În scopul reducerii şi eliminării impactului poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, implementării prevederilor Convenţiei de la Stockholm şi creării unui sistem eficient de securitate chimică, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Strategia Naţională cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi, conform anexei nr.1;

Planul Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, conform anexei nr.2.

2. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Ministerul Sănătăţii vor conlucra cu organismele internaţionale şi ţările donatoare de asistenţă tehnică în scopul armonizării politicii în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei şi obţinerii suportului tehnic şi financiar pentru realizarea prevederilor Strategiei şi Planului nominalizate.  

3. Ministerele, departamentele, autorităţile administraţiei publice şi instituţiile implicate vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea în termen a acţiunilor planificate şi vor prezenta anual, în modul stabilit, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale informaţia privind realizarea Strategiei şi Planului nominalizate.  

4. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale este responsabil de implementare şi control, atribuindu-i-se funcţia de coordonator pentru realizarea Strategiei şi Planului, sistematizarea informaţiei şi prezentarea anuală a informaţiei sintetizate Guvernului.

Prim-ministru                                                         Vasile TARLEV

Contrasemnează:

Prim-viceprim-ministru                  Vasile Iovv

Ministrul economiei           Marian Lupu

Ministrul ecologiei

şi resurselor naturale                   Constantin Mihailescu  

Chişinău, 20 octombrie 2004.

Nr. 1155.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr. 1155

din 20 octombrie 2004

STRATEGIA NAŢIONALĂ

cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor

organici persistenţi

Introducere

La Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, iunie 1992) şi Summitul Mondial pentru Dezvoltarea Durabilă (Johannesburg, august -  septembrie 2002) s-a acordat o atenţie deosebită securităţii utilizării substanţelor chimice cu pericol sporit. Direcţiile de bază de colaborare internaţională şi angajamentele ţărilor în domeniul controlului utilizării substanţelor chimice periculoase, considerate ca poluanţi organici persistenţi (POP), reducerii emisiilor şi eliminării acestor substanţe sînt determinate de Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, Protocolul de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi al Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi şi Convenţia de la Basel privind controlul transportării transfrontaliere a deşeurilor periculoase şi eliminării acestora.

În conformitate cu prevederile acestor tratate internaţionale, sînt considerate poluanţi organici persistenţi substanţele chimice care:

au caracteristici toxice;

sînt persistente;

au capacitatea de bioacumulare;

pot fi uşor transportate în atmosferă pe distanţe mari şi se depun departe de locul de emisie;

pot periclita sănătatea umană şi mediul înconjurător, fie aproape sau departe de sursele lor.

Cei mai periculoşi poluanţi organici persistenţi sînt consideraţi: aldrina, clordanul, DDT (1,1,1 - tricloro-2,2-bis(4-clorofenil)etan), dieldrina, endrina, heptaclorul, hexaclorobenzenul, mirexul, toxafenul, bifenilii policloruraţi (PCB), dioxinele şi furanii, hexaclorociclohexanul, hexabromobifenilul, hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) şi clordeconul.

Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţa de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional (Rotterdam, 10 septembrie 1998) prevede procedurile de interzicere sau restricţionare a substanţelor chimice în domeniul comerţului internaţional, printre care sînt incluşi şi poluanţii organici persistenţi.

Planul de acţiuni adoptat de Summitul Mondial pentru Dezvoltarea Durabilă  (Johannesburg, 2002) prevede interzicerea, începînd cu 2020, a utilizării substanţelor chimice periculoase pentru sănătatea umană şi mediul înconjurător.

Republica Moldova, ca parte a Convenţiei de la Stockholm, Convenţiei de la Basel şi Protocolului de la Aarhus, şi-a asumat responsabilitatea de a promova o politică fermă în domeniul identificării şi gestionării inofensive a substanţelor chimice periculoase, considerate de aceste tratate internaţionale ca poluanţi organici persistenţi.

Prezenta Strategie Naţională cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi este elaborată în scopul coordonării acţiunilor pentru prevenirea impactului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător a substanţelor chimice periculoase, considerate ca poluanţi organici persistenţi, în cadrul realizării politicii de stat pentru dezvoltarea durabilă şi securitatea ecologică a ţării.      

