cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale
a sănătăţii reproducerii

    MODIFICAT
    HG768 din 26.11.09, MO173/01.12.09 art.850
    HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437

    În scopul promovării eficiente a politicii statului în vederea îmbunătăţirii sănătăţii reproducerii - component fundamental necesar dezvoltării umane, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia Naţională a sănătăţii reproducerii (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura realizarea prevederilor Strategiei aprobate, raportînd Guvernului anual pînă la data de 15 februarie.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.
[Pct.3 modificat prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437]

Prim-ministru Vasile TARLEV

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii

şi protecţiei sociale Valerian Revenco

Ministrul educaţiei,

tineretului şi sportului Victor Ţvircun

Ministrul afacerilor interne Gheorghe Papuc

Chişinău, 26 august 2005.

Nr. 913.

prin Hotărîrea Guvernului nr. 913

STRATEGIA NAŢIONALĂ

a sănătăţii reproducerii

Sănătatea reproducerii, la nivel internaţional, este recunoscută drept una din componentele fundamentale necesare dezvoltării umane. De ea depinde sănătatea generală a populaţiei, prosperarea şi dezvoltarea tuturor ţărilor. Comportamentul reproductiv sănătos asigură un impact pozitiv asupra generaţiilor următoare.

Implementarea efectivă a planificării familiei reduce numărul de sarcini nedorite şi de avorturi nesigure, previne mortalitatea şi morbiditatea indusă de sarcină, micşorează incidenţa infecţiilor cu transmisie sexuală, inclusiv a infecţiei cu HIV/SIDA, protejează sănătatea adolescenţilor şi este una din cele mai reale şi cost-eficiente posibilităţi care poate ameliora sănătatea şi bunăstarea femeilor, bărbaţilor, tinerei generaţii şi comunităţii.

În ultimii ani în Republica Moldova au fost întreprinse un şir de măsuri îndreptate spre ameliorarea sănătăţii reproducerii. A fost elaborată baza legislativă cu privire la sănătatea reproducerii şi lansate cîteva programe naţionale. Graţie asistenţei internaţionale, colaborării şi parteneriatului cu societatea civilă şi organizaţiile obşteşti au fost instruiţi furnizorii serviciilor medicale de sănătate a reproducerii, realizate diverse programe educaţionale şi informative menite să asigure un comportament sexual-reproductiv cît mai sigur şi responsabil.

Cu toate acestea, sănătatea reproducerii în Moldova este încă mult sub nivelul posibilităţilor şi cerinţelor actuale. Mortalitatea maternă, perinatală şi infantilă depăşesc nivelul ţărilor dezvoltate. Accesul populaţiei la serviciile de planificare a familiei este limitat. Incidenţa infecţiilor cu transmisie sexuală a atins cote îngrijorătoare. Pe fundalul sporirii emigraţiei şi creşterii nivelului infertilităţii s-a redus drastic natalitatea. Dreptul adolescenţilor la educaţie şi servicii de sănătate a reproducerii nu este asigurat pretutindeni. Avortul continuă să fie utilizat, încă destul de frecvent, în scopul planificării familiei, nu rareori fiind însoţit de riscuri reale care şi mai mult afectează sănătatea reproducerii. Consecinţele violenţei în familie, abuzului sexual şi ale traficului cu fiinţe umane nu sînt încă pe deplin estimate. Cancerul genito-mamar ia amploare, transformîndu-se într-o problemă medico-socială de proporţii. Problemele sexuale ale bărbaţilor şi persoanelor în vîrstă sînt desconsiderate.

Prezenta Strategie, pentru prima dată, iniţiază un complex de măsuri pe termen lung, menite să amelioreze substanţial sănătatea reproducerii în ţară. O dată cu elaborarea şi aprobarea prezentei Strategii Moldova se aliniază recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Naţiunilor Unite în domeniul sănătăţii reproducerii.

Prezenta Strategie a fost elaborată în deplină concordanţă cu concepţiile, strategiile, programele şi proiectele naţionale existente în domeniile sănătăţii publice, asistenţei sociale, educaţiei, tineretului, drepturilor omului, combaterii violenţei în familie, abuzului sexual şi traficului cu fiinţe umane etc.

2. CONTEXTUL INTERNAŢIONAL ŞI EUROPEAN

Sănătatea reproducerii şi sexualităţii prezintă un interes deosebit pentru statele Europei şi, în mod special, pentru Europa de Est. Ea este domeniul prioritar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care în 2001 a elaborat Strategia Europeană în Sănătatea Sexuală şi a Reproducerii şi a chemat toate cele 51 de state-membre ale Consiliului Europei să elaboreze documente strategice similare, reieşind din specificul naţional. Această prioritate este menţionată atît în recomandările ONU cît şi în prevederile forurilor şi conferinţelor internaţionale desfăşurate în ultimii ani: Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare (Cairo, 1994); Sesiunea XXI-a a Adunării Generale a ONU (New York, 1999); Forul European pentru Populaţie (Geneva, 2004) şi Adunarea Generală a OMS (Geneva, mai 2004).

Prezenta Strategie a fost elaborată în strictă corespundere cu prevederile Strategiei Europene OMS în Sănătatea Sexuală şi a Reproducerii şi documentele adoptate prin consens internaţional:

Programul Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare şi Programul de acţiuni Cairo+5;

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului;

Strategia Globală în Sănătatea Reproducerii;

Declaraţia ONU privitor la infecţia cu HIV/SIDA;

Platforma de acţiuni a Conferinţei Mondiale pentru Femei din Beijing;

Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei;

Declaraţia ONU privind eliminarea violenţei împotriva femeilor;

Convenţia ONU privind drepturile copiilor.

3. CONCEPTE ŞI TENDINŢE PRIORITARE

Pe parcursul ultimilor ani prin consens internaţional au fost adoptate definiţiile sănătăţii reproducerii, sănătăţii sexuale şi maternităţii fără risc (vezi mai jos). Au fost formulate un set de recomandări pentru ameliorarea sănătăţii reproducerii.

În cadrul planificării strategice şi consultării cu diferiţi experţi naţionali au fost identificate domeniile sănătăţii reproducerii relevante pentru Republica Moldova:

planificarea familiei - drepturile în realizarea funcţiei de reproducere. Opţiuni contraceptive;

maternitate fără risc - îngrijirea preconcepţională. Diagnosticul şi îngrijirea prenatală. Prevenirea naşterii copiilor cu malformaţii congenitale;

adolescenţii şi tinerii - sănătatea reproducerii şi sexualităţii la adolescenţi şi tineri. Servicii prietenoase tinerilor. Educaţia pentru formarea deprinderilor de viaţă în şcoală;

infecţiile tractului reproductiv - prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei cu HIV/SIDA. Servicii de diagnostic şi tratament;

avortul - avortul în siguranţă. Serviciile de întrerupere a sarcinii. Consilierea postavortum;

sterilitatea - prevenirea infertilităţii. Servicii de diagnostic şi tratament a sterilităţii;

violenţa în familie şi abuzul sexual - prevenirea şi managementul violenţei în familie şi abuzului sexual;

traficul cu fiinţe umane - prevenirea traficului cu fiinţe umane;

cancerul genito-mamar - diagnosticul precoce şi managementul cancerului genito-mamar;

persoanele în vîrstă - sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă. Servicii de consiliere;

bărbaţii - sănătatea sexual-reproductivă a bărbaţilor.

Sănătatea reproducerii este o condiţie de bunăstare fizică, mintală şi socială completă, care nu poate fi definită doar prin absenţa bolii sau infirmităţii şi care este legată de tot ce ţine de sistemul de reproducere, funcţiile şi procesele îndeplinite de acesta pe parcursul întregii vieţi a omului. Sănătatea reproducerii implică posibilitatea oamenilor de a fi capabili să aibă o viaţă sexuală responsabilă, plăcută şi lipsită de riscuri, precum şi să se reproducă şi să aibă libertatea de a decide dacă da, atunci cînd şi cît de des să o facă. Această condiţie presupune implicit dreptul femeilor şi bărbaţilor de a fi informaţi şi de a avea acces liber la metodele de planificare a familiei sigure, ieftine şi acceptabile, precum şi la alte metode legate de reglarea fertilităţii; în acelaşi timp implică accesul nestînjenit la serviciile medicale care să asigure femeilor siguranţă pe parcursul perioadei de gestaţie şi la naştere, oferind cuplurilor cele mai bune şanse de a avea copii sănătoşi.

Părţile componente ale definiţiei sănătăţii reproducerii sînt: sănătatea sexuală (viaţa sexuală responsabilă, plăcută şi sigură); planificarea familiei (libertatea reproducerii, acces la informaţie, metode şi servicii) şi maternitatea fără risc (sarcină şi naştere în condiţii de siguranţă, copii sănătoşi).

Sănătatea sexuală reprezintă o stare de bunăstare fizică, emoţională, mintală şi socială în domeniul sexualităţii şi nu constă doar în absenţa bolii, a disfuncţiilor sau infirmităţii. Sănătatea sexuală permite realizarea unei vieţi sexuale plăcute, în condiţii de siguranţă. Se bazează pe o abordare pozitivă şi plină de respect a sexualităţii şi relaţiilor sexuale, fără coerciţie, discriminare sau violenţă (OMS/EUR, OMS/HQ Geneva şi Asociaţia Mondială de Sexologie, noiembrie 2002).

Maternitatea fără risc presupune: evaluarea, îngrijirea şi excluderea riscurilor preconcepţionale; prevenirea sarcinilor nedorite sau cu risc înalt; evitarea avorturilor ilegale sau efectuate în condiţii nesigure; reducerea mortalităţii şi morbidităţii materne şi ameliorarea sănătăţii nou-născuţilor; accesul la informaţie şi asistenţă calificată pe parcursul perioadei gestaţionale, intranatale şi postnatale (OMS, 1994).

4. SITUAŢIA ACTUALĂ A SĂNĂTĂŢII REPRODUCERII ÎN MOLDOVA

Sănătatea reproducerii constituie pentru Republica Moldova o prioritate de actualitate crescîndă. Măsurile întreprinse în ultimii ani la nivel guvernamental au drept scop de a îmbunătăţi starea sănătăţii reproducerii populaţiei şi de a asigura cetăţenilor Republicii Moldova posibilitatea de a-şi realiza funcţia sexuală şi reproductivă, pentru ca ei să ajungă la o dezvoltare şi maturizare sexuală sănătoasă şi să întreţină relaţii sexuale lipsite de riscuri, să aibă numărul dorit de copii, în condiţii de siguranţă şi sănătate; să evite bolile legate de sexualitate şi reproducere, să beneficieze de servicii de calitate în caz de dereglare a funcţiei reproductive şi sexuale; să nu fie supuşi şi afectaţi de violenţă şi alte practici abuzive, legate de sexualitate şi reproducere.

În 1998 asistenţa medicală în planificarea familiei a fost eşalonată în trei nivele: nivelul 1 - medicul de familie; nivelul 2 - cabinetul de planificare a familiei al spitalului raional şi nivelul 3 - Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate Reproductivă, Genetică Medicală şi Planificare Familială.

Este salutabilă participarea organizaţiilor obşteşti locale şi grupelor de voluntariat în procesul de instruire şi informare în ocrotirea sănătăţii reproducerii. Cu suportul organizaţiilor internaţionale au fost organizate seminare republicane şi raionale pentru instruirea personalul medical în problemele sănătăţii reproducerii.

