LPA968/1992
ID intern unic:  310921
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 968
din  17.03.1992
despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al
cetăţenilor Republicii Moldova
Publicat : 17.03.1992 în Monitorul Oficial Nr. 3     art Nr : 69     Data intrarii in vigoare : 17.03.1992
    Abrogată prin LP1245 din 18.07.02, MO137-138/10.10.02 art.1054

    MODIFICAT
    LP543 din 12.10.01, MO141-143/22.11.01 art.1095
    LP1431 din 28.12.00, MO8-10/25.01.01 art.27
    LP754 din 23.12.99, MO156/31.12.99 art.766
    LP176 din 28.10.98, MO22/04.03.99 art.89
    LP846 din 24.05.96, MO32/30.05.96 art.343


Capitolul I
PRINCIPII GENERALE
    Articolul 1. Obligaţiunea militară
    Obligaţiunea militară este o datorie constituţională a cetăţenilor Republicii Moldova.
    Obligaţiunea militară constă în pregătirea militară obligatorie a cetăţenilor şi se stabileşte în scopul asigurării completării Forţelor Armate şi pregătirii rezervei lor.
    Obligaţiunea militară prevede:
    - trecerea ceteţenilor în evidenţa militară şi pregătirea lor pentru încorporare în serviciul militar în termen (pregătire militară obligatorie);
    - satisfacerea serviciului militar în termen (pregătiire militară obligatorie) şi satisfacerea serviciului în rezerva Forţelor Armate;
    - respectarea regulilor de evidenţă militară.
    Cetăţenii satisfac obligaţiunea militară din momentul în care sînt trecuţi în evidenţă militară şi pînă în momentul în care sînt scoşi din evidenţă militară.
    Cetăţenii care satisfac obligaţiunea militară se împart în:
    - recruţi - cetăţenii care sînt trecuţi în evidenţa militară şi care trec pregătirea militară obligatorie;
    - militari - cetăţenii care satisfac serviciul militar în termen;
    - rezervişti - cetăţenii care au satisfăcut serviciul militar în termen (pregătire obligatorie) sau serviciul militar prin contract şi sînt trecuţi în rezerva Forţelor Armate.
    Articolul 2. Serviciul militar
    Serviciul militar este un gen special de serviciu de stat, care constă în îndeplinirea de către cetăţeni a datoriei constituţionale de apărare a statului în rîndurile Forţei Armate, pe baza obligaţiunii militare sau a angajării benevole prin contract. El prevede serviciul militar al efectivului de soldaţi, al sergenţilor, ofiţerilor şi al elevilor din instituţiile de învăţămînt militar.
    Cetăţenii care satisfac serviciul militar se numesc militari.
    Articolul 3. Clasificarea cetăţenilor în raport cu obli-
                       gaţiunea militară şi serviciul militar
    Cetăţenii Republicii Moldova, în raport cu obligaţiunea militară şi serviciul militar, se împart în:
    - supuşi serviciului militar - recruţi, militari şi rezervişti;
    - nesupuşi serviciului militar - cetăţenii care nu sînt trecuţi în evidenţă militară sau care sînt scoşi din evidenţă militară, inclusiv cei trecuţi în retragere.
    Supuşii serviciului militar depun jurămîntul de credinţă Republicii Moldova şi poporului ei. Ei se înaintează în grad militar şi în dependenţă de grad se raportă la efectivul de soldaţi, la corpul de sergenţi şi la corpul de ofiţeri. Corpul de ofiţeri se împarte în: ofiţeri inferiori, ofiţeri superiori şi ofiţeri supremi.
    Obligaţiunea militară şi serviciul militar le satisfac cetăţenii, de regulă, de sex masculin. Persoanele de sex femenin care au pregătirea specială necesară de asemenea sînt trecute în evidenţă militară, în rezervă, iar în caz de angajare benevolă se încorporează în serviciul militar prin contract.
    Listele de specialişti, conform cărora persoanele de sex feminin se trec în evidenţă militară şi se admit în serviciu militar, se stabileşte de Ministerul Apărării, de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, de Departamentul Trupelor de Grăniceri, de Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, de Ministerul Afacerilor Interne şi se aprobă de Guvern.
    [Art.3 alineat modificat prin LP543 din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095]
    Cetăţenii Republicii Moldova sînt obligaţi, în conformitate cu ordinul organelor locale de conducere militară, să treacă în evidenţă militară, să fie cercetaţi periodic de comisia de examinare medicală, să se prezinte la ordin pentru încorporare în serviciul militar în termen (pregătire militară obligatorie) sau la concentrare.
    Articolul 4. Gradele militare
    În Forţele Armate se stabilesc următoarele grade militare: pentru efectivul de soldaţi:
    - soldat,
    - caporal;
    pentru sergenţi:
    - sergent inferior,
    - sergent,
    - sergent major,
    - plutonier,
    - plutonier major,
    - plutonier adjutant;
    pentru ofiţeri inferiori:
    - locotenent,
    - locotenent major,
    - capitan;
    pentru ofiţerii superiori:
    - maior,
    - locotenent-colonel,
    - colonel;
    pentru ofiţerii supremi:
    - general de brigadă,
    - general de divizie,
    - general de corp.
    Gradele militare "general de corp", "general de divizie" şi "general de brigadă" se conferă de către Preşedintele Republicii Moldova la propunerea ministerului respectiv, coordonată cu comisia permanentă respectivă a Parlamentului. Modul de conferire, de retrogradare şi de restabilire în grad a altor categorii de militari ai Forţelor Armate se stabileşte de Regulamentul satisfacerii serviciului militar de către soldaţi, sergenţi şi ofiţeri ai Forţelor Armate, aprobat de Guvern. La gradele militare ale cetăţenilor care se află în retragere, se adaugă cuvintele "în retragere", iar celor care satisfac serviciul în rezervă, se adaugă cuvintele "în rezervă".
    [Art.4 alineat modificat prin LP176 din 28.10.98, MO22/04.03.99 art.89]
    Articolul 5. Funcţiile militare
    Funcţiile militare în Forţele Armate se prevăd în statele unităţilor militare, ale organelor de conducere militară, ale instituţiilor militare, ale instituţiilor de învăţămînt militar în baza unor liste speciale.
    Lista funcţiilor care urmează să fie suplinite de ofiţerii supremi se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova, listele funcţiilor care urmează să fie suplinite de alte categorii de militari şi de rezervişti se aprobă de către Ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, şeful Departamentului Trupelor de Grăniceri.
    Funcţiile militare se împart în funcţii pentru efectivul de soldaţi, pentru corpul de sergenţi şi pentru corpul de ofiţeri.
