În conformitate cu art.7 din Legea cu privire la protecţia civilă nr.271-XIII din 9 noiembrie  1994, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Concepţia dezvoltării protecţiei civile a Republicii Moldova    (se anexează).

Concepţia dezvoltării protecţiei civile a Republicii Moldova (în continuare - Concepţia) este elaborată în scopul realizării politicii de stat în domeniul protecţiei civile, întocmirii actelor legislative şi normativ-juridice, perfecţionării organelor de conducere, forţelor protecţiei civile şi asigurării lor multilaterale, organizării măsurilor de prevenire şi activităţilor în situaţii excepţionale.

Prim-ministru

al  Republicii  Moldova                      Dumitru BRAGHIŞ      

Chişinău, 13 noiembrie 2000.

Nr. 1146.

   Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1146

din 13 noiembrie 2000            

CONCEPŢIA

dezvoltării protecţiei civile a Republicii Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Noţiuni de bază

Protecţia Civilă a Republicii Moldova reprezintă un sistem de măsuri, întreprinse pe scara întregului stat pe timp de pace şi de război, în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epifitotiilor, epizootiilor, incendiilor, precum şi în cazul aplicării mijloacelor moderne de nimicire (în continuare - în condiţiile situaţiilor excepţionale);

situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a oamenilor la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi naturale sau ecologice, epidemii, epizootii, epifitotii, precum şi în cazul folosirii de către un potenţial inamic a armelor contemporane de nimicire în masă, care conduc sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;

prevenirea situaţiilor excepţionale - reprezintă un complex de măsuri, desfăşurate în prealabil şi orientate spre diminuarea maximă a riscului apariţiei situaţiilor excepţionale, protecţia sănătăţii şi vieţii oamenilor, reducerea daunelor şi pierderilor materiale şi spre localizarea zonelor situaţiilor excepţionale;

lichidarea situaţiilor excepţionale - reprezintă un complex de lucrări de salvare-deblocare şi alte lucrări de neamînat, desfăşurate în timpul declanşării situaţiilor excepţionale şi orientate spre salvarea vieţii şi păstrarea sănătăţii oamenilor, diminuarea volumului prejudiciilor aduse mediului înconjurător şi pierderilor materiale, precum şi localizarea zonelor situaţiilor excepţionale, întreruperea acţiunii factorilor periculoşi caracteristici lor.

2. Obiectivele şi sarcinile în dezvoltarea protecţiei civile

Scopul prezentei Concepţii îl constituie crearea unui sistem activ nou eficient şi practic al protecţiei civile, creşterea rolului statului prin susţinerea măsurilor de diminuare a acţiunilor destabilizatoare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen şi ecologic asupra economiei ţării, micşorarea pierderilor social-economice aduse de ele.

Sarcina fundamentală a protecţiei civile o constituie protecţia populaţiei, teritoriului şi bunurilor materiale în timpul pericolului şi declanşării situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen şi ecologic, precum şi în cazul aplicării mijloacelor moderne de nimicire în masă.

Problema protecţiei populaţiei, teritoriului şi bunurilor materiale în timpul pericolului şi declanşării situaţiilor excepţionale, ţinînd cont de specificul organizării sistemului protecţiei civile, poate fi rezolvată pozitiv numai prin conlucrarea comună a organelor administraţiei publice, persoanelor juridice şi fizice, adoptînd decizii la nivel de stat şi efectuînd complexul de măsuri orientate spre:

organizarea prevenirii situaţiilor excepţionale;

înfăptuirea măsurilor pentru diminuarea pierderilor şi pagubelor materiale în cazul declanşării situaţiilor excepţionale;

protecţia populaţiei, teritoriului, obiectelor economiei naţionale şi bunurilor materiale în condiţiile situaţiilor excepţionale şi în timpul lichidării consecinţelor acestora;

organizarea şi desfăşurarea lucrărilor de salvare-deblocare şi altor lucrări de neamînat în raioanele calamităţilor şi în focarele de contaminare;

pregătirea personalului de conducere a protecţiei civile, organelor administrative, forţelor protecţiei civile şi populaţiei pentru acţiuni în situaţii excepţionale;

înştiinţarea şi informarea oportună a populaţiei despre situaţia creată, a organelor administraţiei publice centrale şi locale în timpul pericolului şi declanşării situaţiilor excepţionale;

construirea şi acumularea fondului edificiilor de protecţie;

asigurarea populaţiei cu mijloace individuale de protecţie;

evacuarea populaţiei din zonele calamităţilor etc.

