În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.979-XII din 24 martie 1992 "Despre culte", Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

    Se aprobă Statutul de organizare şi funcţionare a Uniunii Bisericilor  Creştine  Libere (Cultul Harismatic) din Republica  Moldova (se anexează).

    PRIM-MINISTRU

    AL REPUBLICII MOLDOVA                                Ion CIUBUC

    Chişinău, 17 mai 1997.

    Nr. 464

S T A T U T U L

de organizare şi funcţionare a Uniunii Bisericilor

Creştine Libere (Cultul Harismatic) din Republica Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

    1. Uniunea Bisericilor   Creştine  Libere  (Cultul  Harismatic)  din Republica   Moldova  (în  continuare  -  Uniunea)  este  o   organizaţie religioasă,  care întruneşte pe baze benevole bisericile creştine libere (comunităţi, misiuni) din Republica Moldova.

    2. În componenţa   Uniunii  intră  biserici  (comunităţi,   misiuni) creştine  din  Moldova  care împărtăşesc concepţiile  expuse  în  Bazele credinţei şi doctrinei bisericilor creştine libere.

    3. Uniunea este persoană juridică din momentul aprobării prezentului Statut în modul stabilit de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

    4. Uniunea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia şi  legislaţia  în vigoare ale Republicii Moldova, legile  canonice  ale Vechiului  şi  Noului  Testament, precum şi cu  prevederile  prezentului Statut.

    5. Uniunea are  reşedinţă,  dispune de sigiliu, ştampile rotundă  şi dreptunghiulară,  simbol,  emblemă,  legitimaţii,  blanchete  cu  antet, bilanţ autonom conturi la instituţii bancare.

    6. Sediul organului  de conducere al Uniunii se află pe adresa: 2030 Chişinău, str. A. Russo, 8/1, ap. 65.

II. SCOPURILE ŞI SARCINILE UNIUNII

    7. Uniunea are   drept   scop  prioritar   coordonarea   activităţii Bisericilor  locale  asociate în componenţa sa în opera de răspîndire  a Evangheliei   (Veştii   Bune)   prin   intermediul   predicilor   orale, tipăriturilor, audio-vizualului, evanghelizării personale.

    8. Obiectivele Uniunii poartă un caracter pur spiritual, filantropic şi caritabil, şi nu urmăresc scopuri politice.

    9. Uniunea pledează  pentru împărtăşirea liberă a credinţei,  pentru principiul  autonomiei şi independenţei Bisericilor din componenţa sa şi colaborarea   lor   în   unitate   frăţească,   acordîndu-le    ajutorul organizaţional,   informaţional,  consultativ,  juridic  şi  alt  ajutor necesar.

    10. Uniunea, întru realizarea scopurilor sale, îşi asumă următoarele sarcini:

    să ţină evidenţa  Bisericilor  locale,  să  contribuie  la crearea, organizarea şi deschiderea noilor biserici (comunităţi, misiuni) locale;

    să pregătească,   atît  în  ţară  cît  şi  peste  hotare,  slujitori spirituali,  învăţători  de şcoli biblice, duminicale pentru  adulţi  şi pentru  copii, de seminarii teologice, dirijori şi conducători muzicali, lideri ai echipelor de laudă;

    să organizeze  centre de consultaţii spirituale, cursuri de studiere a  Bibliei,  de  perfecţionare spirituală a  slujitorilor  (predicatori, învăţători, misionari etc.);

    să organizeze, în conformitate cu legislaţia în vigoare, conferinţe, seminare,  concerte şi festivaluri de muzică şi dansuri de cult,  precum şi   Marşuri   ale  lui  Christos,  manifestări  de  masă  cu   caracter evanghelistic  şi  filantropic, prezentări de lecţii şi  demonstrări  de filme  (inclusiv  video), în case de rugăciuni, în aer  liber  (parcuri, stadioane)  şi  în  alte  locuri publice neinterzise  de  legislaţia  în vigoare,  la  cimitire,  în locuinţele cetăţenilor, la spitale  şi  alte instituţii  curative, la internate şi orfelinate, aziluri de bătrîni  şi invalizi, în locuri de detenţie;

    să editeze şi  să difuzeze cărţi, broşuri, reviste, ziare, materiale video  şi  audio cu conţinut creştin, să pregătească  emisiuni  creştine televizate  şi  radiofonice, în ordinea stabilită să folosească timp  de eter pentru emiterea programelor creştine la posturile de televiziune şi radiodifuziune;

    să încurajeze şi să sprijine colaborarea frăţească a Bisericilor din componenţa sa cu biserici similare şi de alt cult creştin din ţară şi de peste hotare.

