    f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
    [Art.4 al.(1), lit.f) modificată prin LP141 din 21.03.03, MO70/15.04.03 art.318]
    [Art.4 al.(1), lit.f) în redacţia LP1157 din 21.06.02, MO102/16.07.02 art.75]

g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;

h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

(2) Competenţa Curţii Constituţionale este prevăzută de Constituţie şi nu poate fi contestată de nici o autoritate publică.

Articolul 5. Durata mandatului

(1) Durata mandatului Curţii Constituţionale nu este limitată.

(2) Judecătorul Curţii Constituţionale poate deţine această funcţie pe durata a două mandate.

     Articolul 6. Structura
    (1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani.
    (2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistratului.
    [Art.6 al.(2) modificat prin LP56 din 09.04.15, MO105-109/01.05.15 art.181]
    [Art.6 al.(2) sintagma „Preşedintele Republicii Moldova” declarat neconstituţional prin HCC6 din 16.05.13, MO119-121/31.05.13 art.12; în vigoare 16.05.13]
    (3) Pe lîngă Curte Constituţională se formează Secretariatul, care are sarcina de asigurare a activităţii Curţii.
    (4) Pe lîngă Curtea Constituţională poate funcţiona un Consiliu ştiinţific consultativ.

Articolul 7. Preşedintele Curţii Constituţionale

(1) Preşedintele Curţii Constituţionale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor Curţii.

(2) Numărul de candidaţi la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale este nelimitat.

(3) Dacă la primul tur de scrutin candidaţii nu întrunesc majoritatea de voturi, se va proceda la al doilea tur de scrutin şi va fi ales preşedinte judecătorul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Dacă la cel de-al doilea tur de scrutin candidaţii întrunesc acelaşi număr de voturi, preşedintele va fi ales prin tragerea la sorţi între candidaţi.

(5) Curtea Constituţională alege un judecător care va exercita funcţiile Preşedintelui în timpul absenţei acestuia.

Articolul 8. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Constituţionale

(1) Preşedintele Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii:

a) convoacă Curtea Constituţională şi prezidează şedinţele acesteia;

b) coordonează activitatea Curţii Constituţionale şi repartizează cauzele spre soluţionare;

c) reprezintă Curtea Constituţională în faţa autorităţilor publice din ţară şi străinătate;

d) constată cazurile de încetare a mandatului judecătorului, prevăzute în prezenta lege, şi sesizează autoritatea publică ce l-a numit ca să numească un judecător pentru postul devenit vacant;

e) exercită conducerea generală a Secretariatului Curţii Constituţionale, angajează şi eliberează din funcţie lucrătorii Secretariatului, în condiţiile acordului de muncă;

   f) depune spre aprobare la Curtea Constituţională regulamentul Secretariatului Curţii, organigrama, statul lui de funcţii, regulamentul Consiliului ştiinţific-consultativ de pe lîngă Curtea Constituţională, aprobă regulamentul compartimentelor Secretariatului;
    g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege şi de Codul Jurisdicţiei Constituţionale, de alte acte legislative.
    (2) Președintele Curții Constituționale organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituției și a patrimoniului public aflat în gestiune.
    [Art.8 al.(2) în redacția LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]
    (3) Preşedintele Curţii Constituţionale emite ordine şi dispoziţii.

Articolul 9. Obligativitatea executării cererilor Curţii Constituţionale

(1) Autorităţile publice, alte persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate şi formă de organizare juridică, sînt obligate să comunice informaţiile, să prezinte, în termen de 15 zile, documentele şi actele pe care le deţin, cerute de Curtea Constituţională pentru executarea atribuţiilor sale.

(2) Neexecutarea alin.(1) sau executarea lui necorespunzătoare, precum şi neprezentarea la şedinţele plenare din motive considerate de Curte ca fiind neîntemeiate, se sancţionează în conformitate cu Codul Jurisdicţiei Constituţionale.