3. Principiile dezvoltării protecţiei civile

Perfecţionarea şi dezvoltarea de mai departe a protecţiei civile se construieşte în strictă corespundere cu legislaţia naţională, ţinînd cont de normele fundamentale internaţionale în baza următoarelor principii:

principiul administrativ-teritorial şi de producţie, care include planificarea şi îndeplinirea masurilor în domeniul protecţiei civile a organelor autorităţilor publice şi unităţilor economice, indiferent de tipul de proprietate;

crearea şi perfecţionarea cadrului juridic şi mecanismului de realizare a politicii, de executare a controlului asupra adoptării şi executării deciziilor în problemele asigurării protecţiei populaţiei, teritoriilor şi bunurilor materiale;

coordonarea cu alte state a eforturilor în scopul prognozării, prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

menţinerea la nivel a pregătirii organelor administraţiei publice, forţelor departamentale, formaţiunilor teritoriale şi benevole ale protecţiei civile şi populaţiei;

înfăptuirea în prealabil a măsurilor îndreptate spre preîntîmpinarea situaţiilor excepţionale şi micşorarea prejudiciilor şi pierderilor în caz de declanşare a lor;

planificarea şi realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi teritoriilor în situaţiile excepţionale în conformitate cu particularităţile economice, naturale, caracteristicile teritoriilor şi nivelul real al pericolului apariţiei situaţiilor excepţionale;

principiului ştiinţific care impune aplicarea cunoştinţelor teoretice şi practice corespunzătoare realizărilor actuale ale ştiinţei, metodelor şi modalităţilor de prognozare, preîntîmpinare şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale.

II. MEDIUL STRATEGIC ŞI CONDIŢIILE DEZVOLTĂRII PROTECŢIEI CIVILE

Actualitatea elaborării prezentei Concepţii este determinată de creşterea considerabilă a prejudiciului economic şi numărului enorm de victime omeneşti în urma declanşării situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen şi ecologic.

Republica Moldova este ţara în care pericolul potenţial de declanşare a calamităţilor naturale şi catastrofelor tehnogene este extrem de înalt. Ea este situată în zonă seismică, unde puterea cutremurului de pămînt poate ajunge pînă la 7-9 grade pe scara Rihter. Alunecărilor de pămînt cu grad diferit sînt supuse 41 % din localităţile republicii. Aproximativ 500 mii oameni locuiesc în zona riscului, apărut în urma accidentelor periculoase la obiectele chimico-radioactive. 170 localităţi şi terenuri masive sînt supuse pericolului inundării catastrofale în caz de accidente la nodurile hidrotehnice pe rîurile Nistru şi Prut, de asemenea şi într-un şir de rezervoare de apă, circa 3000 de bazine. Republica Moldova este situată la intersecţia mai multor drumuri pe care anual se transportă circa 400 mii tone de substanţe nocive. De asemenea un mare pericol pentru populaţia şi economia republicii prezintă înzăpezirile, poleiul, grindina, uraganele, incendiile, seceta şi alte fenomene. Este posibilă declanşarea epidemiilor, epizootiilor, epifitotiilor.

În legătură cu pericolul real ce-l prezintă evoluţia proceselor geologice periculoase, problemele ce ţin de protecţia populaţiei, localităţilor şi teritoriilor lor împotriva calamităţilor, împreună cu protecţia împotriva pericolului tehnogen şi ecologic, sînt cele mai actuale probleme pentru Republica Moldova. La etapa actuală în Republica Moldova au loc schimbări radicale în domeniul politic şi social-economic, care influenţează substanţial soluţionarea complexului de probleme privind protecţia populaţiei şi localităţilor împotriva calamităţilor, avariilor şi catastrofelor, fapt care contribuie la necesitatea aprobării prezentei Concepţii.

Prezenta Concepţie stabileşte principiile fundamentale de organizare a protecţiei civile în republică, sarcinile ei, cadrul juridic al activităţii în acest domeniu a autorităţilor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizaţional-juridică, precum şi a cetăţenilor.

