Art.6. - (1) În cazul în care, conform garanţiilor de stat, sumele prezentate de creditori Ministerului Finanţelor spre a fi plătite depăşesc sumele acumulate în fondul de risc şi veniturile la bugetul de stat la scadenţa creditului, achitarea se efectuează în mod eşalonat, începînd cu ziua imediat următoare după scadenţă, repartizîndu-se în acest scop cel mult 50 la sută din veniturile zilnice la buget.

Art.10. - (1) În anul 1997, începînd cu 1 aprilie, pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal, agenţii economici producători (care efectuează lucrări) vor calcula impozitul pe beneficiu la cota de 32 la sută din beneficiul impozabil şi vor reduce cu 20 la sută sumele ce urmează a fi vărsate la buget, proporţional bazei impozabile provenite din activitatea de producţie, cu condiţia ţinerii evidenţei contabile a activităţii nominalizate. De la această dată se suspendă acţiunea alin.(2) din art.4 şi alin.(1) din art.6 din Legea nr.1214-XII din 2 decembrie 1992 privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, cu excepţia înlesnirii legate de cheltuielile reale pentru investiţiile capitale de utilare (reutilare) şi reorganizare a producţiei, cu condiţia folosirii depline a cotelor de amortizare.

(2) În anul 1997, în scopul finalizării construcţiilor de case în cooperativele de construcţie a locuinţelor, băncilor comerciale şi băncilor comerciale pe acţiuni care au acordat pînă la 29 iulie 1994 credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor înfiinţate pînă la 1 ianuarie 1993 a căror construcţie a fost începută pînă la această dată, precum şi băncilor care au acordat după 29 iulie 1994 astfel de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994, în condiţiile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 349 din 7 iunie 1993, băncilor comerciale şi băncilor comerciale pe acţiuni care au acordat credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr. 834-XIII din 16 mai 1996 şi în Hotărîrea Parlamentului nr. 1011-XIII din 23 octombrie 1996, în condiţiile prevăzute în aceste hotărîri, li se compensează pierderile din venit, pricinuite de acordarea de credite, prin micşorarea impozitului pe beneficiul lor ce urmează să fie vărsat la bugetul de stat cu suma pierderilor de beneficiu, scăzîndu-se suma impozitului din beneficiul pierdut. Dacă impozitul ce se cuvine bugetului este mai mic decît pierderile de beneficiu care urmează să fie compensate, diferenţa se acoperă din mijloacele bugetului de stat reflectate la venituri. Analogic se acoperă şi pierderile de beneficiu suferite de bănci şi necompensate în anul 1996.

Art.14. - (1) Mărfurile (lucrările, serviciile) fabricate şi importate din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul originii nu se supun taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată plătită în ţările menţionate, evidenţiată în documentele de decontări, de plată şi de însoţire într-o poziţie distinctă, la mărfurile (lucrările, serviciile) folosite pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri de producţie nu se trece la cheltuielile de producţie şi de circulaţie şi se ia în considerare la calcularea impozitului în conformitate cu art.7 alin.(6) din Legea nr. 264-XIII din 8 noiembrie 1994 privind taxa pe valoarea adăugată.

(2) Mărfurile (lucrările, serviciile) produse de agenţi economici din Republica Moldova şi exportate în ţările membre ale C.S.I., cu excepţia ţărilor membre care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul destinaţiei, inclusiv exportate conform însărcinărilor agenţilor economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, se supun taxei pe valoarea adăugată pe principii generale.

(4) Nu se supune taxei pe valoarea adăugată venitul obţinut din diferenţa dintre preţul de procurare şi cel de desfacere al mărfurilor exportate (cu excepţia exportului în ţările membre ale C.S.I. care calculează această taxă după criteriul originii), indiferent de locul fabricării lor. Taxa pe valoarea adăugată plătită pentru mărfurile provenite din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa după criteriul originii se include, la exportul lor, în preţul mărfurilor.

Taxa pe valoarea adăugată plătită pentru mărfurile de provenienţă indigenă sau din ţările care nu sînt membre ale C.S.I., precum şi din ţările membre ale C.S.I. care calculează această taxă după criteriul destinaţiei achiziţionate de la agenţii economici din Republica Moldova care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, în cazul exportului lor peste hotarele ţărilor membre ale C.S.I., cu excepţia ţărilor care calculează taxa nominalizată după criteriul destinaţiei, se trece la decontarea cu bugetul.

(6) Mărfurile (cu excepţia celor fabricate şi importate din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul originii) importate de persoane fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător sînt impuse cu taxa pe valoarea adăugată dacă valoarea lor totală la importul dintr-o singură dată este de peste 400 dolari S.U.A., în măsura depăşirii acestei limite.

c) persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care exportă în ţările membre ale C.S.I. mărfuri (producţie) supuse accizelor, dar achiziţionate fără plata acestora, sau mărfuri (producţie) fabricate de ele supuse accizelor, dar neimpozitate cu accize. Temei pentru perfectarea exportului este certificatul privind plata accizelor, eliberat de inspectoratul fiscal de stat de la reşedinţa exportatorului;

(2) Departamentul Controlului Vamal decide asupra prelungirii termenului de plată a taxei vamale, a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor la mărfurile (producţia) importate, cu excepţia accizelor la benzină şi motorină, numai în cazul în care agentul economic importator prezintă o garanţie bancară pentru prelungirea termenului de plată cu cel mult 30 de zile bancare. Pentru prelungirea termenului de plată a taxei vamale, a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor se calculează pentru fiecare zi o dobîndă la plăţi egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei.