Datorită asistenţei internaţionale grupele social-vulnerabile au fost asigurate cu contraceptive, personalul medical a fost instruit în probleme ce ţin de planificarea familiei şi dezvoltarea multilaterală a componentului informaţional-educativ-comunicativ.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse s-a constatat îmbunătăţirea indicatorilor sănătăţii reproducerii. Folosirea contracepţiei hormonale este în continuă creştere. A sporit accesul populaţiei la serviciile de calitate în sănătatea reproducerii, precum şi nivelul de informare a populaţiei în protejarea sănătăţii reproducerii.

Este necesar de menţionat faptul că, deşi au fost obţinute anumite rezultate, multe chestiuni urmează a fi soluţionate. În 2003, în 37,5% cazuri, mortalitatea maternă a survenit ca urmare a complicaţiilor avortului. Deşi mortalitatea perinatală, manifestă, în general, o tendinţă de reducere, este îngrijorător faptul că rămîne înaltă mortalitatea perinatală a copiilor cu masa mai mare de 2500 g şi cu malformaţii congenitale, deformaţii şi aberaţii cromozomiale.

Printre particularităţile specifice ale planificării familiei în Moldova se remarcă utilizarea insuficientă a metodelor moderne de contracepţie, cum ar fi, contracepţia hormonală şi sterilizarea chirurgicală. În acelaşi timp, folosirea exagerată a dispozitivului intrauterin este neargumentată, luînd în considerare nivelul înalt al maladiilor cu transmisie sexuală şi anemiei ferodeficitare, care se constată actualmente la femeile din republică.

Accesul tinerilor la servicii medicale specializate, conform principiilor de servicii prietenoase de sănătate, este extrem de redus, în special, în mediul rural. Tinerilor li se acordă servicii de sănătate a reproducerii şi sexualitate în cabinetele de planificare a familiei (consilieri gratuite, contraceptive parţial gratuite, avortul cu plată); accesul calitativ limitat (nerespectarea confidenţialităţii şi anonimatului, nivelul redus de cultură sanitară a populaţiei), mai ales în mediul rural. Nu există o concepţie naţională privind clinică prietenoasă tinerilor, standarde de calitate şi protocoale de îngrijire a tinerilor în domeniul sănătăţii reproducerii. Cadrul legislativ şi normativ referitor la sănătatea reproducerii adolescenţilor este imperfect (consimţămîntul părinţilor pentru efectuarea avortului, păstrarea confidenţialităţii şi anonimatului, în special, referitor la infecţiile cu transmisie sexuală şi avort). Tot mai multe persoane tinere devin victime ale violenţei şi traficului de fiinţe umane. În acelaşi timp serviciile existente acordă o atenţie insuficientă consilierii psihologice şi medicale ale victimelor.

Situaţia epidemică a infecţiei HIV/SIDA se menţine tensionată. Este regretabil faptul că informarea, educarea şi comunicarea în domeniul infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei HIV nu au un caracter de masă, de cele mai multe ori nu ajung la populaţie, nu sînt promovate şi susţinute de mass-media.

Diminuările socio-economice, creşterea incidenţei bolilor cu transmisie sexuală, tendinţele de întemeiere tot mai tardivă a familiei fac ca infertilitatea în căsătorie să capete o amploare mare. Acest lucru devine tot mai îngrijorător, luînd în considerare reducerea natalităţii pe fundalul unei emigraţii sporite.

Cancerul genito-mamar are o frecvenţă destul de înaltă, supunînd unor riscuri considerabile femeile de vîrstă reproductivă. Problemele sexuale ale persoanelor în vîrstă rămîn desconsiderate. Serviciile de sănătate nu acordă atenţia cuvenită soluţionării problemelor sexual-reproductive ale bărbaţilor.

Reieşind din cele expuse, şi în scopul acordării cuplurilor şi indivizilor a posibilităţilor de a-şi realiza necesităţile reproducerii, de a preveni sarcinile nedorite şi cu risc sporit, de a efectua avortul în condiţii sigure, precum şi de a avea acces la serviciile de calitate care ar contribui la soluţionarea problemelor sexual-reproductive este necesară implementarea prezentei Strategii.

5. PRINCIPII DE BAZĂ

Principiile de bază în elaborarea prezentei Strategii sînt:

sănătatea în calitate de drept fundamental al omului. Oricine are dreptul la cel mai înalt standard de sănătate fizică şi mintală, inclusiv sănătatea sexuală şi a reproducerii;

asigurarea egalităţii şanselor femeilor şi bărbaţilor la servicii de sănătate sexuală şi a reproducerii;

aducerea cadrului legislativ şi normativ în domeniul sănătăţii sexuale şi reproducerii în concordanţă cu standardele şi recomandările organismelor şi instituţiilor internaţionale;

integrarea serviciilor de sănătate a reproducerii în asistenţa medicală primară, pentru a le face cît mai accesibile populaţiei;

dezvoltarea serviciilor medicale calitative în sănătatea reproducerii în corespundere cu cerinţele ştiinţei contemporane;

respectarea valorilor etice şi tradiţiilor culturale ale populaţiei, în conformitate cu drepturile umane universale;

promovarea şi susţinerea iniţiativelor indivizilor, comunităţilor, organizaţiilor guvernamentale şi obşteşti în protejarea şi menţinerea celor mai înalte standarde de sănătate sexuală şi a reproducerii;

coordonarea prezentei Strategii cu toate strategiile şi programele naţionale în derulare.

Direcţii strategice

Pentru a obţine realizări palpabile în domeniul vizat au fost trasate următoarele direcţii strategice:

crearea mediului adecvat în acest domeniu prin advocaţie şi mobilizare socială, cu implicarea comunităţii, factorilor de decizie şi furnizorilor de servicii;

promovarea comportamentului sexual sănătos;

ameliorarea relaţiilor dintre furnizor şi client, cu utilizarea celor mai bune practici;

promovarea accesului la servicii medicale calitative în sănătatea reproducerii;

asigurarea posibilităţilor de instruire prin seminare şi alte activităţi de sporire a capacităţilor;

colaborarea cu organizaţiile şi instituţiile similare din ţară şi străinătate;

utilizarea practicilor bazate pe dovezi, cu dezvoltarea cercetărilor şi diseminarea informaţiei.

6. SCOPURI ŞI OBIECTIVE

Scopul principal constă în asigurarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova în realizarea funcţiei sexuale şi de reproducere, pentru a:

ajunge la dezvoltarea şi maturizarea sexuală sănătoasă, în capacitatea de a întreţine relaţii sexuale lipsite de riscuri;

avea un număr dorit de copii, în condiţii de siguranţă şi sănătate;

evita bolile cauzate de sexualitate şi reproducere;

beneficia de servicii medicale calitative în cazul dereglării funcţiei sexuale şi reproducerii;

nu fi afectaţi şi supuşi violenţei şi altor practici abuzive legate de sexualitate şi reproducere.

Drept obiective generale sînt:

susţinerea cuplurilor şi indivizilor în realizarea scopurilor reproducerii;

prevenirea sarcinilor nedorite sau cu risc sporit;

asigurarea efectuării legale şi în condiţii sigure a avortului;

reducerea morbidităţii şi mortalităţii materne şi perinatale;

prevenirea infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei cu HIV/SIDA;

ameliorarea sănătăţii sexuale şi reproducerii adolescenţilor şi tinerilor;

participarea activă a bărbaţilor în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproducerii;

prevenirea şi managementul efectiv al infertilităţii;

protejarea contra violenţei şi altor practici abuzive legate de sexualitate şi reproducere;

prestarea serviciilor medicale calitative, accesibile, acceptabile şi convenabile în domeniul sănătăţii reproducerii tuturor celor care o doresc;

ameliorarea calităţii consultaţiei, informaţiei, educaţiei şi comunicării în problemele sexualităţii şi reproducerii.

6.1. Planificarea familiei

Scopul: formarea atitudinii responsabile şi sigure a populaţiei referitor la comportamentul sexual, prevenirea sarcinilor nedorite sau cu risc sporit.

asigurarea condiţiilor optime pentru realizarea funcţiei reproducerii a cuplurilor şi indivizilor;

atingerea idealului - "Fiecare sarcină trebuie să fie dorită şi planificată";

reducerea rolului avortului ca metodă de reglare a natalităţii prin asigurarea cu opţiuni contraceptive moderne;

ridicarea nivelului de cunoştinţe al populaţiei privitor la avantajele şi beneficiile planificării familiei;

creşterea accesibilităţii şi adresabilităţii populaţiei la servicii calificate de planificare a familiei şi sănătate a reproducerii;

sporirea participării active şi conştiente a femeilor, bărbaţilor şi tinerilor în luarea deciziilor referitor la opţiunile reproducerii;

optimizarea sistemului de monitorizare, evaluare şi raportare în planificarea familiei.

6.2. Maternitatea fără risc

Scopul: reducerea morbidităţii şi mortalităţii materne, perinatale si neonatale în Republica Moldova prin ameliorarea calităţii şi creşterea accesibilităţii la serviciile medicale.

asigurarea accesului deplin şi a echităţii sociale în îngrijirile perinatale;

formarea atitudinii şi deprinderilor sănătoase ale populaţiei în domeniul îngrijirilor perinatale.

6.3. Sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor

Scopul: îmbunătăţirea sănătăţii sexual-reproductive a adolescenţilor şi tinerilor.

informarea şi educarea adolescenţilor privind sănătatea sexual-reproductivă în scopul dezvoltării deprinderilor comportamentale responsabile şi sănătoase;

asigurarea accesului liber al adolescenţilor la serviciile de sănătate prietenoase tinerilor, fără discriminare, pentru a satisface necesităţile lor reproductive, luînd în considerare dreptul la intimitate, confidenţialitate şi consimţămînt informat;

reducerea ratei sarcinilor, avortului şi a incidenţei infecţiilor cu transmisie sexuală printre adolescenţi şi tineri.

6.4. Infecţiile tractului reproductiv

Scopul: prevenirea răspîndirii infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei HIV în rîndurile populaţiei sexual active.

îmbunătăţirea diagnosticului infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei HIV/SIDA în clinicele de sănătate a reproducerii;

ameliorarea calităţii consultării şi managementului pacienţilor suferinzi de infecţii cu transmisie sexuală şi infecţia HIV/SIDA;

sporirea accesului populaţiei la serviciile de profilaxie, diagnostic şi tratament a infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei HIV/SIDA;

creşterea nivelului de informare şi educare a populaţiei referitor la posibilităţile şi modalităţile diagnosticului infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei HIV/SIDA.

6.5. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii

Scopul: reducerea utilizării avortului ca metodă de reglare a natalităţii şi asigurarea efectuării lui, în caz de necesitate, în condiţii sigure.

reducerea morbidităţii şi mortalităţii din cauza complicaţiilor după avort;

reducerea ratei totale a avortului şi ratei avortului repetat;

ameliorarea calităţii serviciilor de întrerupere a sarcinii prin implementarea tehnologiilor cost-eficiente, recomandate de OMS şi integrarea lor cu alte servicii de sănătate a reproducerii;

creşterea accesibilităţii populaţiei la serviciile sigure de întrerupere a sarcinii;

abordarea strategică, propusă de OMS, a problemei ameliorării funcţionării sistemului de întrerupere a sarcinii;

evaluarea strategică a serviciului de avort din republică.

6.6. Prevenirea şi managementul sterilităţii

Scopul: asigurarea accesului deplin al populaţiei la serviciile medicale calitative în sterilitate.

revizuirea cadrului normativ privind managementul sterilităţii;

elaborarea regulamentelor şi standardelor naţionale în conduita cuplurilor sterile;

fortificarea capacităţilor instituţionale de diagnostic şi tratament modern al cuplurilor sterile;

sporirea accesului la serviciile medicale specializate de diagnostic şi tratament al sterilităţii;

efectuarea studiului ştiinţifico-practic aprofundat de evaluare a multiplelor aspecte ale sterilităţii în republică;

ridicarea nivelului de informare şi educare a populaţiei în domeniul prevenirii sterilităţii.