                                                                                    

I. Obiectivul Strategiei

Obiectivul prezentei Strategii este reducerea impactului POP asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane.

Acest obiectiv va fi atins prin estimarea situaţiei din Moldova privind impactul poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi sănătăţii, direcţionarea politicii de stat în domeniul controlului, reducerii sau eliminării evacuărilor, emisiilor şi pierderilor poluanţilor organici persistenţi, onorarea obligaţiunilor ţării care rezultă din semnarea Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, iunie 1992), ratificarea Protocolului de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi (Aarhus, Danemarca, 24 iunie 1998), ratificarea  Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi (Stockholm, 23 mai 2001), aderarea la Convenţia de la Basel privind controlul transportării transfrontaliere a deşeurilor periculoase şi eliminării acestora (Basel, 22 martie 1989).

II. Evaluarea situaţiei ecologice privitor la POP în Republica Moldova

În Republica Moldova poluarea mediului înconjurător cu POP şi impactul ecologic al acestora asupra sănătăţii populaţiei sînt studiate insuficient. Nu există un sistem complex unic de evidenţă a emisiilor POP la nivel ramural şi local, de inventariere a stocurilor existente, de cercetări ştiinţifice şi investigaţii practice sistematice în domeniu.

Utilizarea nechibzuită a pesticidelor în anii 1970-1990 în agricultură a condus la poluarea solurilor, resurselor acvatice, plantelor agricole şi tehnice care, în consecinţă, au dăunat sănătăţii omului, iar decalajul dintre volumele de pesticide introduse în ţară şi cele utilizate în agricultură a condus la acumularea în gospodării a unor cantităţi mari de pesticide  inutilizabile şi interzise.

În scopul soluţionării problemei privind neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise, în 1978 pe terenurile com. Cişmichioi (U.T.A. Găgăuzia) s-a construit un poligon pentru înhumarea pesticidelor inutilizabile şi interzise. Pe parcurs de 10 ani (1978-1988) au fost înhumate 3,94 mii tone de pesticide, inclusiv 654,1 t de DDT: DDT tehnic (75%) - 130,1 t; DDT (5,5%)-187,7t; DDT(30%)- 318,9 t; DDT(15%)- 3,1 t; pasta DDT - 14,3 t.

În urma prospecţiunilor şi analizelor probelor de sol şi apelor subterane s-a constatat că actualmente nu are loc poluarea mediului cu pesticide de la poligonul Cişmichioi şi acesta nu conţine substanţe radioactive. Totodată, ţinînd cont de eventuala pierdere a etanşeităţii stratului protector al poligonului, este necesar de efectuat monitorizarea situaţiei ecologice în zona de amplasare a acestuia.

În ultimii ani utilizarea pesticidelor în agricultură s-a redus esenţial şi, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a constituit în anul 2000 - 2,8 mii tone, în anul 2001 - 2,7 mii tone, în anul 2002 - 2,4 mii tone, în anul 2003 - 2,7 mii tone.

Totodată, problema ce ţine de poluarea mediului cu pesticide rămîne acută. În urma inventarierilor efectuate s-a constatat că la sfîrşitul anului 2003 în depozitele care nu corespund cerinţelor legislaţiei ecologice se aflau stocate 1792,63 tone de pesticide inutilizabile şi interzise, care prezintă un pericol considerabil pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei.

Situaţia privind poluarea mediului cu bifenili policloruraţi  în republică este examinată insuficient. Nu există o evidenţă veridică şi sistematizată  privitor la avariile şi consecinţele poluării mediului cu PCB sau la alte situaţii cu impact negativ. Moldova nu dispune de capacităţi de producere a materialelor cu conţinut PCB sau de utilaj înzestrat cu PCB, iar toate necesităţile economiei se acoperă prin importul acestora din alte ţări. Actualmente în sectorul de generare, transportare şi distribuţie a energiei electrice funcţionează peste 100 mii de instalaţii de putere, inclusiv circa 2000 de transformatoare cu încărcătura totală de circa 46 mii tone uleiuri, iar pierderile anuale ale uleiului din aceste echipamente constituie 9,5 - 10 tone. Pe teritoriile diferitelor întreprinderi, de asemenea, sînt stocate zeci de mii de condensatoare uzate în care se conţin sute de tone de PCB.