(4) Departamentul Controlului Vamal prezintă lunar Inspectoratului fiscal principal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor date despre importul şi exportul de valori materiale efectuate de agenţi economici, despre circulaţia valorilor materiale prin depozitele vamale libere, despre sumele taxei pe valoarea adăugată şi ale accizelor calculate şi vărsate la buget, despre numărul timbrelor de control comercializate şi despre prelungirea termenelor de efectuare a plăţilor, prevăzută la alin.(2).

(5) Întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, inclusiv gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), producătoare şi furnizoare de lapte către întreprinderile de prelucrare din ţară, către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau din mijloacele proprii ale întreprinderilor agricole şi către populaţie li se compensează, cu condiţia ţinerii evidenţei contabile, 50 de bani pentru un litru de lapte din contul vărsării la buget a impozitului funciar, a altor plăţi fiscale, rambursării creditelor bugetare (restante şi curente). Suma respectivă nu este supusă impozitului pe beneficiu.

(6) Populaţiei, ce realizează surplusurile de lapte întreprinderilor prelucrătoare din republică, compensarea de 50 de bani pentru un litru de lapte i se acordă de către întreprinderile prelucrătoare, care includ suma compensării în preţul de achiziţie a laptelui. Intreprinderilor prelucrătoare li se compensează 50 de bani pentru un litru de lapte colectat de la populaţie din contul vărsării la buget a plăţilor fiscale şi rambursării creditelor bugetare. Suma compensării ce depăşeşte plăţile fiscale şi creditele bugetare se acoperă din contul bugetului de stat cu reflectarea în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la cheltuieli."

(3) Mijloacele obţinute din eliberarea de licenţe pentru activităţi în transportul auto, pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor, precum şi de autorizaţii pentru transporturi rutiere internaţionale (cu excepţia mijloacelor utilizate, conform devizului coordonat cu Ministerul Finanţelor, pentru întreţinerea Inspectoratului transporturilor, Direcţiei generale a gospodăriei drumurilor şi Întreprinderii de Stat "Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional" ale Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor), se virează la un cont special al Departamentului trezoreriei al Ministerului Finanţelor, urmînd să fie transferate în fondul rutier.

(6) Mijloacele Centrului Republican de Coordonare a Conversiunii Întreprinderilor din Complexul Radioelectronic obţinute din vînzarea surplusului de fonduri fixe ale întreprinderilor din componenţa Centrului şi neutilizate în procesul de producţie (clădiri, instalaţii, mijloace de transport, utilaj, construcţii nefinalizate, inclusiv cele din anexa nr.4 la Legea nr.390-XIII din 15 martie 1995 cu privire la Programul de stat de privatizare pentru anii 1995-1996), precum şi obiectele de menire social-culturală incluse în capitalul social, cu excepţia instituţiilor preşcolare, rămîn integral la dispoziţia acestor întreprinderi. 50 la sută din aceste mijloace se repartizează la finanţarea programelor Centrului, aprobate de Guvern, şi 50 la sută la stingerea datoriilor pe care întreprinderile le au faţă de bugetul de stat, de bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a datoriilor pentru consumul energiei electrice, termice şi al apei.

Art.26. - (1) Veniturile obţinute de Societatea pe Acţiuni "Termocom", conform rezultatelor activităţii din anii 1996-1997, din diferenţa de tarife la energia termică se transferă trimestrial, nu mai tîrziu de 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie, 25 decembrie, la bugetul de stat în mărimea stabilită de Guvern. Ministerul Finanţelor este în drept, în lipsă de mijloace disponibile, să efectueze compensări între Societatea pe Acţiuni "Termocom" şi Asociaţia Republicană de Producţie "Termocomenergo" prin livrări de materiale, utilaje şi mijloace băneşti necesare activităţii de bază a Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo", în temeiul unor documente care să justifice astfel de acţiuni.

Art.27. - (1) Plata pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în proporţie de 0,5 la sută din costul vamal al mărfurilor exportate sau importate. Mijloacele obţinute se acumulează integral la contul curent al Departamentului Controlului Vamal. Ulterior, 0,25 la sută din costul vamal al mărfurilor respective se vor utiliza la asigurarea tehnico-materială şi la alte cheltuieli ale organelor controlului vamal, conform devizului aprobat de Guvern, iar 0,25 la sută se vor transfera, prin intermediul bugetului de stat, autorităţilor administraţiei publice locale de la locul de amplasare a organelor vamale pentru amenajarea teritoriului. Pentru producţia fabricată la întreprinderile republicii din materia primă aparţinînd clientului, plata pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în proporţie de 0,5 la sută din costul serviciilor prestate, totodată toţi agenţii economici trebuie să încheie contracte cu Serviciul Fiscal de Stat şi cu Departamentul Controlului Vamal pentru importul materiei prime şi exportul producţiei finite.

