ID intern unic: 298757
Версия на русском
Republica Moldova
din 07.10.2002
şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020 (se anexează).
2. Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin", în comun cu ministerele şi departamentele de resort şi autorităţile administraţiei publice locale, va întreprinde măsurile necesare întru realizarea prevederilor programului sus-aprobat.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Dmitrii Todoroglo
Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi
Chişinău, 7 octombrie 2002.
Nr. 1313.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1313
din 7 octombrie 2002
Programul
de restabilire şi dezvoltare a viticulturii
şi vinificaţiei în anii 2002-2020
1. Introducere
Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020 (în continuare - Programul) are ca scop principal restabilirea şi crearea unei ramuri performante de producere a produselor viti-vinicole de calitate superioară, competitive pe pieţele de desfacere şi cu eficienţă economică sporită.
Principiile fundamentale, puse la baza elaborării Programului, precum şi ale dimensionării tuturor elementelor componente ale acestui sector economic sînt:
- prioritatea producţiei viti-vinicole ca sursă importantă de produse pentru export şi de mijloace băneşti pentru formarea bugetului de stat şi rezervelor valutare, precum şi ca ramură, care asigură securitatea economică a ţării;
- valorificarea raţională a resurselor agroecologice, îndeosebi a terenurilor în pantă puţin favorabile pentru alte culturi agricole, a resurselor financiare, precum şi a potenţialului existent de producere şi uman din viticultură şi vinificaţie, a infrastructurii corespunzătoare, a realizărilor tehnicii şi ştiinţei în acest domeniu;
- restabilirea bazei pepinieristice viticole;
- asigurarea dezvoltării stabile şi eficiente a tuturor verigilor din sectorul viti-vinicol şi a relaţiilor echilibrate între ele, ţinînd cont de interesele comune, conjunctură, posibilităţile pieţei interne şi accesul la pieţele externe;
- diversificarea sortimentelor de struguri şi produse vinicole, modernizarea tehnologiilor, bazei de producţie şi infrastructurii din viticultură şi vinificaţie în scopul sporirii productivităţii, calităţii şi competitivităţii produselor viti-vinicole, precum şi al reducerii costurilor la o unitate de produs;
- perfecţionarea politicii fiscale şi de creditare;
- perfecţionarea tuturor formelor existente de organizare a producţiei prin promovarea cooperării şi integrării acestora, precum şi a dirijării activităţii acestei ramuri în ansamblu şi pe plan local.
2. Pieţele de desfacere a produselor viti-vinicole
Realizarea obiectivelor şi prevederilor preconizate în Program depinde în cea mai mare măsură de starea şi posibilităţile pieţelor de comercializare a produselor viti-vinicole.
Spre deosebire de alte ţări mari producătoare de struguri şi vinuri, Moldova comercializează pe piaţa internă doar 10-15 la sută din volumul total al acestor produse destinate comercializării, cea mai mare parte fiind destinate exportului. O asemenea situaţie impune acordarea unei atenţii deosebite comercializării produselor viti-vinicole prin export.
Barierele vamale şi alte măsuri protecţioniste, aplicate de ţările importatoare, preţul de cost ridicat şi producerea unor cantităţi mici de vinuri de calitate superioară, competitive pe pieţele de desfacere, precum şi alte cauze de ordin economico-organizatoric împiedică asigurarea condiţiilor necesare pentru un export masiv şi stabil al produselor viti-vinicole.
În condiţiile economiei de piaţă şi extinderii relaţiilor comerciale interstatale, marii producători de vin ne pot limita acţiunile şi pe pieţele noastre tradiţionale din C.S.I.
Luînd în considerare situaţia creată şi conform evaluărilor de perspectivă, pieţele de bază pentru exportul produselor vinicole la etapa actuală şi în viitorul apropiat vor fi ţările C.S.I., îndeosebi Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Kazahstan (70-80 la sută), ţările Europei şi Americii - 10-15 la sută.
În scopul extinderii şi stabilizării exportului de vinuri indigene, este necesară aplicarea unui set de măsuri, inclusiv:
- ameliorarea calităţii şi sporirea competitivităţii produselor vinicole, reducerea cheltuielilor de producere pe baza modernizării şi retehnologizării producţiei, îmbunătăţirii şi diversificării sortimentelor de struguri şi produselor vinicole etc.;
- acordarea unor facilităţi fiscale pentru stimularea activităţii de export a produselor vinicole;
- participarea activă la expoziţiile şi concursurile internaţionale şi naţionale de vinuri;
- organizarea centrelor de marketing şi caselor de comerţ în ţările cu care avem relaţii comerciale în acest domeniu sau acolo unde asemenea relaţii au perspective de dezvoltare;
- intensificarea controlului calităţii produselor vinicole exportate, precum şi combaterea contrafacerii acestora.
3. Starea actuală a sectorului viti-vinicol
Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimatice favorabile pentru dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei şi a obţinut rezultate remarcabile în perioada postbelică. Cel mai înalt nivel de dezvoltare a sectorului viti-vinicol a fost atins în prima jumătate a anilor optzeci ai secolului trecut, cînd suprafaţa viilor în gospodăriile producătoare de struguri-marfă era de 220 mii ha, recolta medie de struguri - circa 6,3 t/ha, iar recolta globală - 1150 mii t. Aceste schimbări pozitive au fost posibile datorită reconstruirii plantaţiilor şi sortimentului prin înlocuirea soiurilor de hibrizi direct producători, perfecţionarea tehnologiilor de producere, precum şi creării bazei pepinieristice, care în acea perioadă producea anual peste 32 mil. viţe altoite. Viticultura s-a plasat atunci pe primul loc, fiind cea mai profitabilă printre culturile agricole principale din ţară.
Concomitent cu dezvoltarea viticulturii a sporit semnificativ şi volumul producţiei de vinuri din struguri, care în anii 1981-1985 a constituit în medie - 42 mil. dal. S-a diversificat sortimentul şi s-a îmbunătăţit calitatea produselor vinicole.
Comparativ cu nivelul dezvoltării sectorului viti-vinicol din cele 35 ţări europene avansate în acest domeniu, în anii 1981-1985 Moldova s-a plasat pe locul al şaselea după Spania, Italia, Franţa, Portugalia şi Rom"nia în ceea ce priveşte suprafaţa viilor, recolta globală de struguri şi fabricarea produselor vinicole.
După această perioadă de dezvoltare relativ prosperă a urmat o perioadă de scădere a producţiei, care continuă şi la etapa actuală.
Cauzele acestei scăderi sînt multiple. Ea a fost provocată la început de lupta împotriva alcoolismului şi s-a agravat ulterior sub influenţa fenomenelor negative ale perioadei de tranziţie la economia de piaţă. Consecinţe negative a avut şi abandonarea metodelor de dirijare centralizată fără a fi introduse forme noi de coordonare şi dirijare a producerii în sectorul viti-vinicol.
Situaţia s-a agravat şi din cauza calamităţilor naturale, îndeosebi a temperaturilor scăzute din iarna anilor 1996-1997.
Pe parcursul ultimilor 15 ani suprafaţa viilor s-a redus aproape de două ori, productivitatea lor - cu o treime, iar recolta globală de struguri - de 2,3 ori.
Reducerea recoltei globale de struguri şi lipsa mijloacelor circulante pentru achiziţionarea lor a creat o situaţie alarmantă în industria vinicolă. Media anuală a volumului producţiei de vinuri din struguri s-a redus de la 42 mil. dal în anii 1981-1985 şi 32 mil. dal în 1991-1995 la circa 15 mil. dal în ultimii cinci ani.
La ora actuală patrimoniul viti-vinicol al ţării constituie circa 145 mii ha plantaţii viticole, din care circa 107,5 mii ha sau 74 la sută se află în întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti producătoare de struguri-marfă, iar restul - în gospodăriile auxiliare ale populaţiei. În industria vinicolă activează 165 agenţi economici. Dintre cele zece întreprinderi moldoveneşti, amplasate pe teritoriul Federaţiei Ruse, şase au fost deja vîndute, iar două au fost declarate falimentare. Trei întreprinderi amplasate în Ucraina funcţionează fără un statut determinat. Zece din numărul total al întreprinderilor vinicole ale Moldovei deţin capital integral sau preponderent de stat restul fiind private.
