul-cadru
privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism
1 Dispoziţii generale
1. Regulamentul-cadru privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism (în continuare - regulamentul) stabileşte modul de înfiinţare de către autorităţile publice locale a organelor cu competenţe speciale, responsabile de activităţile în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului în Republica Moldova, şi principiile funcţionării lor.
Acest sistem, creat în scopul promovării politicii statului în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, este dirijat metodologic de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
2. Prevederile prezentului regulament servesc drept cadru pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor de funcţionare ale organelor locale de arhitectură şi urbanism, instituite în unităţile administrativ-teritoriale, şi sînt obligatorii pentru instituţiile de proiectare şi persoanele fizice şi juridice, antrenate în activităţi de proiectare, construcţie sau în alte activităţi  urbanistice.
3. Autorităţile administraţiei publice locale îşi instituie organele locale de arhitectură şi urbanism, în calitate de componente autonome ale sistemului indicat în pct.1, care-şi exercită competenţele în domeniul încredinţat, în limitele teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale respective (satului (comunei), oraşului (municipiului), judeţului (U.T.A. Găgăuzia).
4. Organele de arhitectură şi urbanism se instituie de către consiliile locale de nivelul întîi şi al doilea, reprezintă o subdiviziune a consiliilor respective şi sînt finanţate din bugetele acestora.
Organele de arhitectură şi urbanism se află în subordinea admnistrativă a autorităţilor administraţiei publice locale.
    [Pct.4 modificat prin HG275 din 16.03.06, MO51-54/31.03.06 art.338]
5. În cadrul organelor de arhitectură şi urbanism vor activa specialişti cu studii  în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului. Personalul organelor arhitectură şi urbanism este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.
    [Pct.5 modificat prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]

6. În exercitarea atribuţiilor sale, funcţionarii organelor de arhitectură şi urbanism se conduc de Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legea calităţii în construcţii nr.721-XIII din 2 februarie 1996, şi de alte legi, de decretele Preşedintelui şi hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, instrucţiunile şi alte acte normative ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, deciziile şi dispoziţiile respective ale autorităţilor  administraţiei publice locale, precum şi de prezentul regulament.
7. În exercitarea atribuţiilor sale, organele de arhitectură şi urbanism conlucrează cu aparatul şi compartimentele consiliului local, cu Institutul Naţional de Cercetare şi Proiectare "Urbanproiect", alte instituţii, persoane fizice şi juridice, care desfăşoară acţiuni urbanistice.
8. Organele de arhitectură şi urbanism dispun de ştampilă cu denumirea lor în limba de stat, rechizitele corespunzătoare şi pot avea cont bancar.
9. Organele de arhitectură şi urbanism din unităţile administrativ-teritoriale activează în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare, structurii şi statelor, avizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi aprobate de consiliile locale respective în conformitate cu statele-tip în vigoare, aprobate prin hotărîre de  Guvern.
    10. Semestrial organele de arhitectură şi urbanism prezintă Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi consiliului respectiv informaţii privind activitatea lor în perioada respectivă.
2. Sistemul autorităţilor în domenlul arhitecturii, urbanismului
şi amenajării teritoriului
11. În conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998, se constituie un sistem unic de dirijare a activităţii în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului  în cadrul consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, reprezentat prin următoarele organe de arhitectură şi urbanism:
- direcţia generală arhitectură şi urbanism (în continuare - direcţia) al consiliului municipal Chişinău, care îi aprobă structura şi statele, cu filiale în localităţile din componenţa municipiului;
   
[Pct.11 al.2) modificat prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
- direcţia arhitectură şi urbanism (în continuare - direcţia) din cadrul consiliilor judeţene, U.T.A. Găgăuzia şi municipiilor cu populaţia de peste 100 mii locuitori, compusă din şeful direcţiei - arhitectul-şef al judeţului - şi 4-5 arhitecţi, şefi de sectoare;
- serviciul (secţia) arhitectură şi urbanism (denumit în continuare serviciul (secţia) din cadrul primăriilor oraşelor şi municipiilor cu o populaţie de peste 30 mii locuitori şi din preturile sectoarelor municipiului Chişinău, compusă din două   unităţi, dintre  care una de arhitect-şef,  iar cealaltă de şef de sector;
- serviciul de urbanism şi amenajarea teritoriului (în continuare - serviciul) din cadrul primăriilor localităţilor cu o populaţie de  pînă la 30 mii locuitori, compus dintr-o unitate de arhitect-şef.
Organele de arhitectură şi urbanism vor institui în structura lor compartimente de urbanism, amenajare a teritoriului şi cadastrul funcţional urban.
12. Statele organelor de arhitectură şi urbanism pot fi modificate spre majorare în funcţie de necesităţile şi particularităţile fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi de creşterea volumelor serviciilor prestate, prin deciziile consiliilor în cauză, inclusiv la propunerea conducătorului acestor organe, cu suportul financiar respectiv prevăzut în devizele de cheltuieli şi bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, informînd despre aceasta Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
3. Atribuţiile organelor de arhitectură şi urbanism
13. Pentru a asigura realizarea în teritoriul administrat a politicii de stat în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, direcţia generală, direcţia şi serviciul (secţia) arhitectură şi urbanism şi serviciul  urbanism şi amenajarea teritoriului exercită următoarele atribuţii principale:
   