6.7. Prevenirea şi managementul violenţei în familie şi abuzului sexual

Scopul: reducerea violenţei în familie şi abuzului sexual.

asigurarea cadrului legislativ şi normativ adecvat prevenirii violenţei în familie şi abuzului sexual;

organizarea serviciilor specifice adresate victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual;

sporirea gradului de informare şi educare a populaţiei în domeniul violenţei în familie şi abuzului sexual;

instituirea serviciilor de asistenţă socială familiilor care nu-şi respectă adecvat responsabilităţile faţă de copii;

implementarea programelor de reabilitare psihologică a copiilor, victime şi martori ai violenţei;

organizarea serviciilor de consiliere a abuzatorilor.

6.8. Prevenirea traficului cu fiinţe umane

Scopul: prevenirea şi diminuarea traficului cu fiinţe umane.

asigurarea cadrului normativ adecvat combaterii traficului cu fiinţe umane şi asistenţei medico-sociale victimelor lui;

organizarea serviciilor specifice adresate victimelor traficului cu fiinţe umane;

ridicarea nivelului de informare şi educare a populaţiei în domeniul combaterii traficului cu fiinţe umane.

6.9. Depistarea precoce şi managementul cancerului genito-mamar

Scopul: ameliorarea diagnosticului precoce şi managementului cancerului genito-mamar.

perfecţionarea cadrului normativ în domeniul diagnosticului precoce al cancerului de col uterin şi mamar;

definitivarea elaborării şi aprobarea Programului Naţional de combatere a maladiilor oncologice pentru anii 2005-2010;

sporirea accesului populaţiei la serviciile de diagnostic şi profilaxie a cancerului genito-mamar;

efectuarea screeningului citologic pentru depistarea proceselor precanceroase şi cancerului de col uterin;

instruirea furnizorilor de servicii medicale în depistarea precoce a cancerului de col uterin şi mamar;

instruirea medicilor obstetricieni-ginecologi şi moaşelor din localităţile rurale în colectarea corectă a frotiurilor de pe colul uterin şi din canalul cervical pentru investigaţia citologică;

elaborarea conceptului modern de informare şi educare a populaţiei în domeniul cancerului genito-mamar;

propagarea măsurilor de profilaxie primară şi secundară a cancerului organelor de reproducere la femei prin intermediul mass-media;

editarea broşurilor şi bucletelor cu privire la metodele de depistare precoce a cancerului de col uterin şi mamar;

antrenarea păturilor largi ale societăţii în combaterea activă a cancerului de col uterin şi mamar.

6.10. Sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă

Scopul: ameliorarea sănătăţii sexuale a femeilor şi bărbaţilor în vîrstă.

sporirea accesului şi аdrеsаbilităţii persoanelor în vîrstă la serviciile de sănătate sexuală;

creşterea gradului de informare şi educare a persoanelor în vîrstă în domeniul sănătăţii sexuale.

6.11. Sănătatea sexual-reproductivă a bărbaţilor

Scopul: Îmbunătăţirea sănătăţii sexual-reproductive a bărbaţilor şi participarea lor activă în planificarea familiei.

ridicarea nivelului de cunoştinţe al bărbaţilor în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproducerii;

creşterea accesibilităţii şi adresabilităţii bărbaţilor la servicii calificate de planificare a familiei şi sănătate a reproducerii;

sporirea participării active a bărbaţilor în luarea deciziilor referitor la planificarea familiei.

7. REZULTATELE AŞTEPTATE

va fi definitivată perfecţionarea cadrului normativ referitor la funcţionarea serviciului de sănătate a reproducerii;

tematica sănătăţii reproducerii va fi inclusă în programele de studii universitare şi postuniversitare;

în fiecare raion şi municipiu din republică vor fi organizate servicii calificate, cuprinzătoare şi integrate de sănătate a reproducerii;

regulamentele cu privire la acordarea asistenţei medicale în planificarea familiei vor fi adaptate cerinţelor internaţionale;

va fi elaborat sistemul de evidenţă, monitorizare şi evaluare în planificarea familiei;

educaţia sexuală va fi implementată şi în sistemul de învăţămînt;

va fi dezvoltat sistemul autohton de informare, educare şi comunicare.

7.1. În planificarea familiei:

prevalenţa contracepţiei moderne va depăşi 50%. Contracepţia hormonală va depăşi 10%, iar sterilizarea chirurgicală voluntară va fi mai mare de 5%;

consultarea în alegerea celei mai optimale metode de contracepţie va deveni parte componentă a sistemului de asistenţă medicală primară;

nivelul de informare şi educare a populaţiei în domeniul planificării familiei va depăşi 75%;

vor spori adresările şi accesul populaţiei la serviciile de planificare a familiei.

7.2. În maternitatea fără risc:

mortalităţii perinatale sub 20 la 100 mii născuţi vii;

mortalităţii perinatale sub 10 la 1000 născuţi vii şi morţi;

mortalităţii neonatale precoce sub 5 la 1000 născuţi vii;

morbidităţii neonatale precoce sub 200 la 1000 născuţi vii;

va fi asigurat accesul echitabil al femeilor la îngrijirile perinatale, indiferent de locul de trai şi statutul social;

în cadrul asistenţei medicale antenatale gravidelor le vor fi asigurate cel puţin şase vizite, inclusiv una în primul trimestru al sarcinii;

populaţia ţintă va avea atitudini şi deprinderi sănătoase de îngrijire perinatală.

7.3. În sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor:

educaţia sexuală va fi implementată în cel puţin 80% instituţii de învăţămînt şcolar din republică;

nivelul de informare şi educare a adolescenţilor şi tinerilor în sănătatea sexual-reproductivă va depăşi 80%;

fiecare sector teritorial din republică va fi asigurat cu servicii de sănătate prietenoase tinerilor;

rata sarcinilor la adolescente cu 30%;

incidenţa sifilisului la adolescenţi cu 20%.

7.4. În prevenirea şi managementul infecţiilor tractului reproductiv:

consilierea pacienţilor cu infecţii cu transmisie sexuală va fi integrată în serviciul de planificare a familiei şi a medicului de familie;

nivelul de informare şi educare a populaţiei în vîrsta de reproducere privind infecţiile cu transmisie sexuală şi infecţia HIV/SIDA va depăşi 75%;

va spori gradul de participare a populaţiei în vîrsta de reproducere la luarea deciziilor vizavi de comportamentul de risc;

incidenţa infecţiei cu HIV/SIDA se va menţine la nivelul anului 2004. Se va reduce frecvenţa transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt sub 1%.