b) Institutului Naţional de Farmacie 60 la sută din veniturile obţinute din eliberarea autorizaţiilor de folosire a producţiei medicale pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiţia utilizării acestor venituri la finanţarea programelor de investigaţii tehnico-ştiinţifice şi experimentale, de elaborare a unor noi medicamente, a tehnicii medicale moderne, a articolelor şi materialelor de uz medical, la finanţarea lucrărilor de expertiză, de creare a unei baze informaţionale de date automatizate, la procurarea de utilaj pentru acest institut;

Art.28. - (1) Ministerul Afacerilor Externe este în drept să folosească pentru finanţarea instituţiilor diplomatice mijloacele obţinute din prestarea de servicii consulare în limita cheltuielilor pentru întreţinerea acestora aprobate în bugetul de stat. Ministerul Finanţelor, în baza dărilor de seamă lunare ale Ministerului Afacerilor Externe asupra veniturilor obţinute şi folosirii lor, va reflecta în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la venituri şi la cheltuieli operaţiunile efectuate.

(2) Taxele consulare încasate pe teritoriul Republicii Moldova se folosesc pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a Ministerului Afacerilor Externe (inclusiv pentru finanţarea lucrărilor de reconstrucţie, de reparaţie şi de utilare a noului sediu al ministerului), pentru deplasările în străinătate ale colaboratorilor aparatului central, conform deciziilor Guvernului, precum şi pentru remunerarea colaboratorilor din Direcţia generală consulară.

Taxa pe valoarea adăugată la energie electrică, combustibil, la alte resurse materiale şi servicii folosite la fabricarea pîinii şi a făinii pentru producerea pîinii nu se include în preţul lor de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul. De asemenea, nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată serviciile întreprinderilor de comerţ la comercializarea pîinii, iar această taxă plătită de ele pentru comercializarea pîinii se trece la decontările cu bugetul;

e) seminţele destinate înmulţirii şi implementării de noi tehnologii, materialul de înmulţire, materialul săditor viticol şi pomicol, pesticidele şi îngrăşămintele minerale, premixele proteico-vitamino-minerale, grăunţoasele furajere, preparatele veterinare, animalele şi păsările de rasă, tineretul de o zi al tuturor speciilor de păsări, ouăle pentru incubaţie, ouăle de viermi de mătase, materialul de prăsilă pentru ramurile apicolă şi piscicolă, făina de peşte, şroturile de soia, autoturismele special echipate pentru scopuri medicale (ambulanţele), tehnica, utilajul (cu excepţia tehnicii de birou, utilajului pentru businessul de joc şi de distracţie) şi piesele lor de schimb, importate din ţările care nu sînt membre ale C.S.I. şi din ţările membre ale C.S.I. care calculează taxa pe valoarea adăugată după criteriul de destinaţie, precum şi materia primă, articolele de asamblare şi ambalajul importate de producători din ţările sus-menţionate;

- persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani bărbaţii şi de 55 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III - participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la evenimentele din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl. Categoriile de persoane indicate sînt scutite de impozit dacă nu trăiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă;

i) persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani bărbaţii şi de 55 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III - participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la evenimentele din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl. Categoriile de persoane indicate sînt scutite de impozit dacă nu trăiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă;

6) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale şi de plata pentru efectuarea procedurilor vamale - mărfurile (lucrările, serviciile) importate sau achiziţionate pe teritoriul republicii din contul creditelor şi granturilor acordate Guvernului Republicii Moldova sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului Republicii Moldova) destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern, mărfurile (lucrările, serviciile) importate de organizaţiile internaţionale pentru sprijinirea sferei învăţămîntului din contul granturilor oferite de diferite fonduri din străinătate, coordonate cu Guvernul şi folosite numai în învăţămînt;

Art.30. - (1) În anul 1997, se acceptă spre restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată la mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice străine şi instituţiilor similare lor din Republica Moldova, precum şi folosinţei individuale a personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiilor lor care locuiesc împreună, în cazul în care costul unei astfel de cumpărături depăşeşte 40 dolari S.U.A. Restituirea se efectuează conform documentelor a căror vechime de eliberare nu depăşeşte un an.

(2) Nu sînt pasibile de restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată de către membrii corpului diplomatic la procurarea pentru uz personal de produse alimentare (inclusiv de băuturi alcoolice, nealcoolice şi de produse din tutun), de benzină şi motorină, la închirierea de locuinţă şi la plata lucrărilor de întreţinere a acesteia, la plata serviciilor de telecomunicaţie, serviciilor hoteliere şi alimentaţiei publice, a lucrărilor de reparare şi întreţinere a autovehiculelor personale.

