Abrogată prin HG346 din 28.03.16, MO79-89/01.04.16 art.395


     În scopul creării unui sistem unic al activităţii urbanistice privind amplasarea, proiectarea şi executarea construcţiilor şi amenajărilor pe întreg teritoriul ţării,
    Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul general de urbanism (se anexează).
    2. Se obligă autorităţile administraţiei publice locale, institutele de proiectare, centrele specializate pentru prestarea serviciilor de proiectare, engineering şi marketing, persoanele juridice şi fizice, inclusiv cele din străinătate, implicate în activităţi urbanistice, să respecte cu stricteţe cerinţele regulamentului nominalizat.
    3. Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale:
    va organiza seminare pentru specialiştii institutelor de proiectare şi arhitecţii-şefi ai organelor administraţiei publice locale pentru a le aduce la cunoştinţă Regulamentul general de urbanism;
    va efectua controlul asupra implementării Regulamentului general de urbanism;
    în comun cu alte ministere şi departamente interesate şi autorităţile administraţiei publice locale, în termen de o lună, va elabora, coordona şi aproba Instrucţiunea privind modul de elaborare şi conţinutul Regulamentului local de urbanism.
    4. Se abrogă Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.190 din 14 iunie 1985 "Cu privire la aprobarea Regulamentului despre amenajarea oraşelor, orăşelelor, localităţilor rurale şi zonelor de odihnă în R.S.S. Moldovenească".

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA                       Ion CIUBUC

    Chişinău, 5 ianuarie 1998.
    Nr. 5.


    1. Regulamentul general de urbanism (în continuare - Regulamentul) este elaborat în conformitate cu Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului şi reprezintă o parte integrantă a sistemului unitar de norme tehnice şi juridice care reglementează activitatea în domeniul amenajării teritoriului, sistematizării, utilizării funciar-urbanistice a terenurilor, construcţiilor.
    Fiind completat cu normative tehnice şi documentaţii de urbanism, Regulamentul este obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice locale, institutele de proiectare, agenţii economici, persoanele juridice şi fizice, care execută proiectări, construcţii, amenajări sau efectuează alte acţiuni urbanistice.
    2. Regulamentul se aplică la elaborarea şi adoptarea de către autorităţile administraţiei publice locale a operaţiunilor de urbanism, în proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajărilor amplasate pe orice categorie de terenuri, atît în intravilanul, cît şi în extravilanul localităţilor.
    3. Se exceptează de la prevederile punctului 2 construcţiile şi amenajările cu destinaţie militară şi specială, amplasarea şi construcţia cărora se execută în condiţiile stabilite de lege.
    4. Planificarea dezvoltării teritoriale a localităţilor este precedată în mod obligatoriu de elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi este îndreptată spre realizarea prevederilor Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului.
    Amplasarea construcţiilor şi amenajărilor, schimbarea destinaţiei terenurilor, efectuarea altor operaţiuni urbanistice se vor adopta numai în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate, cu respectarea cerinţelor şi procedurilor prevăzute de legislaţie.
    În cazul lipsei sau nevalabilităţii documentaţiei de urbanism corespunzătoare sau în cazul schimbării destinaţiei terenului, la etapa întocmirii certificatului de urbanism, amplasamentul construcţiei se coordonează în mod obligatoriu cu instituţiile teritoriale respective.
    5. Autorizaţia executării construcţiilor este eiberată în modul stabilit de legislaţie şi numai în baza documentaţiei de proiect, elaborată conform certificatului de urbanism, avizată, verificată şi aprobată în modul stabilit.
    Pentru construcţiile amplasate în zone construite sau pe terenuri noi valorificate, autorizarea executării construcţiilor se permite numai după elaborarea şi aprobarea în modul stabilit a planului urbanistic de detaliu.
    În cazul complexităţii sau importanţei deosebite a construcţiilor sau amenajărilor, inclusiv încadrarea acestora în zone centrale cu valoare istorică sau în alte zone cu statut deosebit, certificatul de urbanism poate fi eliberat numai după coordonarea cu Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi, după caz, cu Ministerul Culturii şi Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător.
    6. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile cu destinaţie agricolă din extravilanul localităţilor este permisă cu respectarea cerinţelor şi condiţiilor stabilite de legislaţie.
    7. Autorităţile administraţiei publice locale, la eliberarea autorizaţiei de executare a construcţiilor, vor ţine sub control gruparea suprafeţelor de teren destinate construcţiilor, urmărind scopul de a evita cauzarea unor eventuale prejudicii activităţilor agricole, şi vor lua măsuri pentru utilizarea eficientă a stratului de sol fertil decopertat.
