Luînd în considerare  situaţia  epidemiologică privind  morbiditatea populaţiei prin hepatite acute şi cronice, ciroze hepatice şi cancer primar hepatic, precum şi prejudiciul social-economic cauzat de  aceste maladii, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B,C şi D (se anexează)şi se pune în sarcina Ministerului Sanătăţii coordonarea măsurilor privind realizarea programului nominalizat şi prezentarea, în caz de necesitate, a propunerilor de rectificare a acestui program conform condiţiilor reale de pe teren.

2. Finanţarea măsurilor, prevăzute în Programul naţional de combatere a  hepatitelor virale, se va efectua în  limita mijloacelor, aprobate  în aceste scopuri pentru anii respectivi în bugetul de stat şi bugetele locale.

Ministerul Sănătăţii şi organele administraţiei publice locale vor prevedea anual mijloace financiare  necesare pentru realizarea programului în cauză.

3. Ministerul Industriei şi Comerţului, Uniunea Asociaţiilor de Consum şi organele administraţiei publice locale vor organiza puncte de alimentaţie dietetică şi vînzare a produselor dietetice şi în comun cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor extinde sortimentul  de produse alimentare dietetice.

4. Ministerul Sănătăţii, în comun cu instituţiile republicane interesate şi organele administraţiei publice locale, pînă la sfîrşitul anului curent vor prezenta propuneri privind crearea secţiilor zonale de reabilitare a bolnavilor cu patologie a ficatului.

5. Organele administraţiei publice locale de comun acord cu Ministerul Sănătăţii vor elabora şi aproba planuri de perspectivă şi planuri anuale de profilaxie a hepatitelor virale în teritoriul respectiv, asigurînd finanţarea şi realizarea lor completă.

6. Ministerul Economiei şi Reformelor va prevedea în comanda de stat tematica ştiinţifică prioritară în problemele hepatologiei conform calculelor argumentate, propuse de instituţiile ştiinţifice antrenate în realizarea lor.

7. Procurarea  vaccinului şi utilajului se va efectua din contul bugetului de stat, iar celelalte necesităţi tehnico-materiale din bugetele locale.

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA                                           Ion CIUBUC

Chişinău, 2 iunie 1997.

Nr. 507.

PROGRAMUL NAŢIONAL

de combatere a hepatitelor virale B, C şi D

Hepatitele virale - boli infecţioase acute provocate de un grup de virusuri hepatotropi (A, B, C, D, E, G şi alţi viruşi neidentificaţi), specifici numai omului şi destul de variaţi după însuşirile lor biologice şi patogenice, tabloul clinic al cărora se  manifestă  prin fenomene generale infecţioase, digestive, artralgice şi, în special, hepatice cu sau fără icter.

Hepatitele virale B, C şi D, după durata formelor acute, evoluţia în forme fulminante şi cronice (portaj cronic al antigenului  (AgHBs), hepatită cronică (HCr), ciroză hepatică (CzH), cancer  hepatic primar (CHP)) şi letalitate sînt cele mai grave.

I. Argumentarea, scopul şi rezultatele scontate

1. Argumentarea

Situaţia epidemiologică  în  Republica Moldova privind  morbiditatea populaţiei prin hepatite virale B, C şi D sanguin  transmisibile  şi nivelul  de portaj al agentului infecţios al hepatitei virale B (AgHBs), rămîne a fi extrem de nefavorabilă. Astfel, în anii 1991-1995 morbiditatea  prin hepatită virală B (HVB) a constituit în medie 48,2 cazuri  la  100 mii populaţie, nivelul portajului AgHBs la donatorii  de sînge  - 8-12%, constituind indici foarte avansaţi comparativ cu indicii respectivi în multe ţări europene.

Această situaţie contribuie în mare măsură la creşterea  în continuare a numărului de bolnavi cu hepatită cronică (HCr) şi  ciroză hepatică  (CzH) - de la 39552 în 1990 pînă la 53862 bolnavi în 1995, a bolnavilor cu cancer hepatic primar (CHP) şi a purtătorilor de HbsAg, a invalizilor în urma patologiei aparatului digestiv (de la 1191 în  1990 pînă  la 1509 în 1995) şi sfîrşitului letal în urma acestor maladii - de la  2973  în 1990 pînă la 3848 în 1995. Morbiditatea populaţiei prin hepatite acute şi cronice conduce şi la consecinţe economice grave. Numai pentru tratamentul acestor bolnavi anual se cheltuie 54-55  mln. lei. Prin urmare, necesitatea unui program de combatere a  hepatitelor virale este evidentă, atît din punct de vedere medico-social, cît  şi economic.

