În conformitate  cu  Legea  Republicii Moldova nr.  979-XII  din  24 martie 1992 "Despre culte", Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

    Se aprobă Statutul   de  organizare  şi  funcţionare  a  Comunităţii relijioase presbiteriene "Biserica Păcii din or. Chişinău" (se anexează).

    Prim-ministru interinar

    al Republicii Moldova                    ION GUŢU

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova din

9 iunie 1994 nr. 407

        Adoptat                                          Aprobat          

la adunarea  generală a                         prin hotărîrea  Guvernului

a Comunităţii presbiteriene                        Republicii Moldova mr. 407

  din 27 iulie 1993                                   din 9 iunie 1994

STATUTUL

de organizare şi funcţionare a

Comunităţii religioase presbiteriene

"Biserica Păcii din or. Chişinău"

I. Principii generale

    1. Comunitatea  religioasă  presbiteriană  "Biserica Păcii  din  or. Chişinău"  (în  continuare  - Biserica) este o  organizaţie  benevolă  a cetăţenilor  Republicii  Moldova  uniţi întru slugirea comuna  lui  Isus Hristos.

    2. Biserica este  o  organizare cu rejim autonom şi face  parte  din sistemul  mondial al Bisericilor presbiteriene cu sediul central în  or. Los-Angeles, U.S.A.

    3. Biserica îşi   desfăşoară   activitatea   în   conformitatea   cu Constituţia  Republicii  Moldova,  legislaţia ei în  vigoare,  prezentul Statut şi canoanele religioase presbiteriene.

    4. Aria de activitate a Bisericii este teritoriul Republicii Moldova.

    5. Biserica este persoană juridică din momentul aprobării statutului său  de organizare şi funcţionare de către organele competente de  stat, posedă  pecete rotundă şi ştampilă cu antet, conturi în bînci, blanchete şi alte rechizite necesare.

II. Scopurile şi sarcinile Bisericii

    6. Activitatea Bisericii are următoarele scopuri:

    propovăduirea şi răspunderea Evangheliei;

    organizarea şi practicarea slijbei religioase presbiteriene;

    activitatea de edicaţie şi binefacere.

    7. Întru realizarea  scopurilor sale Biserica îşi asumă  următoarele sarcini:

    contribuirea  la  renaşterea  spirituală a locurilor  Moldovei  prin intermediul utilizării Sfintei Scripturi - Biblia;

    dezvoltarea legăturilor  cu fraţi de conferinţe din ţară cît şi  din străinătate;

    desfăşurarea  activităţii  de binefacere întru susţinerea  păturilor social-vulnerabile ale populaţiei;

    asigurarea activităţii  pe lîngă Biserică a unei scoli duminicale;

    pregătirea slijitorilor Bisericii a unei scoli duminicale;

    pregătirea slujitorilor  Bisericii prin trimiterea lor la învăţătură în străinătate.

III. Structura şi administrarea Bisericii

    8. Biserica întruneşte  pe baze benevole creştinii care se spovedesc în  numele  Tatălui, al Fiului şi al Sfîntului Duh, în recunosc pe  Isus Hristos  ca  Mîntuitor  şi  care au săvîrşit pocăinţa  şi  botezul  după credinţa şi învăţătura evanghelică.

    9. Organul Suprem  al  Bisericii este Adunarea generală a  membrilor Bisericii,  care  este  convocată  de  Consiliul  Bisericesc  pe  măsura necesităţii, însă nu mai rar de o dată pe an.

    10. Adunarea generală:

    alege Preşedintele Adunării generale;

    întroduce modificări   şi  amendamente  în  Statutul  Bisericii   cu aprobarea lor ulterioară de către organele de stat competente;

    alege Consiliul Bisericesc;

    alege Comisia de cenzori, care este subordonată Adunării generale şi activează în baza Regulamentului aprobat de Adunare;

    efectuiează admiterea în rîndurile membrilor Bisericii şi examinează chestiunile  cu privire la ieşirea din rîndurile membrilor Bisericii sau excluderii lor;

    alege Pastorul  Bisericii  sau îl invită din alte Biserici  ori  din organizaţii  străine  religioase,  instituţii  teologice  de  învăţămînt (invitarea cetăţenilor străini se străini se efectuiează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova);

    ascultă raportul Comisiei de cenzori;

    decide asupra sistării activităţii Bisericii.