    Terenuri cu destinaţie agricolă din intravilanul localităţilor
    8. Autorizarea executării construcţiilor pe terenurile cu destinaţie agricolă din intravilanul localităţilor este permisă pentru toate tipurile de construcţii şi amenajări specifice localităţilor, cu respectarea condiţiilor legislaţiei în vigoare, documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, normelor tehnice, în vederea realizării următoarelor obiective:
    a) completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specifice, impuse de caracterul zonei, în vederea creării ansamblurilor arhitectural-urbanistice expresive, avînd prioritate instituţiile publice, precum şi serviciile de interes general;
    b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare;
    c) amplasarea construcţiilor, amenajărilor şi lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte.
    9. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor în zonele cu monumente şi vestigii arheologice este strict limitată.
    În cazuri excepţionale, autorizarea respectivă se permite, exclusiv cu avizul Ministerului Culturii şi Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale, în condiţiile asigurării măsurilor de protecţie a monumentelor menţionate.
    10. Terenurile cu destinaţie agricolă din intravilanul localităţilor se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legislaţiei în vigoare.
    Suprafeţe împădurite
    11. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestieră este strict limitată. În mod excepţional, cu avizul organelor administraţiei publice de specialitate, se pot autoriza numai construcţiile necesare întreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii, se va avea în vedere atribuirea unei suprafeţe cît mai mici posibile din cultura forestieră.
    12. În cazuri excepţionale, autorizarea executării construcţiilor şi instalaţiilor pe suprafeţele împădurite se face numai după adoptarea hotărîrii respective conform legislaţiei în vigoare şi operarea modificărilor necesare în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului sau, în lipsa acestei documentaţii, după elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului zonei, localităţii respective sau planurilor urbanistice ale localităţilor sau zonelor în cauză.
    13. Staţiile turistice şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor, cu avizul Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător.
    Resursele subsolului
    14. Autorizarea executării construcţiilor durabile, în zone care conţin resurse identificate ale subsolului delimitate conform legii, este strict limitată, cu excepţia obiectivelor industriale şi de transport, necesare explorării şi prelucrării resurselor din zonele respective.
    15. Autorizarea executării construcţiilor industriale necesare exploatării, transportării şi prelucrării resurselor identificate ale subsolului se face în conformitate cu documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu avizul Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale.
    16. În cazul identificării zonelor cu resurse în intravilanul localităţii, modalitatea exploatării acestora va fi determinată de un studiu de impact asupra mediului înconjurător, elaborat şi aprobat în modul stabilit.
    17. Zonele care conţin resurse identificate ale subsolului se delimitează potrivit legii, iar informaţia respectivă se comunică organului administraţiei publice locale pe teritoriul căruia ele sînt amplasate.
    Resurse de apă
    18. Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în zonele de protecţie a cursurilor de apă şi bazinelor, precum şi pe teritoriile obiectivelor acvatice este strict limitată, cu excepţia lucrărilor de construcţie a podurilor, lucrărilor necesare căilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă, precum şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, permise în baza legislaţiei în vigoare.
    19. Autorizarea executării lucrărilor prevăzute la punctul 18 este permisă numai cu avizul autorităţilor de gospodărire a apelor şi cu asigurarea măsurilor de protecţie a construcţiilor respective contra inundaţiilor, de prevenire a poluării apelor de suprafaţă şi subterane, de respectare a zonelor de protecţie de-a lungul malurilor cursurilor de apă şi lucrărilor de gospodărire şi de captare a apelor.
    20. Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în zona de protecţie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autorităţilor competente de protecţie a mediului.
    21. Zonele de protecţie sanitară se delimitează de către autorităţile administraţiei publice locale pe baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi avizului organelor de specialitate ale administraţiei publice.
    Localităţi urbane
    22. Autorizarea executării construcţiilor în localităţile urbane se va face numai în baza documentaţiei de urbanism, aprobată conform legii, şi va avea ca scop sporirea eficienţei utilizării teritoriilor, în general, şi a zonelor de locuit, în special, inclusiv reconstrucţia fondului construit existent, proiectarea noilor cartiere locative cu infrastructurile socială şi edilitară moderne şi perfecţionarea structurii de planificare.
    Aprobarea documentaţiei de urbanism se va efectua numai în baza avizului general elaborat de Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale.