Articolul 10. Rapoartele Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională prezintă anual autorităţilor competente de a numi judecători rapoarte privind exercitarea jurisdicţiei.

Capitolul II

STATUTUL DE JUDECĂTOR AL
CURŢII CONSTITUŢIONALE

    Articolul 11. Numirea
    (1) Judecător al Curţii Constituţionale poate fi persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară, are pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în învăţămîntul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică.
    [Art.11 al.(1) modificat prin LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664]
    [Art.11 al.(1) modificat prin LP273-XVI din 07.12.07, MO84-85/13.05.08 art.288]
    (2) Limita de vîrstă pentru numire în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este de 70 de ani.
    [Art.11 al.(2) modificat prin LP1332 din 26.09.02, MO134/27.09.02 art.1025]
    (3) Numirea se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau este membru al unui partid sau al unei alte organizaţii politice, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data depunerii jurămîntului, din funcţia pe care o ocupă şi de a-şi suspenda activitatea în partid sau în altă organizaţie politică.
   (4) Nu poate fi numită în funcția de judecător al Curții Constituționale persoana în privința căreia există interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate.
    [Art.11 al.(4) introdus prin LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368]
    Articolul 12. Jurămîntul
    (1) La intrarea în exercitarea funcţiei, judecătorul Curţii Constituţionale depune în faţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistratului următorul jurămînt:
    "Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale, să apăr orînduirea constituţională a Republicii Moldova, să mă supun în exercitarea funcţiei numai şi numai Constituţiei".
    (1¹) În cazul imposibilității de a depune jurămîntul în condițiile alin. (1), judecătorul Curții Constituționale va depune jurămîntul în fața plenului Curții Constituționale.
    [Art.11 al.(1¹) introdus prin LP272 din 29.11.18, MO462-466/12.12.18 art.776; în vigoare 12.12.18]
    (2) Judecătorul îşi exercită funcţia de la data depunerii jurămîntului.

Articolul 13. Independenţa

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale sînt independenţi în exercitarea mandatului şi se supun numai Constituţiei.

(2) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

Articolul 14. Inamovibilitatea

(1) Judecătorul Curţii Constituţionale este inamovibil pe durata mandatului.

(2) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale se suspendă şi se ridică numai în cazul stabilit de prezenta lege.

(3) În caz de ridicare a mandatului, judecătorul este eliberat din funcţie, în condiţiile prezentei legi.

(4) Judecătorul Curţii Constituţionale poate demisiona din proprie iniţiativă.

Articolul 15. Incompatibilităţi

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată retribuită, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

Articolul 16. Imunitatea

(1) Judecătorul Curţii Constituţionale nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, trimis în judecată contravenţională sau penală fără încuviinţarea prealabilă a Curţii Constituţionale.

(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile şi delictele administrative săvîrşite de judecătorul Curţii Constituţionale aparţine Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Intentarea de acţiune penală şi cererea încuviinţării trimiterii în judecată ţin de competenţa Procurorului General.

(4) De la data încuviinţării trimiterii în judecată, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţie. În caz de condamnare definitivă, mandatul judecătorului este ridicat, în condiţiile prezentei legi.

Articolul 17. Obligaţii

Judecătorul Curţii Constituţionale este obligat:

a) să-şi îndeplinească atribuţiile cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei;

b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale;

    c) la adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ;
    d) să comunice Preşedintelui Curţii Constituţionale activitatea incompatibilă cu atribuţiile pe care le exercită;
    e) să nu permită folosirea funcţiei sale în scop de propagandă de orice fel;
    f) să se abţină de la orice acţiune contrară statutului de judecător;
    g) să depună, în condiţiile legii, declaraţie de avere și interese personale.
    [Art.17 lit.g) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    [Art.17 lit.g) introdusă prin LP136-XV din 06.05.04, MO91-95/11.06.04 art.482]

Articolul 18. Vacanţa funcţiei

(1) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează şi se declară vacanţa funcţiei în caz de:

a) expirare a mandatului;

b) demisie;

c) ridicare a mandatului;

d) deces.