Art.31. - (1) Pentru crearea de condiţii optime activităţii curente a întreprinderilor, autorităţilor administraţiei publice locale li se acordă dreptul, de comun acord cu organele Serviciului fiscal de stat şi instituţiile financiare, să încheie înţelegeri cu agenţii economici interesaţi privind reeşalonarea plăţii datoriilor restante (fără aplicarea penalităţilor) la bugetul local, la bugetul de stat (cu consimţămîntul Ministerului Finanţelor), precum şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, la sistemul bancar şi la complexul energetic. În temeiul acestor înţelegeri, agenţii economici îşi iau obligaţia de a efectua necondiţionat plăţile curente şi de a stinge, conform unui grafic, pînă la 15 decembrie 1997, datoriile restante existente la 1 februarie 1997, inclusiv prin amortizarea datoriilor debitoare şi repatrierea lor, precum şi prin cesiunea fondurilor fixe şi circulante (inclusiv mărfuri în stocuri şi acţiuni), cu excepţia celor incluse în procesul de producţie sau depuse ca gaj pentru credite atrase.

(3) Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, Ministerul Economiei şi Reformei, Ministerul Finanţelor şi autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să decidă în comun asupra stingerii unor datorii istorice faţă de bugetul de stat şi de bugetele locale ale agenţilor economici care au încheiat acorduri-memorandum cu Consiliul creditorilor, prin cumpărarea de către stat a obiectelor de menire social-culturală care sînt parte din capitalul social al agenţilor nominalizaţi. Evaluarea obiectelor nominalizate se efectuează de către birourile teritoriale de inventariere tehnică la cererea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, la a căror balanţă sînt trecute aceste obiecte. Cheltuielile aferente evaluării vor fi efectuate din contul alocaţiilor bugetare prevăzute la bugetul Agenţiei Naţionale pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru în vederea evaluării de bunuri imobile.

a) va acorda Companiei de Leasing "Tehagroleasing" credit tehnic în sumă de 23 milioane lei cu rata anuală a dobînzii de 5 la sută pe un termen de 5 ani de la data alocării pentru procurarea de tehnică şi utilaj necesare organizării unor detaşamente specializate de prestări servicii în agricultură. Cuantumul creditului acordat va fi egal cu costul tehnicii şi al utilajului livrat Companiei de Leasing "Tehagroleasing" de către întreprinderile industriale producătoare de tehnică agricolă şi de alţi agenţi economici. Agenţilor economici care furnizează tehnică şi utilaj Companiei de Leasing "Tehagroleasing" plăţile la bugetul de stat li se trec în cont astfel: 30 la sută în contul obligaţiunilor de plată expirate şi 70 la sută în contul plăţilor curente. Compania de Leasing "Tehagroleasing" depune în calitate de gaj tehnica şi utilajul primite din contul creditului tehnic acordat de stat, precum şi tehnica transmisă de întreprinderile producătoare în fondul statutar al companiei în valoare de 20 la sută din costul tehnicii livrate pînă la 1 august 1997 şi de 10 la sută din costul tehnicii livrate după 1 august 1997; [Lit. a) în redacţia Legii nr.1406-XIII din 17.12.97]

b) va acorda complexelor de creştere a porcilor şi întreprinderilor avicole credit tehnic, cu scadenţă la 1 aprilie 1999, egal cu costul furajelor achiziţionate, la preţuri contractuale coordonate cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, de la agenţii economici producători de furaje în mărimea datoriei acestora faţă de bugetul de stat, precum şi cu costul îngrăşămintelor minerale (5,6 mii tone) sechestrate de la Asociaţia "Fertilitatea" în contul rambursării creditelor primite anterior de la stat;

d) va autoriza Ministerul Finanţelor să efectueze stingerea datoriilor de plată restante şi curente la bugetul de stat ale S.A."Alimentarmaş" în sumă de 1640 mii lei cît valorează utilajul de prelucrare a producţiei agricole livrat Societăţii pe Acţiuni "Basarabia", raionul Anenii Noi, Asociaţiei Gospodăriilor Ţărăneşti "Chircani", raionul Cahul, şi colhozului "Copanca", raionul Slobozia, prin intermediul Companiei de Leasing "Tehagroleasing". Stingerea se va efectua de la 1 noiembrie 1998;

e) va acorda gospodăriilor agricole un credit tehnic (produse petroliere) în sumă de 23 milioane lei fără dobîndă, care urmează să fie rambursat pînă la 25 decembrie 1997 prin livrare de grîu alimentar, porumb, floarea-soarelui şi zahăr pentru necesităţile statului, precum şi prin livrare de produse agricole către instituţiile finanţate de la bugetul de stat, conform comenzilor Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securităţii Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Creditul va fi acordat prin intermediul Societăţii pe Acţiuni "Tirex-Petrol" în contul stingerii plăţilor ei restante şi curente la bugetul de stat (a accizelor şi taxei pe valoarea adăugată);

f) va acorda gospodăriilor agricole un credit tehnic în sumă de 10 milioane lei, care urmează să fie rambursat pînă la 25 decembrie 1997 prin livrare de grîu alimentar, porumb, floarea-soarelui şi zahăr pentru necesităţile statului, ca aceste gospodării să procure de la Concernul de Stat "Arca-Moldova" şi de la întreprinderile lui teritoriale care au relaţii fiscale şi de credit cu bugetul de stat piesele de schimb şi materialele necesare reparării tehnicii agricole. Creditul va fi acordat în contul angajamentelor de plată restante la bugetul de stat ale concernului şi ale întreprinderilor lui;