2. Scopul, rezultatele scontate şi mecanismul de realizare

Realizarea integrală a prezentului Program la un nivel profesional înalt ar contribui la reducerea pînă în anul 2006 a morbidităţii prin hepatite virale acute B şi D cu circa 50% prin HVC - cu 25-30%, hepatite cronice - cu 15-20%, ceea ce ar da un efect economic anual în valoare de circa  5-6 mln.lei numai pentru cheltuielile de tratament. Scopul major al prezentului Program este crearea unei baze  organizatorice  privind reducerea  în continuare a nivelului de contaminare şi morbiditate prin hepatite acute şi cronice, a suferinţelor umane şi tragediilor în familii, a cheltuielilor bugetare şi dificultăţilor sociale, precum  şi ameliorarea sănătăţii şi majorarea productivităţii economice, sociale şi biologice a populaţiei Republicii Moldova.

Mecanismul de  realizare  a prezentului Program constă în  aplicarea integrală  a măsurilor de profilaxie specifică şi nespecifică pe întreg teritoriul republicii.

II. Profilaxia hepatitelor virale B, C şi D

O reducere esenţială a multor maladii, în special a celor de origine infecţioasă, poate fi obţinută prin aplicarea unor  acţiuni  complexe ştiinţific argumentate,  care includ măsuri de profilaxie specifică şi nespecifică. Pentru hepatitele virale la momentul actual medicina dispune doar de vaccin pentru imunizarea activă şi  imunoglobulină specifică pentru imunizarea pasivă a hepatitei virale B.

1. Profilaxia specifică a HVB şi HVD

În ultimii 15 ani în practica mondială pentru profilaxia specifică a HVB se folosesc două tipuri de vaccin - plasmatic şi genoingeneric. În scop de profilaxie extraordinară se mai utilizează şi imunoglobulina contra  HVB  (IGHB).  În majoritatea  ţărilor sînt supuse vaccinării grupurile de  populaţie cu risc epidemiologic înalt, iar în ţările din regiunile endemice - majoritatea populaţiei.

Strategia profilaxiei specifice a HVB constă în substituirea treptată a generaţiei tinere contemporane înalt infectate cu o altă generaţie imunizată contra HVB şi minimal infectată cu virusul HVB. Tactica  profilaxiei specifice constă în acoperirea în cîteva etape consecutive, cu vaccin contra HVB (în cazuri necesare şi cu  IGHB) a grupurilor de risc, ţinînd cont de gradul de risc. De remarcat  că, aplicarea  strategiei şi tacticii propuse va contribui în mare măsură la reducerea morbidităţii prin HVD, şi, prin urmare, a numărului de bolnavi cu hepatite cronice, ciroză hepatică, cancer hepatic primar, precum şi a invalizilor.

Etapele de realizare a programului de profilaxie

Luînd în considerare  numărul enorm de persoane disponibile riscului de  infectare, posibilităţile actuale economice, costul relativ înalt al vaccinului,  profilaxia  specifică se preconizează a fi realizată  în  9 etape, în ordinea descreşterii riscului epidemiologic (anexa nr. 1).

Schema, modul de aplicare şi păstrare a vaccinului se va efectua conform  recomandărilor  producătorilor de vaccin  anexate la fiecare unitate de ambalaj.

Selectarea persoanelor din grupurile de risc, care necesită un curs de  vaccinare contra HVB, se efectuează prin investigaţii serologice de laborator, menite să determine prezenţa sau lipsa în sînge a Ag Hbs şi a anticorpilor anti-HBs. Vor fi supuse cursului de vaccinare persoanele cu rezultate negative  la  markerii  sus-menţionaţi.  Screeningul va  fi efectuat  prin metoda imuno-enzimatică (ELISA) cu test-sisteme omologate în Republica Moldova.

2. Profilaxia nespecifică a hepatitelor virale B, C şi D

Profilaxia nespecifică poate fi efectuată cu succes în cazul garantării executării unui complex de măsuri profilactice nespecifice în instituţiile medicale şi nemedicale, în condiţii de habitat.