(2) Încetarea mandatului şi vacanţa funcţiei în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d) se declară prin dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, iar în cazul prevăzut la lit. c) de către Curtea Constituţională.

Articolul 19. Ridicarea mandatului

(1) Mandatul judecătorului Curţii Constituţionale încetează prin ridicarea imunităţii judecătorului în caz de:

a) imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător din motive de sănătate timp îndelungat şi neîntrerupt (mai mult de 4 luni);

b) încălcare a jurămîntului şi a obligaţiilor funcţiei;

     c) condamnare de către instanţa judecătorească pentru săvîrşirea unei infracţiuni;
    d) incompatibilitate, stabilită prin act de constatare rămas definitiv;
    [Art.19 al.(1), lit.d) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    e) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
    [Art.19 al.(1), lit.e) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    f) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
    [Art.19 al.(1), lit.f) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    g) dispunere de către instanța judecătorească, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
    [Art.19 al.(1), lit.g) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16]
    (2) Asupra ridicării imunităţii judecătorului şi încetării exercitării funcţiei în cazurile prevăzute în alin. (1) decide Curtea Constituţională.
    (3) Controlul asupra semnalelor de încălcare a jurămîntului sau a obligaţiunilor funcţionale de către judecători se efectuează de un complet din 2 judecători, numiţi prin dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale.

Articolul 20. Completarea vacanţei

(1) În cazul încetării mandatului judecătorului conform art.18, Preşedintele Curţii sesizează autoritatea competentă în termen de cel mult 3 zile de la data declarării vacanţei funcţiei, solicitîndu-i să numească un nou judecător.

(2) Autoritatea competentă numeşte judecătorul în termen de 15 zile de la data sesizării Preşedintelui Curţii Constituţionale.

Articolul 21. Gradul de calificare, salariul, indemnizaţiile, pensiile

[Art.21 titlul modificat prin LP1221-XIII din 26.06.97]

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale, specialişti cu o pregătire juridică superioară şi o înaltă competenţă profesională, beneficiază, pe viaţă, din momentul desemnării în această funcţie, de gradul superior de calificare a judecătorilor.

    [Art.21 al.(1) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97]
    (2) Preşedintele Curţii Constituţionale este asimilat cu Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie în indemnizaţii.
    [Art.21 al.(2) modificat prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901]
    (3) Judecătorii Curţii Constituţionale sînt asimilaţi cu vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie în indemnizaţii.
    [Art.21 al.(3) modificat prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901]
    (4) Salarizarea Preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale se efectuează în modul, condiţiile şi mărimile prevăzute de legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, din mijloacele bugetului Curţii Constituţionale.
    [Art.21 al.(4) modificat prin LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18]
     (4¹) Judecătorul Curţii Constituţionale care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, inclusiv în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale pe o perioadă de cel puțin 5 ani, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.
    [Art.21 al.(4¹) modificat prin LP302 din 30.11.18, MO462-466/12.12.18 art.778; în vigoare 12.12.18]
    [Art.21 al.(4¹) introdus prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901]
    (4²) Pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral judecătorului în funcţie.
    [Art.21 al.(4²) introdus prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901]
    (4³) După pensionare, judecătorul are dreptul să se angajeze şi să primească pensie şi salariu integral.
    [Art.21 al.(4³) introdus prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901]
    (5) Judecătorul Curţii Constituţionale care s-a retras din componenţa ei după atingerea limitei de vîrstă pentru această funcţie sau din cauza imposibilităţii îndelungate şi neîntrerupte (mai mult de 4 luni) din motive de sănătate de a-şi exercita atribuţiile are dreptul la o îndemnizaţie de concediere egală cu un salariu anual al funcţiei. Curtea Constituţională are dreptul de a acorda judecătorului care demisionează o indemnizaţie de concediere egală cu cel mult 3 salarii lunare ale funcţiei.
    (6) Modul de asigurare cu pensii a judecătorului Curţii Constituţionale se stabileşte în condiţiile legii.
    [Art.21 modificat prin LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239]
    Articolul 21¹. Organele care efectuează stabilirea şi plata pensiilor
    (1) Pensiile şi indemnizaţiile lunare viagere se stabilesc şi se plătesc de organele de asigurări sociale.
    (2) Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul asigurat, eliberate de organele abilitate.
    [Art.21¹introdus prin LP399-XVI din 14.12.06, MO39-42/23.03.07 art.169]
    Articolul 21². Sursa de finanţare
    Cheltuielile pentru achitarea pensiilor şi indemnizaţiilor lunare viagere se suportă după cum urmează: 50% din mărimea stabilită – de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi 50% – de la bugetul de stat.