g) va acorda gospodăriilor agricole credit tehnic în sumă de 30 milioane lei pentru procurarea de carburanţi de la Societatea pe Acţiuni "Tirex-Petrol" (în valoare de 20 milioane lei) şi de la Compania "Agropetrol" (în valoare de 10 milioane lei) în contul plăţilor restante şi curente la bugetul de stat ale acestor furnizori de produse petroliere (credite, accize şi taxă pe valoarea adăugată), care urmează să fie rambursat prin livrări de produse agricole pentru necesităţile statului;

h) va autoriza Ministerul Finanţelor să transmită întreprinderilor de achiziţionare şi prelucrare a cerealelor cu titlu de credit tehnic grîul alimentar achiziţionat în perioada iulie-septembrie 1997 de la producătorii agricoli la preţul de 700 lei tona în contul achitării datoriilor acestora faţă de bugetul de stat, precum şi în contul stingerii costului produselor petroliere, pieselor de schimb şi materialelor necesare pentru reparaţia tehnicii de recoltat pe care le-au primit în martie-iunie 1997 cu titlu de credit tehnic. Pentru menţinerea unor preţuri stabile la pîine şi la celelalte produse de panificaţie, Ministerul Finanţelor va reporta ca venituri ratate la buget diferenţa în preţuri generată de comercializarea la preţuri mai reduse decît cele stabilite, dar nu mai mici de 520 lei pentru o tonă a grîului alimentar, achiziţionat şi sechestrat de la gospodăriile agricole în contul stingerii restanţelor şi datoriilor fiscale şi creditare, inclusiv pentru produsele petroliere şi piesele de schimb primite de aceste gospodării în martie-iunie 1997. Rambursarea creditului se va efectua lunar, de la 1 noiembrie pînă la 31 decembrie 1997, în rate egale către data de 10 a lunii ce urmează după luna gestionară. Creditul se acordă fără dobîndă, dar cu perceperea de penalităţi pentru nerambursare la scadenţă;

(6) Se extinde modalitatea de stingere a obligaţiunilor fiscale istorice, iar în cazul insuficienţei lor, şi a plăţilor curente din anul 1997, precum şi a creditelor primite de la Ministerul Finanţelor, asupra agenţilor economici care, prin cotă-parte sau integral, au imobilizat resurse materiale şi financiare la construcţia de obiecte transferate ulterior, conform deciziilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, spre folosinţă la balanţa instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.

Art.32. - (1) La creditarea întreprinderilor agricole cu gajarea recoltei din anul 1997, legalizată notarial la momentul acordării creditului, băncilor creditoare li se acordă dreptul exclusiv şi incontestabil ca, de la începutul termenului de rambursare şi pînă la rambursarea datoriilor, să dispună de recolta gajată şi să folosească mijloacele obţinute din vînzarea ei la stingerea datoriilor la creditele primite în martie-mai 1997 pentru lucrările agricole de primăvară şi la dobînzile aferente acestor credite.

(2) Pînă la adoptarea Programului de stat pentru privatizare în anii 1997-1998, Guvernul se autorizează de a da în gaj, în cazuri excepţionale, obiecte incluse în acest program, pentru ca întreprinderile agricole, înregistrate în modul stabilit, care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii să obţină credite de la băncile comerciale pe acţiuni în martie-mai 1997 în scopul indicat la alin.(1), cu condiţia încheierii de contracte privind livrarea către stat a produselor vegetale şi animale, inclusiv a producţiei prelucrate industrial.

(2) Administrarea defalcărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către organele Serviciului fiscal de stat în conformitate cu drepturile acordate acestor organe şi răspunderea contribuabililor pentru nerespectarea legislaţiei fiscale stabilită prin Legea nr.1198-XII din 17 noiembrie 1992 privind bazele sistemului fiscal şi Legea nr. 876-XII din 22 ianuarie 1992 privind Serviciul fiscal de stat.

(2) Întreprinderilor şi organizaţiilor care execută lucrări şi prestează servicii pentru instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi pentru decontările întîrziate cu bugetul proporţional datoriilor pentru aceste lucrări şi servicii. Aceste întreprinderi şi organizaţii nu vor calcula penalităţi instituţiilor bugetare care nu au plătit în termen lucrările efectuate şi serviciile prestate.

(5) Se suspendă, pînă la 31 decembrie 1997, perceperea penalităţilor şi amenzilor calculate pentru neachitarea impozitelor la bugetele de toate nivelurile de către persoanele juridice şi fizice conform situaţiei din 1 mai 1996. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, vor crea comisii pentru elucidarea cauzelor aplicării de penalităţi şi amenzi financiare, iar în cazul constatării de factori obiectivi care au condus la nerespectarea legislaţiei, vor prezenta, pînă la 1 iulie 1997, materiale argumentate Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, pentru ca aceasta să prezinte Parlamentului propunerile de rigoare.

Art. 35. - Agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, vor informa într-un termen de 5 zile organele teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat despre transferurile pe care le-au efectuat în străinătate şi care depăşesc 50 mii lei (sau echivalentul acestei sume în orice valută străină) ori despre transferurile care în total, în decursul a 90 de zile, depăşesc 100 mii lei (sau echivalentul lor). Astfel de informaţii sînt strict confidenţiale, iar divulgarea lor de către lucrătorii organelor fiscale atrage răspundere în conformitate cu legislaţia.