Scopul principal al profilaxiei nespecifice în instituţiilemedicale constă în evitarea posibilităţilor de transmitere a agenţilor patogeni ai hepatitelor virale B, C şi D de la sursa de infecţie personalului medical, bolnavilor şi altor persoane, care  recurg  la  serviciile instituţiilor medicale. Realizarea eficientă a acestui scop poate  fi obţinută prin:

selectarea donatorilor de sînge şi a altor substraturi biologice;

testarea la prezenţa  AgHBs  şi anti-VHC a donatorilor de sînge  şi plasmă, spermă, cornee, transplante - aproximativ 212 mii donatori, care sînt supuşi anual la circa 500 mii teste-screening şi de confirmare;

construirea, amenajarea tehnică şi exploatarea justă a laboratoarelor pentru sterilizarea instrumentarului şi echipamentului medical în toate spitalele raionale, instituţiile medicale orăşeneşti şi republicane;

asigurarea tehnică a tuturor secţiilor şi cabinetelor de procedură, policlinicilor, consultaţiilor şi ambulatoarelor, punctelor de felceri şi moaşe, punctelor medicale, altor instituţii medicale cu instrumentarul medical necesar şi cu două seturi de echipament  pentru sterilizarea acestuia;

asigurarea personalului  medical cu trei seturi de echipament personal, în dependenţă de specificul activităţii profesionale;

 reducerea pînă la maximum în instituţiile medicale a practicării investigaţiilor parenterale neargumentate.

În instituţiile nemedicale (frizerii, cabinete cosmetice, de manichiură, pedichiură, acupunctură), profilaxia nespecifică poate fi efectuată prin asigurarea acestora cu aparataj necesar pentru sterilizarea garantată a instrumentarului utilizat.

În condiţii de habitat, profilaxia nespecifică poate fi efectuată prin  folosirea  individuală a obiectelor de bărbierit, a periuţelor  de dinţi şi a altor obiecte care pot vătăma pielea şi mucoasa.

III. Diagnosticul specific şi reabilitarea bolnavilor

Diagnosticul hepatitelor  virale se va efectua prin teste moderne specifice  de primă generaţie - investigaţii serologice imuno-enzimatice în laboratoarele teritoriale specializate, şi teste de excepţie pentru confirmare de generaţia a II-a  - Immuno Blotting  Assay  -  în laboratoarele  zonale specializate şi de generaţia a III-a -  Polymerase Chain Reaction - în laboratorul central de referinţă.

Reabilitarea postspitalicească a bolnavilor se va efectua prin:

spitalizarea  convalescenţilor după  forme acute  în secţii specializate,  concentrarea copiilor convalescenţi  în instituţii preşcolare şi şcolare specializate;

tratamentul sanatorial al bolnavilor cu forme cronice;

organizarea alimentaţiei  dietetice a convalescenţilor şi bolnavilor cu forme cronice;

supravegherea permanentă activă (dispensarizarea) a convalescenţilor şi bolnavilor cu forme cronice şi, în caz de necesitate, tratarea lor.

IV. Acţiuni de realizare a prezentului Program

1. Aspectul organizatoric

    3. Asigurarea tehnico-materială

1. Aparataj şi reagente necesare pentru screeningul  

serologic şi vaccinare

  
    Note:

1. Mijloacele financiare necesare (conform preţurilor în  vigoare) pentru  procurarea  utilajului, reagentelor şi vaccinului  enumerate  în punctul 1 sînt prezentate în anexa nr. 2 la prezentul Program.

2. Finanţarea măsurilor privind procurarea vaccinului pentru vaccinarea nou-născuţilor se va efectua în conformitate cu Programul naţional de  imunizări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 584 din 3 august 1994.

2. Procurarea truselor pentru 250 mii testări  şi retestări ale donatorilor de sînge la prezenţa AgHBs şi anti-HCV (anexa nr.2).

3. Procurarea aparatajului şi reactivelor pentru  reacţia  de polimerizare în lanţ (RPL) (anexa nr. 2).

4. Editarea materialelor  informative  (10  mii  broşuri, 10 mii placarde, 1 mln. foi volante, un video-clip, 4  audio-clipuri)  (anexa nr.2).

5. Elaborarea  şi editarea recomandărilor de profilaxie, diagnostic şi tratament al hepatitelor acute şi cronice (anexa nr. 2).