Din cauza lipsei de fonduri, baza tehnico-materială de producţie din sector este învechită, îndeosebi în vinificaţia primară, iar asigurarea cu maşini şi echipamente pentru întreţinerea viilor şi producerea materialului săditor se află la un nivel scăzut.
4. Obiectivele Programului
Programul îşi propune ca obiective frînarea agravării crizei şi reducerii catastrofale a suprafeţei de vii, a recoltei de struguri, volumului de fabricare şi comercializare a produselor vinicole, trasează, de asemenea, indicatorii principali şi setul de măsuri orientate spre reluarea activităţii normale şi crearea unei ramuri de producţie performante.
Studiul privind pieţele de desfacere tradiţionale şi de perspectivă şi analiza producerii şi comercializării produselor viti-vinicole în ultimii 15 ani demonstrează că prin organizarea corespunzătoare a marketingului pe aceste pieţe este posibilă vînzarea produselor vinicole în volum de circa 40 mil. dal, obţinute de la prelucrarea a circa 600 mii tone de struguri pentru vin.
Volumele orientative de producere a strugurilor, suprafeţele plantaţiilor viticole şi productivitatea lor, suprafeţele viilor nou-înfiinţate şi ale celor existente, ce urmează a fi defrişate, termenele înfiinţării şi amplasarea acestora pe regiunile viticole, precum şi volumele şi sortimentul producţiei vinicole sînt indicate în tabelele 1-9.
În vinificaţie
Pornind de la situaţia reală a viticulturii, care este furnizorul de materie primă pentru industria vinicolă, şi de la posibilităţile acesteia în viitorul apropiat, sarcina principală pentru primii zece ani este de a menţine volumul de prelucrare a strugurilor la nivelul anului 2000, adică de 360 mii tone, din care se vor obţine pînă la 24 mil. dal vinuri brute. Ulterior, pe măsura creşterii suprafeţelor de vii şi recoltei globale, se preconizează sporirea volumului de prelucrare a strugurilor pînă la 430 mii tone în anul 2015 şi 600 mii tone în anul 2020. Concomitent va spori şi volumul de fabricare a vinurilor brute, prevăzute în Program, pînă la 28 mil. dal în anul 2015 şi 39 mil. dal în anul 2020.
Actualele cerinţe social-economice ale societăţii şi conjunctura pe pieţele de desfacere impun reducerea substanţială a producţiei vinicole de calitate inferioară, în primul rînd a vinurilor alcoolizate ordinare, şi stimularea dezvoltării vinificaţiei calitative şi eficiente. În acest scop, în perioada 2002-2020 se prevede stimularea producerii divinurilor, spumantelor, vinurilor din struguri de calitate superioară, precum şi revitalizarea producţiei de sucuri din struguri.
La finele perioadei de referinţă, din volumul total de 39 mil. dal de vin-materie primă, ce se va obţine de la prelucrarea strugurilor, se preconizează a fi utilizat pentru fabricarea distilatelor necesare la producerea divinului şi brendy - 5 mil. dal, vinurilor spumante - 5 mil. dal, vinurilor din struguri de calitate superioară, inclusiv vinuri cu denumire de origine - 2,5 mil. dal. Pînă la circa 3 mil. dal de produs prin prelucrarea strugurilor se propune a fi utilizat pentru fabricarea sucurilor din struguri. La finele acestei perioade se va fabrica: vin îmbuteliat - 15 mil. dal, vin în vrac şi pentru spumante - 15 mil. dal, divin - 600 mii. dal şi brendy - 1400 mii dal.
Calculat la preţuri comparative cu anul 2000, volumul orientativ al producţiei vinicole globale va constitui în anul 2010 - 1,59 mlrd. lei, în anul 2015 - 1,8 mlrd. lei şi în 2020 - 2,4 mlrd. lei sau va spori faţă de anul 2000 cu, respectiv, 21, 36 şi 83 la sută.
Datele orientative privind direcţiile principale ale dezvoltării industriei vinicole pe ani sînt cuprinse în tabelele 1 şi 2.
Pentru realizarea obiectivelor preconizate sînt necesare măsuri economico-organizatorice, financiare şi legislative, orientate spre modernizarea întreprinderilor vinicole, îndeosebi în vinificaţia primară, spre restabilirea activităţii fabricilor de vin amplasate în afara republicii, stimularea producţiei vinicole de calitate superioară şi competitive pe pieţele externă şi internă.
În ultimii ani au fost deja modernizate 10 întreprinderi de vinificaţie primară cu capacitatea de prelucrare anuală de 10 mii tone fiecare. Reieşind din sarcinile privind volumul de prelucrare a strugurilor în perspectivă la nivel de 600 mii t anual, este necesară modernizarea pînă în anul 2015 a încă 50 de întreprinderi de vinificaţie primară, care comportă costuri de aproximativ 1 mil. dolari SUA fiecare, iar suma totală a cheltuielilor se ridică la circa 50 mil. dolari SUA.
Trebuie de menţionat că din cantitatea totală a vinului-materie primă, produs în republică, circa 50 la sută se preconizează a fi exportată în vrac în Federaţia Rusă şi Ucraina, unde trebuie soluţionată problema vinificaţiei secundare prin revitalizarea întreprinderilor amplasate în teritoriul acestor ţări, crearea de întreprinderi noi cu capital mixt sau altor unităţi în condiţii rezonabile pentru economia naţională.
După cum s-a arătat, pentru crearea şi dezvoltarea unei vinificaţii calitative o atenţie deosebită în Program se acordă stimulării producerii divinului, spumantelor şi vinurilor din struguri de calitate superioară, inclusiv a celor cu denumire de origine.
Producerea divinului
Producătorii principali de divin din republică sînt "Aroma" S.A., "Barza Albă" S.A., "Călăraşi-Divin" S.A., "Vinăria-Bardar" S.A., care în trecut produceau circa 300 mii dal anual, iar în anul 2000 au produs 416 mii dal. Spre regret, în viitorul proxim fabricarea divinului va fi îngreuiată de absenţa distilatelor maturate. Dacă în trecut pentru distilare se foloseau anual cîte 4-4,5 mil. dal vin-materie primă, în prezent, practic, nu se produce deloc. Din cauza lipsei de fonduri şi a preţului ridicat la vinul-materie primă şi la resursele energetice, nu pot fi achiziţionate vinuri-materie primă pentru distilare şi nu se completează stocurile cu distilate puse la maturare. Astfel distilatele maturate se epuizează fără a fi compensate cu distilate tinere. La începutul anului 2001 se aflau la maturare circa 580 mii dal alcool absolut (a/a), din care doar 80 mii dal -distilate de consum curent. Calculele demonstrează că în cazul utilizării şi pe viitor a stocurilor tehnologice de distilate maturate fără completarea lor cu distilate tinere în proporţii egale cu volumul anual de fabricare a divinului la nivel de 300-500 mii dal, peste 4 ani vor fi epuizate toate rezervele, iar producerea divinului va înceta.
Pentru realizarea volumelor de producere a divinului, preconizate în Program, este necesară soluţionarea a două probleme:
- alocarea creditelor speciale cu dobîndă rezonabilă pentru achiziţionarea şi distilarea vinului-materie primă în volum de 3-5 mil. dal anual şi producerea a 250-400 mii dal distilate de vin-alcool absolut pentru completarea stocurilor de maturare stabile şi asigurarea planului de producere a divinului din contul resurselor proprii;
- soluţionarea urgentă a problemei importului distilatelor de vin în vîrstă de 3-5 ani, cîte 120-150 mii dal anual, pe parcursul următorilor 5-8 ani, cu acordarea vacanţei de plată a accizelor pînă la comercializarea producţiei finite.
Suma totală orientativă a necesarului de credite pentru restabilirea bazei de producere a divinurilor în anii 2002-2010 constituie 10 mil. dolari SUA anual, iar pentru întreaga perioadă - circa 100 mil. dolari SUA.