HGM913/2005 ID intern unic: 305468 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 913 din 26.08.2005
cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale a sănătăţii reproducerii
Publicat : 09.09.2005 în Monitorul Oficial Nr. 119-122 art Nr : 990
MODIFICAT HG768 din 26.11.09, MO173/01.12.09 art.850 HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437 În scopul promovării eficiente a politicii statului în vederea îmbunătăţirii sănătăţii reproducerii - component fundamental necesar dezvoltării umane, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Strategia Naţională a sănătăţii reproducerii (se anexează). 2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura realizarea prevederilor Strategiei aprobate, raportînd Guvernului anual pînă la data de 15 februarie. 3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii. [Pct.3 modificat prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437] Prim-ministru Vasile TARLEV Contrasemnează: Ministrul sănătăţii şi protecţiei sociale Valerian Revenco Ministrul educaţiei, tineretului şi sportului Victor Ţvircun Ministrul afacerilor interne Gheorghe Papuc Chişinău, 26 august 2005. Nr. 913. Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 913 din 26 august 2005 STRATEGIA NAŢIONALĂ a sănătăţii reproducerii 1. INTRODUCERE Sănătatea reproducerii, la nivel internaţional, este recunoscută drept una din componentele fundamentale necesare dezvoltării umane. De ea depinde sănătatea generală a populaţiei, prosperarea şi dezvoltarea tuturor ţărilor. Comportamentul reproductiv sănătos asigură un impact pozitiv asupra generaţiilor următoare. Implementarea efectivă a planificării familiei reduce numărul de sarcini nedorite şi de avorturi nesigure, previne mortalitatea şi morbiditatea indusă de sarcină, micşorează incidenţa infecţiilor cu transmisie sexuală, inclusiv a infecţiei cu HIV/SIDA, protejează sănătatea adolescenţilor şi este una din cele mai reale şi cost-eficiente posibilităţi care poate ameliora sănătatea şi bunăstarea femeilor, bărbaţilor, tinerei generaţii şi comunităţii. În ultimii ani în Republica Moldova au fost întreprinse un şir de măsuri îndreptate spre ameliorarea sănătăţii reproducerii. A fost elaborată baza legislativă cu privire la sănătatea reproducerii şi lansate cîteva programe naţionale. Graţie asistenţei internaţionale, colaborării şi parteneriatului cu societatea civilă şi organizaţiile obşteşti au fost instruiţi furnizorii serviciilor medicale de sănătate a reproducerii, realizate diverse programe educaţionale şi informative menite să asigure un comportament sexual-reproductiv cît mai sigur şi responsabil. Cu toate acestea, sănătatea reproducerii în Moldova este încă mult sub nivelul posibilităţilor şi cerinţelor actuale. Mortalitatea maternă, perinatală şi infantilă depăşesc nivelul ţărilor dezvoltate. Accesul populaţiei la serviciile de planificare a familiei este limitat. Incidenţa infecţiilor cu transmisie sexuală a atins cote îngrijorătoare. Pe fundalul sporirii emigraţiei şi creşterii nivelului infertilităţii s-a redus drastic natalitatea. Dreptul adolescenţilor la educaţie şi servicii de sănătate a reproducerii nu este asigurat pretutindeni. Avortul continuă să fie utilizat, încă destul de frecvent, în scopul planificării familiei, nu rareori fiind însoţit de riscuri reale care şi mai mult afectează sănătatea reproducerii. Consecinţele violenţei în familie, abuzului sexual şi ale traficului cu fiinţe umane nu sînt încă pe deplin estimate. Cancerul genito-mamar ia amploare, transformîndu-se într-o problemă medico-socială de proporţii. Problemele sexuale ale bărbaţilor şi persoanelor în vîrstă sînt desconsiderate. Prezenta Strategie, pentru prima dată, iniţiază un complex de măsuri pe termen lung, menite să amelioreze substanţial sănătatea reproducerii în ţară. O dată cu elaborarea şi aprobarea prezentei Strategii Moldova se aliniază recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Naţiunilor Unite în domeniul sănătăţii reproducerii. Prezenta Strategie a fost elaborată în deplină concordanţă cu concepţiile, strategiile, programele şi proiectele naţionale existente în domeniile sănătăţii publice, asistenţei sociale, educaţiei, tineretului, drepturilor omului, combaterii violenţei în familie, abuzului sexual şi traficului cu fiinţe umane etc. 2. CONTEXTUL INTERNAŢIONAL ŞI EUROPEAN Sănătatea reproducerii şi sexualităţii prezintă un interes deosebit pentru statele Europei şi, în mod special, pentru Europa de Est. Ea este domeniul prioritar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care în 2001 a elaborat Strategia Europeană în Sănătatea Sexuală şi a Reproducerii şi a chemat toate cele 51 de state-membre ale Consiliului Europei să elaboreze documente strategice similare, reieşind din specificul naţional. Această prioritate este menţionată atît în recomandările ONU cît şi în prevederile forurilor şi conferinţelor internaţionale desfăşurate în ultimii ani: Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare (Cairo, 1994); Sesiunea XXI-a a Adunării Generale a ONU (New York, 1999); Forul European pentru Populaţie (Geneva, 2004) şi Adunarea Generală a OMS (Geneva, mai 2004). Prezenta Strategie a fost elaborată în strictă corespundere cu prevederile Strategiei Europene OMS în Sănătatea Sexuală şi a Reproducerii şi documentele adoptate prin consens internaţional: Programul Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare şi Programul de acţiuni Cairo+5; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Strategia Globală în Sănătatea Reproducerii; Declaraţia ONU privitor la infecţia cu HIV/SIDA; Platforma de acţiuni a Conferinţei Mondiale pentru Femei din Beijing; Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei; Declaraţia ONU privind eliminarea violenţei împotriva femeilor; Convenţia ONU privind drepturile copiilor. 3. CONCEPTE ŞI TENDINŢE PRIORITARE Pe parcursul ultimilor ani prin consens internaţional au fost adoptate definiţiile sănătăţii reproducerii, sănătăţii sexuale şi maternităţii fără risc (vezi mai jos). Au fost formulate un set de recomandări pentru ameliorarea sănătăţii reproducerii. În cadrul planificării strategice şi consultării cu diferiţi experţi naţionali au fost identificate domeniile sănătăţii reproducerii relevante pentru Republica Moldova: planificarea familiei - drepturile în realizarea funcţiei de reproducere. Opţiuni contraceptive; maternitate fără risc - îngrijirea preconcepţională. Diagnosticul şi îngrijirea prenatală. Prevenirea naşterii copiilor cu malformaţii congenitale; adolescenţii şi tinerii - sănătatea reproducerii şi sexualităţii la adolescenţi şi tineri. Servicii prietenoase tinerilor. Educaţia pentru formarea deprinderilor de viaţă în şcoală; infecţiile tractului reproductiv - prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei cu HIV/SIDA. Servicii de diagnostic şi tratament; avortul - avortul în siguranţă. Serviciile de întrerupere a sarcinii. Consilierea postavortum; sterilitatea - prevenirea infertilităţii. Servicii de diagnostic şi tratament a sterilităţii; violenţa în familie şi abuzul sexual - prevenirea şi managementul violenţei în familie şi abuzului sexual; traficul cu fiinţe umane - prevenirea traficului cu fiinţe umane; cancerul genito-mamar - diagnosticul precoce şi managementul cancerului genito-mamar; persoanele în vîrstă - sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă. Servicii de consiliere; bărbaţii - sănătatea sexual-reproductivă a bărbaţilor. Sănătatea reproducerii este o condiţie de bunăstare fizică, mintală şi socială completă, care nu poate fi definită doar prin absenţa bolii sau infirmităţii şi care este legată de tot ce ţine de sistemul de reproducere, funcţiile şi procesele îndeplinite de acesta pe parcursul întregii vieţi a omului. Sănătatea reproducerii implică posibilitatea oamenilor de a fi capabili să aibă o viaţă sexuală responsabilă, plăcută şi lipsită de riscuri, precum şi să se reproducă şi să aibă libertatea de a decide dacă da, atunci cînd şi cît de des să o facă. Această condiţie presupune implicit dreptul femeilor şi bărbaţilor de a fi informaţi şi de a avea acces liber la metodele de planificare a familiei sigure, ieftine şi acceptabile, precum şi la alte metode legate de reglarea fertilităţii; în acelaşi timp implică accesul nestînjenit la serviciile medicale care să asigure femeilor siguranţă pe parcursul perioadei de gestaţie şi la naştere, oferind cuplurilor cele mai bune şanse de a avea copii sănătoşi. Părţile componente ale definiţiei sănătăţii reproducerii sînt: sănătatea sexuală (viaţa sexuală responsabilă, plăcută şi sigură); planificarea familiei (libertatea reproducerii, acces la informaţie, metode şi servicii) şi maternitatea fără risc (sarcină şi naştere în condiţii de siguranţă, copii sănătoşi). Sănătatea sexuală reprezintă o stare de bunăstare fizică, emoţională, mintală şi socială în domeniul sexualităţii şi nu constă doar în absenţa bolii, a disfuncţiilor sau infirmităţii. Sănătatea sexuală permite realizarea unei vieţi sexuale plăcute, în condiţii de siguranţă. Se bazează pe o abordare pozitivă şi plină de respect a sexualităţii şi relaţiilor sexuale, fără coerciţie, discriminare sau violenţă (OMS/EUR, OMS/HQ Geneva şi Asociaţia Mondială de Sexologie, noiembrie 2002). Maternitatea fără risc presupune: evaluarea, îngrijirea şi excluderea riscurilor preconcepţionale; prevenirea sarcinilor nedorite sau cu risc înalt; evitarea avorturilor ilegale sau efectuate în condiţii nesigure; reducerea mortalităţii şi morbidităţii materne şi ameliorarea sănătăţii nou-născuţilor; accesul la informaţie şi asistenţă calificată pe parcursul perioadei gestaţionale, intranatale şi postnatale (OMS, 1994). 4. SITUAŢIA ACTUALĂ A SĂNĂTĂŢII REPRODUCERII ÎN MOLDOVA Sănătatea reproducerii constituie pentru Republica Moldova o prioritate de actualitate crescîndă. Măsurile întreprinse în ultimii ani la nivel guvernamental au drept scop de a îmbunătăţi starea sănătăţii reproducerii populaţiei şi de a asigura cetăţenilor Republicii Moldova posibilitatea de a-şi realiza funcţia sexuală şi reproductivă, pentru ca ei să ajungă la o dezvoltare şi maturizare sexuală sănătoasă şi să întreţină relaţii sexuale lipsite de riscuri, să aibă numărul dorit de copii, în condiţii de siguranţă şi sănătate; să evite bolile legate de sexualitate şi reproducere, să beneficieze de servicii de calitate în caz de dereglare a funcţiei reproductive şi sexuale; să nu fie supuşi şi afectaţi de violenţă şi alte practici abuzive, legate de sexualitate şi reproducere. În 1998 asistenţa medicală în planificarea familiei a fost eşalonată în trei nivele: nivelul 1 - medicul de familie; nivelul 2 - cabinetul de planificare a familiei al spitalului raional şi nivelul 3 - Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate Reproductivă, Genetică Medicală şi Planificare Familială. Este salutabilă participarea organizaţiilor obşteşti locale şi grupelor de voluntariat în procesul de instruire şi informare în ocrotirea sănătăţii reproducerii. Cu suportul organizaţiilor internaţionale au fost organizate seminare republicane şi raionale pentru instruirea personalul medical în problemele sănătăţii reproducerii. Datorită asistenţei internaţionale grupele social-vulnerabile au fost asigurate cu contraceptive, personalul medical a fost instruit în probleme ce ţin de planificarea familiei şi dezvoltarea multilaterală a componentului informaţional-educativ-comunicativ. Ca rezultat al măsurilor întreprinse s-a constatat îmbunătăţirea indicatorilor sănătăţii reproducerii. Folosirea contracepţiei hormonale este în continuă creştere. A sporit accesul populaţiei la serviciile de calitate în sănătatea reproducerii, precum şi nivelul de informare a populaţiei în protejarea sănătăţii reproducerii. Este necesar de menţionat faptul că, deşi au fost obţinute anumite rezultate, multe chestiuni urmează a fi soluţionate. În 2003, în 37,5% cazuri, mortalitatea maternă a survenit ca urmare a complicaţiilor avortului. Deşi mortalitatea perinatală, manifestă, în general, o tendinţă de reducere, este îngrijorător faptul că rămîne înaltă mortalitatea perinatală a copiilor cu masa mai mare de 2500 g şi cu malformaţii congenitale, deformaţii şi aberaţii cromozomiale. Printre particularităţile specifice ale planificării familiei în Moldova se remarcă utilizarea insuficientă a metodelor moderne de contracepţie, cum ar fi, contracepţia hormonală şi sterilizarea chirurgicală. În acelaşi timp, folosirea exagerată a dispozitivului intrauterin este neargumentată, luînd în considerare nivelul înalt al maladiilor cu transmisie sexuală şi anemiei ferodeficitare, care se constată actualmente la femeile din republică. Accesul tinerilor la servicii medicale specializate, conform principiilor de servicii prietenoase de sănătate, este extrem de redus, în special, în mediul rural. Tinerilor li se acordă servicii de sănătate a reproducerii şi sexualitate în cabinetele