    Numirea în funcţie a factorilor de decizie din organele supreme de conducere militară se face în conformitate cu legea cu privire la apărare.
    Modul numirii în funcţii militare a militarilor şi rezerviştilor se stabileşte de către Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Trupelor de Grăniceri.
    Militarii pot fi detaşaţi, păstrîndu-li-se serviciul militar în organele puterii de stat şi ale administraţiei de stat, în ministere şi departamente pentru a îndeplini funcţii în interesul apărării statului şi al Forţelor Armate, prin decizia Ministrului apărării, ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, şefului Departamentului Trupelor de Grăniceri.
    [Art.5 modificat prin LP754 din 23.12.99, MO156/31.12.99 art.766]
    Articolul 6. Uniforma militară şi însemnele
                       de distincţie ale militarilor
    Militarii, cetăţenii care trec pregătirea militară obligatorie şi rezerviştii la concentrare poartă uniformă militară cu însemne ale gradului militar, genului de trupe şi aparteneţei departamentale.
    Uniforma militară şi însemnele de distincţie ale militarilor, însemnele speciale de distincţie se stabileşte de Preşedintele Republicii Moldova. Regulile de purtare a lor se aprobă de Ministrul apărării, de ministrul afacerilor interne, de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, de şeful Departamentului Trupelor de Grăniceri.
    [Art.6 alineat modificat prin LP754 din 23.12.99, MO156/31.12.99 art.766]
    Se interzice introducerea pentru muncitori şi funcţionari,indiferent de apartenenţa lor departamentală, a uniformei şi însemnelor de distincţie similare uniformei militare şi însemnelor de distincţie ale militarilor.
    Purtarea uniformei militare cu însemnele de distincţie ale militarilor de către persoanele care nu au acest drept, precu şi batjocorirea uniformei se interzice şi se urmăreşte de lege.
Capitolul II
TRECEREA CETĂŢENILOR ÎN EVIDENŢĂ MILITARĂ
    Articolul 7. Persoanele care urmează să fie trecute
                       în evidenţă militară
    Cetăţenii Republicii Moldova de sex masculin care au atins vîrsta de 16 ani urmează să fie trecuţi în evidenţă militară în organele locale de conducere militară de la domiciliu. Din momentul trecerii în evidenţă militară în organele locale de conducere militară cetăţenii devin recruţi. Ei primesc un document, care certifică aptitudinea lor pentru serviciul militar, lămuriri privind drepturile şi obligaţiile lor, regulile de evidenţă militară şi modul de satisfacere a obligaţiunii militare.
    Recruţii sînt obligaţi să execute ordinele şi dispoziţiile organului local de conducere militară şi să respecte regulile de evidenţă militară.
    Articolul 8. Comisia pentru trecere în evidenţă militară
    Pentru trecerea cetăţenilor în evidenţă militară,în judeţe (raioane) şi oraşe se creează comisii în a căror componenţă intră:
    - preşedintele comisiei în persoana conducătorului organului local de conducere militară;
    - locţiitorul preşedintelui comisiei, în persoana unui reprezentant al organului de autoadministrare locală;
    - membrii comisiei, în persoana preşedintelui comisiei de examinare medicală a cetăţenilor care urmează să fie trecuţi în evidenţă militară, în persoana reprezentantului organului judeţean (raional), orăşenesc al afacerilor interne, a conducătorului grupului de selectare profesional-psihologică al organului local de conducere militară etc.
    Componenţa comisiei pentru trecere în evidenţă militară şi modul asigurării activităţii ei se aprobă anual de conducătorul organului local de conducere militară.
    Comisia pentru trecere în evidenţă militară activează din contul mijloacelor Ministerului Apărării.
    Articolul 9. Funcţiile comisiei pentru trecere în evidenţă militară
    Comisia pentru trecere în evidenţă militară:
    - organizează examinarea medicală a cetăţenilor în vederea determinării aptitudinii pentru serviciul militar;
    - descoperă şi selecţionează preliminar candidaţi pentru studii în instituţiile de învăţămînt militar;
    - repartizează tineri apţi, conform datelor medicale, psihologice şi de altă natiră, la instruire în centrele de instrucţie ale MInisterului Apărării şi în instituţiile militar-sportive pentru a dobîndi specialităţi tehnice militare şi militare;
    - îndreaptă în instituţii medicale şi curativ-profilactice persoane care au nevoie de examen medical suplimentar şi de tratament, în scopul determinării definitive a aptitudenii lor pentru serviciul militar;
    - organizează stu dierea limbii de stat pentru persoanele care nu oposedă sau o cunosc insufucuent.
Capitolul III
PREGĂTIREA CETĂŢENILOR PENTRU ÎNCORPORARE ÎN SERVICIUL
MILITAR ÎN TERMEN (PREGĂTIRE MILITARĂ OBLIGATORIE)
    Articolul 10. Modalităţile de pregătire a recruţilor
    Lucrul cu recruţii include:
    - pregătirea în specialităţi tehnice militare;
    - pregătirea pentru înmatriculare în instituţii de învăţămînt militar;
    - lucrul curativ şi de întremare;
    - studierea limbii de stat de către persoane care nu o posedă sau o cunosc insufucuent.
    În timpul lucrului cu recruţii se duce o muncă de lămurire a particularităţilor serviciului militar şi modului de îndeplinire a datoriei constituţionale de apărare a statului.
    Programele şi metodicile de efectuare a lucrului cu recruţii se elaborează de Ministerul Apărării şi se aprobă de Guvern.
    Răspunderea de pregătirea recruţilor pentru serviciu militar o poartă organele locale de conducere militară, precum şi organele de autoadministrare locală, conducătorii instituţiilor de învăţămînt, factorii de decizie din întreprinderi, instituţii şi organizaţii fără deosebire de apartenenţa departamentală, de tipul proprietăţii şi de forma lor de gospodărire, în conformitate cu sarcinile puse în faţa lor.
    Articolul 11. Pregătirea în specialităţi tehnice militare
    În specialităţi tehnice militare se pregătesc recruţi din rîndurile:
    - elevilor şcolilor medii de specialitate şi ai şcolilor profesionale tehnice în profilurile corespunzătoare sau înrudite specialităţilor tehnice militare, nemijlocit în instituţiile respective, din contul instituţiei de învăţămînt, după programe elaborate în comun de Ministerul Apărării şi de Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului;
    - cetăţenilor care nu sînt elevi ai şcolilor medii de specialitate şi ai şcolilor profesionale tehnice, în instituţiile militare-sportive din contul Ministerului Apărării.