Producerea vinurilor spumante
În programul de dezvoltare a vinificaţiei calitative, producerea vinurilor spumante ocupă un loc deosebit, întrucît condiţiile naturale şi practica acumulată sînt favorabile acestui gen de activitate. Anual pentru fabricarea acestor vinuri se folosesc circa 5 mil. dal vinuri materie primă, inclusiv 4,7 mil. dal în anul 2000, din care s-au produs aproximativ 5,5 mil. sticle de vinuri spumante.
Deşi potenţialul tehnico-tehnologic de producţie din republică depăşeşte nivelul producţiei obţinute, în prezent întreprinderile specializate din acest domeniu au activat în cea mai mare parte pentru satisfacerea cerinţelor pieţei interne. Din cauza pierderii pieţelor de desfacere a spumantelor din ţările-membre ale C.S.I. şi lipsei resurselor financiare s-a redus semnificativ volumul de fabricare a spumantului clasic, constituind în anul 2000 doar 650 mii sticle sau circa 12 la sută din volumul total de vinuri spumante produse în Moldova.
Programul prevede în perspectivă creşterea treptată a volumului global al producţiei de vinuri spumante de la 5,5 mil. sticle în anul 2000 la 8,5 mil. sticle în anul 2010, 10 mil. sticle în anul 2015 şi 12 mil. sticle în anul 2020. O atenţie deosebită se acordă stimulării fabricării spumantului clasic, volumul căruia se preconizează a fi majorat de 2,3 ori faţă de anul 2000 şi va constitui în anul 2020 aproximativ 1,5 mil. sticle.
Pentru sporirea volumului de producere a spumantului clasic sînt necesare credite în sumă de circa 1,2 mil. dolari SUA anual pe parcursul a 5 ani, iar în total - 6 mil. dolari pentru asigurarea cu mijloace circulante, îndeosebi pentru punerea la maturare a vinului de tiraj.
Totodată, rezolvarea cu succes a problemei producerii spumantelor impune anumite eforturi pentru restabilirea pieţei de desfacere externe, ameliorarea calităţii şi aspectului exterior al buteliilor cu producţie finită.
Producerea vinurilor din struguri
În ultimii ani pentru fabricarea acestei categorii de vinuri s-au utilizat peste 80 la sută din volumul total al vinurilor-materie primă, obţinute prin prelucrarea strugurilor, care predomină în activitatea de export.
Deoarece în Program se prevede sporirea volumului producţiei de divinuri, vinuri spumante etc., ponderea vinurilor-materie primă, utilizate la fabricarea vinurilor din struguri, se reduce pînă la circa 60 la sută.
Pentru perioada prognozată se prevede sporirea volumului de fabricare şi comercializare a vinurilor din struguri îmbuteliate şi reducerea comercializării acestora în vrac pînă la circa 50 la sută din volumul total.
Direcţia prioritară în dezvoltarea vinificaţiei calitative o constituie promovarea şi stimularea producerii vinurilor de calitate superioară (V.C.S.), inclusiv a celor cu denumire de origine controlată (V.D.O.C.), solicitate pe pieţele de desfacere. Limitarea volumelor de producere a vinurilor de calitate superioară este condiţionată de situaţia financiară precară a întreprinderilor vinicole, care nu pot achiziţiona vinuri-materie primă pentru maturare. La ora actuală posibilităţile întreprinderilor cu vinificaţie secundară (Combinatul de Vinuri "Cricova" S.A., Combinatul de vinuri de calitate "Mileştii Mici" şi "Vitis-Hînceşti" S.A. etc.), care dispun de capacităţi pentru maturarea vinurilor albe şi roşii de calitate superioară, permit punerea anuală la maturare a circa 2 mil. dal, iar pentru următorii zece ani se preconizează sporirea volumului de vinuri puse la maturare pînă la 3 mil. dal anual. Pentru restabilirea volumelor de vinuri puse la maturare pe o perioada de cinci ani sînt necesare aproximativ 35 mil. dolari SUA sau cîte 7 mil. dolari anual.
În programul de dezvoltare a producţiei de vinuri de calitate superioară o importanţă deosebită se acordă producerii vinurilor cu denumire de origine controlată. La ora actuală în republică suprafaţa viilor care produc struguri destinaţi fabricării acestei categorii de vinuri este de 900 ha, iar volumul lor de producere constituie 320 mii dal sau 10 la sută din volumul total al vinurilor de calitate superioară. În perioada 2002-2020 se preconizează sporirea volumului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată de la 320 mii dal la 2500 mii dal sau de opt ori, ponderea lor în volumul total al vinurilor de calitate superioară urmînd să crească pînă la 38 la sută. Lista microzonelor (microraioanelor), soiurile şi suprafeţele viilor destinate producerii strugurilor pentru vinuri cu denumire de origine în perspectivă sînt prezentate în tabelul 3.
În acest scop sînt necesare credite în sumă de circa 5 mil. dolari SUA anual pe parcursul a 5-8 ani, iar în total - aproximativ 40 mil. dolari.
* * *
Astfel, realizarea programului de stimulare a vinificaţiei calitative pe parcursul anilor 2002-2015 necesită resurse financiare de circa 231 mil. dolari SUA, din care credite - 105 mil. dolari SUA. Totodată, se impun măsuri economico-organizatorice şi legislative pentru îmbunătăţirea condiţiilor de activitate în acest domeniu, precum şi sporirea eforturilor producătorilor pentru atingerea acestui scop.
În viticultură
Suprafaţa plantaţiilor viticole
La stabilirea suprafeţei orientative a plantaţiilor viticole în gospodăriile producătoare de struguri-marfă s-a ţinut cont de necesitatea asigurării industriei de vinificaţie cu materie primă pentru fabricarea vinului în volumele preconizate în Program de circa 39 mil. dal, folosirii raţionale a terenurilor, în primul rînd a celor în pantă, apte pentru cultivarea eficace a viţei de vie, care, după fertilitatea lor, sînt mai puţin favorabile altor culturi agricole, precum şi de starea actuală şi de potenţialul de dezvoltare a viticulturii în republică. În contextul celor expuse, se stabileşte că suprafaţa viilor la finele perioadei de referinţă trebuie să atingă circa 100 mii ha, inclusiv a celor pe rod - 80 mii ha.
Analiza materialelor Cadastrului plantaţiilor viticole la 1 ianuarie 2001 (tabelul 8) demonstrează că din suprafaţa totală de 151,9 mii ha, ocupată pînă în anul 1996 de plantaţii viticole, doar cca 80 mii ha sînt amplasate pe terenuri în pantă de peste 3o, terenuri cu condiţii pedoclimatice favorabile pentru cultivarea viţei de vie, însă mai puţin favorabile pentru alte culturi agricole. Celelalte terenuri plane sau în pantă de pînă la 3o, ocupate de vii, deşi sînt bune pentru cultivarea viţei de vie, pot fi folosite raţional şi eficace şi pentru alte culturi. Plantaţiile din apropierea imediată a zonelor acvatice şi a satelor, unde este interzisă utilizarea pesticidelor, trebuie defrişate.
Oportunitatea şi eficienţa folosirii terenurilor în pantă pentru plantaţii de vii este confirmată şi prin datele privind fertilitatea terenurilor ocupate de plantaţiile viticole în funcţie de clasele şi nota de bonitate ale acestora. Conform aceloraşi date din Cadastru, media notei de bonitate a terenurilor ocupate de vii în republică este de 61 puncte, inclusiv 70-75 mii ha cu nota de bonitate sub nivelul mediei menţionate, terenuri a căror utilizare sub aspect economic este neraţională pentru majoritatea culturilor agricole, însă sînt favorabile pentru cultivarea viţei de vie.
Suprafaţa plantaţiilor viticole, preconizată în Program, se încadrează, de asemenea, în limitele celor mai bune condiţii de expoziţie şi altitudine pentru asigurarea producţiei de struguri şi vinuri de înaltă calitate şi cu eficienţă economică sporită. Astfel, suprafaţa viilor, stabilită în Program pentru anul 2020 la nivel de circa 100 mii ha, se consideră ca prag economic minim pentru dezvoltarea eficientă a sectorului viti-vinicol. Reducerea suprafeţei viilor sub acest nivel este iraţională, întrucît transmiterea terenurilor în pantă cu fertilitate scăzută în scopul folosirii lor pentru alte culturi agricole va conduce la reducerea producţiei viti-vinicole, neinfluienţînd, totodată, substanţial bilanţul agroalimentar.