    23. Sistematizarea localităţilor urbane se va face reieşind din considerentele optimizării zonificării teritoriilor, compatibilă cu perspectivele dezvoltării structurii planimetrice a localităţii respective, dezvoltării zonelor de locuit, industriale, de agrement, infrastructurii edilitare, sistemului de transport şi în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului înconjurător.
    24. Întreprinderile industriale care poluează mediul înconjurător şi pentru care este imposibilă crearea zonei de protecţie sanitară urmează a fi permutate în zonele destinate pentru aceste scopuri sau reprofilate sub controlul administraţiei publice locale.
    În cazul reprofilării se va ţine cont de gradul de poluare a mediului înconjurător, urmărindu-se scopul de a se exclude depăşirile normativelor stabilite.
    25. În scopul creării ansamblurilor urbanistice şi arhitectonice expresive în zonele centrale ale localităţilor urbane, autorizaţia executării construcţiilor se va elibera numai conform proiectelor individuale, elaborate în baza planului urbanistic aprobat al zonei respective.
    Localităţi rurale
    26. Autorizarea executării construcţiilor în localităţile rurale se va face reieşind din considerentele transformării satelor (comunelor) existente în localităţi amenajate, cu condiţii locative, sociale şi infrastructură edilitară şi de transport moderne.
    27. Documentaţiile de urbanism, elaborate pentru localităţile rurale, vor prevedea delimitarea zonelor de locuit şi industriale, amplasarea raţională a construcţiilor în teritoriu, sporirea gradului de amenajare şi utilare tehnică, precum şi reducerea maximă a atribuirii de terenuri cu destinaţie agricolă pentru construcţii noi.
    Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate
    28. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor, care, prin amplasament, funcţiune, volum şi aspect arhitectural, depreciază valoarea peisajului, este interzisă.
    29. Autorizarea executării construcţiilor în parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi în alte zone protejate, de interes naţional, delimitate potrivit legii, se face conform legislaţiei în vigoare cu avizul Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale, Ministerului Culturii şi al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător.
    30. Organele administraţiei publice locale, cu acordul Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător şi al Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale, vor identifica şi vor delimita, în funcţie de particularităţile specifice, zonele naturale de interes local care necesită protecţie pentru valoarea lor peisagistică şi vor stabili condiţiile de autorizare a executării construcţiilor, avînd în vedere păstrarea calităţii ecosistemelor naturale şi a echilibrului ecologic.
    Zone construite protejate
    31. Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes naţional, se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu avizul Ministerului Culturii, în baza planului urbanistic zonal sau celui detaliat, elaborate pentru aceste zone.
    32. Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate şi delimitate prin hotărîre a administraţiei publice locale, se face cu avizul serviciilor de specialitate subordonate autorităţilor prevăzute în punctul 31.
    33. Autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu avizul Ministerului Culturii, în condiţiile stabilite de legislaţie.
    Zone construite existente
    34. Autorizarea executării construcţiilor în zonele construite existente se va face doar cu condiţia menţinerii maxime a construcţiilor, instalaţiilor şi spaţiilor verzi utile, inclusiv a edificiilor cu valoare de patrimoniu cultural.
    35. Reconstrucţia zonelor construite se va face cu scopul modernizării infrastructurii sociale, edilitare, sistemelor de transport, ameliorării aspectului arhitectonic, situaţiei sanitaro-ecologice, creării spaţiilor verzi.
    36. Propunerile privind demolarea fondului construit existent pentru amplasarea construcţiilor infrastructurii sociale sau locuinţelor vor fi însoţite de calculele tehnico-economice fundamentate, în baza normelor tehnice în vigoare, planurilor de urbanism, avînd drept scop finalizarea ansamblurilor arhitectural-urbanistice şi perfecţionarea compoziţională a structurii de planificare a zonei respective.
    37. Autorizarea executării construcţiilor în zonele construite existente cu demolarea fondului existent se va face numai conform legislaţiei în vigoare şi în baza planurilor urbanistice zonale sau de detaliu, aprobate pentru zonele în cauză.
    38. Autorizarea lucrărilor de renovare sau reparaţie capitală a fondului construit vechi şi avariat, se va face numai conform legislaţiei în vigoare şi în baza planurilor urbanistice zonale sau de detaliu, aprobate pentru zonele în cauză.
    39. Autorizarea lucrărilor de renovare, modernizare sau reparaţie capitală a construcţiilor amplasate în afara aliniamentului de construcţii, cu excepţia monumentelor de istorie şi cultură, este interzisă.