Nu există un sistem determinat de examinare şi evaluare a situaţiei privitor la poluarea mediului cu dioxine şi furani şi hidrocarburi aromatice policiclice (PAH). În condiţiile Moldovei sursele principale de poluare cu dioxine, furani şi PAH sînt instalaţiile de producere a energiei, încălzirea rezidenţială, unităţile de transport, incinerarea gunoiului. Principalul poluant al aerului atmosferic cu dioxine, furani şi PAH este transportul. În conformitate cu datele cercetărilor efectuate în ultimii ani în zonele adiacente traseelor auto, s-a constatat o poluare majoră a plantelor şi solului cu poluanţi organici persistenţi şi metale grele. Totodată, actualmente nu se efectuează cercetări ştiinţifice suficiente şi un control ecologic complex asupra impactului transportului auto.

În baza celor expuse urmează concluzia că în Republica Moldova nu există un sistem unic de control de stat şi monitoring asupra POP, nu se elaborează măsuri ample, complexe de diminuare a impactului acestora asupra componentelor mediului şi sănătăţii umane, fără de care este imposibilă dezvoltarea durabilă a societăţii.

III. Direcţiile prioritare ale politicii de stat şi acţiunile strategice în domeniul

reducerii şi eliminării POP

În scopul reducerii impactului poluanţilor organici persistenţi asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei, prezenta Strategie prevede următoarele direcţii prioritare ale politicii de stat în domeniu:

evaluarea eficacităţii şi perfecţionarea cadrului legislativ-normativ în domeniul gestionării inofensive a substanţelor chimice toxice;

identificarea şi evaluarea surselor primare şi secundare de emisie a POP şi a altor substanţe chimice toxice care pot fi incluse în lista POP; evaluarea efectelor nocive a acestor surse de POP asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător şi elaborarea planurilor de acţiuni pentru prevenirea acestor efecte;

elaborarea şi implementarea programelor de cercetare-dezvoltare şi monitorizare a POP în sectoarele economiei naţionale;

elaborarea şi implementarea programelor de instruire, sensibilizare şi educaţie pentru diferite categorii de populaţie privind POP şi efectele lor asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane;

participarea activă a publicului la abordarea şi soluţionarea problemelor ce ţin de POP;

elaborarea planurilor de implementare a tratatelor internaţionale în domeniul POP;

coordonarea activităţilor naţionale cu ţările dezvoltate şi organismele internaţionale, părţi la tratatele internaţionale, în scopul facilitării schimbului de informaţii şi tehnologii, atragerii mijloacelor financiare pentru reducerea impactului POP.

Se preconizează următoarele acţiuni pentru prevenirea impactului POP asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător:        

Acţiuni de scurtă durată (2004 - 2010)

1. Evaluarea eficacităţii şi perfecţionarea actelor legislative în domeniul gestionării inofensive a substanţelor chimice toxice, ajustarea lor la cele europene.

2. Evaluarea eficacităţii şi consolidarea potenţialului instituţional în domeniul gestionării substanţelor chimice toxice  în scopul reglementării justificate a lor, inclusiv prin delimitarea clară a competenţelor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi ale agenţilor economici.

3. Perfecţionarea actelor normative, mecanismelor economice şi criteriilor de apreciere în scopul:

eliminării/restricţionării producerii, importului, exportului, comercializării, utilizării şi depozitării POP;

stabilirii valorilor limită ale emisiilor POP pentru sursele de poluare a mediului înconjurător;

normării conţinutului POP în componentele mediului, emisiilor şi evacuărilor surselor de poluare, articolelor industriale, produselor agroalimentare şi stocurilor de deşeuri care conţin sau sînt contaminate cu POP.