Extinderea suprafeţei viilor peste pragul stabilit este posibilă şi poate fi efectuată din contul terenurilor incluse în Cadastrul plantaţiilor viticole cu fertilitate sporită, terenuri foarte bune pentru cultivarea nu numai a viţei de vie, ci şi a altor culturi agricole, însă nu înainte de a fi rezolvate problemele financiare şi create condiţiile pentru sporirea volumelor produselor viti-vinicole destinate comercializării, precum şi de a fi asigurat bilanţul produselor alimentare în ansamblu.
În afară de folosirea terenurilor delimitate pentru cultivarea viţei de vie, incluse în Cadastrul plantaţiilor viticole existente, sau a celor recent defrişate, extinderea pe viitor a suprafeţei cultivate cu vii este posibilă prin selectarea şi delimitarea terenurilor mai puţin productive din asolamentele culturilor cerealiere, tehnice ş.a., fără a periclita producţia vegetală în ansamblu. Din contul acestor terenuri, suprafaţa totală a viilor poate fi extinsă după anul 2020 pînă la 150 mii ha.
Deşi în Program nu se prevede extinderea suprafeţei totale a viilor, care actualmente este de 107,5 mii ha, totuşi, din cauza vîrstei lor (peste 20 de ani) şi a productivităţii scăzute în următorii 20 de ani ele vor fi în întregime defrişate, treptat, în medie cîte 5-8 mii ha anual, şi compensate cu plantaţii noi. Situaţia creată în domeniul producerii materialului săditor în republică şi cronicizarea deficitului de fonduri nu poate asigura compensarea integrală a plantaţiilor defrişate cu plantaţii noi, din care cauză suprafaţa totală a viilor şi recolta globală de struguri va continua să scadă. Calculele efectuate demonstrează că dacă vom continua să plantăm anual cîte 500-700 ha de vii noi, există riscul ca pînă în anul 2010 suprafaţa lor să se reducă pînă la circa 50 mii ha cu o recoltă globală de struguri de cca 250 mii t. Aceasta va conduce la reducerea bruscă a producţiei vinicole, pierderea pieţelor de desfacere tradiţionale cu toate consecinţele nefaste pentru economia naţională.
Chiar dacă vor fi luate măsuri extraordinare pentru extinderea pînă în anul 2020 a suprafeţei plantaţiilor de vii la nivel de 100 mii ha, pe parcursul primei perioade de zece ani suprafaţa lor se va reduce pînă la 89 mii ha, după care va urma o creştere treptată pînă se va atinge suprafaţa preconizată.
În vederea restabilirii suprafeţei viilor la nivelul preconizat în Program pentru anul 2020, se prevede ca pe parcursul perioadei de 18 ani să fie plantate 100 mii ha vii noi. Aceasta este una din cele mai importante, mai complicate şi mai greu de realizat probleme din punct de vedere financiar şi al asigurării cu material săditor viticol. De menţionat că pentru înfiinţarea a unui ha de vie sînt necesare în medie 3500 viţe altoite, iar media necesarului de investiţii capitale este de circa 8 mii dolari SUA.
Pornind de la situaţia reală a asigurării cu fonduri financiare şi cu material săditor de producţie autohtonă, în Program se prevede ca extinderea suprafeţelor plantaţiilor să se efectueze treptat, concomitent cu restabilirea pepinieritului - de la 0,7 mii ha în anul 2002 la 4,5 mii ha în anul 2005 şi 7 mii ha în anul 2010. Situaţia privind suprafeţele destinate defrişării, plantării şi suprafaţa totală a plantaţiilor viticole din republică în perioada de pînă în anul 2020 se prezintă astfel:
| Perioada | Plantarea (mii ha) | Defrişarea (mii ha) | Uprafaţa totală a plantaţiilor viticole la sfîrşitul perioadei (mii ha) |
| 2002-2005 | 9,2 | 22,5 | 94,2 |
| 2006-2010 | 30,0 | 35,0 | 89,2 |
| 2011-2015 | 35,0 | 30,0 | 94,2 |
| 2016-2020 | 25,0 | 20,0 | 100,0 |
Datele orientative privind amplasarea plantaţiilor viticole pe regiuni viticole la sfîrşitul perioadei prognozate sînt expuse în tabelele 5, 6 şi 7 şi se prezintă astfel: în regiunea viticolă Cahul - 48,0 mii ha, în regiunea viticolă Codru - 48,0 mii ha şi în regiunea viticolă Bălţi - 4,0 mii ha.
Sortimentul plantaţiilor viticole
Ameliorarea sortimentului viticol prevede creşterea ponderii suprafeţelor cu soiuri europene valoroase, îndeosebi a celor roşii în regiunea viticolă Cahul şi celor albe în regiunea Codru pentru fabricarea vinurilor spumante şi vinurilor de calitate superioară, inclusiv a celor cu denumire de origine. Pe ansamblul ţării se preconizează creşterea ponderii soiurilor roşii pînă la 40-50 la sută. Sub aspect economic, ameliorarea sortimentului comportă introducerea, concomitent cu cele mai preţioase soiuri clasice, a soiurilor de perspectivă de selecţie nouă cu rezistenţă sporită la temperaturile scăzute, boli, care necesită cheltuieli minime de cultivare şi calitatea cărora corespunde cerinţelor pentru strugurii de masă sau fabricarea vinurilor de consum curent, sucurilor şi altor produse din struguri.
Se prevede plantarea soiurilor cu valoare biologică sporită (cu material săditor viticol devirusat), precum şi selectarea celor mai valoroase clone ale soiurilor clasice, cultivate în ţările cu viticultură performantă. O atenţie deosebită se va acorda selectării clonelor soiurilor de origine autohtonă.
Peste 80 la sută din suprafaţa totală a viilor vor fi ocupate cu soiuri pentru vin. Dintre soiurile principale pentru vinurile de calitate superioară şi cele cu denumire de origine vor predomina şi pe viitor Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon, Riesling de Rhin, Traminer rose, Aligote, Pinot gris, Pinot noir, Fetească albă, Muscat Ottonel. Sortimentul soiurilor pentru vin se completează cu soiuri noi de selecţie autohtone şi introduse: Riton, Muscat de Ialoveni, Viorica, Luminiţa, Alb de Ialoveni, Alb de Oniţcani, Negru de Ialoveni, Bianca, Rubin Tairovski, Drujba. Aceste soiuri se recomandă a fi utilizate la producerea vinurilor de consum curent, distilatelor de vin etc. Ele asigură un produs ecologic pur şi, principalul, o recoltă globală stabilă de struguri.
Pentru consumul strugurilor în stare proaspătă, inclusiv pentru păstrarea lor îndelungată, sortimentul viticol va include soiurile clasice Jemciug Csaba, Cardinal, Coroleva vinogradnikov, Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Coarnă neagră, Rannii Magaracea etc., 80% din suprafeţe urmînd a fi ocupate cu soiurile de selecţie nouă Codreanca, Kişmiş lucistîi, Frumoasa albă, Leana, Startovîi, Moldova, Kişmiş moldovenesc, Alb de Suruceni, Muscat de Bugeac, Ialovenschii ustoicivîi etc.
Sortimentele regionale şi locale se stabilesc în concordanţă cu recomandările curente ale Comisiei de Stat pentru încercarea Soiurilor de Plante a Ministerul Agriculturii şi Indusriei Alimentare şi ale întreprinderilor de prelucrare beneficiare.
Pepinieritul viticol
Necesarul de material săditor calculat pentru asigurarea programului de înfiinţare a viilor noi constituie: în anii 2002-2005 - 32,2 mil. buc. În 2006-2010 - 105,0 mil. buc., în 2011-2015 - 122,5 mil. buc. şi în 2016-2020 - 90,3 mil. buc. (tabelul 9). În acest scop se prevede revitalizarea bazei pepinieristice pentru sporirea volumului de producere a materialului săditor pînă la 12,23 mil. buc. în anul 2005, 24,6 mil. viţe altoite în anul 2010 şi circa 25,0 mil. buc. în anul 2015. Se prevede, de asemenea, extinderea suprafeţei plantaţiilor de portaltoi cu 1030 ha, iar a celor de altoi cu 635 ha. Este foarte important ca în viitorul apropiat pepinierele viticole din republică să se orienteze treptat spre producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică sporită, care, folosit la înfiinţarea plantaţiilor noi, va permite creşterea productivităţii şi longevităţii acestora.