6. Cheltuieli pentru organizarea/reprofilarea secţiilor specializate (anexa nr. 2).

Suma totală pentru realizarea prezentului Program este prezentată în anexa nr. 2 şi constituie 67.389.218 lei.

V. Asigurarea financiară şi dirijarea Programului

---+------------------------------------------------------------+----------------------------------------+-----------

Nr.|             Acţiuni, măsuri, lucrări                       |           Responsabili                 | Termenele

d/o|                                                            |         pentru executare               |de executare

---+------------------------------------------------------------+----------------------------------------+------------

1 |                          2                                 |                 3                      |     4

---+------------------------------------------------------------+----------------------------------------+------------

1. Planificarea  cercetărilor  ştiinţifice în problemele         Ministerul Sănătăţii, Ministerul         Permanent

    hepatologiei                                                  Economiei şi Reformelor

2. Procurarea vaccinului contra HVB                              Ministerul Sănătăţii                     Anual

3. Procurarea fotometrelor şi reagentelor                        Ministerele şi departamentele            Anual

    interesate,                                                   organele administraţiei publice locale

4. Pregătirea şi reciclarea specialiştilor în epidemiologie,     Ministerul Sănătăţii                     Anual

    hepatologie şi investigări de laborator

5. Construirea încăperilor şi procurarea aparatajului necesar    Ministerele şi departamentele interesate 1998-2002

    pentru laboratoare şi cabinete de sterilizare, de proceduri   organele administraţiei publice locale

    şi a echipamentului pentru personal

6. Elaborarea planurilor anuale de măsuri concrete pentru        Ministerul Sănătăţii                     Anual

    realizarea Programului  naţional  coordonate cu Ministerul    organele administraţiei publice

    Sănătăţii şi  asigurarea îndeplinirii acestora                locale, Ministerele, departamentele

    şi instituţiile interesate

7. Dirijarea Programului naţional la nivel republican îi         Ministerul Sănătăţii, organele           Permanent

    revine Ministerului Sănătăţii prin intermediul Centrului      administraţiei publice locale

    Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie,

    iar la nivel teritorial - primăriilor municipiilor şi execu-

    tivelor raionale prin intermediul direcţiilor sănătăţii,

    spitalelor centrale şi centrelor de igienă şi epidemiologie

    raionale

VI. Mobilizarea socială a populaţiei şi a colectivelor

instituţiilor medicale

Mobilizarea socială se va efectua conform planurilor anuale, în funcţie de sarcinile abordate şi volumul surselor financiare alocate.

Scopul principal constă în informarea populaţiei şi, în special, a grupurilor de risc despre situaţia epidemiologică şi consecinţele grave ale îmbolnăvirii de aceste maladii, despre eficacitatea măsurilor de profilaxie specifică şi nespecifică, creşterea  responsabilităţii personalului medical faţă de aceste acţiuni.

Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini se vor efectua următoarele:

editarea materialelor  informative, didactice, a broşurilor, bucletelor, placardelor;

publicarea articolelor în presa republicană şi locală;

organizarea emisiunilor la radio şi televiziune;

organizarea seminarelor, conferinţelor ştiinţifico-practice republicane, zonale şi raionale;
    organizarea întîlnirilor sistematice  ale lucrătorilor medicali  cu populaţia, în special, cu grupurile de risc;
    antrenarea în procesul  mobilizării sociale a organizaţiilor nonguvernamentale, societăţilor ştiinţifice respective  şi  promovarea experienţei altor ţări.

Luînd în considerare dificultăţile social-economice ale Republicii Moldova în perioada de tranziţie, Guvernul Republicii  Moldova şi Ministerul Sănătăţii  se  adresează către OMS, UNICEF,  PROON,  ROTARI International, USAID, BASICS, organizaţii statale şi nonguvernamentale, agenţi economici, oameni de afaceri, persoane particulare din ţară şi de peste hotare cu rugămintea de a susţine realizarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D în partea ce ţine de:

asigurarea cu  vaccin  pentru imunizarea copiilor nou-născuţi şi a grupurilor de risc;

dotarea instituţiilor medicale cu diagnosticumuri, tehnică şi instrumentar necesar;

pregătirea şi consultarea specialiştilor;

susţinerea financiară a delegării  specialiştilor  la  conferinţe ştiinţifico-practice  internaţionale şi  în ţările cu o experienţă avansată de combatere a hepatitelor;

editarea literaturii speciale pentru pregătirea  cadrelor şi mobilizarea socială;

sponsorizarea şi filantropia  programelor locale de combatere  a hepatitelor virale.