Art.37. - (1) Agenţilor economici care îşi onorează în numerar angajamentele financiare, contrar modului stabilit de efectuare a decontărilor prin virament, precum şi celor care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, cu excepţia burselor, organele Serviciului fiscal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor le aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din suma folosită în acest mod.

(2) Agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, sînt obligaţi să indice codul fiscal în toate documentele primare şi de decontare (cu excepţia documentelor primare de deplasare internă a încărcăturilor). Banca Naţională a Moldovei, alte instituţii financiare, organele controlului vamal primesc spre executare documentele, inclusiv cele de decontare, numai de la agenţii economici cărora le este atribuit cod fiscal şi numai dacă pe aceste documente este aplicat codul fiscal. Neexecutarea acestor prevederi atrage din partea organelor Serviciului fiscal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor aplicarea de sancţiuni pecuniare în cuantum de la 75 la 100 salarii minime pentru fiecare caz de încălcare. Organele menţionate efectuează verificarea obligatorie a autenticităţii codului fiscal conform registrului fiscal administrat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(5) Dacă sînt descoperite cazuri de comercializare a mărfurilor (producţiei) indicate la art.17 alin.(1) nemarcate cu timbre de control, organele Ministerului Securităţii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Controlului Vamal, Serviciului fiscal de stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor sechestrează aceste mărfuri (producţie) şi aplică agenţilor economici amenzi echivalente costului acestor bunuri.

(3) Începînd cu 1 iulie 1997, 5 la sută din încasările accizelor la materialele vinicole, la vinurile din struguri, la divinuri (coniacuri) şi la vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon, precum şi mijloacele provenite din majorarea taxei de eliberare a licenţelor pentru producerea, păstrarea şi comercializarea producţiei alcoolice, se vor utiliza la acoperirea cheltuielilor suportate de agenţii economici prin efectuarea lucrărilor de restabilire a plantaţiilor viticole şi de pepinierit afectate de îngheţurile iernii 1996/97 şi prin procurarea de material viticol de înmulţire şi săditor folosit în anii 1996 şi 1997. Utilizarea mijloacelor va fi reflectată în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat la cheltuieli.

(4) Ministerul Finanţelor, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, poate efectua, ca acţiune unică, compensarea cheltuielilor suportate de agenţii economici, inclusiv a cheltuielilor directe ale antreprenorilor, subantreprenorilor, organizaţiilor de transport, întreprinderilor complexului energetic şi ale furnizorilor de materiale de construcţie, la executarea, în anii 1994-1996, a volumului de investiţii capitale în construcţia de obiecte peste limitele alocaţiilor bugetare, stabilite de Guvern, conform anexei nr.19, precum şi compensarea cheltuielilor suportate din mijloacele proprii la construcţia, în anii 1994-1996, de şcoli, grădiniţe de copii, case de cultură, cluburi, stadioane, obiecte ale ocrotirii sănătăţii, obiecte de gazificare, telefonizare, drumuri şi reţele inginereşti, a căror finanţare de la buget nu a fost prevăzută, dar care erau incluse în programele de dezvoltare social-economică aprobate de consiliile raionale (municipale), prin stingerea datoriilor acestor agenţi economici existente la 1 ianuarie 1997 la plăţile în bugetul de stat (inclusiv penalităţile şi amenzile) şi datoriile la creditele acordate de Minisaterul Finanţelor, La resursele materiale primite de la Concernul de Stat "Moldresurse" şi prin anularea datoriilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (inclusiv penalităţile) înregistrate la aceeaşi dată. Aceste compensări se efectuează în exclusivitate la obiectele al căror grad de finalizare depăşeşte 50 la sută. În cazuri excepţionale, cînd agenţii economici nu au, la început de an, datorii la plăţile indicate, compensările pot fi efectuate în contul plăţilor fiscale curente pe anul 1997. Compensările se reflectă în darea de seama privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la venituri şi cheltuieli. Cu suma compensărilor efectuate în contul datoriilor pentru resursele energetice se vor stinge datoriile furnizorilor de resurse energetice la plăţile la bugetul de stat şi la creditele acordate de Ministerul Finanţelor sau acordate cu garanţie de stat.

(2) Aprovizionarea agenţilor economici cu apă pentru irigare o efectuează Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor "Apele Moldovei" contra plată, în care se includ cheltuielile de exploatare a sistemelor de irigaţie, cu excepţia costului energiei electrice. Plata se efectuează în contul plăţii pentru apă datorate bugetului (reieşindu-se din calculul de 90 de bani pentru 10 metri cubi de apă), în bază de contract.

Art.45. - Retribuirea muncii şi defalcările la bugetul asigurărilor sociale de stat în cadrul Inspectoratului de stat pentru produse cerealiere, Inspectoratului principal de stat pentru carantină fitosanitară, Centrului republican de diagnostică veterinară şi Serviciului veterinar de stat la frontieră şi în transporturi, subordonate Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, se efectuează de la bugetul de stat. Alte cheltuieli pentru aceste instituţii se finanţează din veniturile obţinute din prestarea de servicii cu plată.