[Art.21² în redacţia LP139-XVIII din 29.12.09, MO197-200/31.12.09 art.674; în vigoare 01.01.10]

[Art.21² introdus prin LP399-XVI din 14.12.06, MO39-42/23.03.07 art.169]

Articolul 22. Garanţiile de executare a mandatului

(1) Pe perioada de executare a mandatului de judecător al Curţii Constituţionale contractul de muncă la serviciul anterior se suspendă.

(2) După expirarea mandatului, judecătorului Curţii Constituţionale i se rezervă funcţia anterioară, iar dacă ea este lichidată i se oferă o funcţie echivalentă la aceeaşi unitate sau la alta.

(3) Cu persoana care urmează să exercite funcţia anterioară a judecătorului se încheie un contract de muncă pe un termen anumit, care se reziliază la revenirea judecătorului. Astfel se va proceda şi în cazul în care funcţia anterioară a judecătorului este ocupată prin alegere sau concurs.

(4) Durata de executare a mandatului de judecător se include în vechimea în muncă totală şi neîntreruptă, în specialitatea precedentă.

(5) Judecătorul care la data exprimării mandatului a atins limita de vîrstă şi are vechimea în muncă necesară pensionării este pensionat din funcţia de judecător, în condiţiile legii.

(6) Judecătorul are dreptul la concediu anual plătit pe durata de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de 6 zile), la concediu neplătit pentru interesele personale.
[Art.22 al.(7) exclus prin LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584]

Capitolul III

EXERCITAREA JURISDICŢIEI

Articolul 23. Plenul Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia în şedinţe plenare (plen.).

(2) Plenul Curţii Constituţionale, pe lîngă execitarea jurisdicţiei, conduce activitatea Curţii în ansamblu.

(3) Cvorumul pentru plenul Curţii Constituţionale este de două treimi din numărul judecătorilor Curţii.

[Art.23 al.(4) abrogat prin LP56 din 09.04.15, MO105-109/01.05.15 art.181]
[Art.23 al.(4) declarat neconstituţional prin HCC6 din 16.05.13, MO119-121/31.05.13 art.12; în vigoare 16.05.13]

Articolul 24. Sesizarea Curţii Constiţionale

(1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia la sesizarea făcută de subiecţii stabiliţi de prezenta lege, în condiţiile Codului Jurisdicţiei Constituţionale.

(2) Sesizarea trebuie să fie motivată şi să corespundă cerinţelor prevăzute în Codul Jurisdicţiei Constituţionale.

(3) Sesizarea este semnată de şeful organului în al cărui nume este făcută.

(4) Modelul sesizării şi modul depunerii ei sînt prevăzute de Codul Jurisdicţiei Constituţionale.