de planificare a familiei (consilieri gratuite, contraceptive parţial gratuite, avortul cu plată); accesul calitativ limitat (nerespectarea confidenţialităţii şi anonimatului, nivelul redus de cultură sanitară a populaţiei), mai ales în mediul rural. Nu există o concepţie naţională privind clinică prietenoasă tinerilor, standarde de calitate şi protocoale de îngrijire a tinerilor în domeniul sănătăţii reproducerii. Cadrul legislativ şi normativ referitor la sănătatea reproducerii adolescenţilor este imperfect (consimţămîntul părinţilor pentru efectuarea avortului, păstrarea confidenţialităţii şi anonimatului, în special, referitor la infecţiile cu transmisie sexuală şi avort). Tot mai multe persoane tinere devin victime ale violenţei şi traficului de fiinţe umane. În acelaşi timp serviciile existente acordă o atenţie insuficientă consilierii psihologice şi medicale ale victimelor. Situaţia epidemică a infecţiei HIV/SIDA se menţine tensionată. Este regretabil faptul că informarea, educarea şi comunicarea în domeniul infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei HIV nu au un caracter de masă, de cele mai multe ori nu ajung la populaţie, nu sînt promovate şi susţinute de mass-media. Diminuările socio-economice, creşterea incidenţei bolilor cu transmisie sexuală, tendinţele de întemeiere tot mai tardivă a familiei fac ca infertilitatea în căsătorie să capete o amploare mare. Acest lucru devine tot mai îngrijorător, luînd în considerare reducerea natalităţii pe fundalul unei emigraţii sporite. Cancerul genito-mamar are o frecvenţă destul de înaltă, supunînd unor riscuri considerabile femeile de vîrstă reproductivă. Problemele sexuale ale persoanelor în vîrstă rămîn desconsiderate. Serviciile de sănătate nu acordă atenţia cuvenită soluţionării problemelor sexual-reproductive ale bărbaţilor. Reieşind din cele expuse, şi în scopul acordării cuplurilor şi indivizilor a posibilităţilor de a-şi realiza necesităţile reproducerii, de a preveni sarcinile nedorite şi cu risc sporit, de a efectua avortul în condiţii sigure, precum şi de a avea acces la serviciile de calitate care ar contribui la soluţionarea problemelor sexual-reproductive este necesară implementarea prezentei Strategii. 5. PRINCIPII DE BAZĂ Principiile de bază în elaborarea prezentei Strategii sînt: sănătatea în calitate de drept fundamental al omului. Oricine are dreptul la cel mai înalt standard de sănătate fizică şi mintală, inclusiv sănătatea sexuală şi a reproducerii; asigurarea egalităţii şanselor femeilor şi bărbaţilor la servicii de sănătate sexuală şi a reproducerii; aducerea cadrului legislativ şi normativ în domeniul sănătăţii sexuale şi reproducerii în concordanţă cu standardele şi recomandările organismelor şi instituţiilor internaţionale; integrarea serviciilor de sănătate a reproducerii în asistenţa medicală primară, pentru a le face cît mai accesibile populaţiei; dezvoltarea serviciilor medicale calitative în sănătatea reproducerii în corespundere cu cerinţele ştiinţei contemporane; respectarea valorilor etice şi tradiţiilor culturale ale populaţiei, în conformitate cu drepturile umane universale; promovarea şi susţinerea iniţiativelor indivizilor, comunităţilor, organizaţiilor guvernamentale şi obşteşti în protejarea şi menţinerea celor mai înalte standarde de sănătate sexuală şi a reproducerii; coordonarea prezentei Strategii cu toate strategiile şi programele naţionale în derulare. Direcţii strategice Pentru a obţine realizări palpabile în domeniul vizat au fost trasate următoarele direcţii strategice: crearea mediului adecvat în acest domeniu prin advocaţie şi mobilizare socială, cu implicarea comunităţii, factorilor de decizie şi furnizorilor de servicii; promovarea comportamentului sexual sănătos; ameliorarea relaţiilor dintre furnizor şi client, cu utilizarea celor mai bune practici; promovarea accesului la servicii medicale calitative în sănătatea reproducerii; asigurarea posibilităţilor de instruire prin seminare şi alte activităţi de sporire a capacităţilor; colaborarea cu organizaţiile şi instituţiile similare din ţară şi străinătate; utilizarea practicilor bazate pe dovezi, cu dezvoltarea cercetărilor şi diseminarea informaţiei. 6. SCOPURI ŞI OBIECTIVE Scopul principal Scopul principal constă în asigurarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova în realizarea funcţiei sexuale şi de reproducere, pentru a: ajunge la dezvoltarea şi maturizarea sexuală sănătoasă, în capacitatea de a întreţine relaţii sexuale lipsite de riscuri; avea un număr dorit de copii, în condiţii de siguranţă şi sănătate; evita bolile cauzate de sexualitate şi reproducere; beneficia de servicii medicale calitative în cazul dereglării funcţiei sexuale şi reproducerii; nu fi afectaţi şi supuşi violenţei şi altor practici abuzive legate de sexualitate şi reproducere. Obiective generale Drept obiective generale sînt: susţinerea cuplurilor şi indivizilor în realizarea scopurilor reproducerii; prevenirea sarcinilor nedorite sau cu risc sporit; asigurarea efectuării legale şi în condiţii sigure a avortului; reducerea morbidităţii şi mortalităţii materne şi perinatale; prevenirea infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei cu HIV/SIDA; ameliorarea sănătăţii sexuale şi reproducerii adolescenţilor şi tinerilor; participarea activă a bărbaţilor în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproducerii; prevenirea şi managementul efectiv al infertilităţii; protejarea contra violenţei şi altor practici abuzive legate de sexualitate şi reproducere; prestarea serviciilor medicale calitative, accesibile, acceptabile şi convenabile în domeniul sănătăţii reproducerii tuturor celor care o doresc; ameliorarea calităţii consultaţiei, informaţiei, educaţiei şi comunicării în problemele sexualităţii şi reproducerii. 6.1. Planificarea familiei Scopul: formarea atitudinii responsabile şi sigure a populaţiei referitor la comportamentul sexual, prevenirea sarcinilor nedorite sau cu risc sporit. Obiective: asigurarea condiţiilor optime pentru realizarea funcţiei reproducerii a cuplurilor şi indivizilor; atingerea idealului - "Fiecare sarcină trebuie să fie dorită şi planificată"; reducerea rolului avortului ca metodă de reglare a natalităţii prin asigurarea cu opţiuni contraceptive moderne; ridicarea nivelului de cunoştinţe al populaţiei privitor la avantajele şi beneficiile planificării familiei; creşterea accesibilităţii şi adresabilităţii populaţiei la servicii calificate de planificare a familiei şi sănătate a reproducerii; sporirea participării active şi conştiente a femeilor, bărbaţilor şi tinerilor în luarea deciziilor referitor la opţiunile reproducerii; optimizarea sistemului de monitorizare, evaluare şi raportare în planificarea familiei. 6.2. Maternitatea fără risc Scopul: reducerea morbidităţii şi mortalităţii materne, perinatale si neonatale în Republica Moldova prin ameliorarea calităţii şi creşterea accesibilităţii la serviciile medicale. Obiective: asigurarea accesului deplin şi a echităţii sociale în îngrijirile perinatale; formarea atitudinii şi deprinderilor sănătoase ale populaţiei în domeniul îngrijirilor perinatale. 6.3. Sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor Scopul: îmbunătăţirea sănătăţii sexual-reproductive a adolescenţilor şi tinerilor. Obiective: informarea şi educarea adolescenţilor privind sănătatea sexual-reproductivă în scopul dezvoltării deprinderilor comportamentale responsabile şi sănătoase; asigurarea accesului liber al adolescenţilor la serviciile de sănătate prietenoase tinerilor, fără discriminare, pentru a satisface necesităţile lor reproductive, luînd în considerare dreptul la intimitate, confidenţialitate şi consimţămînt informat; reducerea ratei sarcinilor, avortului şi a incidenţei infecţiilor cu transmisie sexuală printre adolescenţi şi tineri. 6.4. Infecţiile tractului reproductiv Scopul: prevenirea răspîndirii infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei HIV în rîndurile populaţiei sexual active. Obiective: îmbunătăţirea diagnosticului infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei HIV/SIDA în clinicele de sănătate a reproducerii; ameliorarea calităţii consultării şi managementului pacienţilor suferinzi de infecţii cu transmisie sexuală şi infecţia HIV/SIDA; sporirea accesului populaţiei la serviciile de profilaxie, diagnostic şi tratament a infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei HIV/SIDA; creşterea nivelului de informare şi educare a populaţiei referitor la posibilităţile şi modalităţile diagnosticului infecţiilor cu transmisie sexuală şi a infecţiei HIV/SIDA. 6.5. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii Scopul: reducerea utilizării avortului ca metodă de reglare a natalităţii şi asigurarea efectuării lui, în caz de necesitate, în condiţii sigure. Obiective: reducerea morbidităţii şi mortalităţii din cauza complicaţiilor după avort; reducerea ratei totale a avortului şi ratei avortului repetat; ameliorarea calităţii serviciilor de întrerupere a sarcinii prin implementarea tehnologiilor cost-eficiente, recomandate de OMS şi integrarea lor cu alte servicii de sănătate a reproducerii; creşterea accesibilităţii populaţiei la serviciile sigure de întrerupere a sarcinii; abordarea strategică, propusă de OMS, a problemei ameliorării funcţionării sistemului de întrerupere a sarcinii; evaluarea strategică a serviciului de avort din republică. 6.6. Prevenirea şi managementul sterilităţii Scopul: asigurarea accesului deplin al populaţiei la serviciile medicale calitative în sterilitate. Obiective: revizuirea cadrului normativ privind managementul sterilităţii; elaborarea regulamentelor şi standardelor naţionale în conduita cuplurilor sterile; fortificarea capacităţilor instituţionale de diagnostic şi tratament modern al cuplurilor sterile; sporirea accesului la serviciile medicale specializate de diagnostic şi tratament al sterilităţii; efectuarea studiului ştiinţifico-practic aprofundat de evaluare a multiplelor aspecte ale sterilităţii în republică; ridicarea nivelului de informare şi educare a populaţiei în domeniul prevenirii sterilităţii. 6.7. Prevenirea şi managementul violenţei în familie şi abuzului sexual Scopul: reducerea violenţei în familie şi abuzului sexual. Obiective: asigurarea cadrului legislativ şi normativ adecvat prevenirii violenţei în familie şi abuzului sexual; organizarea serviciilor specifice adresate victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual; sporirea gradului de informare şi educare a populaţiei în domeniul violenţei în familie şi abuzului sexual; instituirea serviciilor de asistenţă socială familiilor care nu-şi respectă adecvat responsabilităţile faţă de copii; implementarea programelor de reabilitare psihologică a copiilor, victime şi martori ai violenţei; organizarea serviciilor de consiliere a abuzatorilor. 6.8. Prevenirea traficului cu fiinţe umane Scopul: prevenirea şi diminuarea traficului cu fiinţe umane. Obiective: asigurarea cadrului normativ adecvat combaterii traficului cu fiinţe umane şi asistenţei medico-sociale victimelor lui; organizarea serviciilor specifice adresate victimelor traficului cu fiinţe umane; ridicarea nivelului de informare şi educare a populaţiei în domeniul combaterii traficului cu fiinţe umane. 6.9. Depistarea precoce şi managementul cancerului genito-mamar Scopul: ameliorarea diagnosticului precoce şi managementului cancerului genito-mamar. Obiective: perfecţionarea cadrului normativ în domeniul diagnosticului precoce al cancerului de col uterin şi mamar; definitivarea elaborării şi aprobarea Programului Naţional de combatere a maladiilor oncologice pentru anii 2005-2010; sporirea accesului populaţiei la serviciile de diagnostic şi profilaxie a cancerului genito-mamar; efectuarea screeningului citologic pentru depistarea proceselor precanceroase şi cancerului de col uterin; instruirea furnizorilor de servicii medicale în depistarea precoce a cancerului de col uterin şi mamar; instruirea medicilor obstetricieni-ginecologi şi moaşelor din localităţile rurale în colectarea corectă a frotiurilor de pe colul uterin şi din canalul cervical pentru investigaţia citologică; elaborarea conceptului modern de informare şi educare a populaţiei în domeniul cancerului genito-mamar; propagarea măsurilor de profilaxie primară şi secundară a cancerului organelor de reproducere la femei prin intermediul mass-media; editarea broşurilor şi bucletelor cu privire la metodele de depistare precoce a cancerului de col uterin şi mamar; antrenarea păturilor largi ale societăţii în combaterea activă a cancerului de col uterin şi mamar. 6.10. Sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă Scopul: ameliorarea sănătăţii sexuale a femeilor şi bărbaţilor în vîrstă. Obiective: sporirea accesului şi аdrеsаbilităţii persoanelor în vîrstă la serviciile de sănătate sexuală; creşterea gradului de informare şi educare a persoanelor în vîrstă în domeniul sănătăţii sexuale. 