Rolul protecţiei civile în soluţionarea problemelor îl constituie formarea politicii statului în direcţia organizării măsurilor de prevenire şi coordonare a activităţii tuturor structurilor existente în stat la crearea unui sistem real în vederea protecţiei populaţiei, localităţilor şi a bunurilor materiale împotriva calamităţilor.

III. DIRECŢIILE PRIORITARE DE DEZVOLTARE  A PROTECŢIEI CIVILE

1. Dezvoltarea şi perfecţionarea bazei legislative şi normative în domeniul protecţiei civile

Conţinutul şi importanţa activităţilor în domeniul dezvoltării protecţiei civile sînt dictate de necesitatea corelării actelor normativ-legislative în domeniul protecţiei civile cu nivelul superior al relaţiilor economice şi de drept formate în stat, lichidării divergenţelor lor reciproce, în raport cu Constituţia Republicii Moldova, dezvoltării cadrului juridic al activităţii organelor de stat, precum şi a forţelor protecţiei civile.

2.Perfecţionarea structurii organizatorice a sistemului protecţiei civile

Această direcţie a dezvoltării protecţiei civile prevede perfecţionarea, în conformitate cu normele de drept ale statului, a structurii organizatorice a sistemului protecţiei civile, delimitarea strictă a atribuţiilor şi responsabilităţilor administraţiei publice şi agenţilor economici pe timp de pace şi război, precum şi excluderea dublării nejustificate a funcţiilor privind asigurarea protecţiei populaţiei, teritoriului şi bunurilor materiale.

3. Perfecţionarea sistemului de pregătire

Sistemul de pregătire constituie un sistem complex de măsuri orientate spre acumularea şi perfecţionarea cunoştinţelor în domeniul protecţiei civile a administraţiei publice, agenţilor economici şi a populaţiei. Fiecare din categoriile numite sînt instruite conform unor programe speciale care apreciază volumul şi conţinutul tematicii la protecţia civilă.

4. Asigurarea tehnico-materială şi economico-financiară a protecţiei civile

Dezvoltarea protecţiei civile urmăreşte scopul de a elabora şi a implementa în viaţă o politică fundamentată şi coordonată la nivel de stat cu privire la asigurarea tehnico-materială, economică şi financiară a protecţiei civile.

Sarcinile de bază ale politicii de stat în acest domeniu sînt unificarea şi standardizarea tehnicii speciale şi mijloacelor tehnico-materiale, asigurarea multilaterală a subdiviziunilor departamentale şi formaţiunilor nemilitarizate, crearea rezervelor de stat pentru acordarea ajutorului populaţiei în cazul declanşării situaţiilor excepţionale.

5. Asigurarea ştiinţifică a protecţiei civile

Asigurarea ştiinţifică a protecţiei civile reprezintă un complex de cercetări multilaterale ale problemelor ce ţin de organizarea asigurării protecţiei civile a statului şi presupune crearea potenţialului ştiinţific naţional, care va conjuga eforturile intelectuale ale savanţilor şi practicienilor într-un sistem integru, menit să satisfacă necesităţile asigurării protecţiei populaţiei, teritoriilor şi bunurilor materiale în cazul declanşării situaţiilor excepţionale.

Domenii ale cercetărilor ştiinţifice trebuie să devină problemele prognozării, prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale pentru asigurarea activităţii stabile a economiei naţionale.

Realizarea acestei direcţii va determina în mare măsură reuşita dezvoltării protecţiei civile şi constituirea unui nou sistem de asigurare a protecţiei populaţiei, teritoriului şi bunurilor materiale.

6. Dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul protecţiei civile

Colaborarea internaţională a Republicii Moldova în domeniul protecţiei civile reiese din politica externă a statului şi activitatea necesară a sistemului pentru asigurarea protecţiei populaţiei, teritoriului şi bunurilor materiale.

În procesul dezvoltării protecţiei civile este necesar de a ţine cont de experienţa în domeniul protecţiei civile a altor state, care trebuie ajustată la condiţiile politice şi social economice ale Republicii Moldova.

IV. MECANISMUL DE REALIZARE A DIRECŢIILOR PRINCIPALE ALE DEZVOLTĂRII PROTECŢIEI CIVILE

1. Dezvoltarea şi perfecţionarea bazei legislative şi normative în domeniul protecţiei civile

Obiectivul de bază în formarea politicii de stat în domeniul protecţiei civile este perfecţionarea bazei legislative şi normativ-juridice.