[Pct.13 modificat prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
a) participă în comun cu alte subdiviziuni ale administraţiei publice locale la organizarea şi amenajarea teritoriului administrat, la întocmirea prognozelor orientative şi programelor de dezvoltare social-economică, corelate cu Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);
b) contribuie la asigurarea obligatorie a unităţilor administrativ-teritoriale cu documentaţiile aferente de urbanism şi amenajare a teritoriului: planuri de amenajare a teritoriului judeţean, al U.T.A.Găgăuzia, municipal, orăşenesc, sătesc (comunal), planuri urbanistice generale pentru localităţi, planuri urbanistice zonale şi de detaliu pentru zone şi teritorii din perimetrele localităţilor;
c) supraveghează elaborarea şi realizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobă modul de utilizare a terenurilor, regimul de construire şi funcţiile urbanistice ale obiectelor amplasate pe teritoriile unităţilor administrative;
d) analizează şi organizează procedura de avizare şi aprobare de către autorităţile administraţiei publice locale a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor urbanistice ale localităţilor din componenţa unităţilor administrativ-teritoriale;
e) coordonează executarea lucrărilor publice, conform documentaţiei de proiect aprobate;
f) exercită, în condiţiile legii, controlul asupra respectării reglementărilor în vigoare  în urbanism şi amenajarea teritoriului la nivelul respectiv (judeţean, municipal, orăşenesc, sătesc, comunal) în procesul realizării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, conlucrînd în acest scop cu structurile descentralizate în teritoriu ale Inspecţiei de Stat în Construcţii;
g) organizează activitatea organului consultativ-coordonator în domeniu -consiliului local pentru urbanism şi arhitectură, în scopul examinării proiectelor din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi arhitecturii;
h) creează banca informaţională de date şi sisteme de dirijare a teritoriilor şi localităţilor (cadastrul funcţional urban), conform indicaţiilor metodologice ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor;
i) asigură actualizarea şi păstrarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi ţine evidenţa executării acesteia;
j) elaborează planurile operative de amenajare şi construcţie a localităţilor (schemele de amplasare a obiectelor în construcţie);
k) verifică conformitatea executării lucrărilor de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparaţie de orice tip cu condiţiile stipulate în autorizaţia respectivă;
l) avizează proiectele de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare pentru obiectele de orice tip;
m) examinează şi avizează proiectele de decor interior ale clădirilor de utilitate publică, proiectele mobilierului urban, reclamelor, iluminărilor exterioare, amenajării spaţiilor verzi, precum şi soluţiile coloristice ale tuturor elementelor urbane care determină decorul localităţilor;
n) fondează arhiva tehnică pentru păstrarea documentaţiei tehnice de proiect, a proiectelor de reconstruire şi restaurare a monumentelor de istorie, cultură şi arhitectură, a proiectelor de comunicaţii tehnico-edilitare;
o) contribuie la consolidarea legăturilor de creaţie între arhitecţi, pictori-monumentalişti şi sculptori în procesul proiectării şi edificării ansamblurilor urbanistice, pentru a realiza sinteza arhitecturii şi artei plastice.
14. Alte activităţi ale organelor de arhitectură şi urbanism se detaliază în regulamentul lor  de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliile locale respective.
15. Întru realizarea atribuţiilor sale de bază, organele de arhitectură şi urbanism participă la:
a) iniţierea procesului de elaborare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru unitatea teritorială administrată;
b) analiza situaţiei existente şi culegerea datelor iniţiale pentru elaborarea documentaţiei de proiect, precum şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului;
c) elaborarea materialelor necesare pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor prevăzute de lege pentru obiectele amplasate în limitele teritoriilor administrate;
d) activitatea comisiilor pentru dezvoltarea, reconstrucţia şi construcţia localităţilor, inclusiv recepţia obiectelor finalizate;
e) organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor terenurilor şi construcţiilor, precum şi a licitaţiilor pentru investiţiile finanţate de la buget;
f) examinarea documentaţiilor pentru terenuri şi construcţii, propuse spre avizare;
g) elaborarea proiectelor de decizii ale autorităţilor administraţiei publice locale privind utilizarea construcţiilor şi terenurilor pentru construcţie;
h) exercitarea controlului asupra executării construcţiei obiectelor locative cu un nivel, a clădirilor şi construcţiilor provizorii cu suprafaţa pînă la 150 metri pătraţi, precum şi a vilelor (caselor de vacanţă) în conformitate cu documentaţia de proiect aprobată;
i) ţinerea evidenţei patrimoniului cultural din teritoriul administrat în scopul utilizării, protejării şi conservării acestuia, controlul respectării legislaţiei în zonele de protecţie ale monumentelor istorice în cadrul valorificării lor;
j) avizarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor de investigaţie, proiectare, restaurare, conservare, reconstrucţie şi adaptare;
k) realizarea în comun cu organele de stat şi locale a măsurilor de ocrotire, restaurare, exploatare şi conservare a monumentelor de istorie, cultură şi arhitectură;
l) evaluarea consecinţelor calamităţilor naturale din teritoriul administrat şi adoptarea măsurilor de redresare a situaţiei.
4. Drepturile şi obligaţiunile organelor de arhitectură şi urbanism
 