6.11. Sănătatea sexual-reproductivă a bărbaţilor Scopul: Îmbunătăţirea sănătăţii sexual-reproductive a bărbaţilor şi participarea lor activă în planificarea familiei. Obiective: ridicarea nivelului de cunoştinţe al bărbaţilor în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproducerii; creşterea accesibilităţii şi adresabilităţii bărbaţilor la servicii calificate de planificare a familiei şi sănătate a reproducerii; sporirea participării active a bărbaţilor în luarea deciziilor referitor la planificarea familiei. 7. REZULTATELE AŞTEPTATE În ansamblu: va fi definitivată perfecţionarea cadrului normativ referitor la funcţionarea serviciului de sănătate a reproducerii; tematica sănătăţii reproducerii va fi inclusă în programele de studii universitare şi postuniversitare; în fiecare raion şi municipiu din republică vor fi organizate servicii calificate, cuprinzătoare şi integrate de sănătate a reproducerii; regulamentele cu privire la acordarea asistenţei medicale în planificarea familiei vor fi adaptate cerinţelor internaţionale; va fi elaborat sistemul de evidenţă, monitorizare şi evaluare în planificarea familiei; educaţia sexuală va fi implementată şi în sistemul de învăţămînt; va fi dezvoltat sistemul autohton de informare, educare şi comunicare. 7.1. În planificarea familiei: prevalenţa contracepţiei moderne va depăşi 50%. Contracepţia hormonală va depăşi 10%, iar sterilizarea chirurgicală voluntară va fi mai mare de 5%; consultarea în alegerea celei mai optimale metode de contracepţie va deveni parte componentă a sistemului de asistenţă medicală primară; nivelul de informare şi educare a populaţiei în domeniul planificării familiei va depăşi 75%; vor spori adresările şi accesul populaţiei la serviciile de planificare a familiei. 7.2. În maternitatea fără risc: Se va reduce rata: mortalităţii perinatale sub 20 la 100 mii născuţi vii; mortalităţii perinatale sub 10 la 1000 născuţi vii şi morţi; mortalităţii neonatale precoce sub 5 la 1000 născuţi vii; morbidităţii neonatale precoce sub 200 la 1000 născuţi vii; va fi asigurat accesul echitabil al femeilor la îngrijirile perinatale, indiferent de locul de trai şi statutul social; în cadrul asistenţei medicale antenatale gravidelor le vor fi asigurate cel puţin şase vizite, inclusiv una în primul trimestru al sarcinii; populaţia ţintă va avea atitudini şi deprinderi sănătoase de îngrijire perinatală. 7.3. În sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor: educaţia sexuală va fi implementată în cel puţin 80% instituţii de învăţămînt şcolar din republică; nivelul de informare şi educare a adolescenţilor şi tinerilor în sănătatea sexual-reproductivă va depăşi 80%; fiecare sector teritorial din republică va fi asigurat cu servicii de sănătate prietenoase tinerilor; se va reduce: rata sarcinilor la adolescente cu 30%; incidenţa sifilisului la adolescenţi cu 20%. 7.4. În prevenirea şi managementul infecţiilor tractului reproductiv: consilierea pacienţilor cu infecţii cu transmisie sexuală va fi integrată în serviciul de planificare a familiei şi a medicului de familie; nivelul de informare şi educare a populaţiei în vîrsta de reproducere privind infecţiile cu transmisie sexuală şi infecţia HIV/SIDA va depăşi 75%; va spori gradul de participare a populaţiei în vîrsta de reproducere la luarea deciziilor vizavi de comportamentul de risc; incidenţa infecţiei cu HIV/SIDA se va menţine la nivelul anului 2004. Se va reduce frecvenţa transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt sub 1%. 7.5. În avort şi serviciile de întrerupere a sarcinii: va creşte nivelul de informare şi educare a populaţiei în problema avortului; rata avortului nu va depăşi 15 la 1000 de femei în vîrsta fertilă; se va reduce frecvenţa complicaţiilor după avort; va fi evitat decesul matern din cauza complicaţiilor după avort; mai bine de 70% din paciente vor părăsi instituţia medicală după avort cu metoda de contracepţie selectată. 7.6. În prevenirea şi managementul sterilităţii: va creşte numărul adresărilor şi accesul cuplurilor sterile la serviciile medicale calificate; va creşte nivelul de informare şi educare a populaţiei în vîrsta de reproducere referitor la profilaxia infertilităţii. 7.7. În prevenirea şi managementul violenţei în familie şi abuzului sexual: va creşte nivelul de informare şi educare a populaţiei referitor la prevenirea violenţei în familie şi abuzului sexual; se va reduce numărul cazurilor de violenţă în familie şi abuz sexual. 7.8. În prevenirea traficului cu fiinţe umane: va creşte nivelul de informare şi educare a populaţiei privitor la fenomenul traficului cu fiinţe umane şi consecinţele lui; se va reduce numărul persoanelor traficate. 7.9. În depistarea precoce şi managementul cancerului genito-mamar: nivelul de informare şi educare a populaţiei în problema combaterii cancerului genito-mamar va atinge standardele europene; procentul depistării cancerului de col uterin în stadiul 0 va depăşi 25, iar în stadiile I-II - 45. 7.10. În sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă: nivelul de informare şi educare a persoanelor în vîrstă referitor la sănătatea sexuală va depăşi 60%; fiecare sector din republică va dezvolta servicii de consiliere a persoanelor în vîrstă în problemele sexuale. 7.11. Sănătatea sexual-reproductivă a bărbaţilor: nivelul de informare a bărbaţilor în protejarea sănătăţii sexual-reproductive va depăşi 70%; toate serviciile de planificare a familiei din ţară vor acorda consiliere bărbaţilor în problemele sexual-reproductive. 8. CADRUL DE IMPLEMENTARE Reforma sistemului de sănătate a reproducerii: dezvoltarea concepţiei naţionale de servicii de sănătate a reproducerii; dezvoltarea serviciilor de sănătate a reproducerii în fiecare raion şi municipiu din republică; integrarea serviciilor de sănătate a reproducerii în sistemul de asistenţă medicală primară; organizarea serviciului integral şi cuprinzător de asistenţă în sănătatea reproducerii şi planificarea familiei; instituirea mecanismului şi criteriilor de referire a pacienţilor cu dereglări ale funcţiei de reproducere; elaborarea regulamentelor serviciilor de planificare a familiei şi sănătate a reproducerii. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: prestarea serviciilor de sănătate a reproducerii în cadrul sistemului de asistenţă medicală primară; sporirea capacităţilor cabinetelor de planificare a familiei şi a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificarea Familiei în consilierea, profilaxia, diagnosticul şi managementul pacienţilor cu probleme sexuale şi de reproducere; elaborarea şi implementarea ghidurilor instructiv-metodice şi standardelor de asistenţă în sănătatea reproducerii. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: elaborarea curriculei de studii universitare şi postuniversitare în sănătatea reproducerii pentru medicii de familie şi medicii obstetricieni-ginecologi; includerea tematicii sănătăţii reproducerii în programele de studii universitare şi postuniversitare; elaborarea ghidurilor instructiv-metodice, standardelor de cunoştinţe şi aptitudinii practice pentru furnizorii de servicii în sănătatea reproducerii; pregătirea specialiştilor ce activează în cabinetele de planificare a familiei, conform modulelor ce ar cuprinde toate aspectele sănătăţii reproducerii; organizarea seminarelor de instruire continuă a medicilor de familie, medicilor obstetricieni-ginecologi, dermatologo-venerologi şi asistentelor medicale în sănătatea reproducerii. Informare, educare şi comunicare: crearea sistemului de educaţie pentru sănătate şi viaţa de familie în cadrul instituţiilor de învăţămînt; crearea sistemului de informare, educare şi comunicare în sănătatea reproducerii pentru populaţia în vîrstă de reproducere. Egalitatea între sexe: asigurarea informaţiei şi accesului la serviciile de sănătate a reproducerii în egală măsură pentru bărbaţi şi femei. Cercetare, monitorizare şi evaluare: adoptarea şi promovarea definiţiilor şi clasificărilor acceptate pe plan internaţional în sănătatea reproducerii; crearea sistemului managerial informaţional de sănătate a reproducerii; elaborarea documentaţiei de evidenţă şi monitorizare în planificarea familiei; elaborarea indicatorilor de raportare anuale în sănătatea reproducerii; promovarea managementului calităţii serviciilor de sănătate a reproducerii; instituirea în cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificarea Familiei a unui centru metodic de coordonare, evidenţă, analiză şi raportare în sănătatea reproducerii; efectuarea studiului complex de evaluare a asistenţei medicale în sănătatea reproducerii; efectuarea studiilor periodice populaţionale în sănătatea reproducerii. 8.1. Planificarea familiei Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: dezvoltarea serviciilor de planificare a familiei în fiecare centru al medicilor de familie, centru de sănătate, oficiu al medicului de familie; includerea planificării familiei în serviciul de asistenţă medicală primară; crearea unor mecanisme de aprovizionare a grupurilor vulnerabile cu contraceptive moderne fără plată sau la un preţ accesibil. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: elaborarea standardelor de asistenţă pentru serviciul naţional de planificare a familiei; integrarea serviciilor de contracepţie cu alte servicii de sănătate a reproducerii; efectuarea în cadrul serviciilor de planificare a familiei a conselierii preconcepţionale, după naştere şi avort, adolescenţilor şi tinerilor, cuplurilor ce suferă de sterilitate, victimelor violenţei şi traficului; încadrarea medicilor de familie în planificarea familiei şi protejarea sănătăţii reproducerii; asigurarea accesului populaţiei la toate metodele contraceptive, inclusiv contracepţia hormonală modernă şi sterilizarea chirurgicală voluntară. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: includerea tematicii planificării familiei în programele de studii universitare şi postuniversitare; elaborarea ghidurilor instructiv-metodice şi standardelor de cunoştinţe şi aptitudini practice în sănătatea reproducerii pentru furnizorii de servicii în planificarea familiei; organizarea seminarelor de educare continuă în sănătatea reproducerii, inclusiv la locul de muncă, a medicilor de familie, medicilor obstetricieni-ginecologi, dermatologo-venerologi şi asistentelor medicale; efectuarea instruirii complexe a medicilor cabinetelor de planificare a familiei, medicilor obstetricieni-ginecologi, medicilor de familie în toate domeniile relevante de sănătate a reproducerii: planificarea familiei, maternitatea fără risc, sănătatea tinerilor, infecţiile tractului reproductiv, avortul, infertilitatea, violenţa, traficul, cancerul genito-mamar, menopauza, sănătatea sexual-reproductivă a bărbaţilor. Informare, educare şi comunicare: promovarea educaţiei în planificarea familiei în licee, universităţi şi alte instituţii de învăţămînt; organizarea sesiunilor de formare în educaţia pentru viaţa de familie pentru cadrele didactice şi medicale din şcoli; editarea şi distribuirea în rîndul populaţiei a materialelor informative în domeniul planificării familiei; antrenarea asociaţiilor obşteşti şi societăţii civile în activitatea educaţional-informativă şi comunicativă în planificarea familiei; participarea mass-media în campaniile informativ-educaţionale în planificarea familiei; antrenarea medicilor de familie în educaţia contraceptivă; dezvoltarea conceptului de comunicare a bărbaţilor şi femeilor în planificarea familiei. Egalitatea între genuri: informarea femeilor şi bărbaţilor despre dreptul la alegere în domeniul planificării familiei; direcţionarea educaţiei şcolare şi extraşcolare în domeniul planificării familiei, în egală măsură, atît pentru băieţi cît şi pentru fete; promovarea educaţiei publice în sănătatea reproducerii, atît pentru femei cît şi pentru bărbaţi; asigurarea disponibilităţii metodelor de contracepţie pentru femei şi pentru bărbaţi; asigurarea accesului la serviciile de planificare a familiei, în egală măsură, atît femeilor cît şi bărbaţilor. Cercetare, monitorizare şi evaluare: crearea sistemului informaţiomal în planificarea familiei; crearea unui sistem naţional de evidenţă, monitorizare şi evaluare în planificarea familiei; efectuarea studiilor de evaluare complexă a asistenţei în planificarea familiei. 8.2. Maternitatea fără risc Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: conformarea standardelor de asistenţă medicală perinatală, aprobate în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, principiilor medicinii bazate pe dovezi şi ghidurilor clinice în vigoare; perfecţionarea criteriilor de acreditare a instituţiilor medicale antrenate în acordarea asistenţei medicale perinatale corespunzător principiilor iniţiativei "Sarcină fără Risc"; identificarea mecanismelor de protecţie a păturilor social vulnerabile. Accesibilitatea, utilizarea şi calitatea serviciilor: promovarea conceptului "Serviciile Perinatale Prietenoase Familiei" - instrument al asigurării calităţii; continuarea perfecţionării sistemului de definiţii şi indicatori ai asistenţei medicale perinatale şi pregătirii continuă a personalului implicat în colectarea şi prelucrarea datelor. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: continuarea instruirii postuniversitare a personalului medical al serviciului perinatal în domeniile prioritare: principiile planificării serviciilor perinatale; managementul calităţii totale; medicina bazată pe dovezi; îngrijirile esenţiale în obstetrică şi neonatologie; prevenirea transmisiei infecţiei HIV/SIDA de la mamă la făt; identificarea necesităţilor de instruire a personalului medical. Capacităţile femeilor, familiilor şi comunităţii: evaluarea nivelului cunoştinţelor, deprinderilor comportamentale şi satisfacţiei consumatorilor vizavi de serviciile perinatale; elaborarea politicii naţionale de interacţiune a familiei şi comunităţii în domeniul perinatologiei; dezvoltarea parteneriatului dintre serviciile perinatale şi comunitate; stabilirea mecanismelor de încurajare a participării active a mamelor şi reprezentanţilor comunităţii în ameliorarea calităţii serviciilor perinatale; fortificarea capacităţilor şi deprinderilor de comunicare interpersonală şi interculturală a personalului medical din sistemul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului. Egalitatea şanselor pentru femei şi bărbaţi: antrenarea ambilor viitori părinţi în îngrijirea preconcepţională, antenatală, intranatală şi postnatală; planificarea şi implementarea intervenţiilor pentru identificarea şi soluţionarea problemei legate de violenţa în timpul sarcinii. Cercetare, monitorizare şi evaluare finalizarea elaborării, adoptării şi implementării Ghidului de indicatori în asistenţa perinatală; perfecţionarea şi completarea instrumentelor existente de evaluare a serviciilor perinatale; efectuarea studiilor operaţionale cu impact direct asupra mortalităţii şi morbidităţii materne şi perinatale; stabilirea factorilor de risc în realizarea funcţiei de reproducere. 8.3. Sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: elaborarea concepţiei naţionale privind serviciile de sănătate prietenoase tinerilor; organizarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în fiecare raion şi municipiu; implementarea educaţiei pentru viaţa de familie în programul de studii liceal. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: acordarea serviciilor prietenoase, accesibile tinerilor pentru satisfacerea efectivă a necesităţilor sexual-reproductive, inclusiv: informarea şi educarea în sănătatea reproducerii; consilierea adolescenţilor în domeniul relaţiilor şi egalităţii între genuri; promovarea comportamentului sexual responsabil; prevenirea violenţei asupra adolescenţilor; pregătirea către viaţa de familie, planificarea responsabilă a naşterii unui copil şi evitarea sarcinii nedorite, a bolilor cu transmisie sexuală şi infecţiei HIV. Aceste servicii vor asigura şi garanta dreptul adolescenţilor la intimitate, confidenţialitate şi consimţămînt informat; informarea, consilierea şi asigurarea serviciilor de sănătate a reproducerii, de prevenire şi tratament a bolilor cu transmisie sexuală în rîndurile adolescenţilor sexual-activi; asigurarea suportului special de către familie, furnizorii de servicii şi comunitate adolescentelor gravide în timpul sarcinii, naşterii şi perioadei postnatale; acordarea atenţiei deosebite tinerilor vulnerabili şi dezavantajaţi; integrarea în cadrul serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor a activităţilor de profilaxie, consiliere, diagnostic, tratament, informare, educare şi comunicare. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: elaborarea ghidurilor instructiv-metodice privind sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor; organizarea seminarelor de instruire continuă a medicilor de familie, medicilor obstetricieni-ginecologi, dermatologi-venerologi şi asistentelor medicale în sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor. Informare, educare şi comunicare: antrenarea şi instruirea tututor celora care sînt în stare să acorde susţinere adolescenţilor în comportamentul sexual şi reproductiv responsabil, în particular, părinţii şi familia, precum şi comunitatea, şcoala, mass-media şi tinerii educatori. Educaţia în şcoală: promovarea educaţiei sexuale în şcoli, universităţi şi alte instituţii de învăţămînt; includerea educaţiei în problemele comportamentului sexual responsabil, relaţiilor între genuri, violenţei asupra adolescenţilor, practicilor planificării responsabile a familiei, vieţii de familie, prevenirii bolilor cu transmisie sexuală şi infecţiei HIV/SIDA în programele tuturor nivelurilor de învăţămînt. Antrenarea părinţilor: promovarea programelor direcţionate spre educarea părinţilor în scopul asigurării copiilor cu informaţia necesară referitor la sănătatea sexuală şi a reproducerii. Tineri pentru tineri: promovarea programelor "tineri pentru tineri" care vor include seminare, discuţii în grup, activităţi artistice, publicaţii în presă şi emisiuni la radio. Atragerea tinerilor: implicarea tinerilor în planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor informaţional-educativ-comunicative; antrenarea adolescenţilor şi tinerilor în planificarea şi implementarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor. Furnizorii de servicii medicale: antrenarea medicilor de familie, personalului medical al cabinetelor de planificare a familiei în educaţia sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor. Mass-media: elaborarea şi difuzarea materialelor actuale prin intermediul campaniilor şi emisiunilor publice pentru informarea tinerilor despre sănătatea sexual-reproductivă. Materiale educaţionale: editarea şi distribuirea materialelor educaţionale şi informative pentru adolescenţi şi tineri. Implicarea comunităţii: antrenarea asociaţilor obşteşti şi societăţii civile în activitatea educaţional-informativă şi comunicativă cu adolescenţii şi tinerii. Egalitatea genurilor: pregătirea programelor informative şi educaţionale privind sănătatea sexual-reproductivă, atît pentru fete cît şi pentru băieţi. Susţinerea mecanismelor de educaţie şi consiliere a adolescenţilor pentru dezvoltarea unor relaţii echitabile între genuri. Cercetare, monitorizare şi evaluare: integrarea datelor privind sănătatea sexual-reproductivă a adolescenţilor şi tinerilor în sistemul naţional managerial informaţional de sănătate a reproducerii; efectuarea studiului de evaluare a necesităţilor adolescenţilor şi tinerilor; realizarea studiilor periodice în sănătatea reproducerii şi sexualităţii adolescenţilor şi tinerilor. 8.4. Prevenirea şi managementul infecţiilor tractului reproductiv Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: implementarea diagnosticului şi tratamentului infecţiilor cu transmisie sexuală si a infecţiei cu HIV/SIDA în cadrul serviciului de planificare a familiei; conjugarea eforturilor serviciului de planificare a familiei şi al sistemului de asistenţă medicală primară în prevenirea şi diagnosticul timpuriu al infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei cu HIV/SIDA; perfecţionarea actelor normative privitor la prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei cu HIV/SIDA în concordanţă cu recomandările OMS; adoptarea şi implementarea clasificărilor şi definiţiilor internaţionale în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei cu HIV/SIDA. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: ameliorarea accesului populaţiei în vîrstă de reproducere la serviciile de profilaxie, diagnostic şi tratament a infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei cu HIV/SIDA; elaborarea protocoalelor de asistenţă medicală pacienţilor care suferă de infecţii cu transmisie sexuală şi infecţia cu HIV/SIDA; ameliorarea calităţii consilierii pacienţilor care suferă de infecţii cu transmisie sexuală şi infecţia cu HIV/SIDA. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: elaborarea ghidurilor instructiv-metodice de asistenţă medicală pacienţilor care suferă de infecţii cu transmisie sexuală şi infecţia cu HIV/SIDA; organizarea seminarelor de instruire a personalului medical care prestează servicii de profilaxie, diagnostic şi tratament al infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei cu HIV/SIDA. Informare, educare şi comunicare: editarea şi distribuirea materialelor informative pentru populaţia în vîrstă de reproducere privitor la protejarea de infecţii cu transmisie sexuală şi infecţia cu HIV/SIDA; antrenarea medicilor de familie în consilierea pacienţilor care suferă de infecţii cu transmisie sexuală şi infecţia cu HIV/SIDA. Cercetare, monitorizare şi evaluare: realizarea studiilor periodice referitor la răspîndirea în rîndul populaţiei în vîrstă de reproducere a infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei cu HIV/SIDA; efectuarea evaluării complexe a serviciilor de profilaxie, diagnostic şi tratament al infecţiilor cu transmisie sexuală şi infecţiei cu HIV/SIDA. 8.5. Avortul şi servicii de întrerupere a sarcinii Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: revizuirea regulamentelor cu privire la întreruperea sarcinii; elaborarea ghidurilor clinice, standardelor şi protocoalelor de îngrijiri în avort; implementarea metodelor de întrerupere a sarcinii prin vacuum aspiraţie manuală şi avortul medicamentos; elaborarea şi implementarea metodologiei şi criteriilor de acreditare şi licenţiere a specialiştilor şi instituţiilor medicale prestatoare de servicii medicale de întrerupere a sarcinii. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: creşterea accesibilităţii la serviciile sigure şi calificate de întrerupere a sarcinii, prin: elaborarea standardelor de calitate, în funcţie de nivelul asistenţei medicale, pentru instituţiile medicale ce furnizează servicii de avort; implementarea în toate instituţiile din ţară a metodei de vacuum aspiraţie manuală şi electrică pentru întreruperea sarcinii în primul trimestru; implementarea avortului medicamentos în serviciile de întrerupere a sarcinii; utilizarea metodelor moderne, recomandate de OMS de întrerupere a sarcinii în trimestrul doi de gestaţie; implementarea în serviciile de avort a conceptului de "sistem axat pe pacientă"; utilizarea metodelor de control al durerii, recomandate de OMS: suportul psihologic şi verbal înainte şi pe parcursul procedurii; blocada paracervicală cu lidocaină în avortul din primul trimestru al sarcinii; elaborarea standardelor de profilaxie, diagnostic, tratament şi referire a pacientelor cu complicaţii după avort; instruirea şi antrenarea medicilor de familie în consilierea pre- şi postavort. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: crearea şi implementarea sistemului de instruire continuă a furnizorilor de servicii de întrerupere a sarcinii; instruirea personalului medical al serviciului de planificare a familiei şi sistemului de asistenţă medicală primară în consilierea pre- şi postavort. Informare, educare şi comunicare: organizarea şi desfăşurarea campaniilor periodice de educare continuă a populaţiei în problema avortului şi riscurilor avortului nesigur; editarea şi distribuirea materialelor informative despre avort populaţiei în vîrstă de reproducere. Cercetare, monitorizare şi evaluare: efectuarea evaluării strategice a serviciilor de avort; crearea sistemului de monitorizare şi evaluare a serviciului de întrerupere a sarcinii; realizarea studiilor periodice cu privire la avort şi consecinţele lui; elaborarea şi implementarea sistemului de monitorizare şi evaluare a opiniilor pacienţilor referitor la serviciile de întrerupere a sarcinii. 8.6. Prevenirea şi managementul sterilităţii Reforma sistemului de sănătate şi a cadrului legislativ şi normativ: perfecţionarea actelor normative cu privire la sterilitate; elaborarea standardelor de conduită a cuplului steril; sporirea capacităţii Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificarea Familiei în diagnosticul şi tratamentul cuplului steril. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: creşterea accesibilităţii cuplurilor sterile la serviciile de planificare a familiei; implementarea tehnologiilor moderne în diagnosticul şi tratamentul cuplului steril. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: elaborarea ghidurilor clinice şi standardelor pentru furnizorii de servicii în sterilitate; organizarea seminarelor de instruire în domeniul sterilităţii pentru furnizorii de servicii medicale. Informare, educare şi comunicare: editarea şi distribuirea materialelor informative pentru populaţie în problemele sterilităţii; organizarea campaniilor de informare şi educare a populaţiei privitor la sterilitate. Cercetare, monitorizare şi evaluare: realizarea studiilor periodice în domeniul sterilităţii; evaluarea şi monitorizarea fenomenului sterilităţii la nivel populaţional; crearea bazei de date în domeniul sterilităţii. 