Legile adoptate şi alte documente normativ-juridice, avînd putere legislativă superioară, trebuie să asigure organizaţional funcţionarea sistemului protecţiei civile, să conţină reguli şi norme de reglare a relaţiilor economico-financiare între organele puterii de stat, administraţiei publice locale, agenţi economici şi cetăţeni în privinţa asigurării protecţiei populaţiei şi teritoriului.

Perfecţionarea bazei legislative şi normativ-juridice a protecţiei civile necesită înfăptuirea politicii unice de stat prin înfăptuirea măsurilor practice de preîntîmpinare şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale de diferite genuri, ridicarea responsabilităţii persoanelor de conducere şi cetăţenilor pentru realizarea măsurilor protecţiei civile.

Perfecţionarea bazei legislative şi normativ-juridice în domeniul protecţiei civile se va evalua prin introducerea modificărilor şi schimbărilor în actele legislative şi normative deja adoptate, precum şi prin elaborarea actelor noi, ţinînd cont de normele dreptului internaţional, în corespundere cu prevederile acordurilor şi convenţiilor la care Republica Moldova este parte.

În procesul realizării Concepţiei dezvoltării protecţiei civile este necesar de a elabora şi adopta un set de legi, care să reglementeze juridic, în conformitate cu noile relaţii politice, economice şi sociale:

bazele politicii de stat în domeniul protecţiei civile;

funcţiile interne şi externe ale forţelor protecţiei civile;

conducerea sistemului naţional de protecţie;

modul de completare a forţelor protecţiei civile;

asigurarea tehnico-materială a forţelor;

protecţia socială şi juridică a efectivului protecţiei civile.

2. Perfecţionarea structurii organizatorice a sistemului protecţiei civile

Reformarea structurii organizatorice a sistemului protecţiei civile a Republicii Moldova, organelor de conducere şi forţelor va contribui la sporirea eficacităţii măsurilor de protecţie a populaţiei, teritoriului, obiectelor economiei naţionale şi bunurilor materiale, în cazul pericolului şi declanşării situaţiilor excepţionale, gătinţa lor către acţiunile practice justificate în momentul declanşării situaţiilor excepţionale şi în timpul lichidării consecinţelor acestora.

Luînd în considerare reformele social-economice, care se desfăşoară în ultimii ani în republică, una din măsurile principale în domeniul dezvoltării protecţiei civile este demilitarizarea eşalonată a subdiviziunilor subordonate, cu trecerea la un statut special, iar aparatele de conducere ca servicii publice. Această măsură va contribui la participarea în cadrul reformei a Forţelor Armate şi va asigura protecţia socială a militarilor care îşi satisfac serviciul la momentul actual.

Protecţia civilă se organizează conform principiului administrativ-teritorial şi de producţie, cuprinzînd toate ramurile administraţiei publice şi economiei naţionale, purtînd un caracter obligatoriu.

Dirijarea sistemului protecţiei civile se efectuează de către comisiile pentru situaţii excepţionale de niveluri corespunzătoare:

la nivel republican - de către Guvernul Republicii Moldova prin Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, organul de lucru al căreia este Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale;

la nivel judeţean şi municipal - de către comisiile pentru situaţii excepţionale judeţene şi municipale prin intermediul Direcţiei protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor corespunzătoare;

la nivel de comună - de către comisiile pentru situaţii excepţionale ale primăriilor.

Conducătorii organelor centrale ramurale, organelor administraţiei publice locale, ai întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, conform funcţiilor deţinute sînt preşedinţii comisiilor pentru situaţii excepţionale în structurile respective.

În acţiunile impuse de situaţiile excepţionale documentul operativ de bază al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova este Planul protecţiei civile al Republicii Moldova.

Sistemul protecţiei civile al Republicii Moldova se construieşte reieşind din interesele securităţii naţionale şi cuprinde: sistemul organelor administraţiei publice, resursele de mobilizare, formaţiunile şi serviciile protecţiei civile.

Criteriul principal al sistemului protecţiei civile este capacitatea de acţiune în situaţii excepţionale, reieşind din esenţa, volumul şi caracterul situaţiei respective în condiţii de cheltuieli minimale pentru activitatea cotidiană.