    Articolul 12. Pregătirea de înmatriculare în instituţii
                         de învăţămînt militar
    Pregătirea recruţilor de înmatriculare în instituţii de învăţămînt militar se face în timpul concentrărilor şi la şedinţele de pe lîngă organele de conducere militară, de la domiciliu, în anul ce prevede înmatricularea în instituţii de învăţămînt militar, după programele elaborate de Ministerul Apărării. Pregătirea efectivului de soldaţi şi a sergenţilor care satisfac serviciul militar în termen sau prin contract şi care şi-au exprimat dorinţa de a deveni ofiţeri se efectuează la şedinţe sub conducerea comandamentului unităţii militare respective.
    Articolul 13. Lucrul curativ şi de întremare
    Lucrul curativ şi de întremare cu recruţii se organizează şi se efectuează la domiciliu, în instituţii de învăţămînt sau la locul lor de lucru de către organele şi instituţiile de ocrotire a sănătăţii din contul organelor de autoadministrare locală.
    Examinarea medicală a recruţilor se efectuează anual de către medici specialişti pe lîngă organele de conducere militară din contul Ministerului Apărării.
    Articolul 14. Studierea limbii de stat de către persoane
care nu o posedă sau o cunosc insuficient
    În procesul de pregătire a recruţilor organele de autoadministrare locală, în comun cu organele locale de conducere militară, iau toate măsurile ca aceştea să studieze organizat limba de stat.
    Studierea limbii are loc la cursuri, create de organele de autoadministrare locală pe baza şcolilor de cultură generală, a şcolilor medii de specialitate şi a şcolilor profesionale tehnice, din contul statului.
Capitolul IV
ÎNCORPORAREA CETĂŢENILOR ÎN SERVICIUL MILITAR ÎN TERMEN
(PREGĂTIREA MILITARĂ OBLIGATORIE)
    Articolul 15. Organizarea încorporării
    Cetăţenii Republicii Moldova de sex masculin care au împlinit 18 ani urmează să fie încorporaţi în serviciul militar în termen sau pentru pregătire militară obligatorie.
    Cetăţenii care, după starea sănătăţii, sînt apţi pentru serviciul militar în timp de pace şi în timp de război se încorporează în serviciul militar în termen.
    Cetăţenii care, după starea sănătăţii, sînt apţi pentru serviciu militar în timp de război se recrutează la pregătire militară obligatorie.
    Cetăţenii care, după starea sănătăţii, sînt apţi pentru serviciul militar în timp de pace şi în timp de război, dar care refuză să satisfacă serviciul militar din convingeri religioase şi pacifiste, sînt obligaţi să facă serviciul de alternativă.
    Cetăţenii care au absolvit instituţii de învăţămînt superior se încorporează pentru pregătire militară obligatorie.
    Încorporarea în serviciul militar în termen (pregătire militară obligatorie) se efectuează în baza decretului Preşedintelui Republicii Moldova de către organele locale de conducere militară.
    Încorporarea se face de două ori pe an: în mai-iunie şi în noiembrie-decembrie. Termenele precise de prezentare a cetăţenilor în organele locale de conducere militară se stabileşte prin ordinul conducătorilor lor.
    [Art.15 al.7) modificat prin LP846 din 24.05.96, MO32/30.05.96 art.343]
    Cînd se emite decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la încorporare, cetăţenii care au vîrsta de încorporare şi au părăsit temporar domiciliul permanent, plecînd în alte localităţi, unde nu au trecut în evidenţă militară, sînt obligaţi să se prezinte în organul local de conducere militară de la domiciliu permanent. Persoanele care se eschivează de la îndeplinirea obligaţiilor privind încorporarea sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia. Organele de autoadministrare locală, conducătorii instituţiilor de învăţămînt, factorii de decizie de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii sînt obligaţi ca, atunci cînd se declară încorporarea, să contribuie la prezentarea recruţilor în organele locale de conducere militară.
    Articolul 16. Comisia de încorporare
    Pentru încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen (pregătire militară obligatorie), în judeţe (raioane) şi în oraşe se creează comisii, în a căror componenţă intră:
    - preşedintele comisiei, în persoana conducătorului organului local de conducere militară;
    - locţiitorul preşedintelui comisiei, în persoana unui reprezentant al organului de autoadministrare locală;
    - membrii comisiei, în persoana preşedintelui comisiei de examinare medicală a recruţilor, în persoana reprezentantului organului judeţean (raional), orăşenesc al afacerilor interne, a conducătorului grupului de selectare profesional-psihologică al organului local de conducere militară, a reprezentanţilor instituţiilor militar-sportive, a reprezentanţilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor de învăţămînt etc.
    Componenţa comisiei de încorporare şi modul de asigurare a lucrului ei se aprobă anual de către conducătorul organului local de conducere militară.
    Comisia de încorporare activează din contul mijloacelor Ministerului Apărării.
    Articolul 17. Funcţiile comisiei de încorporare
    Comisia de încorporare:
    - organizează examinarea medicală a recruţilor;
    - ia decizie privind fiecare recrut în vederea încorporării lui în serviciul militar în termen sau pentru pregătire militară obligatorie;
    - repartizează recruţii la locurile de satisfacere a serviciului militar în termen (de pregătire militară obligatorie);
    - efectuează selectarea finală a candidaţilor pentru înmatriculare în instituţiile de învăţămînt militar;
    - permite amînarea încorporării;
    - scuteşte de încorporare;
    - hotărăşte trimiterea în organele de anchetă a materialelor vizînd recruţii care se eschivează de la încorporare.
    Hotărîrile comisiei de încorporare pot fi reclamate de către cetăţeni în instanţe judecătoreşti. Preşedintele şi membrii comisiei de încorporare sînt responsabil pentru îndeplinirea riguroasă a prevederilor prezentei Legi.
    Conducerea activităţii comisiilor de încorporare judeţene (raionale) şi orăşeneşti se exercită de către Comisia de stat pentru încorporare de pe lîngă Ministerul Apărării. Componenţa ei se stabileşte anual de către Guvern.
    Pentru încălcările şi abuzurile comise în timpul încorporării, pentru amînarea nelegitimă de încorporare preşedintele şi membrii comisiei de încorporare sînt traşi la răspundere în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 18. Amînarea încorporării
    Amînarea încorporării poate fi permisă cetăţenilor numai de către comisiile de încorporare din motive familiale, de sănătate, în legătură cu necesitatea continuării studiilor, desfăşurării activităţii de deputat şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie
    Amînarea încorporării din motive familiale se permite recrutului care poartă de grigă membrilor familiei ce au nevoie de ajutorul şi îngrigirea altei persoane, indiferent de faptul dacă recrutul locueşte împreună cu ei sau aparte, în următoarele cazuri:
    - dacă nu există alte persoane, obligate, în conformitate cu legislaţia, să întreţină aceşti membri ai familiei şi să le poarte de grijă;
    - dacă aceşti membri ai familiei nu se află în întreţinerea deplină a statului.