    11. Uniunea poate  fi  membră a asociaţiilor şi  uniunilor  creştine internaţionale, avînd reprezentanţi ai săi în aceste organisme, păstrînd totodată  independenţa  sa,  poate activa în cadrul  unor  asociaţii  şi fonduri Biblice de binefacere.

    12. Uniunea poate institui misiuni şi alte organizaţii creştine.

    13. Uniunea poate   invita   deservenţi  spirituali   (evanghelişti, păstori  şi învăţători) din străinătate şi trimite peste hotare delegaţi pentru  participarea la congrese, conferinţe, întruniri creştine, precum şi  studenţi  pentru căpătarea studiilor la aşezămintele  de  învăţămînt teologic, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

    14. În activitatea  sa  Uniunea respectă principiile  de  colaborare interconfesională a bisericilor creştine.

III. MODUL DE ORGANIZARE, STRUCTURA ŞI ADMINISTRAREA

    15. Uniunea se  crează ca organ de conducere a Cultului  harismatic, pe  baza  liberului consimţămînt al bisericilor locale  ale  creştinilor Evangheliei depline, care se unesc în mod benevol pe baza comunităţii de interese.

    16. Membri ai uniunii pot deveni bisericile, comunităţile, misiunile locale,   care  recunosc  şi  respectă  Bazele  credinţei  şi  doctrinei Bisericilor libere din Moldova şi prezentul Statut.

    17. Primirea  membrilor  Uniunii  se efectuează de  către  Consiliul Uniunii,  în temeiul cererii şi deciziei bisericii locale  (comunităţii, misiunii) cu privire la includerea sa în componenţa Uniunii.

    18. Membrii Uniunii au dreptul:

    să delegheze   reprezentanţii   lor  la  Adunarea   reprezentanţilor bisericilor locale;

    să se adreseze  organelor Uniunii cu propuneri, observaţii şi cereri în problemele, legate de activitatea lor;

    să se adreseze organelor Uniunii după susţinere în vederea ocrotirii drepturilor şi intereselor lor legale;

    să obţină în modul stabilit informaţia despre activitatea Uniunii;

    să iasă din componenţa Uniunii.

    19. Membrii Uniunii au obligaţiunea:

    să respecte prevederile prezentului Statut;

    să consolideze  şi să ridice autoritatea Uniunii, să participe activ la traducerea în viaţa a sarcinilor propuse.

    20. Drept temei  pentru  exluderea membrului din  Uniune  constituie abaterea  de  la doctrina creştinilor evangheliei  depline  (bisericilor libere).

    21. Organul suprem   al   Uniunii  este  Adunarea   reprezentanţilor bisericilor  (comunităţilor,  misiunilor)  locale,  membri  ai  Uniunii. Delegaţi  la  Adunarea  reprezentanţilor  sînt  păstorii  şi  slujitorii bisericilor  locale  desemnaţi  de ei. Bisericile, care nu  au  păstori, deleghează la Adunarea reprezentanţilor unul din liderii lor spirituali.

    22. Adunarea  reprezentanţilor se convoacă prin decizia  Consiliului Uniunii ori de cîte ori este nevoie însă cel puţin o dată în doi ani.

    23. Adunarea reprezentanţilor:

    alege Consiliul Uniunii;

    aprobă Statutul  de  organizare şi funcţionare a  Uniunii,  operează amendamende şi completări în el;

    aprobă programele  de  activitate  ale Uniunii  în  conformitate  cu scopurile şi sarcinile ei.

    24. Organul executiv al Uniunii este Consiliul Uniunii în componenţa căruia  sînt aleşi toţi păstorii tuturor Bisericilor locale din Moldova, membre ale Uniunii.

    25. Consiliul Uniunii:

    realizează programele de activitate ale Uniunii;

  soluţionează  cazurile litigioase apărute în cadrul Cultului, precum şi în relaţiile Bisericilor locale cu alte persoane juridice;

    hirotoniseşte lucrătorii de cult şi le eliberează legitimaţii;

    dispune de patrimoniul şi resursele financiare ale Uniunii;

    convoacă Adunarea reprezentanţilor Bisericilor locale;

    acordă ajutor   nemijlocit   Bisercilor   locale   în   soluţionarea problemelor    spirituale   neordinare,   precum   şi   problemelor   de evanghelizare;

    acordă ajutor financiar, stimulează activitatea bisericilor locale;

    contribuie la editarea şi difuzarea literaturii religioase;

    examinează cererile   Bisericilor   locale   privind   hirotonisirea slujitorilor.