    Se vor permite numai lucrări de reparaţie curentă.
    40. Autorizarea executării construcţiilor în zonele construite existente va fi precedată de reconstrucţia sau construcţia noilor accese, reţele edilitare, efectuarea sistematizării pe verticală a terenului valorificat.
    Zone de odihnă
    41. Autorizarea executării construcţiilor în zonele de odihnă se face numai pentru sectoarele determinate de documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului.
    42. Staţiunile balneare şi cele turistice se vor amplasa numai cu condiţia creării unor sisteme complexe de edificii socio-culturale şi dotări edilitare.
    43. Hotarele zonelor de agrement, în care sînt concentrate staţiuni balneare de însemnătate republicană, vor fi stabilite prin documentaţia de urbanism respectivă şi aprobate în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    44. Autorizarea executării construcţiilor cu profil industrial, lucrărilor de reconstrucţie sau extindere ale acestora în zonele de agrement este strict limitată, cu excepţia celor destinate deservirii zonei respective, stabilite în planul urbanistic zonal sau de detaliu aprobat.
    45. Construcţiile industriale existente care poluează mediul înconjurător urmează a fi evacuate din zonele de agrement sau reprofilate.
    Zone suburbane
    46. Autorizarea executării construcţiilor în zonele suburbane se va face numai în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.
    Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi apărarea interesului public
    Evitarea riscurilor naturale
    47. În sensul prezentului Regulament, prin r i s c u r i n a t u r a l e se subînţeleg: alunecări de teren, formarea de bălţi, scurgeri torenţiale, eroziuni, avalanşe, deplasări de roci, inundaţii şi altele asemenea, stabilite în studii, prospecţiuni şi documentaţii de urbanism şi confirmate prin hotărîri ale consiliului raional sau municipal, cu avizul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale.
    48. Autorizarea executării construcţiilor, în zonele expuse riscurilor naturale, este strict limitată, cu excepţia construcţiilor care nu provoacă riscuri naturale sau sînt destinate limitării efectelor acestora.
    Evitarea riscurilor tehnologice
    49. În sensul prezentului Regulament, riscuri tehnologice sînt considerate cele determinate de procesele industriale sau agricole şi cele ale activităţii de transport, care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări, inundaţii ale terenurilor ori de poluare a aerului, apei sau solului.
    50. Autorizarea executării construcţiilor, în zonele expuse riscurilor tehnologice, precum şi în zonele de influenţă şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică şi apă, conductelor de gaze, canalizaţiei, căilor de comunicaţie şi altor asemenea lucrări de creare a infrastructurii, este strict limitată, cu excepţia construcţiilor şi amenajărilor care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.
    Construcţii generatoare de riscuri tehnologice
    51. Autorizarea executării construcţiilor care, prin natura şi destinaţi lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului înconjurător, elaborat şi aprobat conform prevederilor legii.
    52. Lista categoriilor de construcţii generatoare de riscuri tehnologice se stabileşte prin hotărîre a Guvernului.
    Asigurarea echipării edilitare
    53. Autorizarea executării construcţiilor care, prin dimensiunile şi destinaţia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitară, ce depăşesc posibilităţile financiare şi tehnice ale administraţiei publice locale ori ale investitorilor interesaţi, este intersiză.
    54. Autorizarea executării construcţiilor poate fi condiţionată de stabilirea prealabailă, prin contract, a obligaţiei efectuării, parţial sau integral, a lucrărilor de echipare edilitară aferente de către investitorii interesaţi.
    Asigurarea compatibilităţii funcţiilor
    55. Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţia dominantă a zonei, stabilită prin documentaţia de urbanism, dacă zona are o funcţie tradiţională dominantă caracteristică pentru structura urbană, şi individualitate spaţială proprie.
    56. Condiţiile de amplasare a construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora în cadrul localităţii, sînt prevăzute de normativele tehnice şi urbanistice în vigoare.
    Procentul de ocupare a terenului
    57. Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia ca procentul de ocupare a terenului să nu depăşească limita superioară stabilită de normativele tehnice şi urbanistice în vigoare.
    Lucrări de utilitate publică
    58. Autorizarea executării altor construcţii pe terenurile care, conform planurilor de amenajare a teritoriului şi documentaţiei de urbanism, au fost destinate pentru realizarea de lucrări de utilitate publică este interzisă.
    59. Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se face pe baza documentaţiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
    60. Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi recomandărilor de orientare faţă de punctele cardinale, conform normativelor tehnice în vigoare.