    Membrii familiei recrutului care au nevoie de ajutorul altei persoane şi care se iau în considerare la determinarea dreptului de a i se amîna încorporarea din motive familiare sînt: soţia, tatăl, mama, bunelul, bunica recunoscuţi în modul stabilit ca avînd nevoie de ajutorul unei alte persoane şi de îngrijire, fraţii şi surorile în vîrstă de pînă la 18 ani care nu lucrează sau mai în vîrstă, dacă aceştia din urmă au devenit invalizi de grupa I sau a II-a înainte ca recrutul să fi împlinit 18 ani.
    Amînarea încorporării din motive familiale se permite de asemenea recrutului care întreţine un copil în vîrstă de pînă la 3 ani sau mai mare, dar pe care îl creşte fără mamă (tată), doi sau mai mulţi copii, precum şi persoane în a căror întreţinere s-a aflat recrutul în legătură cu moartea părinţilor sau cu boala lor îndelungată înainte de a fi împlinit 18 ani.
    Amînarea încorporării din motive de sănătate se permite recruţilor care, conform examenului medical, sînt recunoscuţi inapţi temporar pentru serviciu militar.
    Amînarea încorporării în legătură cu necesitatea continuării studiilor se permite recruţilor care îşi fac studiile în instituţii de învăţămînt superior, mediu de specialitate, profesional tehnic şi de cultură generală, inclusiv în şcoli serale, pînă la absolvirea instituţiilor de învăţămînt respective.
    Amînarea încorporării în legătură cu necesitatea desfăşurării activităţii de deputat se permite recruţilor aleşi în funcţii elective în organele puterii de stat, pînă la expirarea mandatului lor de drept. Amînarea încorporării se permite şi cetăţenilor faţă de care se efectuează anchetă prealabilă sau cercetare penală sau a căror cauză penală se examinează în instanţa judecătorească, pînă la încetarea urmăririi penale sau pînă la adoptarea hotărîrii de către instanţa judecătorească.
    Articolul 19. Scutirea de încorporare
    De încorporare în serviciul militar în termen se scutesc cetăţenii care:
    - sînt recunoscuţi, după starea sănătăţii, inapţi pentru serviciul militar în timp de pace;
    - au absolvit instituţii de învăţămînt superior;
    - nu au fost recrutaţi în serviciul militar în termen pînă la împlinirea vîrstei de 27 de ani;
    - satisfac serviciul de alternativă, serviciul militar prin contract sau serviciul în sistemul penitenciar al Ministerului Justiţiei;
    [Art.19 alineat modificat prin LP1431 din 28.12.00, MO8-10/25.01.01 art.27]
    - sînt domiciliaţi permanent în străinatate;
    - au fraţi ce sau pierdut viaţa sau au decedat în timpul satisfacerii serviciului militar în termen. Este scutit următorul frate care ar urma să fie încorporat. Recruţii care au dreptul să fie scutiţi de încorporare din motivul dat pot să nu exercite acest drept;
    - prin decizia instanţei judecătoreşti sînt condamnaţi la pedeapsă privativă de libertate, condamnaţi cu suspendarea pedepsei şi eliberaţi în mod condiţional din locurile de detenţiune urmînd să fie plasaţi în mod obligatoriu în cîmpul muncii;
    - au rang religios.
    De încorporare pentru pregătire militară obligatorie se scutesc cetăţenii care:
    - sînt recunoscuţi, după starea sănătăţii, ca inapţi pentru serviciu militar în timp de război şi scoşi din evidenţă militară;
    - satisfac serviciul de alternativă şi serviciul militar prin contract;
    - sînt domiciliaţi permanent în străinătate;
    - au rang religios.
    Articolul 20. Limita vîrstei de încorporare
    Recruţii care au pierdut motivul de amînare a încorporării,precum şi persoanele care nu au dreptul la amînarea încorporării şi nici temeiuri pentru a fi scutite de încorporare, şi care, din diferite motive, nu au fost încorporaţi în serviciul militar în termen (pregătire militară obligatorie) în termenele stabilite trebuie să fie încorporaţi pînă la împlinirea vîrstei de 27 de ani.
Capitolul V
SATISFACEREA SERVICIULUI MILITAR ÎN TERMEN
    Articolul 21. Organizarea satisfacerii serviciului militar în termen
    Modul satisfacerii serviciului militar în termen se stabileşte de prezenta Lege, de Regulamentul satisfacerii serviciului militar de către efectivul de soldaţi, de sergenţii şi ofiţerii Forţelor Armate, de Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară, de alte acte legislative şi normative.
    Articolul 22. Termenele serviciului militar în termen
    Se stabileşte termenul de 18 luni de satisfacere a serviciului militar în termen pentru cetăţenii încorporaţi în el.
    Termenul serviciului se calculează:
    - pentru cetăţenii încorporaţi în luna mai: de la 1 iunie, anul încorporării;
    - pentru cetăţenii încorporaţi în luna noiembrie: de la 1 decembrie, anul încorporării.
    Începutul aflării în serviciul militar în termen se consideră ziua prezentării recrutului în organul local de conducere militară pentru a fi trimis în unitatea militară, iar sfîrşitul aflării în serviciul militar în termen se consideră ziua în care militarul, prin ordinul comandantului unităţii militare, este exclus din listele efectivului în legătură cu trecerea sa în rezerva Forţelor Armate.
    Articolul 23. Instruirea militarilor în termen
    Instruirea cetăţenilor care satisfac serviciul militar în termen se face în centrele de instrucţie ale Ministerului Apărării. Termenul de instruire în centrele de instrucţie e de şase luni şi se include în termenul total de serviciu militar în termen.
    Articolul 24. Protecţia socială şi juridică, asigurarea materială a
                         cetăţenilor în legătură cu încorporarea în serviciul
                         militar în termen
    Protecţia socială şi juridică, asigurarea materială a cetăţenilor care satisfac serviciul militar în termen se efectuează în conformitate cu Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor, a membrilor familiilor lor a cetăţenilor care trec pregătirea militară.
    În cazul cînd, în legătură cu încorporarea cetăţeanului în serviciul militar în termen, venitul mediu al familiei lui devine mai mic decît minimumul de existenţă stabilit în Republică, i se cuvine ajutor material din contul Ministerului Apărării în mărimea determinată de o comisie specială de pe lîngă organul local de conducere militară, unde recrutul s-a aflat în evidenţă militară pînă la încorporare.
    Termenul serviciului militar în termen se include în vechimea în muncă generală şi specială neîntreruptă a cetăţeanului.