4. Elaborarea regulamentelor cu privire la înlocuirea poluanţilor organici persistenţi uzaţi cu substanţe chimice alternative ecologic inofensive.

5. Completarea Registrului Naţional al substanţelor chimice potenţial toxice în conformitate  cu stipulaţiile tratatelor internaţionale în domeniul poluanţilor organici persistenţi.

6. Inventarierea surselor primare şi secundare de poluare a mediului înconjurător cu POP şi elaborarea măsurilor de îmbunătăţire a gestionării resurselor primare şi de eliminare a resurselor secundare.

7. Elaborarea programelor ramurale şi a mecanismelor de încurajare pentru implementarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu în scopul reducerii şi eliminării POP.

8. Elaborarea programelor bilaterale de colaborare moldo-rom\x01+nă, moldo-ucraineană şi constituirea grupurilor de lucru pentru realizarea acestor programe în scopul reducerii emisiilor POP şi a altor substanţe toxice.

9. Aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţa de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional şi desemnarea autorităţii naţionale pentru implementarea acestei Convenţii.

10. Elaborarea programelor, planurilor naţionale şi a mecanismelor de implementare a Convenţiei de la Basel privind controlul transportării transfrontaliere a deşeurilor periculoase şi eliminării acestora, Convenţiei de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţa de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional şi Protocolului de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi al Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi.

Acţiuni de lungă durată

1. Implementarea unui sistem de control (monitoring) asupra  conţinutului de poluanţi organici persistenţi în componentele mediului, cu determinarea concentraţiilor maximum admisibile.

2. Monitorizarea contaminării cu poluanţi organici persistenţi a produselor agricole şi alimentare.

3. Efectuarea investigaţiilor ştiinţifice în următoarele direcţii ale domeniului:

determinarea criteriilor, indicilor şi metodelor de apreciere a nivelului de poluare a elementelor mediului cu POP;

sursele de poluare şi metodele de evacuare a POP;

prezenţa, nivelul şi tendinţele de modificare a POP în organismul omului şi în mediul înconjurător, efectele asupra sănătăţii;

impactul asupra agriculturii, inclusiv acvaculturii şi silviculturii;

impactul asupra biotei;

aspectele economice în contextul dezvoltării durabile.

4. Implementarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu în scopul prevenirii impactului POP asupra mediului şi sănătăţii omului.

5. Inventarierea şi cartarea terenurilor contaminate, elaborarea metodelor şi a complexelor de măsuri pentru decontaminarea acestora.

6. Implementarea unui sistem de monitorizare şi control permanent asupra transformatoarelor, condensatoarelor şi altor utilaje înzestrate cu bifenili policloruraţi şi asupra gestionării stocurilor şi deşeurilor cu conţinut de bifenili policloruraţi din ramura de producere şi transportare a energiei electrice, de producere şi folosire a schimbătoarelor de căldură, sistemelor hidraulice şi altor instalaţii tehnice.

7. Monitorizarea situaţiei în zona de amplasare a poligonului de înhumare a deşeurilor de pesticide din com. Cişmichioi (U.T.A. Găgăuzia) în scopul prevenirii poluării mediului înconjurător.

8. Elaborarea şi implementarea programelor:

educaţionale şi de sensibilizare a publicului, în special pentru femei, copii şi alte categorii de populaţie, referitor la poluanţii organici persistenţi şi la efectele lor asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător;

de sensibilizare a responsabililor publici şi a factorilor de decizie asupra poluanţilor organici persistenţi;

de instruire a fermierilor cu privire la cerinţele speciale  de protecţie a mediului înconjurător şi sănătăţii omului la folosirea pesticidelor şi fertilizanţilor;

de instruire a funcţionarilor, oamenilor de ştiinţă, profesorilor, personalului tehnic şi de conducere în domeniul gestionării POP.

9. Asigurarea participării publicului la abordarea problemelor ce ţin de poluanţii organici persistenţi şi la elaborarea soluţiilor adecvate.