    Amplasarea faţă de drumuri
    61. În zona drumurilor se pot autoriza, numai cu avizul în scris al administratorului drumului respectiv şi în baza legislaţiei în vigoare, amplasarea şi construcţia următoarelor obiecte:
    a) construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, necesare pentru deservirea lor, păstrarea materialelor şi pentru exploatare;
    b) parcaje, staţii de spălat automobile, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv obiectele de deservire: magazine, restaurante etc.);
    c) conducte de alimentare cu apă, gaze, produse petroliere, canalizaţii, sisteme de transport, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen.
    În sensul prezentului Regulament, prin zona drumului se subînţelege ampriza, fîşiile de siguranţă şi fîşiile de protecţie.
    62. În limita localităţilor amplasarea faţă de drumuri se stabileşte prin Regulamentul local de urbanism.
    63. Autorizarea executării construcţiilor în zonele de protecţie ale drumurilor naţionale se face numai cu avizul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale.
    64. Autorizarea executării construcţiilor de locuinţe (case de vacanţă şi alte construcţii cu caracter turistic, încăperi de locuit permanente sau temporare pentru necesităţi sociale, industriale sau de apărare, cum ar fi aziluri pentru bătrîni, cămine pentru nefamlişti, sanatorii, cămine pentru organizarea de şantier, cazărmi) este permisă, cu respectarea zonelor de protecţie ale drumurilor, delimitate conform actelor normative şi legislative.
    Amplasarea faţă de căi navigabile existente şi cursuri de apă potenţial navigabile
    65. În extravilanul localităţilor, în zona de protecţie a căilor navigabile şi a cursurilor de apă potenţial navigabile se pot autoriza, cu avizul respectiv al Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător, următoarele lucrări:
    a) construcţii şi instalaţii aferente căilor navigabile, necesare pentru deservire, întreţinere şi exploatare;
    b) semnale vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenajări ce ţin de siguranţa navigaţiei;
    c) construcţii pentru obiective portuare, dane de acostare, platforme de depozitare, drumuri de circulaţie, clădiri, construcţii hidrotehnice pentru şantierele navale, gări fluviale şi alte lucrări similare;
    d) intersecţii ale căilor navigabile şi ale canalurilor de apă potenţial navigabile cu conducte de presiune (de apă, gaze, ţiţei, abur) şi linii electrice şi de telecomunicaţii, precum şi intersecţii cu poduri, instalaţii hidroenergetice şi decorative;
    e) adăposturi de iarnă pentru nave, staţii de alimentare cu carburanţi şi alte resurse de energie;
    f) instalaţii de captare a apei din albia căilor navigabile şi instalaţii de evacuare a apelor reziduale sau de altă natură;
    g) construcţii de consolidare a malurilor, diguri longitudinale şi transversale şi alte lucrări similare.
    Amplasarea faţă de căi ferate
    66. În sensul prezentului Regulament, prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare se subînţelege fişa de teren cu lăţimea de 100 m măsurată de la limita zonei cadastrale a căii ferate, situată pe ambele părţi ale acesteia.
    67. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se pot amplasa, cu avizul organului central de dirijare a transportului feroviar:
    a) construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată;
    b) construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a ciruclaţiei;
    c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrică;
    d) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de date şi construcţiile aferente acestora.
    68. Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare, situată în intravilanul localităţilor, se autorizează cu avizul organului central de dirijare a transportului feroviar.
    69. Lucrările investite de agenţii economici şi organizaţiile publice, preconizate în zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul organului central de dirijare a transportului feroviar:
    a) transportul feroviar industrial;
    b) lucrări hidrotehnice;
    c) intersecţia căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate;
    d) subtraversarea liniilor de cale ferată de către reţele de telecomunicaţii, reţele electrice, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, produse finite şi de către canale libere.
    70. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se interzic:
    a) amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi semnalelor feroviare;
    b) executarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau alte lucrări care ar modifica echilibrul pînzei freatice subterane;
    c) depozitarea, manipularea sau prelucrarea substanţelor inflamabile, explozibile, carburanţilor, gazelor lichefiate sau oricăror altor materiale care, prin natura lor, ar putea provoca incendii sau explozii.
    71. Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din patrimoniul Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova", pentru lucrările de interes public, atît în intravilanul, cît şi în extravilanul localităţilor, se fac numai cu avizul acesteia şi în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate.