    Articolul 25. Eliberarea din serviciul militar în termen
    Eliberarea din serviciul militar în termen a ceteţenilor care au satisfăcut termenul stabilit se efectuează în temeiul decretului Preşedintelui Republicii Moldova.
    Eliberarea înainte de termen din serviciul militar în termen se efectuează din motivele indicate în articolul 19 al prezentei Legi.
    Cetăţenii eliberaţi din serviciul militar în termen sînt trecuţi în rezerva Forţelor Armate la locul lor de trai.
Capitolul VI
PREGĂTIREA MILITARĂ OBLIGATORIE
    Articolul 26. Principiile pregătirii militare obligatorii
    Termenul de pregătire militară obligatorie este de trei luni. Pregătirea militară obligatorie a cetăţenilor se efectuează sub conducerea generală a Ministerului Apărării în centrele lui de instrucţie s în timpul concentrărilor speciale după un plan anual care prevede cuprinderea întregului contingent de recruţi din Republică.
    În centrele de insrucţie ale Ministerului Apărării trec pregătirea militară persoane care au dobîndit o specialitate tehnică militară înainte de a fi încorporate pentru pregătire militară obligatorie şi repartizate de comisia de încorporare la serviciu ulterior în rezerva Forţelor Armate în specialitatea dată.
    În timpul concentrărilor speciale, pe care le organizează organele locale de conducere militară, trec pregătirea militară persoane care nu posedă specialitate tehnică militară, care dobîndesc pentru prima dată o specialitate militară şi care se repartizează de comisia de încorporare să satisfacă ulterior serviciul în rezerva Forţelor Armate în specialitatea dată.
    Lista specialităţilor tehnice militare şi militare se stabileşte de Marele Stat Major al Forţelor Armate şi se aprobă de Ministerul Apărării.
Metodica, programele şi modul de pregătire militară obligatorie se elaborează de Ministerul Apărării şi se aprobă de Guvern.
    Protecţia socială şi juridică şi asigurarea materială a recruţilor care trec pregătirea militară obligatorie se realizează în conformitate cu Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară.
Capitolul VII
SATISFACEREA SERVICIULUI ÎN REZERVA
FORŢELOR ARMATE

    Articolul 27. Conţinutul serviciului în rezervă
    Serviciul în rezervă prevede pregătirea cetăţenilor de apărare a statului în timpul concentrărilor militare periodice şi concentrărilor speciale în conformitate cu planurile pregătirii de luptă şi de mobilizare a Forţelor Armate.
    Activitatea cotidiană şi activitatea de luptă a rezervei se reglementează de Regulamentul organizării şi funcţionării rezervei forţelor Armate, care se elaborează de Ministerul Apărării şi se aprobă de Guvern.
    Articolul 28. Încorporarea în rezervă
    În rezervă se încorporează:
    - cetăţenii care au satisfăcut serviciul militar în termen;
    - cetăţenii care au trecut pregătirea militară obligatorie;
    - cetăţenii elibiraţi din serviciul militar prin contract;
    - cetăţenii care au pregătire specială în conformitate cu articolul 3 din prezenta Lege.
    Încorporarea în rezerva Forţelor Armate se face de către organele locale de conducere militară. Cetăţenii încorporaţi în rezervă sînt obligaţi să îndeplinească riguros cerinţele Regulamentului organizării şi funcţionării rezervei Forţelor Armate. Persoanele care se eschivează de la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu în rezervă sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia.
    Cetăţenii încorporaţi în rezervă sînt cercetaţi periodic de comisia de atestare şi de comisia de examinare medicală.
    Articolul 29. Categoriile rezervei
    Rezerva Forţelor Armate după destinaţia sa se împarte în rezerva de categoria întîi şi în rezerva de categoria a doua.
    Rezerva de categoria întîi este destinată completării suplimentare a unităţilor şi subunităţilor trupelor regulate pînă la statul timpului de război în perioada de pericol, rezerva de categoria a doua este destinată desfăşurării unităţilor şi subunităţilor rezervei în conformitate cu planul de mobilizare a Forţelor Armate în caz de pericol militar nemijlocit sau în caz de declanşare a războiului.
    În rezerva de categoria întîi se încorporează cetăţenii care au satisfăcut serviciul militar în termen sau serviciul militar prin contract şi au fost trecuţi în rezervă pentru expirarea termenului de serviciu, pentru vechime în muncă, pentru expirarea termenului de contract ori pentru limită de vîrstă.
    În rezerva de categoria a doua se încorporează cetăţenii care au trecut pregătirea militară obligatorie sau care au fost eliberaţi din trupele regulate din alte motive, dar care sînt apţi, după starea sănătăţii şi după vîrstă, pentru serviciu militar în timp de război.
    Articolul 30. Clasificarea rezervei. Limitele de vîrstă
                        de aflare în rezervă
    După indice de vîrstă, rezerva Forţelor Armate se împarte în două clase. Limitele de vîrstă de aflare în rezervă de clasa a doua sînt totodată limitele de vîrstă de aflare în rezervă.
    Efectivul de soldaţi şi sergenţii se află:
    în rezerva de clasa întîi pînă la 40 de ani, în rezervă de clasa a doua pînă la 50 de ani.
    Ofiţerii se află:
    în rezervă de clasa întîi:
    - ofiţerii inferior pînă la 45 de ani,
    - ofiţerii superiori pînă la 50 de ani, în gradul de colonel pînă la 55 de ani,
    - ofiţerii supremi pînă la 60 de ani;
    în rezerva de clasa a doua:
    - ofiţerii inferiori pînă la 50 de ani,
    - ofiţerii superiori pînă la 55 de ani, în gradul de colonel pînă la 60 de ani,
    - ofiţerii suprem pînă la 65 de ani.
    Persoanele de sex feminin supuse serviciului militar, indiferent de gradele militare conferite, se încorporează în rezerva de clasa a doua. Limita lor de vîrstă de aflare în rezervă se stabileşte:
    pentru efectivul de soldaţi şi pentru sergenţi 45 de ani,
    pentru ofiţeri 50 de ani.
    La atingerea limitei de vîrstă de aflare în rezervă de clasa întîi cetăţenii se transferă în rezerva de clasa a doua. La atingerea limitei de vîrstă de aflare în rezerva de clasa a doua cetăţenii sînt trecuţi în retragere şi sînt scoşi din evidenţă militară.
    Articolul 31. Pregătirea rezerviştilor
    Supuşii serviciului militar în timpul aflării în rezervă sînt chemaţi la concentrare militară (de instruire şi de control) şi specială, care se efectuează sub conducerea generală a Ministerului Apărării după planuri şi programe aprobate de Guvern. Pregătirea nemijlocită a rezerviştilor se face sub conducerea organelor locale de conducere militară. Ele stabilesc de asemenea termenul şi timpul concentrărilor, de comun acord cu organele de autoadministrare locală.