Art.46. - Pînă la adoptarea Legii cu privire la asigurările obligatorii de stat şi la stabilirea tarifelor de asigurare a militarilor, colaboratorilor din Serviciul de pompieri şi salvatori al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, a judecătorilor şi procurorilor şi a altor persoane care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii, despăgubirile de asigurare se plătesc la prezentarea documentelor necesare cu avizul Serviciului de stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Art.50. - Se permite Ministerului Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului să procure prin operaţiuni leasing de la Corporaţia "Hewlett Packard" (S.U.A.) calculatoare pentru instituţii de învăţămînt în sumă de 23,5 milioane dolari S.U.A. cu un termen de achitare de 5 ani şi cu o rată a dobînzii de pînă la 6 la sută anual. Ministerul nominalizat se autorizează să utilizeze în anul 1997 din mijloacele bugetare şi extrabugetare aprobate în devizele de cheltuieli ale instituţiilor subordonate pînă la 12 milioane lei pentru serviciul sus-numitei operaţiuni.

Art.52. - Ministerul Sănătăţii se autorizează să centralizeze, după caz, în procesul executării bugetului mijloacele prevăzute în devizele de cheltuieli ale instituţiilor medicale finanţate de la bugetul de stat pentru a se procura, pe bază de tender, medicamente şi articole de uz medical pentru instituţiile medicale şi pentru bolnavii care suferă de maladii incurabile. În termen de 2 luni, Ministerul Sănătăţii, în comun cu Ministerul Finanţelor, va elabora şi va aproba, de comun acord cu Comisia pentru protecţie socială, ocrotirea sănătăţii şi ecologie a Parlamentului, un regulament privind modul de procurare centralizată a medicamentelor şi a articolelor de uz medical în scopurile menţionate.

Art.56. - În scopul ajustării necesităţilor autorităţilor administraţiei publice locale la potenţialul economic, la infrastructura socială a teritoriilor, se aprobă transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale în sumă de 385,4 milioane lei conform anexei nr.20. Din contul transferurilor generale, autorităţile administraţiei publice locale vor acoperi veniturile ratate de organizaţiile de transport auto prin acordarea de înlesniri pe rutele interurbane şi internaţionale şi parţial cheltuielile aferente procurării de cărbune şi lemn de foc.

Art.61. - Finanţarea de la bugetul de stat sau de la bugetele locale a oricăror cheltuieli sau acţiuni (cu excepţia cheltuielilor de retribuire a muncii, de plată a pensiilor, indemnizaţiilor, de achitare cu bugetul asigurărilor sociale de stat şi a altor cheltuieli nelegate de procurarea de bunuri şi prestarea de servicii), precum şi acordarea de garanţii de stat pentru contractarea de credite bancare (inclusiv valutare) cu destinaţie specială, se vor efectua, de regulă, după desfăşurarea de licitaţii deschise. Ministerul Economiei şi Reformei, în comun cu Ministerul Finanţelor, cu alte ministere şi departamente interesate, va elabora modul de efectuare a licitaţiilor.

Art.62. - (1) Mijloacele dezafectate de instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sub formă de credite sau de ajutor financiar acordat agenţilor economici şi persoanelor fizice, inclusiv cu titlu de filantropie şi de sponsorizare, se percep integral de la aceştia din urmă şi se varsă la bugetul respectiv, fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor. În cazul în care, la momentul controlului, aceste mijloace bugetare sînt deja restituite de către agenţii economici şi persoanele fizice, finanţarea curentă a instituţiilor menţionate se reduce cu suma mijloacelor dezafectate.

(2) De la agenţii economici care au primit de la instituţiile bugetare mijloace cu titlu de credit sau de ajutor financiar se percepe în bugetul respectiv o plată echivalentă cu rata medie a dobînzii bancare duble a băncii deservente a agentului economic pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, plata se percepe de la şeful instituţiei bugetare în mărimea dublă a ratei de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei.

(3) Sancţiunile indicate la alin.(2) se aplică şi agenţilor economici care au primit de la instituţiile bugetare mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri (lucrări, servicii), pe toată perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, precum şi agenţilor economici pentru care au fost rambursate din contul bugetului creditele bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul de onorare a obligaţiunilor agentului economic faţă de instituţia bugetară, stipulată în contract, nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor bugetare la contul de decontări al agentului economic.

(4) Dacă Curtea de Conturi, Departamentul control financiar şi revizie, Departamentul trezoreriei şi Departamentul bugetului ale Ministerului Finanţelor şi organele financiare locale depistează cazuri de utilizare contrară destinaţiei a mijloacelor bugetare de către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau surplusuri de mijloace bugetare şi de resurse materiale ca urmare a denaturărilor din calculele de stabilire a necesarului de mijloace bugetare şi din evidenţa contabilă, Ministerul Finanţelor şi organele financiare locale sînt în drept să reducă cu suma respectivă volumul alocaţiilor aprobate în buget.