Plantaţiile de altoi şi, îndeosebi, cele de portaltoi, trebuie fondate mai ales în zona de sud a ţării, unde condiţiile climatice sînt mai favorabile pentru maturarea materialului de înmulţire. Producţia de bază a viţelor altoite va fi concentrată în gospodăriile specializate, ce dispun de baza tehnico-materială corespunzătoare.
O condiţie de bază pentru dezvoltarea cu succes a sectorului pepinieristic este înfiinţarea sistemelor de irigare a terenurilor din asolamentul şcolii de viţe şi edificarea atelierelor de altoire şi forţare a butaşilor altoiţi.
Este necesară elaborarea unor maşini agricole pentru producerea materialului săditor viticol altoit, care să corespundă tehnologiei aprobate în republică.
Pentru realizarea acestor obiective, sînt necesare investiţii în valoare totală de 14,6 mil. dolari SUA.
Productivitatea plantaţiilor şi recolta globală de struguri
Media recoltei de struguri la hectar, preconizată în Program, a fost determinată în funcţie de suprafaţa şi ponderea plantaţiilor noi cu productivitate sporită de pînă la 8 t/ha şi a plantaţiilor existente, îmbătrînite, cu productivitate scăzută de 4-4,5 t/ha. Pe parcursul perioadei de referinţă, pe măsura extinderii plantaţiilor viticole noi şi defrişării treptate a viilor existente, media recoltei de struguri la hectar va creşte pînă la 4,6 t/ha în 2005,
6,95 t/ha în 2015 şi la 8,0 t/ha în anul 2020. Suprafaţa viilor pe rod va continua să se reducă în această perioadă pînă la circa 64 mii ha în anul 2010, după care se presupune o creştere a lor de pînă la 66 mii ha în anul 2015 şi 80 mii ha în anul 2020. În asemenea condiţii şi recolta globală de struguri se va reduce pînă la 379 mii t în anul 2010, după care va spori treptat pînă la 460 mii în anul 2015 şi 640 mii t în anul 2020 (tabelul 4). Din recolta globală, circa 40-50 mii t de struguri de soiuri de masă sînt destinate consumului în stare proaspătă, iar restul - pentru vinificare, preconizată la nivel de aproximativ 360 mii t anual pînă în anul 2010, 430 mii t în 2015 şi 600 mii t în 2020.
Realizarea obiectivelor preconizate este posibilă numai în cazul respectării stricte a recomandărilor privind tehnologiile de producţie.
Tehnologia de bază va rămîne cultura viţei de vie pe spalier cu tulpină înaltă după schema de plantare 2,5-3,0 m între rînduri şi 1,0-1,5 m pe rînd. Comparativ cu plantaţiile existente, va spori cu circa 30 la sută numărul de plante la hectar. O atenţie deosebită se impune a fi acordată protecţiei plantaţiilor viticole pentru asigurarea unui regim fitosanitar normal.
Pentru sporirea productivităţii plantaţiilor viticole trebuie asigurată fertilizarea solului din vii cu îngrăşăminte organice şi minerale. Urmează să se atribuie o mai mare importanţă folosirii îngrăşămintelor locale (gunoi de grajd, composturi, cenuşă, vinasă, siderate ş.a.).
În acest context, este necesară elaborarea maşinilor noi şi perfecţionarea celor existente pentru mecanizarea lucrărilor în vii cu distanţe reduse între rînduri, administrarea îngrăşămintelor organice şi a composturilor, protecţia plantelor etc.
5. Măsurile de realizare a Programului
Realizarea obiectivelor stabilite în Program necesită aplicarea unui set de măsuri de ordin legislativ, organizatoric, tehnic, economico-financiar etc.
Structura economico-organizatorică a sectorului viti-vinicol
În prezent în sectorul viti-vinicol activează diverse formaţiuni de antreprenoriat în sfera producerii şi prelucrării strugurilor, fabricării vinurilor şi comercializării produselor viti-vinicole, precum şi în cea de prestări servicii, ce se disting prin tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.
Fiecare din aceste formaţiuni cu diferite tipuri de proprietate asupra pămîntului şi mijloacelor de producţie, care îşi aplică propriile principii de administrare şi stabilesc în mod autonom responsabilităţile membrilor săi pentru rezultatele activităţii de producere şi condiţiile de formare şi distribuţie a veniturilor, trebuie să beneficieze în egală măsură de sprijin din partea statului, să aibă acces la obiectele infrastructurii de producţie şi ale celei sociale, şi să fie păstrate şi în perspectivă pentru alegerea celor mai eficiente dintre ele.
În scopul asigurării condiţiilor necesare pentru modernizarea producerii şi prelucrării strugurilor, fabricării şi comercializării produselor viti-vinicole finite cu eficienţă sporită se vor crea diverse tipuri de formaţiuni agroindustriale.
Dirijarea activităţii sectorului viti-vinicol
La nivel naţional, organul de stat al administrării sectorului viti-vinicol va fi Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin" pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, creat în baza actualului departament industria vinului şi alcoolului şi direcţiei viticultură ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Departamentul va elabora cadrul legislativ necesar pentru activitatea eficientă a agenţilor economici, va coordona şi va dirija dezvoltarea durabilă a complexului viti-vinicol la nivel macroeconomic, va asigura asistenţa tehnico-ştiinţifică, va susţine producătorii (inclusiv financiar), va gestiona fondul extrabugetar de stat pentru revitalizarea viticulturii şi vinificaţiei şi va avea următoarele funcţii:
- promovarea politicii statului în domeniul viticulturii, fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice;
- revitalizarea viticulturii şi industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi politica statului în domeniu;
- elaborarea şi implementarea programelor de dezvoltare a ramurii viti-vinicole;
- crearea şi implementarea mecanismelor de atragere a resurselor financiare naţionale şi străine pentru rezolvarea problemelor cardinale ale ramurii;
- studierea şi monitorizarea pieţei interne şi externe de produse alcoolice, promovarea intereselor producătorului autohton pe aceste pieţe;
- promovarea unei politici investiţionale eficiente şi asigurarea gestionării judicioase a fondurilor de susţinere a ramurii şi a patrimoniului de stat, aflat la dispoziţia Departamentului;
- asigurarea finanţării cercetărilor ştiinţifice prioritare, implementarea rezultatelor lor, pregătirea cadrelor pentru necesităţile sectorului viti-vinicol;
- elaborarea şi aprobarea documentaţiei normative pentru producţia viti-vinicolă;
- promovarea politicii de stat în domeniul preţurilor, importului şi exportului de alcool etilic şi a băuturilor, protejarea pieţei interne de concurenţa neloială şi alţi factori negativi;
- gestionarea mărcilor proprietate de stat în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.
La nivel de unităţi administrativ-teritoriale, activitatea de dirijare de către stat, în limitele stabilite pentru Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin", va fi realizată de direcţiile teritoriale pentru agricultură şi alimentare.
Coordonarea activităţii economice a sectorului viti-vinicol va fi efectuată şi cu concursul asociaţiilor viticultorilor şi vinificatorilor, altor organizaţii nonguvernamentale, create pe principii benevole de agenţii economici din acest sector.
Asigurarea ştiinţifică şi cu cadre
Asigurarea ştiinţifică a Programului se va efectua în temeiul unor programe tehnico-ştiinţifice de stat, inclusiv cu concursul organizaţiilor ştiinţifice de peste hotare. Executori ai lucrărilor pot fi institutele, centrele, asociaţiile de cercetări ştiinţifice de profil, cu orice forme de proprietate. La elaborarea programelor de cercetare urmează să se ţină cont de direcţiile cu cele mai mari perspective ale dezvoltării ştiinţei mondiale, de regulă pe bază de concurs.
Asigurarea ştiinţifică a Programului presupune desfăşurarea cercetărilor fundamentale şi aplicative în următoarele direcţii:
resursele ecologice ale viticulturii;
selecţia clonală şi păstrarea genofondului;
perfecţionarea sistemului de stat de încercare a soiurilor;
producţia viti-vinicolă ecologic pură;
producerea vinurilor cu denumire de origine şi origine controlată;
dezactivarea sedimentelor vinicole ce conţin albastru de Prusia.