Articolul 25. Subiecţii cu drept de sesizare

Dreptul de sesizare îl au:

a) Preşedintele Republicii Moldova;

b) Guvernul;

    c) ministrul justiţiei;
    d) Curtea Supremă de Justiţie;
    [Art.25 lit.e) abrogată prin LP163 din 22.07.11, MO146/28.08.11 art.448; în vigoare 12.09.11]
    f) Procurorul General;
    g) deputatul în Parlament;
    h) fracţiunea parlamentară;
    i) Avocatul Poporului;
    [Art.25 lit.i) în redacția LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508]
    [Art.25 lit.i) introdusă prin LP18-XIV din 14.05.98]
    i¹) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;
    [Art.25 lit.i¹) introdusă prin LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508]
    j) consiliile unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituționalității legilor, regulamentelor și hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor, ordonanțelor și a dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, care nu corespund art. 109 și, respectiv, art. 111 din Constituția Republicii Moldova.
    [Art.25 lit.j) în redacția LP24 din 04.03.16, MO100-105/15.04.16 art.192]
    [Art.25 lit.j)- i) introdusă prin LP917 din 11.07.96]
    Articolul 25¹. Acţiunea actului sesizat
    (1) Acţiunea actelor normative prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la alin. (2) din prezentul articol poate fi suspendată pînă la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărîri definitive.
    (2) Se poate dispune suspendarea acţiunii:
    1) actelor care afectează sau se referă la următoarele domenii:
    a) suveranitatea şi puterea de stat;
    b) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
    c) democraţia şi pluralismul politic;
    d) separaţia şi colaborarea puterilor;
    e) principiile fundamentale privind proprietatea;
    f) unitatea poporului şi dreptul de identitate;
    g) securitatea economică sau financiară a statului;
    h) alte domenii pentru care Curtea Constituţională consideră necesară suspendarea acţiunii actului contestat, în vederea evitării prejudiciilor şi consecinţelor negative iminente;
    2) actelor cu caracter individual emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern, care se referă la persoanele oficiale de stat exponente ale unui interes public şi/sau politic deosebit.
    (3) Curtea Constituţională va examina cererea de suspendare a actului normativ contestat cel tîrziu în a doua zi lucrătoare după înregistrarea sesizării.
    (4) Decizia de suspendare a acţiunii actului contestat se adoptă de plenul Curţii Constituţionale cu votul a cel puţin 3 judecători. În caz de imposibilitate a convocării plenului Curţii, decizia de suspendare se emite printr-o dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, cu confirmarea ulterioară obligatorie de către plenul Curţii Constituţionale.
    (5) Decizia de suspendare a actului normativ contestat intră în vigoare la data adoptării, urmînd a fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (6) În cazul suspendării acţiunii actului normativ contestat, Curtea Constituţională va examina, în fond, sesizarea într-un termen rezonabil.
    [Art.25¹ al.(6) modificat prin LP176 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.559]
    [Art.25¹al.(6) textul ”, care nu va depăşi 15 zile de la înregistrare. În caz de necesitate, Curtea Constituţională poate decide, argumentat, prelungirea termenului de 15 zile cu încă maximum 15 zile” declarat neconstituţional prin HCC18 din 02.06.14, MO256-260/29.08.14 art.35; în vigoare 02.06.14]
    [Art.25¹ introdus prin LP82 din 18.04.13, MO91/20.04.13 art.296]

Articolul 26. Actele Curţii Constituţionale

(1) Curtea Constituţională adoptă hotărîri, decizii şi emite avize.

(2) Hotărîrile şi avizele se adoptă în numele Republicii Moldova.

(3) După adoptare, actele Curţii Constituţionale se pronunţă în plen.

(4) Hotărîrile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decursul a 10 zile de la data adoptării.

(5) Actele Curţii Constituţionale nu sînt supuse nici unei căi de atac, sînt definitive şi intră în vigoare la data adoptării. La decizia Curţii, unele acte intră în vigoare la data publicării sau la data indicată în ele.

(6) Actele Curţii Constituţionale sînt semnate de Preşedintele Curţii sau de judecătorul care îl înlocuieşte.