    Termenul total al concentrărilor în timpul aflării cetăţenilor în rezervă nu poate depăşi 15 luni. Prin hotărîrea Guvernului, în caz de necesitate, rezeviştii pot fi chemaţi suplimentar, pentru un termen de o lună pe an, la concentrare pentru rezolvarea unor importante probleme de stat: preîntîmpinarea şi lichidarea urmărilor calamnităţilor naturale, ale avariilor de proporţii şi catastrofelor.
    Prin hotărîrea organelor locale de conducere militară rezerviştii pot fi chemaţi adăugător la concentrări de control pentru 24 de ore, dar nu mai mult de două ori pe an.
    Articolul 32. Protecţia socială şi juridică a rezerviştilor
    Protecţia socială şi juridică a rezerviştilor se realizează în conformitate cu Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară.
    Cetăţenii chemaţi la concentrare se asigură din contul Ministerului Apărării cu toate mijloacele de subzistenţă, stabilite pentru militarii Forţelor Armate. Ei se degrevează de lucru, în modul stabilit, pe durata concentrării.
    Rezerviştilor chemaţi la concentrare li se păstrează pe durata concentrării postul (lucru) şi li se plăteşte la locul de lucru salariul mediu, fără deosebire de aparteneţa departamentală, de tipul proprietăţii şi de forma de gospodărire a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
    Persoanele menţionate nu pot fi concediate din ziua primirii ordinului de chemare la concentrare şi pînă în ziua întoarcerii din concentrare, cu excepţia cazurilor cînd întreprinderea, instituţia sau organizaţia, în care lucrează, se lichidează.
    Greutăţile şi lipsurile prin care trec rezerviştii în timpul concentrării se compensează prin indemnizaţii bănesti, a căror mărime şi mod de acordare se stabilesc de Ministerul apărării.
    Articolul 33. Scutirea de concentrare
    De concentrare se scutesc:
    - inginerii şi tehnicienii, muncitorii şi funcţionarii din sistemul Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentului Trupelor de Grăniceri, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, trupelor de apărare civilă, precum şi persoanele rezervate economiei naţionale. Rezervarea cetăţenilor pentru economia naţională se efectuează în modul stabilit de Guvern;
    [Art.33 alineat modificat prin LP543 din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095]
    - corpul didactic al instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate, profesional tehnic şi de cultură generală;
    - studenţii din instituţii de învăţămînt superior, elevii din instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi de cultură generală, serale şi de zi, iar în perioada sesiunilor de examene şi persoanele care îşi fac studiile prin corespondenţă;
    - cetăţenii timp de un an după eliberare din serviciul militar în termen şi din serviciul militar prin contract şi trecere în rezervă;
    - cetăţenii care au temeiul de a li se amîna încorporarea din motive familiale, de sănătate şi în legătură cu necesitatea desfăşurării activităţii de deputat, în conformitate cu articolul 18 din prezenta Lege, precum şi cei care au trei şi mai mulţi copii minori;
    - efectivul navigant şi efectivul tehnic, precum şi muncitorii şi funcţionarii care asigură nemijlocit traficul aerian şi care sînt ocupaţi cu deservirea şi reparaţia avioanelor şi a tehnicii de aerodrom, fără deosăbire de apartenenţă departamentală şi de tipul proprietăţii întreprinderii;
    - persoanele de sex feminin.
    În cazuri aparte, cînd există motive întemeiate şi cînd supusul serviciului militar prezintă documente justificate, hotărîrea privind scutirea de concentrare poate fi luată de şeful organului local de conducere militară, unde rezervistul se află în evidenţă.
Capitolul VIII
SATISFACEREA SERVICIULUI MILITAR PRIN CONTRACT
    Articolul 34. Particularităţile serviciului militar prin contract
    Modul de satisfacere a serviciului militar prin contract se stabileşte de prezenta Lege, de Regulamentul satisfacerii serviciului militar de către efectivul de soldaţi, de sergenţii şi ofiţerii Forţelor Armate, de Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară şi de alte acte legislative şi normative.
    Pornindu-se de la ţelurile şi particularităţile serviciului militar prin contract, se stabileşte prioritatea lui asupra altor tipuri de serviciu de stat şi de activitate a cetăţenilor, care se asigură prin:
    - încetarea necondiţionată a oricărei alte activităţi legate de obţinerea unui venit permanent, odată cu încorporarea cetăţenilor în serviciu militar;
    - apărarea prin lege a drepturilor, onoarei şi demnităţii personale a militarului;
    - acordarea de către stat a înlesnirilor şi avantajelor pentru militari şi membrii familiiilor lor, protecţia lor socială şi juridică, acordarea de ajutor material.
    Articolul 35. Limitele de vîrstă de încorporare şi de
                        aflare în serviciul militar prin contract
    În Forţele Armate se stabilesc următoarele limite de vîrstă pentru serviciul militar prin contract:
    de încorporare:
    - pentru efectivul de soldaţi 27 de ani,
    - pentru sergenţi 30 de ani,
    - pentru ofiţeri de 30 ani;
    de aflare:
    - pentru efectivul de soldaţi 30 de ani,
    - pentru sergenţi 45 de ani,
    - pentru ofiţerii inferiori 45 de ani,
    - pentru ofiţerii superior 50 de ani,
    - pentru ofiţerii supremi 55 de ani.
    Pentru ofiţerii suprem în gradul de general de corp limită de vîrstă de aflate în serviciu militar se stabileşte de Parlament.
    La atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciul militar prin contract militarii urmează să fie trecuţi în rezerva Forţelor Armate ori în retragere, în modul stabilit.
    La dorinţa militarului, Ministrul apărării are dreptul să-i prelungească termenul de serviciu în Forţele Armate pînă la cinci ani după atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciul militar prin contract.
    Începutul aflării militarului în serviciul militar prin contract se consideră ziua semnării contractului de angajare benevolă, iar sfîrşitul se consideră ziua în care militarul, conform ordiniului comandantului unităţii militare, este exclus din lista efectivului unităţii în legătură cu trecerea lui în rezerva Forţelor Armate.
    Articolul 36. Contractul de încorporare în serviciul militar
    Contractul se încheie între cetăţeni care şi-a exprimat dorinţa de a se încorpora în serviciu militar în Forţele Armate şi Ministerul Apărării în persoana comandantului unităţii militare.
    Părţile contractante stabilesc în contract toate condiţiile de satisfacere a serviciului militar în perioada dată.