[Pct.16 exclus prin HG275 din 16.03.06, MO51-54/31.03.06 art.338; pct.17-35 devin 16-34]
5. Conducerea organelor de arhitectură şi urbanism
16. Consiliul local desemnează prin concurs în funcţie de conducător al organelor de arhitectură şi urbanism un specialist cu studii superioare în domeniul arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului şi o experienţă de muncă în această sferă de minimum 5 ani.
Concomitent, şeful subdiviziunii arhitectură şi urbanism a consiliului local exercită funcţia de arhitect-şef al unităţii administrativ-teritoriale respective.
17. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale organizează şi dirijează activitatea direcţiei generale, direcţiei şi serviciului (secţiei) arhitectură şi urbanism, acţionează din numele acestora şi le reprezintă la toate nivelurile.
   
[Pct.17 modificat prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
18. Desemnarea în funcţie a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi se efectuează printr-un concurs, organizat de consiliul local, cu participarea în cadrul comisiei de concurs a reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, iar desemnarea în funcţie a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi - prin concurs, organizat de primarul unităţii respective, cu participarea în cadrul comisiei de concurs a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi.
   
[Pct.18 al.1) modificat prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
Despre încetarea raporturilor de serviciu a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale se informează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi.
   
[Pct.18 al.2) modificat prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
19. Conducătorul organului de arhitectură şi urbanism se subordonează administrativ consiliului local respectiv, iar metodologic - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
20. În activitatea sa conducătorul organelor de arhitectură şi urbanism se conduce de actele normative menţionate în pct.6.
21. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale coordonează activitatea instituţiilor de proiectare şi prospecţiuni, aflate  în subordinea consiliilor locale.
22. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale conduce activitatea consiliului urbanistic local - organ consultativ-coordonator, creat în scopul examinării proiectelor obiectelor de importanţă deosebită pentru teritoriul administrat.
23. Indicaţiile, adresate de arhitecţii-şefi în limitele competenţelor lor şi prevederilor legislaţiei în vigoare participanţilor la acţiunile urbanistice din teritoriul în cauză, sînt obligatorii pentru executare.
24. În cazul dezacordului cu indicaţiile şi cerinţele formulate de arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale, acestea pot fi reclamate în consiliile locale sau  în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
În perioada soluţionării reclamaţiilor privind acţiunile arhitectului-şef, indicaţiile şi cerinţele acestuia nu se suspendă.
25. Fiind conducătorul organului de arhitectură şi urbanism al consiliului local, arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale dispune de ştampilă şi rechizitele prevăzute.
26. Arhitectului-şef, care are calitatea de conducător al subdiviziunii respective a consiliului local, i se atribuie următoarele sarcini de bază:
a) asigurarea realizării politicii de stat în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, scopul principal al căreia este dezvoltarea social-economică complexă, orientată spre armonizarea cadrului construit cu cadrul natural;
b) contribuţia la asigurarea obligatorie cu documentaţiile de amenajare a teritoriului administrat şi cu planurile urbanistice generale ale localităţilor din componenţa unităţii administrativ-teritoriale respective;
c) coordonarea activităţii instituţiilor subordonate, de proiectări şi prospecţiuni, a acţiunilor urbanistice efectuate de beneficiari (persoane fizice şi juridice) şi ale altor servicii din cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;
d) organizarea controlului privind aplicarea şi executarea documentaţiei aprobate de urbanism şi amenajare a teritoriului;
e) organizarea şi desfăşurarea concursurilor urbanistice şi arhitecturale în vederea adoptării soluţiilor optime privind problemele din domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;
f) avizarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi aprobarea proiectelor tuturor obiectelor amplasate în limitele teritoriilor administrate;
g) dirijarea activităţii geodezice şi geologice în vederea eliberării în modul stabilit a autorizaţiilor pentru executarea lucrărilor de prospecţiuni topografo-geodezice şi de cercetări tehnico-geologice;
h) conlucrarea cu autoritatea cadastrală teritorială în vederea elaborării şi aprobării cadastrului funcţional urban al localităţilor.
27. Pentru îndeplinirea legislaţiei în vigoare în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi a deciziilor şi dispoziţiilor consiliilor şi primăriilor locale, arhitectul-şef are sarcina să contribuie la dezvoltarea iniţiativei creatoare a specialiştilor, folosirea raţională a tehnicii şi patrimoniului încredinţat, ridicarea nivelului profesional al specialiştilor, emiţînd în aceste scopuri ordine şi controlînd executarea lor.
Pentru onorarea obligaţiunilor ce-i revin, arhitectul-şef, de rînd cu drepturile pe care le are ca persoană oficială a organelor de arhitectură şi urbanism, dispune de următoarele împuterniciri suplimentare:
- să iniţieze procedura de examinare în şedinţele consiliilor locale a problemelor de importanţă administrativ-teritorială deosebită în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării  teritoriului;
- să înainteze consiliului local sau primarului demersuri privind majorarea numărului scriptic al specialiştilor din organele de arhitectură şi urbanism, să efectueze remanieri în structura acestora în legătură cu creşterea volumului de lucru în teritoriu;
- să aibă acces liber la toate obiectele din teritoriul administrat, cu excepţia obiectelor cu regim special, în limitele admise pentru  exercitarea obligaţiunilor funcţionale.
28. Arhitectul-şef poartă răspundere pentru adoptarea deciziilor în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului şi realizarea lor în cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective, precum şi pentru executarea atribuţiilor funcţionale menţionate în prezentul regulament.
6. Raporturile funcţionale ale organelor de
arhitectură şi urbanism
29. Raporturile dintre organele de arhitectură şi urbanism au la bază principiul autonomiei în soluţionarea problemelor locale şi principiul colaborării în rezolvarea chestiunilor de interes comun.
30. În gestionarea problemelor de interes administrativ-teritorial deosebit, organele de arhitectură şi urbanism ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (ale judeţelor, U.T.A.Găgăuzia şi mun.Chişinău) coordonează activitatea organelor de arhitectură şi urbanism de primul nivel ce ţine de:
- elaborarea şi realizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului în conformitate cu prevederile concepţiei dezvoltării teritoriului naţional;
- elaborarea documentaţiei necesare pentru realizarea obiectelor finanţate din bugetul de stat şi local;
- executarea lucrărilor de utilizare, protecţie, reconstrucţie, revitalizare şi conservare a monumentelor de arhitectură, istorie şi cultură de importanţă natională din teritoriu;
- extinderea sau modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare şi de comunicaţii;
- crearea şi ţinerea la zi a bazei de date informaţionale pentru cadastrul funcţional urban etc.
31. În lipsa organelor de arhitectură şi urbanism în primăriile localităţilor urbane şi rurale din cadrul judeţelor, U.T.A. Găgăuzia şi mun.Chişinău, problemele ce ţin de domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului sînt soluţionate de organele de arhitectură şi urbanism ale consiliilor judeţene respective, ale executivului U.T.A.Găgăuzia şi consiliului municipal Chişinău.
32. Organele de arhitectură şi urbanism ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi organizează seminare, şedinţe de lucru cu autorităţile administraţiei publice locale de primul nivel în scopul familiarizării şi aplicării actelor normativ-legislative aprobate şi soluţionării colegiale a problemelor de importanţă administrativ-teritorială în domeniul dat.
7. Dispoziţii finale
33. Eventualele divergenţe de interpretare sau aplicare a prevederilor prezentului regulament vor fi soluţionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în comun cu alte organe interesate, conform legislaţiei în vigoare.
34. Persoanele interesate pot contesta deciziile şi actele organelor de arhitectură şi urbanism în autoritatea administraţiei publice respective şi/sau în instanţele judecătoreşti.