8.7. Prevenirea şi managementul violenţei în familie şi abuzului sexual Perfecţionarea cadrului legislativ şi informativ: perfecţionarea legislaţiei în prevenirea violenţei în familie şi abuzului sexual şi protejarea intereselor victimelor acestor fenomene; dezvoltarea parteneriatului între structurile statale şi societatea civilă. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: crearea unor centre specializate în consilierea victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual; antrenarea serviciului de planificare a familiei în consilierea victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual. Instruirea furnizorilor de servicii: elaborarea ghidurilor instructiv-metodice privind consilierea victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual; organizarea seminarelor cu medicii cabinetelor de planificare a familiei şi medicii de familie şi instruirea specialiştilor din echipamentele multidisciplinare (poliţişti, asistenţi sociali, pedagogi) privitor la consilierea şi conduita victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual. Elaborarea curriculei de instruire postuniversitară în consilierea şi asistenţa victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual. Informare, educare şi comunicare: editarea şi distribuirea materialelor informative pentru populaţie privitor la prevenirea violenţei în familie şi abuzului sexual; organizarea campaniilor de informare a populaţiei cu privire la fenomenul violenţei în familie şi abuzului sexual. Egalitatea între genuri: asigurarea unor condiţii şi şanse egale, atît pentru femei cît şi pentru bărbaţi, în campaniile de informare şi educare; asigurarea accesibilităţii egale pentru femei şi bărbaţi la serviciile de consiliere şi asistenţă a victimelor violenţei în familie şi abuzului sexual. Cercetare, monitorizare şi evaluare: realizarea unor studii în problemele violenţei în familie şi abuzului sexual; monitorizarea şi evaluarea fenomenului violenţei în familie şi abuzului sexual; crearea bazei de date şi elaborarea indicatorilor relevanţi în domeniu. 8.8. Prevenirea traficului de fiinţe umane Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: perfectarea actelor normative privind combaterea traficului cu fiinţe umane şi asistenţa victimelor lui; dezvoltarea parteneriatului între structurile statale şi societatea civilă în combaterea traficului cu fiinţe umane. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: dezvoltarea centrelor specializate în asistenţa victimelor traficului cu fiinţe umane; antrenarea medicilor cabinetelor de planificare a familiei, medicilor de familie şi asistenţilor sociali în consilierea şi asistenţa victimelor traficului cu fiinţe umane. Instruirea furnizorilor de servicii medicale şi sociale: elaborarea ghidurilor instructiv-metodice în consilierea şi asistenţa victimelor traficului cu fiinţe umane; organizarea seminarelor de instruire a medicilor cabinetelor de planificare a familiei şi a medicilor de familie în consilierea victimelor traficului cu fiinţe umane; elaborarea curriculei de instruire postuniversitară a medicilor în consilierea şi asistenţa victimelor traficului cu fiinţe umane. Informare, educare şi comunicare: editarea şi distribuirea materialelor informative pentru diferite pături sociale cu privire la prevenirea traficului cu fiinţe umane; organizarea şi desfăşurarea campaniilor de informare a populaţiei privind fenomenul traficului cu fiinţe umane. Egalitatea între genuri: asigurarea accesibilităţii egale femeilor şi bărbaţilor la procesul de informare şi educare, îndreptat spre combaterea traficului cu fiinţe umane; asigurarea accesibilităţii egale femeilor şi bărbaţilor, victime ale traficului cu fiinţe umane, la serviciile şi asistenţă respectivă. Cercetare, monitorizare şi evaluare: realizarea studiilor periodice în domeniul traficului cu fiinţe umane; evaluarea şi monitorizarea fenomenului de trafic cu fiinţe umane la scară naţională; crearea bazei de date şi elaborarea indicatorilor relevanţi ai traficului cu fiinţe umane. 8.9. Depistarea precoce a cancerului genito-mamar Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: elaborarea concepţiei naţionale în depistarea precoce a cancerului genito-mamar; organizarea screeningului femeilor la cancer de col uterin. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: efectuarea screeningului femeilor la cancerul genito-mamar în cadrul sistemului de asistenţă medicală primară; antrenarea medicilor cabinetelor de planificare a familiei în depistarea precoce a cancerului genito-mamar. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: elaborarea ghidurilor instructiv-metodice în diagnosticul cancerului genito-mamar; organizarea seminarelor de instruire pentru medicii cabinetelor de planificare a familiei şi medicii de familie în consilierea, depistarea precoce şi conduita pacientelor cu cancer genito-mamar. Informare, educare şi comunicare: editarea şi distribuirea materialelor informative pentru populaţie în prevenirea cancerului genito-mamar: organizarea şi desfăşurarea campaniilor de informare a populaţiei cu privire la prevenirea cancerului genito-mamar. Cercetare, monitorizare şi evaluare: perfecţionarea registrului naţional al cancerului genito-mamar; realizarea studiilor periodice de cercetare în problemele cancerului genito-mamar. 8.10. Sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: elaborarea şi aprobarea regulamentelor cu privire la acordarea asistenţei medicale persoanelor în vîrstă în problemele de sănătate sexuală; încadrarea asistenţei medicale de sănătate sexuală persoanelor în vîrstă în serviciul de sănătate a reproducerii. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: ameliorarea accesului persoanelor în vîrstă la serviciile de sănătate a reproducerii; antrenarea medicilor cabinetelor de planificare a familiei şi medicilor de familie în consilierea persoanelor în vîrstă cu probleme de sănătate sexuală; elaborarea standardelor de asistenţă medicală în dereglările endocrine şi sexuale la persoanele în vîrstă. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: elaborarea ghidurilor instructiv-metodice în conduita persoanelor în vîrstă cu dereglări endocrine şi sexuale; organizarea seminarelor de instruire a personalului medical, care prestează servicii persoanelor în vîrstă cu probleme de sănătate sexuală. Informare, educare şi comunicare: editarea şi distribuirea materialelor informative în sănătatea sexuală pentru persoanele în vîrstă; organizarea şi desfăşurarea campaniilor de informare a populaţiei cu privire la sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă. Cercetare, monitorizare şi evaluare: realizarea studiilor periodice în sănătatea sexuală a persoanelor în vîrstă. 8.11. Sănătatea sexual-reproductivă a bărbaţilor Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ: restructurarea serviciului de planificare a familiei în aşa fel ca să acorde consiliere şi bărbaţilor; elaborarea standardelor de consiliere a bărbaţilor în cabinetele de planificare a familiei. Accesibilitatea şi calitatea serviciilor: asigurarea bărbaţilor cu servicii medicale prietenoase, accesibile şi adresate necesităţilor nesatisfăcute. Serviciile adresate bărbaţilor vor include: prevenirea, screeningul şi tratamentul bolilor cu transmisie sexuală; inclusiv HIV/SIDA; consilierea privind planificarea familiei şi metodele de contracepţie; diagnosticul şi tratamentul sterilităţii; consilierea şi tratamentul disfuncţiilor sexuale; screeningul cancerului genito-urinar masculin; facilitarea participării bărbaţilor în consilierea contraceptivă a cuplului; implementarea vasectomiei ca metodă electivă de contracepţie pentru cuplurile ce şi-au realizat necesităţile reproductive; promovarea educaţiei şi consilierii băieţilor în cadrul serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor. Instruirea furnizorilor de servicii medicale: elaborarea ghidurilor instructiv-metodice de consiliere şi comunicare cu bărbaţii pentru furnizorii de servicii în planificarea familiei; instruirea personalului cabinetelor de planificare a familiei şi clinicilor de sănătate pentru tineri în consilierea bărbaţilor; organizarea seminarelor de instruire a medicilor de familie, medicilor obstetricieni-ginecologi, dermatologi-venerologi şi asistentelor medicale în consilierea bărbaţilor. Informare, educare şi comunicare: editarea şi distribuirea materialelor informative (broşuri, postere) pentru bărbaţi în domeniul planificării familiei; antrenarea asociaţiilor obşteşti şi mass-media în educaţia sexuală a bărbaţilor; organizarea campaniilor informaţional-educative orientate spre: încurajarea comunicării în cadrul cuplului; luarea în comun a deciziilor cu privire la opţiunea reproductivă şi planificarea unui copil; sporirea rolului bărbaţilor în prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi sarcinilor nedorite; creşterea rolului şi responsabilităţii bărbaţilor în timpul sarcinii, naşterii şi după naşterea copilului; prevenirea şi reducerea violenţei masculine în familie. Cercetare, monitorizare şi evaluare: studierea cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor bărbaţilor în sănătatea reproducerii; elaborarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a contracepţiei masculine şi sănătăţii reproducerii la bărbaţi. 9. NECESITĂŢI Pentru implementarea cu succes a prezentei Strategii sînt necesare resurse umane, financiare şi tehnice. Resursele umane vor fi constituite din personalul medical, cadrele pedagogice, persoanele ce activează în organizaţiile obşteşti şi fondurile internaţionale. Resursele financiare vor proveni din alocaţiile bugetare, fondul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, contribuţia asociaţiilor obşteşti, donaţiile sectorului privat şi ale organizaţiilor de caritate internaţionale. Resursele tehnice înglobează totalitatea necesităţilor pentru managementul programelor şi proiectelor în sănătatea sexuală şi a reproducerii. 10. RESPONSABILITĂŢI Sectorul guvernamental Ministerul Sănătăţii : va coordona mersul implementării prezentei Strategii, elaborării şi realizării în cadrul ei a programelor de asistenţă în sănătatea reproducerii; va coordona implementarea programelor de stimulare materială a natalităţii şi de susţinere socio-comunitară a femeii în perioadele preconcepţională, ante-intra-postnatală, cu serviciile de asistenţă socială şi protecţie a familiei; va fi responsabil de implementarea programelor în domeniul egalităţii genurilor umane. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Tineretului şi Sportului: va coordona implementarea programelor de educaţie în domeniile pregătirii către viaţa de familie, egalităţii între sexe, sănătăţii sexuale şi a reproducerii în şcolile de cultură generală, licee, colegii şi universităţi; va participa la elaborarea materialelor informativ-educaţionale şi comunicative şi va asigura instruirea cadrelor pedagogice. Sectorul obştesc Asociaţiile obşteşti reprezintă elementul cheie în asigurarea cadrului logistic de promovare a măsurilor preconizate în prezenta Strategie. Acestea în parteneriat cu organizaţiile guvernamentale vor realiza programe şi proiecte informative, educaţionale şi comunicative în rîndurile populaţiei conform obiectivelor Strategiei. Sectorul privat Sectorul privat va fi un furnizor important de servicii în sănătatea reproducerii, în special, în domeniile neacoperite de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. [Cap. 10 modificat prin HG768 din 26.11.09, MO173/01.12.09 art.850] [Cap. 10 modificat prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437] 11. COLABORAREA INTERNAŢIONALĂ Organismele internaţionale sînt parteneri importanţi în realizarea programelor şi proiectelor promovate în cadrul prezentei Strategii. 12. MONITORIZARE ŞI EVALUARE În scopul supravegherii modului în care vor fi atinse obiectivele prezentei Strategii: vor fi elaborate: rapoarte anuale despre mersul realizării Strategiei, cu monitorizarea şi evaluarea eficienţei utilizării resurselor umane, financiare şi tehnologice; rapoarte trimestriale şi anuale ale serviciului de planificare a familiei, care vor furniza date despre: numărul şi caracteristica pacienţilor consultaţi, inclusiv bărbaţi şi tineri, utilizarea metodelor moderne şi tradiţionale de contracepţie, cazurile de infecţii cu transmisie sexuală, gradul de asigurare cu contraceptive şi consumabile; anchete şi chestionare în baza cărora va fi evaluată accesibilitatea, disponibilitatea şi calitatea serviciilor, nivelul cunoştinţelor şi al deprinderilor practice ale furnizorilor de servicii medicale în sănătatea reproducerii; va fi efectuată: evaluarea strategică a serviciilor de sănătate a reproducerii; auditul maternităţilor şi clinicilor de sănătate a reproducerii; studii în baza cărora va fi determinat impactul Strategiei asupra sănătăţii populaţiei.