Anexa nr. 1

la Programul Naţional de

combatere a hepatitelor

virale B, C şi D

Etapele de realizare a profilaxiei specifice

---+----------------------------------------+----------------------------------------------------

Nr.|              Grupele de risc           |         Etapele şi numărul persoanelor (mii)

d/o|                                        +----+----+----+----+----+----+----+----+----+-------

   |                                        |1998|1999|2000|2001|2002|2003|2004|2005|2006| Total

---+----------------------------------------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+-------

1. Copii nou-născuţi*                        50   51   52   53   54   55   57   60   68    500

2. Bolnavi din secţiile de hematologie,

    hemodioliză, transplantare                2,5  1,0  0,5  0,5  0,5  0,5  0,5  0,5  0,5   7

3. Soţi şi copii din focare de HVB acută     5,0  5,0  4,5  4,0  3,5  3,0  2,5  2,0  1,5   31

4. Personalul  instituţiilor medicale       25,5 22,5  5,0  5,0  5,0  5,0  4,0  3,5  4,5   80

5. Studenţii-medici şi recruţii

    Armatei Naţionale                        15,5  5,0  5,0  5,0  5,0  5,0  5,0  5,0  5,5   56

6. Copii din focare cu HCr şi CzH             -    39   2    2    2    2    2    2    2    53

7. Copii din  focare cu purtători ai AgHBs    -    -   100  100  100  100   2    2    2    406

8. Adolescenţi din focare cu HCr şi CzH       -    -    -    15   15   1    1    1    1    34

9. Narcomani, bolnavi cu boli sexual

    transmisibile                              -    -    -    -    3    3    5    6    7    24

10. Adulţi din focare cu HCr şi CzH            -    -    -    -    -    15   10   1    1    27

11. Adolescenţi din focare cu purtători

    ai AgHBs                                   -    -    -    -    -    -   140   60   20   220

12. Adulţi din focare cu purtători ai AgHBs    -    -    -    -    -    -    -    95   85   180

13. Alte persoane  din  grupele de risc       1,5  1,5  1,0  0,5  2,0  0,5  1,0  2,0  2,0   12

    TOTAL                                     100  125  170  185  190  190  230  240  200   1630

    * Copiilor nou-născuţi de  la mame AgHBs pozitive,  concomitent  cu prima  doză  de  vaccin,  li se introduce în  alt  punct  anatomic  doza necesară de imunoglobulină anti-HVB.

Anexa nr. 2

la Programul Naţional de

combatere a hepatitelor

virale B, C şi D

Devizul de cheltuieli anuale pentru realizarea

Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale

------+-----------+----------+---------+------------+-----------+-----------+--------+---------

Anul | Fotometre |  Vaccin  |  AgHBs  |  Anti-HBs  |  Testarea |Organizarea| Mobili-|Suma, lei

      |           |          |         |            |donatorilor| secţiilor | zarea  |

      |           |          |         |            | de sînge  |specializate socială|

------+-----------+----------+---------+------------+-----------+-----------+--------+---------

1998   157.500     2.992.392  303.600    506.000     1.942.200    500.000    210.000   6.611.692

1999   236.250     3.709.072  331.120    552.000     1.910.000    500.000              7.238.442

2000   315.000     5.472.712  585.120    975.200     1.910.000    500.000              9.758.032

2001   393.750     6.376.152  734.160  1.223.600     1.910.000    500.000    210.000  11.347.662

2002   157.500     5.707.082  623.760  1.039.600     1.910.000                         9.437.942

2003   157.500     6.218.832  734.160  1.223.600     1.910.000                        10.244.092

2004   157.500     1.839.632   33.120     55.200     1.910.000               210.000   4.205.452

2005   157.500     1.954.632   33.120     55.200     1.910.000                         4.110.452

2006   157.500     2.069.632   33.120     55.200     1.910.000               210.000   4.435.452

-----------------------------------------------------------------------------------------------

TOTAL 1.890.000    36.340.138 3.411.360 5.685.600    17.222.200   2.000.000   840.000  67.389.218

    NOTĂ. Finanţarea măsurilor privind procurarea vaccinului pentru vaccinarea nou-născuţilor se va efectua în conformitate cu Programul naţional de imunizări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 584 din 3 august 1994.