    În Forţele Armate se stabilesc următoarele tipuri de contracte de încorporare în serviciu militar:
    - pentru efectivul de soldaţi pe termen de 3, de 5 sau de 10 ani,
    - pentru sergenţi şi ofiţeri pe termen de 5 sau 10 ani.
    La încorporarea în serviciu militar contractul cu persoane din efectivul de soldaţi se încheie pe termen de trei ani, cu sergenţi de cinci ani şi cu ofiţeri de zece ani. La expirarea contractului el poate fi prelungit, cu acordul comun al părţilor, pentru efectivul de soldaţi pe trei sau cinci ani, pentru sergenţi şi ofiţeri pe cinci sau zece ani, ţinîndu-se cont de limita de vîrstă de aflare a militarilor în serviciu militar.
    Termenul ultimului contract se stabileşte, reieşindu-se din timpul rămas pînă la atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu militar.
    Contractul privind încorporarea în serviciu militar în Forţele Armate încheiat cu efectivul de soldaţi, cu sergenţi şi ofiţeri, include şi perioada de pregătire în specialităţile respective în centrele de instrucţie ale Ministerului Apărării şi în instituţiile de învăţămînt militar, inclusiv superior.
    Articolul 37. Pregătirea şi instruirea militarilor care
                          satisfac serviciul militar prin contract
    Pregătirea efectivului după încorporare în serviciul militar prin contract se efectuează în centrele de instrucţie ale Ministerului Apărării după planuri şi programe elaborate de Marele Stat Major al Forţelor Armate şi aprobate de Ministrul apărării.
    Pregătirea sergenţilor după încorporare în serviciul militar prin contract se efectuează în şcoala de sergenţi a Ministerului Apărării după planuri şi programe elaborate de Marele Stat Major al Forţelor Armate şi aprobate de Ministrul apărării.
    Pregătirea ofiţerilor după încorporare în serviciul militar prin contract se efectuează în şcoala militară a Republicii, după planuri şi programe elaborate de Ministerul Apărării şi aprobate de Preşedintele Republicii Moldova, precum şi în instituţiile de învăţămînt militar din alte ţări, conform acordurilor bilaterale.
    Pregătirea efectivului de soldaţi, a sergenţilor şi ofiţerilor se face din contul Ministerului Apărării.
    Articolul 38. Protecţia socială şi juridică, asigurarea materială
                         a militarilor care satisfac serviciul militar prin
                         contract
    Protecţia socială şi juridică şi asigurarea materială a militarilor care satisfac serviciul militar prin contract se efectuează în conformitate cu Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară.
    Articolul 39. Eliberarea din serviciul militar prin contract
    După eliberare din serviciul militar prin contract militarii sînt trecuţi:
    - în rezerva Forţelor Armate, dacă nu au atins limita de vîrstă de aflare în rezervă şi dacă sînt apţi, după starea sănătăţii, pentru serviciu militar în timp de război;
    - în retragere, dacă au atins limita de vîrstă de aflare în rezervă sau sînt recunoscuţi de comisiile medicale militare inapţi, după starea sănătăţii, pentru serviciu militar în timp de război, urmînd să fie scoşi din evidenţă militară.
    Eliberarea din serviciul militar prin contract se efectuează în legătură cu:
    - exprimarea termenului de contract;
    - starea sănătăţii, în temeiul hotărîrii comisiei medicale militare privind inaptitudinea pentru serviciu militar în timp de pace;
    - condamnarea de către instanţa judecătorească pentru infracţiunea săvîrşită;
    - atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu militar;
    - rezilierea contractului în conformitate cu Regulamentul satisfacerii serviciului militar de către efectivul de soldaţi, de sergenţi şi ofeţerii Forţelor Armate.
Capitolul IX
EVIDENŢA MILITARĂ A CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA
    Articolul 40. Sistemul de evidenţă militară
    Evidenţa militară a cetăţenilor Republicii Moldova este un sistem general de stat de evidenţă şi analiză a rezervelor din ţară de recruţi şi militari instruiţi, apţi pentru serviciu militar şi apărarea statului. Sistemul de evidenţă militară se coordonează cu sistemul buletinelor de identitate. Funcţionarea sistemului de evidenţă militară se asigură de către organele şi structurile Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi organele de autoadministrare locală.
    Evidenţa militară a cetăţenilor se ţine în organele locale de conducere militară de la domiciliu.
    Evidenţă militară a cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc în străinătate se ţine de către reprezentanţele diplomatice (consulare) ale Moldovei.
    În timp de pace organele locale de conducere militară, în comun cu organele de autoadministrare loclă, în temeiul hotărîrilor Guvernului, stabilesc şi rezervă pentru economia naţională lucrători de conducere, specialişti, muncitori şi funcţionari de înaltă calificare din rîndul supuşilor serviciului militar în scopul asigurării, în timpul mobilizării, unei activităţi normale a economiei naţionale, trecerii ei planificate în regim de lucru pentru timp de război şi asigurării funcţionării neîntrerupte în acest regim a ministerilor, departamentelor asociaţiilor, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, instituţiilor de învăţămînt.
    Articolul 41. Trecerea în evidenţă militară, scoaterea
                         din evidenţă militară, excluderea din evidenţa
                         militară
    Trecerea iniţială a cetăţenilor în evidenţă militară se efectuează în conformitate cu capitolul II din prezenta Lege.
    Cetăţenii eliberaţi din serviciul militar în termen (pregătire militară obligatorie) sau din serviciul militar prin contract sînt obligaţi să se prezinte în termen de o săptămînă la organul local de conducere militară de la domiciliu pentru a fi trecuţi în evidenţă militară şi repartizaţi să satisfacă serviciul în una din subdiviziunile rezervei Forţelor Armate.
    O dată cu schimbarea domiciliului permanent, cetăţenii care satisfac serviciul în rezervă sînt obligaţi să se scoată din evidenţa militară de la vechiul domiciliu şi, în termen de o săptămînă, să treacă în evidenţă militară la noul loc de trai.
    În timp de război sau la ordinul special al organului local de conducere militară, unde cetăţenii se află în evidenţa militară, se interzice deplasarea lor de la domiciliu permanent fără consimţămîntul conducătorului organului local de conducere militară.
    Se exclud din evidenţă militară cetăţenii care:
    - sînt recunoscuţi de comisiile medicale militare inapţi, după starea sănătăţii, pentru serviciul militar în timp de război;
    - au atins limita de vîrstă de aflare în rezervă;
    - satisfac serviciul militar în termen sau serviciul militar prin contract;
    - au domiciliu permanent peste hotarele republicii;
    - au decedat.