(5) În caz de nerambursare în termen a împrumuturilor acordate bugetelor locale de la bugetul de stat, a creditelor interne şi externe cu destinaţie specială acordate, conform hotărîrilor Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate din bugetul de stat pentru stingerea creditelor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă în mod incontestabil, respectiv de la bugetul local şi de la agenţii economici, suma nerambursată.

d) în cazul creşterii, în anul 1997, a volumului de venituri bugetare în teritoriu în comparaţie cu anul 1996 şi al încasării la buget, în proporţie de 50-70 la sută şi de peste 70 la sută, a plăţilor calculate în teritoriu (cu scontul restanţelor existente la 1 ianuarie 1997), autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de micşorarea restanţelor faţă de Ministerul Finanţelor la creditele acordate de la bugetul de stat şi de la alte surse. Restanţele menţionate se micşorează respectiv cu 10 şi 15 la sută faţă de sporul înregistrat, rezultatele urmînd să fie reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 1997 la venituri şi cheltuieli.

g) în legătură cu eventuala adoptare a Codului fiscal şi cu necesitatea asigurării sistemului fiscal cu cadre profesionaliste, va examina, în termen de o lună, posibilităţile creării, în cadrul Academiei de Studii Economice, a unor grupe de studiere a politicii şi administrării fiscale moderne, iar pe lîngă Colegiul Financiar Bancar a unui centru de reciclare a cadrelor pentru organele Serviciului fiscal de stat, Garda Financiară, Poliţia Economică şi Departamentul Controlului Vamal;

Vinul brut, vinul în vrac (poziţiile 6 şi 7) şi tutunul nefermentat (poziţia 13) se impun cu accize în cazul exportării, vinderii lor către agenţii economici care se află pe teritoriul republicii, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, vinderii cu amănuntul în reţeaua comercială şi către persoane care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător. Impozitarea se face dacă producţia nu a fost supusă anterior accizelor.

2. Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător pot aduce în republică fără perceperea taxei vamale mărfuri şi obiecte, cu excepţia mijloacelor de transport, în valoare de pînă la 400 dolari S.U.A., precum şi obiecte şi mărfuri de uz personal. La importul mărfurilor şi obiectelor ce depăşedc valoarea de 400 dolari S.U.A., indiferent de ţara de origine, acestea plătesc taxa vamală în conformitate cu cotele stabilite în prezenta anexă, dar nu mai mult de 10 la sută din costul lor vamal. Este permis importul fără perceperea taxei vamale a băuturilor alcoolice în cantitate de pînă la un litru, berii pînă la 5 litri, ţigărilor pînă la 200 bucăţi.

pentru mijloacele de transport menţionate la poziţia 8703 (autoturisme şi alte autovehicule destinate în principal pentru transportul de persoane (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv cele de tip "breck" şi maşinile de curse) cu termenul de exploatare de la 3 la 7 ani - în proporţie de 3 la sută, de la 7 la 10 ani - în proporţie de 5 la sută din salariul minim pentru fiecare centimetru cub al capacităţii motorului;

pentru mărfurile indicate la poziţia 8707 (caroserii, inclusiv cabine, pentru autovehiculele de la poziţia 8701 pînă la poziţia 8705) - în proporţie de 50 la sută din suma taxelor vamale pentru autovehiculele de acelaşi tip şi acelaşi an de fabricare (dar nu mai puţin de nivelul convenţional calculat din capacitatea motorului de 1800 centimetri cubi). La importul motoarelor se plăteşte o taxă de 10 la sută din taxele vamale (taxă vamală, taxa pe valoarea adăugată) calculată pentru autovehicul cu acelaşi tip de motor şi cu termenul de exploatare de 3-7 ani.

indicate la poziţiile 8705 (autovehicule pentru scopuri speciale, altele decît cele destinate în principal pentru transportul de persoane sau de mărfuri), 8709 (cărucioare auto, fără dispozitiv de ridicare, de tipul celor folosite în fabrici, depozite, porturi sau aeroporturi pentru transportul mărfurilor la distanţă scurtă: cărucioare auto de tipul celor folosite în gări, părţile lor), 8713 (fotolii rulante şi alte vehicule similare pentru invalizi, chiar cu motor sau cu mecanisme de propulsare), indiferent de termenul de exploatare;

5. Persoanele juridice şi fizice care importă mijloace de transport plătesc taxa pe valoarea adăugată în proporţie de 20 la sută din costul vamal efectiv declarat, dar acest nu poate fi sub nivelul condiţionat, calculat după formula: la mijloacele de transport cu termenul de exploatare de pînă la 3 ani - 25 la sută, de la 3 pînă la 7 ani - 20 la sută, de la 7 la 10 ani - 15 la sută din salariul minim pentru fiecare centimetru cub din capacitatea motorului.

Notă: Lista menţionată va fi completată cu şcoli, grădiniţe de copii, case de cultură, cluburi, obiecte ale ocrotirii sănătăţii, obiecte de gazificare, drumuri şi reţele inginereşti, a căror construcţie a fost efectuată de agenţi economici din mijloacele proprii, conform condiţiilor stipulate în art.43 alin.(4), Ministerul Finanţelor urmînd să prezinte Guvernului şi Parlamentului informaţia respectivă.