Cercetările fundamentale şi unele teme din domeniul cercetărilor aplicative trebuie asigurate din resurse financiare centralizate.
Spre exemplu, cultivarea viţei de vie fără suport, testarea materialului săditor devirozat, prognozarea sectorului viti-vinicol, elaborarea standardelor şi normativelor, tehnologiilor inovative în producerea vinurilor, spumantelor şi băuturilor tari.
Tematica cercetărilor fundamentale şi aplicative, finanţate din contul resurselor centralizate, va fi stabilită şi aprobată de Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin". Selectarea temelor investigaţiilor ştiinţifice se efectuează pe bază de concurs. Pentru evaluare sînt antrenaţi experţi independenţi - savanţi notorii din ţară şi din străinătate.
Criteriile de selectare a tematicii trebuie să fie actualitatea cercetărilor, potenţialul de cadre ştiinţifice ale organizaţiei - executor, indiferent de forma ei de proprietate. Cercetările ştiinţifice vor fi efectuate de către Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică din Moldova şi alte instituţii.
Temele de cercetare, finanţate din sursele centralizate, se perfectează drept comandă de stat.
O răspîndire largă trebuie să capete ştiinţa comercială, adică efectuarea cercetărilor aplicative pe bază de contract, din contul producătorilor (proiecte de plantaţii viticole noi, reconstrucţia şi modernizarea utilajului tehnologic etc.).
Beneficiul organizaţiilor de cercetării ştiinţifice, direcţionat la finanţarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice, nu se va impozita.
Asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de asigurare ştiinţifică impune elaborarea şi perfecţionarea actelor normative care să reglementeze activitatea instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi proiectări, elaborarea unui sistem de măsuri pentru susţinerea activităţii asociaţiilor de producţie şi cercetare şi a unor forme noi de cooperare a ştiinţei cu producţia.
Patrimoniul antrenat în cercetările ştiinţifice, experimentale şi pregătirea cadrelor poate fi privatizat numai în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În scopul menţinerii unui nivel adecvat de executare tehnologică a lucrărilor, trebuie încheiată formarea unui sistem unic de învăţămînt continuu în funcţie de continuitatea, diversitatea şi flexibilitatea tuturor formelor de instruire pe baza integrării învăţămîntului, producţiei şi ştiinţei.
Cu suportul organizaţiilor internaţionale, urmează a fi realizată pregătirea şi reciclarea conducătorilor de întreprinderi şi subdiviziuni, specialiştilor şi antreprenorilor, muncitorilor calificaţi. O mare atenţie va fi acordată pregătirii lucrătorilor capabili să gestioneze gospodăria ţărănească şi să desfăşoare activitate de antreprenoriat în domeniu, a managerilor, specialiştilor din sfera bancară, marketingului, inclusiv pe calea trimiterii specialiştilor şi colaboratorilor ştiinţifici la stagieri în alte ţări.
Lichidarea gospodăriilor mari şi crearea în baza lor a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) a condus la scăderea calităţii lucrărilor agrotehnice, multe gospodării nu dispun de specialişti cu studii agronomice.
Este necesară crearea condiţiilor pentru admiterea la studii în Universitatea Agrară de Stat din Moldova şi la Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie a unor persoane la solicitarea gospodăriilor. A fost acumulată deja o anumită experienţă de întreţinere a studenţilor din contul gospodăriilor, dar din lipsă de surse financiare multe gospodării nu-şi pot permite o astfel de practică.
Se consideră raţional să se prevadă admiterea în instituţiile nominalizate a unui număr anumit de studenţi, la solicitarea întreprinderilor şi gospodăriilor, ce activează în domeniul viti-vinicol, din contul resurselor bugetare.
Selectarea gospodăriilor în vederea trimiterii unor persoane la învăţătură din contul bugetului poate fi efectuată de organele agrare teritoriale în limitele stabilite de Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin".
Implementarea noilor tehnologii de sădire şi întreţinere a plantaţiilor viticole necesită perfecţionarea procesului didactic la Universitatea Agrară de Stat din Moldova şi la Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie.
Implementarea tehnologiilor noi în vinificaţia primară şi secundară necesită perfecţionarea procesului didactic la Universitatea Tehnică din Moldova.
Asigurarea financiară
Pentru restabilirea şi dezvoltarea viticulturii se consideră raţional să se scutească de impozitul funciar suprafeţele fondate cu plantaţii viticole noi pînă la intrarea lor pe rod (primii 4 ani).
Asigurarea financiară este factorul decisiv pentru realizarea obiectivelor preconizate în Program, care necesită enorme mijloace financiare proprii, sub formă de credite pe termen lung şi alte forme de investiţii.
Necesarul de cheltuieli pentru înfiinţarea a 1 ha de plantaţii viticole pînă la intrarea lor pe rod constituie circa 8-10 mii dol. SUA, iar suma lor totală, calculată pentru realizarea programului de restabilire şi înfiinţare a plantaţiilor de vii se cifrează la 800 mil. dolari SUA, inclusiv în 2002-2010 - 313,6 mil., în 2011-2015 - 280 mil. şi în 2016-2020 - 206,4 mil. dolari SUA. Întrucît aceste investiţii colosale trebuie să fie efectuate de către producători din sursele proprii în proporţie de cel puţin 50 la sută, volumul creditelor pentru infiinţarea viilor şi dezvoltarea bazei pepinieristice va constitui 407,3 mil. dolari SUA. Pentru dezvoltarea vinificaţiei suma investiţiilor va fi de 231 mil. dolari SUA.
Creditele pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole trebuie acordate pe termen de 15 ani cu rambursarea, inclusiv a dobînzii, începînd cu al 6-lea an după plantarea viţei de vie.
Datele orientative privind necesarul de investiţii, inclusiv credite pentru finanţarea Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020 se prezintă în felul următor:
| Destinaţia | Perioada | Necesarul de investiţii mil. dolari SUA | Sursele de finanţare mil. dolari SUA din care | |
| credite | mijloace proprii, investiţii străine | |||
| Viticultura şi vinificaţia- | ||||
| total | 2002-2020 | 1045,6 | 512,3 | 533,3 |
| inclusiv pe etape: | 2002-2010 | 537,4 | 250,7 | 276,7 |
| 2011-2015 | 298,4 | 146,7 | 151,7 | |
| 2015-2020 | 209,8 | 104,9 | 104,9 | |
| 1. Înfiinţarea plantaţiilor | ||||
| vitocole pentru struguri- | ||||
| total- | 2002-2020 | 800,0 | 400,0 | 400,0 |
| inclusiv pe etape: | 2002-2010 | 313,6 | 156,8 | 156,8 |
| 2011-2015 | 280,0 | 140,0 | 140,0 | |
| 2015-2020 | 206,4 | 103,2 | 103,2 | |
| 2. Înfiinţarea plantaţiilor | ||||
| vitocole pentru altoi şi portaltoi-total | 2002-2020 | 14,6 | 7,3 | 7,3 |
| inclusiv pe etape: | 2002-2010 | 7,8 | 3,9 | 3,9 |
| 2011-2015 | 3,4 | 1,7 | 1,7 | |
| 2015-2020 | 3,4 | 1,7 | 1,7 | |
| 3. Pentru vinificaţie-total | 2002-2015 | 231,0 | 105,0 | 126,0 |
| inclusiv pe etape: | 2002-2010 | 216,0 | 100,0 | 116,0 |
| 2011-2015 | 15,0 | 5,0 | 10,0 | |
Un aport considerabil la înfiinţarea plantaţiilor viticole noi vor aduce mijloacele acumulate la un cont trezorerial special al Departamentului Agroindustrial "Moldova-Vin".
Mijloacele acumulate la contul trezorerial special vor fi utilizate pentru revitalizarea complexului viti-vinicol. Acest cont special va funcţiona permanent şi în care se vor acumula anual circa 40-50 mil. lei. Contul special se va constitui în urma veniturilor din plată pentru dreptul de utilizare a mărcilor-proprietate a statului, precum şi altor mijloace prevăzute de legislaţie.