    Articolul 42. Obligaţiile organelor de stat, ale întreprinderilor,
                         instituţiilor, organizaţiilor, factorilor de decizie şi
                         ale cetăţenilor privind respectarea regulilor de
                         evidenţă militară
    Organele de autoadministrare locală, conducătorii instituţiilor de învăţămînt, factorii de decizie de la întreprinderi, instituţii, organizaţii sînt obligaţi să acorde ajutor organelor locale de conducere militară, înştiinţînd cetăţenii trecuţi în evidenţă militară că sînt chemaţi în organele locale de conducere militară, şi să asigure prezentarea lor conform ordinului de chemare.
    Organele afacerilor interne sînt obligate să acorde ajutor organelor locale de conducere militară la trecerea tinerilor în evidenţă militară, la efectuarea încorporării în serviciul militar în termen (pregătire militară obligatorie), la exercitarea controlului asupra modului în care cetăţenii respectă regulile de evidenţă militară, la descoperirea, căutarea şi reţinerea persoanelor care încalcă aceste reguli. Organele de înregistrare a actelor stării civile sînt obligate să anunţe, în termen de şapte zile, organele locale de conducere militară despre schimbarea datelor din buletinul de indentitate şi cazurile de decedare a ceteţenilor, care se află în evidenţă militară.
    Comisiile medicale ale organelor de autoadministrare locală sînt obligate să anunţe în termen de şapte zile organele locale de conducere militară respective despre persoanele din evidenţă militară recunoscute ca fiind invalide, indiferent de gradul lor de invaliditate.
    Cetăţenii trecuţi în evidenţă militară sînt obligaţi, ca în termen de şapte zile, să aducă la cunoştinţă organului local de conducere militară unde se află în evidenţă, schimbarea situaţiei familiale, domiciliului, studiilor, locul de lucru şi funcţiilor.
    Articolul 43. Răspunderea pentru eschivare de la evidenţă
                         militară şi pentru încălcare a regulilor de evidenţă
                         militară
    Persoanele care se eschivează de la evidenţa militară, cetăţenii şi factorii de decizie din organele de autoadministrare locală, instituţii de învăţămînt, întreprinderi, instituţii, organizaţii care încalcă regulile de evidenţă militară poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
Capitolul X
ÎCORPORAREA ÎN CAZ DE MOBILIZARE
    Articolul 44. Încorporarea în caz de mobilizare
    Încorporarea în caz de mobilizare se efectuează în conformitate cu Legea cu privire la apărare, cu Regulamentul organizării şi funcţionării rezervei Forţelor Armate, cu alte acte normative.
    Încorporarea în caz de mobilizare se efectuează în baza decretulu Preşedintelui Republicii Moldova.
    Efectivul de supuşi serviciului militar, care urmează să fie încorporaţi în caz de mobilizare, se stabileşte de Guvern.
    La declararea mobilizării toţi cetăţenii care trec pregătirea militară obligatorie şi care se află în concentrare se reţin pînă la dispoziţie specială, iar supuşii serviciului militar se încorporează în serviciul militar. Concediile militarilor se întrerup, iar militarii care se află în concediu se întorc în unităţile lor militare.
    Odată cu declararea mobilizării, se suspendă hotărîrile comisiilor de încorporare privind permiterea amînării încorporării în serviciul militar în termen (pregătirea militară obligatorie), conform articolului 18 din prezenta Lege, cu excepţia persoanelor cărora li s-a permis amînarea încorporării din motive familiale şi cetăţenilor faţă de care se efectuează anchetă prealabilă sau cercetare penală sau a căror cauză penală se examinează în instanţă judecătorească. Se suspendă şi hotărîrile comisiilor de încorporare privind scutirea cetăţenilor de încorporare în serviciul militar în termen (pregătirea militară obligatorie) în conformitate cu articolul 19 din prezenta Lege, cu excepia persoanelor scutite din motive de sănătate de serviciu militar în timp de război, a cetăţenilor domiciliaţi permanent în străinătate şi a celor care au rang religios.
    În timp de război, printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova, vîrsta de încorporare poate fi redusă, iar limita de vîrstă de aflare a cetăţenilor în rezervă poate fi majorată.
    Articolul 45. Obligaţiunile şi răspunderea cetăţenilor
                         şi factorilor de decizie, organelor de stat,
                         întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor
                         privind efectuarea încorporării în caz de
                         mobilizare
    Cînd se declară mobilizarea, cetăţenii sînt obligaţi să se prezinte la organele locale de conducere militară, unde se află în evidenţă, în termenul indicat în ordinul de mobilizare (ordinul de chemare) sau în ordinele conducătorilor organelor locale de conducere militară.
    Organele de autoadministrare locală, conducătorii instituţiilor de învăţămînt, factorii de decizie de la îtreprinderi, instituţii şi organizaţii, cînd se declară mobilizarea, sînt obligaţi se asigure înştiinţarea promptă şi deplasarea la timp a supuşilor serviciului militar la punctele de concentrare ale organelor locale de conducere militară sau în unităţile militare.
    Cetăţenii care nu se prezintă la ordinul de mobilizare în organele locale de conducere militară în termenul indicat, precum şi conducătorii de ministere, departamente, instituţii de învăţămînt, factorii de decizie de la întreprinderi, instituţii, organizaţii care împedică prezentarea la timp a cetăţenilor potrivit ordinului poartă răspundere penală în conformitate cu legile timpului de război.
    Articolul 46. Asigurarea materială a cetăţenilor în
                         legătură cu încorporarea în caz de mobilizare
    Supuşii serviciului militar, încorporaţi în caz de mobilizare, se achită la locul de lucru (serviciu), primesc salariul pentru timpul lucrat, indemnizaţia de concediere stabilită şi compensaţia pentru concediul nefolosit. Lor li se păstrează spaţiul locativ pe care îl deţin.
    Din momentul prezentării supuşilor serviciului militar pentru încorporare în caz de mobilizare în organul local de conducere militară, unde se află în evidenţă militară, şi al repartizării în unităţile şi subunităţile Forţelor     Armate ei trec în asigurarea totală a statului, în conformitate cu legislaţia.
    Asigurarea de stat a familiilor cetăţenilor încorporaţi în caz de mobilizare se efectuează în modul stabilit de Guvern.
    Articolul 47. Demobilizarea
    Eliberarea cetăţenilor din serviciul militar în legătură cu demobilizarea se efectuează în temeiul decretului Preşedintelui Republicii Moldova.
    Cetăţenii eliberaţi din serviciul militar în legătură cu demobilizarea se asigură din contul statului cu echipament deplin şi cu încălţăminte, cu transport gratuit pînă la domiciliu şi cu raţie alimentară.

    PREŞEDINTELE
    REPUBLICII MOLDOVA                        M. SNEGUR

    Chişinău, 17 martie 1992.
    Nr.968-XII.