    (7) Hotărîrile Curţii Constituţionale produc efect numai pentru viitor.
    Articolul 27. Votarea
    (1) Actele Curţii se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor.
    (2) În cazul în care la adoptarea hotărîrii privind constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului internaţional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul internaţional se prezumă constituţional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărîrea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.d), e), f) şi h), cînd examinarea cauzei se amînă.

[Art.27 al.(2) modificat prin LP213-XVI din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
[Art.27 al.(2) modificat prin LP1570 din 20.12.02, MO1/15.01.03 art.4]

(3) Votarea se face deschis. La decizia plenului Curţii Constituţionale, unele acte pot fi votate în mod secret.

(4) Judecătorul nu este în drept să se eschiveze sau să se abţină de la votare.

(5) Opinia separată a judecătorului poate fi anexată, la cerere, la actul adoptat.

Articolul 28. Acţiunea actelor Curţii Constituţionale

(1) Actele Curţii Constituţionale sînt acte oficiale şi executorii, pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.

(2) Actele normative sau unele părţi ale acestora declarate neconstituţionale devin nule şi nu se aplică din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale.

(3) Consecinţele juridice ale actului normativ sau ale unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale sînt înlăturate conform legislaţiei în vigoare.

[Art.28 în redactia LP1137 din 14.06.02, MO103/18.07.2002 art.795]

Articolul 28¹. Obligaţia autorităţilor publice privind executarea actelor
Curţii Cosntituţionale

(1) Guvernul, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţionale, prezintă Parlamentului proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea sau abrogarea actului normativ sau a unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale. Proiectul de lege respectiv va fi examinat de Parlament în mod prioritar.

(2) Preşedintele Republicii Moldova sau Guvernul, în termen de 2 luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţionale, modifică şi completează sau abrogă actul sau unele părţi ale acestuia declarate neconstituţionale şi, după caz, emite sau adoptă un act nou.

(3) Actele emise întru executarea actelor normative sau a unor părţi ale acestora declarate neconstituţionale devin nule şi se abrogă.

(4) Observaţiile (constatările) Curţii Constituţionale privind lacunele (omisiunile) reglementărilor normative, datorate nerealizării unor prevederi constituţionale, indicate în adresă, urmează să fie examinate de instanţa vizată, care în termen de cel mult 3 luni, va informa Curtea Constituţională despre rezultatele examinării.

[Art.28¹introdus prin LP1137 din 14.06.02, MO103/18.07.02 art.795]

Articolul 28². Neexecutarea actelor Curţii Constituţionale

Neexecutarea, executarea necorespunzătoare, împiedicarea executării actelor Curţii Constituţionale atrag după sine răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.

[Art.28² introdus prin LP1137 din 14.06.02, MO103/18.07.02 art.795]

Articolul 29. Publicitatea dezbaterilor

Şedinţele Curţii Constituţionale sînt publice, dar Preşedintele poate dispune şedinţă secretă în cazul în care publicitatea poate dăuna securităţii statului şi ordinii publice.

Articolul 30. Limba de procedură

(1) Procedura şi lucrările de secretariat în Curtea Constituţională se efectuează în limba de stat. Documentele prezentate într-o altă limbă se traduc în limba de stat şi se aduc la cunoştinţă publică.

    (2) Participanţii  la şedinţă alolingvi pot să  vorbească, să dea explicaţii prin interpret.
    Articolul 31. Limitele de competenţă
    (1) Curtea Constituţională examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa ei.
    [Art.31 al.(2) abrogat prin LP225 din 01.11.18, MO441-447/30.11.18 art.701]
    [Art.31 al.(2) declarat neconstituțional prin HCC17 din 04.06.18, MO210-223/22.06.18 art.106; în vigoare 04.06.18]
    (3) Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept.
    [Art.31 al.(4) abrogat prin LP82 din 18.04.13, MO91/20.04.13 art.296]
    [Art.31 al.(4) dispoziţiile se declară neconstituţionale prin HCC29 din 21.12.10, MO1-4/07.01.11 art.1; în vigoare 21.12.10]

[Art.31 al.(4) introdus prin LP95 din 21.05.10, MO98-99/15.06.10 art.295]
Articolul 32. Termenul de soluţionare a sesizării

Curtea Constituţională trebuie să soluţioneze sesizarea în termen de 6 luni de la data primirii materialelor.