    Amplasarea faţă de aeroporturi şi aerodromuri
    72. Autorizarea executării construcţiilor în vecinătatea construcţiilor aferente aeroporturilor şi a culoarelor de siguranţă, stabilite conform legii, se face cu avizul respectiv al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile şi Ministerului Apărării, aviz care este obligatoriu pentru cazurile amplasării:
    a) tuturor construcţiilor în hotarele aeriene de acces la aerodromuri, inclusiv în afara acestor hotare în rază de 10 km de la punctul de control al aerodromului (PCA);
    b) construcţiilor în rază de 30 km de la PCA, înălţimea cărora faţă de cota aerodromului este de 50 m şi mai mult;
    c) construcţiilor cu înălţimea de 50 m şi mai mult de la cota terenului atribuit;
    d) liniilor de tensiune înaltă şi comunicaţii, precum şi altor construcţii cu emitere de unde radio şi electromagnetice, care pot provoca piedici funcţionării normale a utilajelor radiotehnice;
    e) construcţiilor explozibile;
    f) construcţiilor industriale şi cu altă destinaţie, funcţionarea cărora ar agrava vizibilitatea în raioanele aerodromurilor.
    73. Distanţele de la hotarele terenului de zbor sau pistelor de decolare şi aterizare ale aeroporturilor pînă la hotarele zonelor de locuit se determină în fiecare caz concret cu respectarea:
    asigurării securităţii zborurilor navelor aeriene;
    limitelor maxime acceptate şi nivelurilor echivalente ale zgomotului de aviaţie;
    tipurilor de nave aeriene, exploatate pe aerodromul respectiv;
    numărului pistelor de decolare şi aterizare;
    poziţiei hotarelor zonelor de locuit faţă de pistele de decolare şi aterizare;
    reliefului, condiţiilor climaterice, altor condiţii locale.
    74. Autorizarea executării construcţiilor fermelor animaliere, abatoarelor, amenajării terenurilor de depozitare a deşeurilor alimentare, altor construcţii care provoacă aglomeraţii de păsări zburătoare, amplasate la o distanţă mai mică de 15 km de la PCA, este interzisă.
    Retrageri faţă de fîşia de protecţie a frontierei de stat
    75. Autorizarea executării construcţiilor în extravilanul localităţilor se face numai pentru terenuri aflate la o distanţă de cel puţin 500 m faţă de fîşia de protecţie a frontierei de stat.
    76. Se exceptează de la prevederile punctului 75 punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, cu construcţiile anexe, terminalele vamale, obiectele infrastructurii transporturilor şi alte construcţii şi instalaţii, care se pot amplasa cu avizul respectiv al organelor de specialitate ale administraţiei publice şi cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a Republicii Moldova.
    Amplasarea faţă de aliniament
    77. În sensul prezentului Reuglament, prin aliniament se subînţelege linia convenţională, stabilită prin documentaţia de urbanism, care indică retragerea de front a faţadelor clădirilor şi loturilor proiectate faţă de linia roşie.
    În sensul prezentului Regulament, prin linia roşie se subînţelege linia convenţională inviolabilă, care delimitează terenurile construite ori destinate construcţiei (în proprietate publică sau privată) de terenurile publice existente şi rezervate străzilor şi altor comunicaţii de transport.
    78. Clădirile vor fi amplasate la limita liniei roşii sau retrase faţă de aceasta, după cum urmează:
    a) în cazul zonelor construite compact, construcţiile vor fi amplasate în mod obligatoriu la aliniamentul clădirilor existente;
    b) retragerea construcţiilor faţă de aliniament este permisă numai cu respectarea coerenţei şi caracterului fronturilor stradale şi în conformitate cu normativele tehnice şi documentaţia urbanistică, care determină linia roşie a terenurilor.
    79. În ambele situaţii, autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia că înălţimea clădirii nu va depăşi distanţa măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
    80. Fac excepţie de la prevederile punctului 79 construcţiile cuprinse în planul urbanistic zonal, aprobat conform legii.
    Amplasarea în interiorul parcelei
    81. Autorizarea executării construcţiilor se face numai cu respectarea distanţelor minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioară ale parcelei, normelor sanitare şi distanţelor minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite de normativele tehnice.
    Accese carosabile şi pietonale
    82. Autorizarea executării construcţiilor se face numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile auto publice, direct sau indirect, conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile acceselor la drumurile auto publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.
    83. În sensul prezentului Regulament, prin accese pietonale se subînţeleg căile de acces pentru pietoni la drumurile publice, care pot fi: trotuare, străzi şi pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate publică sau privată.