Modul de constituire, gestionare şi utilizare a contului trezorerial special va fi stabilit printr-un regulament aprobat de Guvern.
Tabelul 1
Date orientative privind volumele de prelucrare a strugurilor şi direcţiile
de utilizare a vinului materie primă obţinut în anii 2002-2020
| Unita- tea de măsură | Anii | |||||
| 1990(de referinţă) | 2000(date reale) | 2010 | 2015 | 2020 | ||
| Prelucrarea strugurilor | mii t | 770 | 360 | 360 | 430 | 600 |
| Producerea vinului materie primă | mil. dal | 52 | 24 | 24 | 28 | 39 |
| inclusiv pentru vinuri din struguri | mil. dal | 42 | 18,7 | 15 | 17 | 26 |
| pentru spumante | mil. dal | 5 | 4,7 | 5 | 5 | 5 |
| pentru divinuri | mil. dal | 3 | 0,3 | 3 | 4 | 5 |
| pentru sucuri din struguri | mil. dal | 2 | 0,3 | 1 | 2 | 3 |
Tabelul 2
Date orientative privind volumele de fabricare a produselor vinicole
şi valoarea lor (în preţurile comparabile ale anului 2000) în anii 2002-2020
| Denumirea produsului | Uni- tatea de măsură | Anii | ||||||||
| 2000 | 2010 | 2015 | 2020 | |||||||
| Canti- tatea | Preţul, lei | Suma, mil. lei | Canti- tatea | Suma, mil. lei | Canti- tatea | Suma, mil. lei | Canti- tatea | Suma, mil. lei | ||
| Vinuri îmbuteliate | mil. dal | 7,5 | 89,6 | 672 | 10 | 896 | 11 | 986 | 15 | 1344 |
| Vinuri în vrac, vin pentru spumante | mil. dal | 8,5 | 32 | 272 | 9 | 288 | 10 | 320 | 15 | 480 |
| Total: | 16 | 944 | 19 | 1184 | 21 | 1306 | 30 | 1824 | ||
| Spumante | mil. st. | 5,5 | 10 | 55 | 8,5 | 85 | 10 | 100 | 12 | 120 |
| Divin | mii dal | 416 | 400 | 166 | 400 | 160 | 500 | 200 | 600 | 240 |
| Brendy | mii dal | 955 | 166 | 153 | 1000 | 160 | 1200 | 192 | 1400 | 224 |
| Valoarea producţiei - total (mil. lei) | 1318 | 1589 | 1798 | 2408 | ||||||
| % faţă de anul 2000 | 100 | 121 | 136 | 183 | ||||||
Tabelul 3
Microzonele (microraioanele) viti-vinicole
favorabile pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine
| Nr. crt. | Microzona (microraionul) | Soiurile de struguri | Suprafaţa plantaţiilor în perspectivă, ha |
| 1. | Speia | Aligote Chardonnay | 12090 |
| 2. | Trifeşti | Traminer roz Pinot gris | 10050 |
| 3. | Ţiganca | Aligote Chardonnay | 6848 |
| 4. | Răzeni | Traminer roz Chardonnay Aligote | 100160150 |
| 5. | Cărbuna | Cabernet Sauvignon | 40 |
| 6. | Săseni | AligoteChardonnayPinot franc | 706050 |
| 7. | Onişcani | SauvignonAligote | 7080 |
| 8. | Tigheci | Aligote | 200 |
| 9. | Şişcani | Aligote | 200 |
| 10. | Oneşti | Aligote | 90 |
| 11. | Romăneşti | Cabernet SauvignonMerlotMalbec | 1003010 |
| 12. | Scoreni | Aligote | 50 |
| 13. | Zubreşti | AligotePinot franc | 130100 |
| 14. | Borceag | Cabernet Sauvignon | 200 |
| 15. | Ciumai | Cabernet Sauvignon | 2000 |
| 16. | Leuşeni | Muscat Ottonel | 30 |
| 17. | Budăi | Traminer rozAligote | 6040 |
| 18. | Bozieni | SauvignonChardonnay | 150100 |
| 19. | Purcari | Cabernet SauvignonMerlotMalbecSaperaviRara Neagră | 120150303030 |
| 20. | Leuntea | Aligote | 80 |
| 21. | Raşcov | Riesling de Rhin | 25 |
| 22. | Corneşti | Muscat Ottonel | 120 |
| 23. | Susleni | Muscat OttonelAligote, Riesling de Rhin | 5090 |
| 24. | Iurceni | Traminer rozAligote | 100150 |
| 25. | Vărzăreşti | Mыller Turgau | 100 |
| 26. | Batîr | ChardonnayAligote | 150180 |
| 27. | Vorniceni | SauvignonReisling de Rhin | 120110 |
| 28. | Cazaiac | ChardonnayCabernet SauvignonMerlot | 150200100 |
| Total | 5041 |
Tabelul 4
Date orientative privind dezvoltarea viticulturii în sectorul
de producere a strugurilor-marfă în perioada 2002-2020
| Anii | Media anuală | Suprafaţa totală, mii ha | Necesarul de material săditor, mil. buc | ||||
| Suprafaţa viilor - total, mii ha | Suprafaţa viilor pe rod, mii ha | Recolta glo bală de stru guri, mii t | Recolta medie, q/ha | destinată defrişării | destinată plantării | ||
| 2002-2005 | 99,6 | 95,2 | 434,2 | 45,6 | 22,5 | 9,2 | 32,2 |
| inclusiv 2005 | 94,2 | 85,5 | 393,0 | 46,0 | 6,0 | 4,5 | 15,75 |
| 2006-2010 | 91,2 | 71,7 | 374,4 | 52,2 | 35,0 | 30,0 | 105,0 |
| inclusiv 2010 | 89,2 | 64,2 | 379,0 | 59,0 | 8,0 | 7,0 | 24,5 |
| 2011-2015 | 92,2 | 64,4 | 419,6 | 65,2 | 30,0 | 35,0 | 122,5 |
| inclusiv 2015 | 94,2 | 66,2 | 460,0 | 69,5 | 6,0 | 7,0 | 24,5 |
| 2016-2020 | 98,0 | 75,0 | 570,8 | 76,1 | 20,0 | 25,8 | 90,3 |
| inclusiv 2020 | 100,0 | 80,0 | 640,0 | 80,0 | 4,0 | 5,0 | 17,5 |
Tabelul 5
Date orientative privind dezvoltarea viticulturii în sectorul
de producere a strugurilor-marfă în regiunea viticolă Cahul (de Sud) în perioada 2002-2020
| Anii | Media anuală | Suprafaţa totală, mii ha | Necesarul de material săditor, mil. buc | ||||
| Suprafaţa viilor - total, mii ha | Suprafaţa viilor pe rod, mii ha | Recolta glo bală de stru guri, mii t | Recolta medie, q/ha | destinată defrişării | destinată plantării | ||
| 2002-2005 | 42,2 | 40,1 | 175,8 | 43,8 | 9,5 | 4,4 | 15,4 |
| inclusiv 2005 | 40,2 | 36,1 | 159,0 | 44,0 | 2,5 | 2,1 | 7,4 |
| 2006-2010 | 40,0 | 30,6 | 153,4 | 50,1 | 14,7 | 14,4 | 50,4 |
| inclusiv 2010 | 39,9 | 27,9 | 158,0 | 56,6 | 3,4 | 3,4 | 11,9 |
| 2011-2015 | 42,4 | 29,0 | 183,0 | 63,1 | 12,6 | 16,8 | 58,8 |
| inclusiv 2015 | 44,0 | 30,6 | 206,0 | 67,3 | 2,5 | 3,4 | 11,9 |
| 2016-2020 | 46,6 | 35,5 | 262,4 | 73,9 | 8,4 | 12,4 | 43,4 |