10. Facilitarea schimbului de informaţii şi tehnologii cu părţile tratatelor internaţionale, ţările dezvoltate şi organismele internaţionale în scopul obţinerii serviciilor de proiectare şi inginerie,  echipament şi/sau mijloace financiare pentru reducerea şi eliminarea POP.

11. Promovarea şi facilitarea de către autorităţile administraţiei publice centrale de resort a schimbului de informaţii necesar pentru:

reducerea sau eliminarea producerii, comercializării, utilizării şi evacuării POP;

găsirea unor soluţii de înlocuire pentru POP, furnizarea de informaţii asupra riscurilor reprezentate de aceste substanţe;

furnizarea informaţiilor despre experienţa acumulată la nivel naţional şi internaţional în domeniul elaborării şi implementării programelor de informare, educaţie, de sensibilizare şi instruire în domeniul gestionării POP.

12. Crearea de către autorităţile centrale de resort a centrelor de difuzare la nivel naţional şi local a informaţiilor despre POP şi soluţiile de reducere şi eliminare a acestora.

    

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr. 1155

din  20 octombrie  2004

PLANUL NAŢIONAL

de implementare  a Convenţiei de la Stockholm

privind  poluanţii organici persistenţi

Problemele abordate în Convenţia de la Stockholm sînt prioritare pentru Moldova şi pot impulsiona modernizarea sistemului existent de management al substanţelor chimice, prin gestionarea adecvată a substanţelor periculoase toxice, persistente şi bioacumulative în toate domeniile activităţii umane. Minimizarea şi eliminarea totală a impactului Poluanţilor Organici Persistenţi (POP) asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane este parte integrantă a politicii naţionale în domeniul mediului. Managementul ecologic sigur al substanţelor chimice este un element important al politicii interne care contribuie la creşterea bunăstării ţării, dezvoltarea durabilă a societăţii şi reducerea sărăciei. În particular, gestionarea adecvată a pesticidelor POP şi a altor substanţe chimice utilizate în agricultură este considerată o condiţie importantă pentru promovarea produselor agricole ecologice din Moldova pe pieţele internaţionale.

Politica naţională în domeniul substanţelor chimice optează pentru o abordare treptată, în baza unor planuri de implementare amănunţite pentru fiecare domeniu identificat. Politica are două obiective cheie:

reducerea şi eliminarea din mediu a POP care provin, cu preponderenţă, din activitatea  umană, sînt persistente şi au capacităţi de bioacumulare;

managementul altor substanţe chimice toxice, pe parcursul întregului ciclu al vieţii lor, în scopul excluderii, prevenirii şi minimizării pătrunderii lor în mediu.

Scopul general al politicii naţionale în domeniul respectiv constă în minimizarea impactului POP asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane, prin implementarea unui sistem de gestiune care va servi drept bază şi model operaţional pentru extinderea şi dezvoltarea continuă a sistemului de management ecologic al substanţelor chimice în Moldova.

SCOPUL PREZENTULUI PLAN

Prezentul Plan are drept scop asigurarea respectării obligaţiunilor pe care şi le-a asumat Moldova prin aderarea la Convenţia de la Stockholm, precum şi reducerea şi eliminarea riscurilor pentru sănătate, mediu si dezvoltare, asociate cu expunerea (în trecut, prezent sau viitor) la acţiunea POP. Moldova intenţionează să folosească toate instrumentele disponibile pentru a preveni, reduce şi elimina emisiile şi stocurile celor doisprezece POP. Instrumentele respective includ mecanisme de reglementare, de remediere, monitorizare, control şi cercetare.

Priorităţile naţionale în domeniul Poluanţilor Organici Persistenţi

Identificarea priorităţilor este un element obligatoriu al oricărui proces de planificare. Stabilirea priorităţilor prezentului Plan s-a desfăşurat în cîteva etape, după cum urmează: definirea metodologiei, selectarea criteriilor, consultarea ONG-urilor si a altor părţi interesate, validarea priorităţilor identificate şi transformarea domeniilor prioritare în obiective ale Planului. În discuţiile asupra problemelor critice şi măsurilor care se impun întru implementarea Convenţiei de la Stockholm şi elaborarea prezentului Plan au fost antrenate instituţiile şi organizaţiile interesate.