    84. Accesele pietonale trebuie să fie executate astfel încît să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi celor care folosesc mijloace de deplasare speciale.
    Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente
    85. Autorizarea executării construcţiilor se face numai dacă există posibilitatea racordării de către noi consumatori la reţelele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi de alimentare cu energie electrică.
    86. De la dispoziţiile punctului 85 se poate deroga, cu avizul autorităţilor administraţiei publice locale, pentru zonele de locuinţe individuale, în următoarele condiţii:
    a) realizarea de soluţii de echipare în sistem individual, care să corespundă normelor sanitare şi de protecţie a mediului;
    b) beneficiarul se obligă să racordeze construcţia, potrivit regulilor stabilite de administraţia publică locală, la reţeaua centralizată atunci cînd aceasta va fi dată în exploatare.
    87. Pentru celelalte categorii de construcţii se poate deroga de la prevederile punctului 85, cu avizul autorităţilor competente ale administraţiei publice locale, dacă beneficiarul se obligă să prelungească reţeaua existentă, atunci cînd aceasta are capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească capacitatea reţelelor publice existente, fie să construiască noi reţele.
    Prevederile punctelor 86 şi 87 se aplică, în mod corespunzător, la autorizarea executării construcţiilor în localităţile în care nu există reţele centralizate de alimentare cu apă şi de canalizare.
    Realizarea de reţele edilitare
    88. Efectuarea lucrărilor de proiectare şi realizare a infrastructurii edilitare se va fundamenta pe:
    a) extinderea prizelor şi conductelor de apă, bazată pe studierea rezervelor surselor existente sau căutarea de surse noi, în special pentru acoperirea necesităţilor de apă potabilă. În scopuri industriale se vor utiliza surse de apă deschise;
    b) extinderea reţelelor de canalizare existente sau crearea de noi sisteme de canalizare, cu epurarea biologică completă a apelor uzate;
    c) extinderea şi construcţia noilor sisteme locale, cu epurarea biologică completă, în oraşe şi sate (comune);
    d) extinderea sistemelor de alimentare cu gaze;
    e) extinderea sistemelor de alimentare cu energie electrică.
    89. Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se realizează de către investitor sau beneficiar, parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile contractelor încheiate cu organele administraţiei publice locale.
    90. Lucrările de racordare la reţeaua edilitară pubică le înfăptuieşte în întregime investitorul sau beneficiarul.
    Parcelarea
    91. Parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în vederea realizării de noi construcţii. Pentru atribuirea a mai mult de 12 loturi, se poate autoriza realizarea parcelării şi executărea construcţiilor, cu condiţia efectuării unei echipări colective care să corespundă normativelor tehnice.
    92. Autorizarea executării parcelării, în conformitate cu prezentul Regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii:
    a) front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite şi de minimum 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate;
    b) suprafaţa minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi, respectiv, de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate, cu condiţia ca soluţiile tehnice şi arhitecturale să asigure respectarea normativeor tehnice;
    c) adîncime mai mare sau cel puţin egală cu lungimea parcelei.
    93. Sînt considerate loturi construibile numai loturile care corespund cerinţelor specificate la punctul 92.
    Înălţimea construcţiilor
    94. Autorizarea executării construcţiilor vizînd înălţimea lor se face în baza planului urbanistic zonal şi regulamentului aferent, aprobate conform legii.
    În cazul lipsei acestora şi în scopul creării sau finalizării unor ansambluri arhitectural-urbanistice expresive, autorizarea executării construcţiilor se face în baza planului urbanistic de detaliu, elaborarea căruia este stabilită prin certificatul de urbanism.
    Aspectul exterior al construcţiilor
    95. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine destinaţiei funcţionale a acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.
    96. Pentru a evita cazurile cînd construcţiile de valoare locală, prin conformare, volum arhitectural şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, proiectele tehnice ale acestora se examinează în mod obligatoriu de către consiliile arhitectural-urbanistice locale.
    Valoarea construcţiei în structura localităţilor va fi stabilită de arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale în funcţie de amplasarea construcţiei, încadrarea ei în infrastructura socială şi în aspectul exterior al clădirilor din zona respectivă.
    Amenajarea localităţilor
    97. Elementele principale ale amenajării şi infrastructurii edilitare din localităţi sînt:
    străzile, accesele;
    împrejmuirile părţilor carosabile şi trotuarelor;
    crearea de zone verzi în preajma străzilor şi acceselor carosabile, în interiorul cartierelor;
    terenurile sportive, pentru jocuri şi cele de uz gospodăresc;
    instalaţiile de salubritate;
    iluminarea străzilor, drumurilor, reţele edilitare;
    instalaţii de reclamă, mici forme arhitecturale, compoziţii sculpturale.