Schimbările calitativ-structurale - constituie problema cheie în determinarea şi însuşirea scopului reformei şi dezvoltării protecţiei civile. În baza acestor schimbări se află ideea creării în perspectivă a unor formaţiuni bine pregătite şi dotate, profesionale şi reduse la număr.

Actual se preconizează crearea unei facultăţi de pregătire a ofiţerilor protecţiei civile şi Serviciul de pompieri şi salvatori pe lîngă Academia de Poliţie "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne.

Pregătirea şi reciclarea cadrelor de conducere a formaţiunilor specializate de intervenţie a Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale se desfăşoară la Centrul Republican de Instruire la Protecţia Civilă, conform programelor de instruire.

În acest scop se prevede reorganizarea Centrului Republican de Instruire la Protecţia Civilă.

Obţinerea unui sistem eficient al protecţiei civile va favoriza şi formarea unui nou model de cooperare cu economia naţională şi societatea care, prin urmare, vizează un nou nivel de relaţii în domeniul politic, economic şi juridic, specific unui stat democratic.

Restructurarea organelor de dirijare în conformitate cu Legea privind administraţia publică locală nr.186-XIV din

6 noiembrie 1998 va contribui la sporirea responsabilităţii organelor administraţiei publice locale pentru ridicarea eficacităţii complexului de măsuri ale protecţiei populaţiei şi va minimaliza cheltuielile din bugetul de stat.

Sporirea rolului administraţiei publice locale în efectuarea măsurilor de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale este impusă de practica mondială în domeniul protecţiei civile.

Perspectiva creării organelor de supraveghere, a forţelor specializate departamentale şi teritoriale bazate pe noi principii şi relaţii va spori eficienţa măsurilor de protecţie şi va reduce termenele de reacţionare la salvarea vieţii şi sănătăţii populaţiei.

Pentru atingerea acestui scop se prevede restructurarea forţelor de intervenţie, prioritar fiind considerată dotarea lor cu tehnologii, tehnică şi echipament modern pentru lărgirea posibilităţilor profesionale în efectuarea lucrărilor de salvare-deblocare în diferite situaţii excepţionale.

Realizarea perspectivelor sus-menţionate va parcurge planificat prin adoptarea programelor cu destinaţie specială şi tehnico-ştiinţifice, orientate spre prevenirea situaţiilor excepţionale şi ridicarea stabilităţii funcţionării obiectelor cu destinaţie specială în situaţiile respective. Programele vor prevedea un şir de măsuri cu caracter preventiv, care vor asigura diminuarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, cu participarea largă în elaborarea şi realizarea lor, atît a conducătorilor organelor centrale ramurale cît şi a organelor administraţiei publice locale.

În scopul perfecţionării coordonării activităţii în domeniul protecţiei civile al organelor administraţiei publice, precum şi întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de forma de proprietate, este binevenită crearea sistemului unic al Republicii Moldova de preîntîmpinare şi acţiuni în situaţii excepţionale, care va asigura o gătinţă înaltă a organelor de conducere, sistemelor de legătură şi înştiinţare, precum şi a forţelor şi mijloacelor la acţiuni comune pentru prevenirea situaţiilor excepţionale şi lichidarea consecinţelor lor.

3. Perfecţionarea sistemului de pregătire

Scopul de bază al perfecţionării şi dezvoltării sistemului de pregătire la protecţia civilă este crearea corpului de conducere apt să asigure o gătinţă profesional înaltă, precum şi realizarea eficientă a sarcinilor ce îi revin. Sistemul de pregătire la protecţia civilă se cere a fi armonios integrat în sistemul de învăţămînt şi pregătire din republică. El include şi pregătirea comisiilor pentru situaţii excepţionale, organelor administraţiei publice, forţelor departamentale, formaţiunilor teritoriale şi benevole ale protecţiei civile şi populaţiei.

Prioritar în sistemul de pregătire la protecţia civilă este principiul orientării practice, bazate pe opţiunile teoretice şi ştiinţifice în acest domeniu.

Întru atingerea scopurilor şi priorităţilor pregătirii la protecţia civilă se consideră binevenită folosirea potenţialului instituţiilor de învăţămînt de stat şi departamentale.