    26. Consiliul  Uniunii  îşi  adoptă deciziile în  cadrul  şedinţelor sale, care se convoacă pe măsura necesităţilor, dar nu mai rar de o dată la  3  luni. Şedinţele extraordinare se convoacă de către preşedinte  la cererea  a  cel  puţin 1/2 din numărul  membrilor  Consiliului.  Şedinţa Consiliului  Uniunii  este  deliberativă la prezenţa a 2/3  din  numărul membrilor.  În  cazuri  excepţionale se admite adoptarea  deciziilor  de către  Comitetul  de  direcţie pe calea  interogării  tuturor  membrilor Consiliului.  Deciziile în toate chestiunile se adoptă pe calea  votării cu   majoritatea  simplă  de  voturi.  În  cazul  egalităţii  de  voturi preşedintele se bucură de vot decisiv.

    27. Conducerea  curentă  a Uniunii este exercitată de  Comitetul  de direcţie  format din preşedintele Consiliului Uniunii,  vicepreşedintele şi secretarul.

    28. Comitetul  de  direcţie este subordonat Consiliului  Uniunii  şi organizează  executarea  hotărîrilor lui. De competenţa  Comitetului  de direcţie ţine:

    elaborarea planurilor de activitate a Uniunii;

    prezentarea la  şedinţele  Consiliului  Uniunii  a  propunerilor  cu privire la excluderea din rîndul membrilor Uniunii, precum şi de primire în  componenţa Uniunii a bisericilor (comunităţilor, misiunilor)  locale nou create;

    elaborarea schemei  de  personal,  a instrucţiunilor de  funcţii  şi prezentarea lor spre aprobare Consiliului Uniunii;

    angajarea sau    concedierea,   la   propunerea   preşedintelui,   a secretarului;

    angajarea sau    concedierea,   la   propunerea   secretarului, a contabilului-şef  şi  a celorlalţi lucrători ai aparatului  executiv  al Uniunii;

    aprobarea salariilor lucrătorilor aparatului Uniunii.

    29. Comitetul de direcţie este în drept să adopte decizii şi în alte chestiuni  ale  activităţii Uniunii, care nu ţin de competenţa  Adunării reprezentanţilor sau Consiliului Uniunii.

    30. Preşedintele şi vicepreşedintele se aleg de Consiliul Uniunii pe un  termen  de  5 ani din rîndul păstorilor  hirotonisiţi,  cetăţeni  ai Republicii  Moldova,  şi  asigură  conducerea  spirituală  şi  generală. Secretarul  este  numit la propunerea preşedintelui de  către  Consiliul Uniunii  şi  este  responsabil  de ţinerea  lucrărilor  de  secretariat, relaţiilor  Uniunii cu organele de stat, cu asociaţii, uniuni şi  centre creştine din ţară şi de peste hotare.

    31. Controlul  asupra activităţii economice şi financiare a  Uniunii este   asigurat   de  Comisia  de  cenzori,  care  activează   în   baza Regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii.

    32. Comisia de  cenzori se alege în număr de trei persoane în cadrul şedinţei  Consiliului pe un termen de cinci ani. Din componenţa Comisiei de   cenzori  nu  pot  face  parte  membrii  Comitetului  de   direcţie, secretarul, contabilul-şef.

    33. Comisia de  cenzori  organizează cel puţin o dată pe an  revizia activităţii  financiar-economice  şi  a stării  şi  evidenţei  bunurilor materiale  ale  Uniunii. Rezultatele reviziilor se prezintă  Consiliului Uniunii.

IV. BISERICILE LOCALE

    34. Bisericile  locale (în continuare - Bisericile) se formează  din iniţiativa creştinilor Cultului Harismatic.

    35. Statutele  bisericilor  se adoptă de către fondatorii ei  şi  se coordonează  la  Comitetul  de  direcţie  al  Uniunii,  după  care  sînt înregistrate în ordinea stabilită de către organul de stat competent.

    36. Conducătorii  spirituali ai Bisericii, membră a Uniunii, se aleg pentru  slujire  în  modul  prevăzut  în  statutele  acestor  formaţiuni religioase.