    Amplasarea elementelor amenajării, aspectul lor arhitectural se avizează de organele locale de arhitectură, urbanism şi amenajare a teritoriului.
    98. Amenajarea localităţii trebuie să fie efectuată concomitent cu construcţia clădirilor de locuit, sociale sau caselor individuale.
    Spaţii verzi şi plantate
    99. Autorizaţia de executare a construcţiilor va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform normelor tehnice.
    100. Transplantarea copacilor în procesul de reconstrucţie a localităţilor urbane şi rurale trebuie să fie efectuată, cu avizul serviciilor de creare a zonelor verzi sau al administraţiei publice locale, în baza documentaţiei de urbanism aprobate.
    101. Crearea de zone verzi şi amenajarea localităţilor cu forţele populaţiei se vor efectua sub conducerea şi controlul organelor administraţiei publice locale şi organelor locale de arhitectură, urbanism şi amenajare a teritoriului, în baza documentaţiei de urbanism aprobate.
    102. Autorizarea executării construcţiilor în scuaruri, bulevarde, grădini publice este strict limitată, cu excepţia construcţiilor pentru deservirea acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi documentaţia de urbanism aprobată pentru zonele în cauză.
    103. În zonele de construcţie a clădirilor de orice destinaţie şi a caselor individuale proprietarii acestora sînt obligaţi, pe contul propriu:
    a) să planteze şi să amenajeze terenul repartizat;
    b) să menţină în ordine terenul, inclusiv porţiunea adiacentă de trotuar, gazon şi partea carosabilă a străzii.
    Amplasarea de parcaje şi împrejmuiri
    104. Autorizaţia de executare a construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se eliberează numai dacă există posibilitatea amenajării acestora. Respectiva posibilitate este stabilită prin documentaţia de urbanism aprobată conform legii.
    105. Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform normelor tehnice.
    106. În condiţiile prezentului Regulament, este permisă autorizarea următoarelor categorii de împrejmuiri:
    a) împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor, separarea unor servicii funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale;
    b) împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitării parcelelor aferente clădirilor şi/sau integrării clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice.
    107. Pentru ambele categorii de împrejmuiri, aspectul lor se va supune aceloraşi exigenţe ca şi în cazul aspectului exterior al construcţiei.
    Autorizarea directă
    108. Regulamentele locale de urbanism vor urmări detalierea prevederilor, cuprinse în prezentul Regulament, şi planurilor de urbanism, condiţiilor specifice fiecărei localităţi şi caracteristicilor unităţilor teritoriale respective.
    109. Pînă la aprobarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executării construcţiilor se va face numai în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare şi cu avizul obligatoriu al instituţiilor teritoriale respective, în funcţie de profilul construcţiei.
    Litigiile
    110. Litigiile apărute în legătură cu interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului Regulament vor fi soluţionate de către Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale de comun acord cu toate instituţiile interesate.
    Litigiile dintre solicitanţii autorizaţiei de executare a construcţiei sau amenajării şi autorităţile administraţiei publice locale se soluţionează de către Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale, în limitele competenţei sale, sau de instanţele judecătoreşti.
    Controlul
    111. Controlul general asupra amenajării localiltăţilor urbane, rurale, zonelor de agrement şi altor teritorii în Republica Moldova este efectuat de Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi organele administraţiei publice locale.
    112. Organele locale de arhitectură, urbanism şi amenajare a teritoriului, Inspecţia de stat în construcţii execută controlul asupra disciplinei în urbanism şi calităţii în construcţii şi poartă responsabilitatea pentru corespunderea amenajării localităţilor cu documentaţiile de urbanism aprobate.
    Serviciile menţionate au dreptul:
    a) să suspende, în baza deciziei administraţiei publice locale, construcţia neautorizată sau care se efectuează cu devieri de la documentaţia de urbanism aprobată, de la proiectele construcţiilor şi normativele tehnice;
    b) în cazul pericolului de avarie, să stopeze imediat executarea construcţiilor, informînd administraţia publică locală, Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale, instituţiile de drept, organizaţiile de construcţie ierarhic superioare.
    113. Persoanele care au permis construcţia neautorizată sînt trase la răspundere în modul stabilit de lege.