În instituţiile de învăţămînt, indiferent de profil, tipul de proprietate şi forma organizaţional-juridică, se va perfecţiona instruirea elevilor şi studenţilor prin modificarea şi optimizarea programelor cursului "Protecţia civilă", luînd în considerare pericolul în creştere pentru sănătatea şi viaţa generaţiei în creştere nu numai în situaţii excepţionale, ci şi în viaţa de toate zilele.

Pentru pregătirea organelor administraţiei publice la protecţia civilă este actuală folosirea posibilităţilor Academiei de Administrare Publică pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, introducînd un curs special de protecţie civilă în programul ei de studii. La realizarea programului sus-menţionat Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale va contribui prin antrenarea specialiştilor în domeniul respectiv.

Pot fi folosite şi posibilităţile centrelor de instruire la protecţia civilă din ţările cu care Republica Moldova are relaţii de colaborare.

Totodată, se prevede pregătirea şi reciclarea unor categorii de specialişti în instituţiile din alte ţări.

Procesul de reciclare a cadrelor incluse în organele de dirijare şi formaţiunile protecţiei civile departamentale va fi efectuat conform unor programe speciale coordonate cu Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale în bazele instituţiilor de reciclare ale ministerelor şi departamentelor, incluzînd elemente de antrenamente. Pregătirea formaţiunilor protecţiei civile teritoriale şi benevole va fi efectuată la centrele zonale de pregătire ale Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale.

Principiile de bază privind pregătirea populaţiei la protecţia civilă vor fi realizate prin diferite forme şi metode cu folosirea largă a posibilităţilor mass-media.

Propagarea cunoştinţelor în domeniul protecţiei civile va fi realizată de către Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, alte organe de conducere, în comun cu asociaţiile obşteşti care activează în domeniul protecţiei şi salvării populaţiei.

4. Asigurarea tehnico-materială şi economico-financiară a protecţiei civile

Unul din momentele cheie a reformei sistemului protecţiei civile este perfecţionarea bazei tehnico-materiale.

Păstrînd capacitatea de desfăşurare mobilizatoare a organelor de conducere şi a formaţiunilor, precum şi de îndeplinire a misiunilor atribuite protecţiei civile în condiţiile situaţiilor excepţionale, asigurarea tehnico-materială se va efectua în următoarele direcţii:

asigurarea specială care prevede prezenţa tehnicii speciale şi echipamentului (aşa cum ar fi maşinile de pompieri, echipamentul pentru lucrări sub apă, aparataj special de lucru în condiţii nocive etc.);

asigurarea tehnică care prevede dotarea tehnicii multifuncţionale;

asigurarea logistică care prevede dotarea cu tehnologii, echipament şi bunuri materiale, predestinate pentru menţinerea vieţii şi activităţii în diferite situaţii excepţionale, construcţia şi întreţinerea clădirilor şi edificiilor.

Căile prioritare de asigurare tehnico-materială aparţin antrenării maximale a posibilităţilor agenţilor economici autohtoni în producerea tehnicii speciale, multifuncţionale şi a componentelor asigurării logistice.

Finanţarea măsurilor cu privire la lichidarea situaţiilor excepţionale se va efectua din contul mijloacelor organizaţiilor situate în raioanele calamităţilor, bugetelor respective, fondurilor de asigurare şi altor surse.

În cazul lipsei sau insuficienţei mijloacelor menţionate pentru lichidarea situaţiilor excepţionale se vor atrage mijloace din bugetul republican.

O deosebită atenţie se acordă creării fondurilor protecţiei civile la nivel republican şi local, în deosebi în raioanele cu un risc înalt de declanşare a situaţiilor excepţionale.

La finanţarea măsurilor cu privire la dezvoltarea bazei tehnico-materiale ale formaţiunilor de salvare-deblocare ale Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, va contribui şi acumularea mijloacelor financiare în urma prestării serviciilor cu plată, amenzilor pentru încălcarea legislaţiei în domeniul protecţiei civile, amenzilor pentru încălcările de licenţiere, mijloacele financiare obţinute în urma asigurării obligatorie a localităţilor, obiectelor cu risc înalt şi altele.

Finanţarea măsurilor pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale de către agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, pe baza contractelor încheiate cu autorităţile publice.