    37. Membrii Bisericii,  din  motive confesionale, nu  pot  satisface serviciul  militar activ, dar acceptă serviciul de alternativă, stabilit prin lege, fără purtarea armei şi fără depunerea jurămîntului.

    38. Bisericile,  membre  ale  Uniunii, participă prin  zeciuială  la finanţarea activităţii Uniunii.

    39. Activitatea  Bisericii  poate  fi sistată  la  decizia  Adunării generale.  Patrimoniul dat în folosinţă Bisericii de către  instituţiile de  stat şi de către alte organizaţii sau cetăţeni, persoane juridice şi fizice,  precum şi cel aflat în proprietatea Bisericii, se transmite  la dispoziţia Uniunii.

V. PATRIMONIUL ŞI RESURSELE FINANCIARE

    40. Uniunea poate avea în proprietate clădiri, construcţii, mijloace de  transport, obiecte de cult , obiecte de producţie, de menire socială şi  de  binefacere,  mijloace  băneşti şi alte  bunuri  necesare  pentru asigurarea activităţii sale.

    41. Uniunea are dreptul de proprietate asupra bunurilor procurate şi create  de  ea  pe seama mijloacelor  proprii,  donaţiilor  cetăţenilor, organizaţiilor  obşteşti, primite de la stat şi dobîndite pe alte căi ce nu contravin legii.

    42. Resursele  financiare  ale  Uniunii se  formează  din  donaţiile benevole  din  partea Bisericilor, misiunilor  creştine  internaţionale, persoanelor  fizice  şi  juridice  din  ţară şi  de  peste  hotare,  din veniturile provenite de la activitatea economică şi editorială, din alte surse legale.

    43. Uniunea dispune  de dreptul de a desfăşura în modul stabilit  de legislaţie,  activităţi  economice  de  producţie şi  editoriale,  de  a procura,  edita şi difuza, a importa şi exporta literatură şi  materiale cu caracter religios în limba de stat şi în alte limbi.

    44. Pentru comercializarea   literaturii  spirituale,  precum  şi  a obiectelor de cult, Uniunea poate deschide magazine, chioşcuri şi tarabe în locurile şi ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.

    45. Veniturile   Uniunii   se  cheltuiesc  numai  pentru   atingerea scopurilor,  determinate prin prezentul Statut şi nu pot fi  distribuite între membrii ei.

    46. Uniunea şi  părţile  ei componente achită în bugetul de stat  şi fondurile extrabugetare impozite şi alte plăţi obligatorii în ordinea şi mărimile stabilite de legislaţia în vigoare.

    47. Pentru asigurarea   activităţii  sale  statutare  Uniunea  poate angaja  cetăţeni  pe bază de acord (contract) de muncă.  Remunerarea  şi condiţiile  de muncă ale lucrătorilor aparatului executiv al Uniunii  se determină  de către Comitetul de direcţie în corespundere cu  legislaţia muncii în vigoare.

    48. Lucrătorii aparatului executiv al Uniunii sînt supuşi asigurării sociale  şi medicale în modul şi condiţiile stabilite prin legislaţia în vigoare.

    49. Resursele materiale şi financiare ale Uniunii se folosesc pentru salarizarea    deservenţilor   şi   salariaţiilor,   pentru   finanţarea deplasărilor,  manifestărilor de evanghelizare, acţiunilor filantropice, a  învăţămîntului,  pentru  construirea  caselor  de  rugăciuni,  pentru editarea literaturii religioase şi acoperirea altor cheltuieli ce ţin de activitatea Uniunii.

    50. Documentele   financiare  ale  Uniunii  sînt  valabile  doar  cu semnăturile preşedintelui şi a contabilului şef.

    51. Uniunea în   ordinea   stabilită  duce  evidenţa  şi   gestiunea contabilă  şi statistică. Responsabil pentru veridicitatea şi  păstrarea documentaţiei de dare de seamă o poartă preşedintele Consiliului.

VI. SISTAREA ŞI REORGANIZAREA UNIUNII

    52. Uniunea îşi poate sista activitatea în temeiul deciziei Adunării reprezentanţilor,  precum şi, în baza altor temeiuri, în modul  stabilit de legislaţia în vigoare.

    53. Patrimoniul   Uniunii   lichidate,   prin   hotărîrea   Adunării reprezentanţilor,   după   satisfacerea  cerinţelor   creditorilor,   se transmite Bisericilor din componenţa sa.