    11. Adunarea generală este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin două treimi din membrii Bisericii.

    12. Hotărîrile  Adunării  generale  se adoptă prin  vot  deschis  cu majoritatea  simplă  de voturi asupra tuturor chestiunilor examinate  cu excepţia  chestiunilor  cu  privire  la  introducerea  modificărilor  şi amendamentelor  în  Statut şi sistarea activităţii Bisericii, unde  este  necesar  de  două  treimi din voturile membrilor Bisericii  prezenţi  la adunare.

    13. Consiliul  Bisericesc  este  organul executiv  a  Bisericii,  se subordonează Adunării generale şi se convoacă o dată în trimestru.

    14. Consiliul  Bisericesc este ales de adunarea generală a membrilor Bisericii  în  număr de şapte persoane în frunte cu Pastorul  Bisericii, care este Administratorul Adunării generale.

    15. Administratorul   Adunării   generale  reprezintă  Biserica   în relaţiile  cu  organele  puterii  de stat  şi  administraţiei  de  Stat, organizaţiile  obşteşti,  întreprinderile şi persoanele  particulare  şi este subordonat Adunării generale.

    16. Consiliul  Bisericesc efectuiează realizarea planurilor adoptate de  Adunarea  generală,  precum  şi îl ajută pe  Pastorul  Bisericii  în activitatea sa bisericească, organizatorică şi administrativă.

    17. Comisia de  cenzori  este formată din trei  persoane,  activează permanent,  este subordonată Adunării generale şi efectuiează  controlul activităţii financiare şi gospodăreşti a Consiliului Bisericesc:

    18. De competenţa Pastorului Bisericii ţine:

    propovăduirea Evangheliei şi asigurarea clijbei bisericeşti;

    educarea în spiritul  creştin  a  credincioşilor şi  celor  care  se pregătesc pentru botez;

    organizarea şcolii teologice;

    ajutorarea celor bolnavi şi bătrîni;

    pregătirea şi educarea ajutorilor şi colaboratorilor ca ei să fie în stare  de  a  executa  unele funcţii bisericeşti  şi  a  activităţii  de binefacere şi educaţie;

    educarea religioasă a copiilor şi tineretului.

    Pastorul îşi  desfăşoară  activitatea în conformitate cu  învăţătura Evanghelică.

IV. Partimoniul şi mijloacele băneşti ale Bisericii

    19. Biserica   poate  avea  în  proprietate  clădiri,  mijloace   de transport,  utilage, biblioteci, mijloace băneşti în valută naţională şi străină, hîrtii de valoare şi alte bunuri necesarepentru activitatea sa.

    20. Mijloacele băneşti ale Bisericii se formează din:

    donaţiile membrilor Bisericii;

    donaţii şi ofrande    (inclusiv   testamentare)   ale   cetăţenilor, organizaţiilor,   întreprinderilor  ets.  atît  din  ţară  cît  şi   din străinătate;

    venituri din activitatea de producţie şi  editorială;

    alte surse legate.

    21. Biserica  are  dreptul de a folosi pentru uzul  său  teritoriul, clădirile  şi  averea  remise  ei pe baze contractuale  de  către  stat, organizaţii obşteşti, întreprinderi, instituţii precum şi de cetăţeni în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

    22. În scopul  susţinerii  activităţii religioase şi  de  binefacere Biserica   desfăşoară  activitatea  de  producţie  în  conformitate   cu legislaţia în vigoare.

    23. Biserica  varsă  în bugetul de stat şi  fondurile  extrabugetare impozite şi alte plăţi obligatorii în ordinea stabilită de legislaţie.

V. Dispoziţii finale

    24. Biserica îşi sistează activitatea în următoarelle cazuri:

    prin hotărîrea  Adunării generale a membrilor Bisericii adoptată  cu două treimi de voturi ale celor prezenţi;

    prin hotărîrea organului de stat competent.

    25. În cazul   sistării   activităţii  Bisericii,   patrimoniul   şi mijloacele  băneşti  rămase după licidarea organizaţiei se  folosesc  în conformitate cu decizia Adunării generale.