5. Asigurarea ştiinţifică a protecţiei civile

Dezvoltarea şi perfecţionarea protecţiei civile, funcţionarea ei stabilă şi eficientă este posibilă prin implicarea activă a ştiinţei, care poate şi trebuie să aprecieze strategia dezvoltării sistemului de protecţie a populaţiei şi economiei naţionale în situaţii excepţionale. Numai baza ştiinţifică poate să asigure un caracter dinamic de dezvoltare a protecţiei civile. Sînt necesare noi metode pentru elaborarea regulilor de comportare în situaţii excepţionale, pentru crearea unei culturi înalte în activitatea vitală cotidiană.

Direcţiile prioritare a cercetărilor ştiinţifice în domeniul protecţiei civile sînt:

cercetările teoretice cu implicarea în practica de dirijare a protecţiei civile, care vor asigura o nouă calitate de management a teritoriului şi politicii statale pentru protecţia populaţiei în situaţii excepţionale;

cercetările în domeniul programelor de protecţie a localităţilor contra proceselor geologice periculoase şi inundaţiilor;

elaborarea modalităţilor noi de finanţare a cercetărilor ştiinţifice;

introducerea modificărilor în baza datelor ştiinţifico-practice.

Pentru executarea acestor direcţii de activitate este necesară elaborarea unui program de stat de asigurare ştiinţifică a protecţiei civile. Baza de dezvoltare a cercetărilor ştiinţifice în domeniul protecţiei civile se elaborează în coordonare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi instituţiile ramurale.

6. Dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul protecţiei civile

Colaborarea Republicii Moldova cu alte ţări şi organizaţii internaţionale în domeniul protecţiei civile reiese din politica externă a ţării şi activitatea necesară a sistemului pentru protecţia civilă.

Colaborarea internaţională în domeniul protecţiei civile se va efectua în conformitate cu acordurile internaţionale şi bilaterale în scopul asigurării securităţii generale şi regionale.

Colaborarea internaţională în domeniul protecţiei civile este orientată spre:

realizarea politicii unice în domeniul prognozării, prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

participarea la proiectele internaţionale cu privire la protecţia civilă;

schimbul liber privind realizările tehnico-ştiinţifice în domeniul protecţiei civile;

schimbul de experenţă în vederea organizării şi conducerii protecţiei civile;

acordarea ajutorului umanitar şi altui ajutor victimelor consecinţelor situaţiilor excepţionale;

atragerea reciprocă a forţelor protecţiei civile la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale pe baza acordurilor internaţionale şi cererilor reciproce;

pregătirea specialiştilor în domeniul protecţiei civile în instituţiile superioare de învăţămînt.

V. ETAPELE DEZVOLTĂRII PROTECŢIEI CIVILE

Obiectivele de bază ale dezvoltării protecţiei civile vor fi realizate treptat şi vor include două etape:

Etapa I (2000-2002):

elaborarea şi adoptarea actelor legislative şi normative în domeniul protecţiei civile;

elaborarea şi adoptarea Planului de stat al dezvoltării protecţiei civile, precizarea direcţiilor prioritare ale politicii tehnico-materiale şi economico-financiare în asigurarea protecţiei populaţiei, teritoriului şi bunurilor materiale;

determinarea şi asigurarea nivelului garant al cheltuielilor pentru dezvoltarea protecţiei civile;

aducerea structurilor organizaţionale ale organelor de conducere şi forţelor protecţiei civile, a sistemelor lor de pregătire, de completare şi operative în conformitate cu cerinţele noi privind destinaţia, componenţa, starea şi efectivul infrastructurii protecţiei civile;

desfăşurarea acţiunilor de primă necesitate pentru crearea şi acumularea resurselor materiale şi formarea infrastructurii protecţiei civile.

Etapa a II-a (2003-2006):

finalizarea constituirii sistemului de pregătire a cadrelor protecţiei civile în instituţiile de învăţămînt din ţară, precum şi peste hotarele ei;

crearea unor elemente noi şi perfecţionarea celor existente în cadrul sistemului naţional de învăţămînt şi de pregătire a cadrelor protecţiei civile;

lansarea procesului de reînzestrare cu tehnică specială şi de intervenţie calitativ nouă;

definitivarea sistemului unic de pregătire în cadrul protecţiei civile;

demilitarizarea eşalonată a subdiviziunilor subordonate cu trecerea la un statut special;

încheierea creării tuturor elementelor sistemului naţional de asigurare a protecţiei populaţiei, teritoriului şi bunurilor materiale.