Pentru a departaja priorităţile în domeniul POP au fost selectate următoarele grupe de criterii: beneficii directe pentru sănătatea publică şi starea mediului, precum si beneficii sociale şi economice; importanţa problemei la diferite niveluri (internaţional, naţional, local); perceperea problemei de către diferite părţi interesate (comunitatea internaţională, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, ONG-urile, cercurile largi ale opiniei publice, agenţii economici); disponibilitatea resurselor la nivel naţional (tehnologii, infrastructură, personal, aspectele financiare). Cerinţele Convenţiei au fost evaluate conform criteriilor selectate, fiind identificate domeniile prioritare pe termen scurt, deosebit de importante pentru Moldova:

1. Gestionarea sigură, eficientă si ecologic inofensivă a stocurilor (pesticide şi bifenili policloruraţi (PCB)) şi deşeurilor (toţi compuşii sînt reglementaţi de Convenţie) în scopul reducerii şi eliminării emisiilor

Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi normativ de gestionare a pesticidelor inutilizabile şi interzise, susţinută prin elaborarea şi aplicarea unor ghiduri şi instrucţiuni.

Stabilirea unor stimulente pentru comunităţile rurale care ar avea cele mai bune rezultate în gestionarea stocurilor de pesticide.

Delimitarea clară a responsabilităţilor instituţiilor implicate în controlul substanţelor chimice.

Identificarea unor măsuri urgente cu cost redus pentru micşorarea emisiilor de la stocurile existente (pesticide şi PCB), îmbunătăţirea capacităţii de colectare, transportare şi stocare în condiţii sigure a pesticidelor inutilizabile şi interzise, reambalarea şi depozitarea centralizată, urmată de eliminarea lor definitivă.

2. Elaborarea si implementarea strategiei de identificare a stocurilor, deşeurilor şi produselor cu conţinut de POP

Aprofundarea inventarierii stocurilor şi deşeurilor de pesticide organice persistente, în scopul estimării riscului pe care îl reprezintă acestea.

Aprofundarea inventarierii stocurilor şi deşeurilor PCB, în scopul stabilirii cantităţii lor şi identificării focarelor.

3. Elaborarea măsurilor de identificare şi remediere a zonelor contaminate

Sporirea capacităţii de monitorizare şi cercetare a conţinutului POP în componentele mediului (sol, apă, organismele vii).

Elaborarea unui ghid pentru identificarea zonelor contaminate, care va include evaluarea rapidă a zonelor, identificarea riscurilor de mediu, metodele de prelevare a probelor şi analizelor.

Implementarea unui proiect-pilot de identificare a zonelor contaminate, testarea ghidului de identificare şi, în caz de succes, crearea condiţiilor pentru extinderea lui la scară naţională.

Evaluarea fezabilităţii, acceptării pe plan local şi accesibilităţii măsurilor de remediere.

4. Promovarea informării, conştientizării şi educării populaţiei

Asigurarea informării populaţiei, elaborarea unor programe speciale de educare şi conştientizare, stabilirea unor mecanisme participative pentru cercurile largi ale opiniei publice, implicarea agenţilor economici şi a utilizatorilor, stabilirea unor mecanisme adecvate de răspîndire a informaţiei.

5. Stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi monitorizare

Elaborarea unor programe de cercetare-dezvoltare şi monitorizare pornind de la necesităţile  reale în domeniul POP.

Perfecţionarea cadrului instituţional şi a capacitaţilor tehnice de monitorizare a POP şi monitorizarea surselor prioritare de emisii.

Monitorizarea reducerii emisiilor ca indicator al implementării prezentului Plan.

Prezentul Plan conţine măsuri de scurtă durată, incluse în Tabelul acţiunilor de implementare a Convenţiei, în timp ce alte cerinţe ale Convenţiei de la Stockholm vor fi luate în considerare într-o perspectivă de durată medie şi lungă, după evaluarea rezultatelor implementării şi actualizării prezentului document.

Tabelul acţiunilor

de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi

4HG1155A.rtf