| inclusiv 2020 | 48,0 | 38,4 | 300,0 | 78,1 | 1,7 | 2,4 | 8,4 |
Tabelul 6
Date orientative privind dezvoltarea viticulturii în sectorul
de producere a strugurilor-marfă în regiunea viticolă Codru (de Centru) în perioada 2002-2020
| Anii | Media anuală | Suprafaţa totală, mii ha | Necesarul de material săditor, mil. buc | ||||
| Suprafaţa viilor - total, mii ha | Suprafaţa viilor pe rod, mii ha | Recolta glo bală de stru guri, mii t | Recolta medie, q/ha | destinată defrişării | destinată plantării | ||
| 2002-2005 | 54,8 | 52,6 | 250,0 | 47,5 | 12,5 | 4,4 | 15,4 |
| inclusiv 2005 | 51,4 | 47,2 | 226,0 | 47,9 | 3,3 | 2,1 | 7,4 |
| 2006-2010 | 48,5 | 39,2 | 213,0 | 54,3 | 19,4 | 14,4 | 50,4 |
| inclusiv 2010 | 46,5 | 34,5 | 213,0 | 61,7 | 4,4 | 3,4 | 11,9 |
| 2011-2015 | 46,6 | 33,3 | 226,4 | 68,0 | 16,6 | 16,8 | 58,8 |
| inclusiv 2015 | 46,7 | 33,2 | 242,0 | 72,9 | 3,3 | 3,4 | 11,9 |
| 2016-2020 | 47,6 | 36,6 | 291,6 | 79,7 | 11,1 | 12,4 | 43,4 |
| inclusiv 2020 | 48,0 | 38,4 | 321,0 | 83,6 | 2,2 | 2,4 | 8,4 |
Tabelul 7
Date orientative privind dezvoltarea viticulturii în sectorul
de producere a strugurilor-marfă în regiunea viticolă Bălţi (Nord) în perioada 2002-2020
| Anii | Media anuală | Suprafaţa totală, mii ha | Necesarul de material săditor, mil. buc | ||||
| Suprafaţa viilor - total, mii ha | Suprafaţa viilor pe rod, mii ha | Recolta glo bală de stru guri, mii t | Recolta medie, q/ha | destinată defrişării | destinată plantării | ||
| 2002-2005 | 2,6 | 2,5 | 8,4 | 33,6 | 0,5 | 0,4 | 1,4 |
| inclusiv 2005 | 2,6 | 2,2 | 8,0 | 36,4 | 0,2 | 0,3 | 1,0 |
| 2006-2010 | 2,7 | 1,9 | 8.0 | 42.1 | 0,9 | 1,2 | 4,2 |
| inclusiv 2010 | 2,8 | 1,8 | 8,0 | 44,4 | 0,2 | 0,2 | 0,7 |
| 2011-2015 | 3,2 | 2,1 | 10,2 | 48,6 | 0,8 | 1,4 | 4,9 |
| inclusiv 2015 | 3,5 | 2,4 | 12,0 | 50,0 | 0,2 | 0,2 | 0,7 |
| 2016-2020 | 3,8 | 2,9 | 16,8 | 57,9 | 0,5 | 1,0 | 3,5 |
| inclusiv 2020 | 4,0 | 3,2 | 19,0 | 59,4 | 0,1 | 0,2 | 0,7 |
Tabelul 8
Structura plantaţiilor viticole în gospodăriile producătoare de struguri - marfă
în funcţie de caracteristicile terenurilor pe care sînt amplasate
(conform datelor din Cadastrul plantaţiilor viticole din Republica Moldova)
1. Repartizarea plantaţiilor viticole după gradul de înclinare a pantei
| Total | Inclusiv după gradul de înclinare | |||||
| pînă la 3o | 3-5o | 5-7o | 7-10o | peste 10o | ||
| Suprafaţa, mii ha | 151.9 | 68.2 | 50.3 | 20.2 | 11.1 | 2.1 |
| În % | 100.0 | 44.9 | 33.1 | 13.3 | 7.3 | 1.4 |
2. Repartizarea plantaţiilor viticole după expoziţia terenurilor
| Total | Inclusiv după expoziţia terenurilor | |||||||||
| (platou) | S | SV | SE | V | NV | NE | N | E | ||
| Suprafaţa, mii ha | 151.9 | 7.6 | 10.8 | 36.7 | 25.4 | 17.6 | 7.7 | 19.6 | 2.9 | 23.5 |
| În % | 100.0 | 5.0 | 7.1 | 24.2 | 16.7 | 11.6 | 5.1 | 12.9 | 1.9 | 15.5 |
3. Repartizarea plantaţiilor viticole după altitudinea absolută
| Total | Inclusiv după altitudine, m | |||||||
| pînă la 50 | 50-100 | 100-150 | 150-200 | 200-250 | 250-300 | peste 300 | ||
| Suprafaţa, mii ha | 151.9 | 3.1 | 19.7 | 55.0 | 48.8 | 19.5 | 4.6 | 1.2 |
| În % | 100.0 | 2.1 | 13.0 | 36.2 | 32.1 | 12.8 | 3.0 | 0.8 |
4. Repartizarea plantaţiilor viticole după clasele de bonitate a terenurilor
| Total | Inclusiv după gradul de utilitate în funcţie de nota de bonitate a terenurilor (puncte) | |||||||
| cele mai bune (peste 90 p.) | bune 76-90 p. | suficient 61-75 p. | subsuficient 45-60 p. | insufici- ent 30-44 p. | rele15-29 p. | inutile(pînă la 15 p.) | ||
| Suprafaţa, mii ha | 151.9 | 4.4 | 16.4 | 55.1 | 51.8 | 22.0 | 2.0 | 0.2 |
| În % | 100.0 | 2.9 | 10.8 | 36.3 | 34.1 | 14.5 | 1.3 | 0.1 |
Tabelul 9
Calcularea necesarului de material săditor viticol
pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole
| Anii | Suprafaţa prevăzută pentru plantarea viilor, mii ha | Necesarul de material săditor, mil. buc. | Numărul de butaşi altoiţi, mil. buc. | Randamentul viţelor în şcoala de viţe, % | Producţia globală de viţe altoite, mil. buc. |
| 2002 | 0,7 | 2,45 | 21,08 | 25,0 | 5,27 |
| 2003 | 1,5 | 5,25 | 24,56 | 25,0 | 6,14 |
| 2004 | 2,5 | 8,75 | 29,08 | 25,0 | 7,27 |
| 2005 | 4,5 | 15,75 | 53,2 | 25,0 | 12,23 |
| 2002-2005 | 9,2 | 32,20 | 127,48 | X | 30,91 |
| Media anuală | 2,3 | 8,05 | 31,87 | 25 | 7,73 |
| 2006 | 5,0 | 17,50 | 47,70 | 35 | 16,70 |
| 2007 | 5,0 | 17,50 | 53,40 | 35 | 18,69 |
| 2008 | 6,0 | 21,00 | 59,10 | 36 | 21,28 |
| 2009 | 7,0 | 24,5 | 64,30 | 38 | 24,43 |
| 2010 | 7,0 | 24,50 | 63,00 | 39 | 24,57 |
| 2006-2010 | 30,0 | 105,00 | 287,50 | X | 105,67 |
| Media anuală | 6,0 | 21,00 | 57,50 | 36,70 | 21,13 |
| 2011 | 7,0 | 24,50 | 67,87 | 40 | 27,15 |
| 2012 | 7,0 | 24,50 | 66,44 | 40 | 26,58 |
| 2013 | 7,0 | 24,50 | 65,01 | 40 | 26,00 |
| 2014 | 7,0 | 24,50 | 63,58 | 40 | 25,43 |
| 2015 | 7,0 | 24,50 | 62,15 | 40 | 24,86 |
| 2011-2015 | 35,0 | 122,50 | 325,05 | X | 130,02 |
| Media anuală | 7,0 | 24,50 | 65,01 | 40 | 26,00 |
| 2016 | 5,8 | 20,30 | 66,24 | 40 | 26,50 |
| 2017 | 5,0 | 17,50 | 64,68 | 40 | 25,87 |
| 2018 | 5,0 | 17,50 | 63,12 | 40 | 25,25 |
| 2019 | 5,0 | 17,5 | 61,56 | 40 | 24,62 |
| 2020 | 5,0 | 17,50 | 60,00 | 40 | 24,00 |
| 2016-2020 | 25,8 | 90,30 | 315,60 | X | 126,24 |
| Media anuală | 5,16 | 18,06 | 63,12 | 40 | 25,25 |
| Total | 100,0 | 350,0 |