Articolul 33. Legislaţia privind procedura jurisdicţională

Procedura de jurisdicţie Constituţională este stabilită în Codul Jurisdicţiei Constituţionale.

Capitolul IV
PERSONALUL DE SPECIALITATE ŞI
ADMINISTRATIV

    Articolul 34. Secretariatul Curţii Constituţonale
    (1) Secretariatul Curţii Constituţionale acordă Curţii asistenţă informaţională, organizatorică, ştiinţifică şi de altă natură, organizează audienţa cetăţenilor, examinează în prealabil sesizările Curţii Constituţionale a căror soluţionare de către judecătorii Curţii nu este neapărată, acordă ajutor judecătorilor la pregătirea dosarelor pentru examinare.
    (2) Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de un şef.
    (3) Regulamentul Secretariatului Curţii Constituţionale, organigrama şi statul lui de funcţii se aprobă de Curtea Constituţională.
    (4) Personalul Secretariatului Curţii Constituţionale este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.
    [Art.34 al.(4) în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
    Articolul 35. Judecătorii-asistenţi
    (1) Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale sînt asistaţi în activitatea lor de 6 judecători-asistenţi.
    (2) Judecătorii-asistenţi trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă domiciliul în ţară, pregătire juridică superioară şi o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea juridică sau în învăţămîntul juridic superior. Ei sînt angajaţi în funcţie, prin concurs, pe termenul de pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani. Comisia de examinare se numeşte de Preşedintele Curţii Constituţionale, din 3 judecători, şeful Secretariatului şi alţi funcţionari ai Curţii.

    [Art.35 al.(2) modificat prin LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664]
    [Art.35 al.(2) modificat prin LP213-XVI din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
    [Art.35 al.(2) modificat prin LP273-XVI din 07.12.07, MO84-85/13.05.08 art.288]

(3) Judecătorii-asistenţi sînt asimilaţi cu judecătorii Curţii de Apel şi au acelaşi statut ca şi judecătorii din alte instanţe judecătoreşti.

(4) Judecătorii-asistenţi depun jurămîntul în faţa plenului Curţii Constituţionale în condiţiile prevăzute la articolul 12 alineatele (1), (4) şi (6) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Depunerea jurămîntului se consemnează într-un proces-verbal,semnat de Preşedintele Curţii Constituţionale şi de persoana care a depus jurămîntul.

[Art.35 al.(4) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97]

   (5) Judecătorilor-asistenţi, în funcţie de vechimea în muncă şi de experienţa profesională, li se conferă, pe viaţă, gradul II şi gradul I de calificare a judecătorilor. Gradele de calificare se conferă judecătorilor - asistenţi la şedinţa plenară a Curţii Constituţionale, după atestarea lor în modul stabilit.
    [Art.35 al.(5) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97]
    (6) Judecătorii-asistenţi beneficiază de imunitate. Lor li se aplică prevederile articolului 16.
    [Art.35 al.(6) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97]
    (7) Nu poate fi numită în funcția de judecător-asistent al Curții Constituționale persoana în privința căreia există interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate.
    [Art.35 al.(7) introdus prin LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368]

Articolul 36. Consiliul ştiinţific consultativ

(1) Pe lîngă Curtea Constituţională poate fi format un consiliu ştiinţific-consultativ din savanţi şi specialişti practicieni în domeniul dreptului.

(2) Regulamentul Consiliului se aprobă de Curtea Constituţională.

Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE

    Articolul 37. Finanțarea activității Curții Constituționale
    (1) Curtea Constituțională este finanțată de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.
    (2) Bugetul Curții Constituționale se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014
    [Art.37 în redacția LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]
    [Art.37 modificat prin LP213-XVI din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]

Articolul 38. Simbolurile puterii

(1) În sala de şedinţe a Curţii Constituţionale se află Stema de Stat Drapelul de Stat şi Constituţia Republicii Moldova.

(2) Judecătorii Curţii Constituţionale la şedinţe poartă robă, al cărui model este aprobat de Curtea Constituţională.

(3) Judecătorilor Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate şi administrativ li se înmînează legitimaţie. Modelul legitimaţiei şi modul de înmînare sînt prevăzute de Regulamentul Secretariatului. Legitimaţia judecătorilor Curţii Constituţionale este înmînată de Preşedintele Republicii Moldova.

Articolul 39. Sigiliul

Curtea Constituţională are sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa.

Articolul 40. Sediul

(1) Sediul Curţii Constituţionale este în municipiul Chişinău.

(2) Şedinţele în plen ale Curţii Constituţionale au loc la sediul ei.

Articolul 41. Paza

Paza sediului Curţii Constituţionale, iar după caz şi a Preşedintelui Curţii, este asigurată în condiţiile legii.

Capitolul VI

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 42.

(1) Curtea Constituţională se constituie în cel mult 30 de zile de la data publicării prezentei legi.

(2) În decursul a 5 zile de la constituire Curtea Constituţională îşi alege preşedintele.

(3) În prima componentă a Curţii Constituţionale judecătorii din partea Consiliului superior al Magistraturii sînt numiţi în funcţie de adunarea generală a judecătorilor populari şi a membrilor Judecătoriei Supreme.

(4) Sesizarea Curţii Constituţionale din partea Curţii Supreme de Justiţie pînă la formarea acestuia este făcută de Judecătoria Supremă, iar din partea Judecătoriei Economice - de către Arbitrajul Republicii Moldova.

(5) Pînă la formarea Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Constituţionale depun jurămîntul în faţa Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova.

(6) Pînă la alegerea Preşedintelui Curţii Constituţionale, şedinţele Curţii sînt convocate şi prezidate de judecătorul cel mai în vîrstă.

(7) Pînă la formarea Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii de Apel, salariile şi indemnizaţiile Preşedintelui, judecătorilor şi judecătorilor-asistenţi ai Curţii sînt stabilite de Parlament.

PREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chişinău, 13 decembrie 1994.

Nr. 317-XIII.

LPM317/1994 ID intern unic: 311650 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 317 din 13.12.1994
cu privire la Curtea Constituţională
Publicat : 07.02.1995 în Monitorul Oficial Nr. 8 art Nr : 86
MODIFICAT LP302 din 30.11.18, MO462-466/12.12.18 art.778; în vigoare 12.12.18 LP272 din 29.11.18, MO462-466/12.12.18 art.776; în vigoare 12.12.18 LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18 LP225 din 01.11.18, MO441-447/30.11.18 art.701 LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18 LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368 HCC17 din 04.06.18, MO210-223/22.06.18 art.106; în vigoare 04.06.18 LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901 LP176 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.559 LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16 LP24 din 04.03.16, MO100-105/15.04.16 art.192 LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508 LP56 din 09.04.15, MO105-109/01.05.15 art.181 HCC18 din 02.06.14, MO256-260/29.08.14 art.35; în vigoare 02.06.14 HCC6 din 16.05.13, MO119-121/31.05.13 art.12; în vigoare 16.05.13 LP82 din 18.04.13, MO91/20.04.13 art.296 LP163 din 22.07.11, MO146/28.08.11 art.448; în vigoare 12.09.11 HCC29 din 21.12.10, MO1-4/07.01.11 art.1; în vigoare 21.12.10 LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696 LP95 din 21.05.10, MO98-99/15.06.10 art.295 LP139-XVIII din 29.12.09, MO197-200/31.12.09 art.674; în vigoare 01.01.10 LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664 LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584 LP213-XVI din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744 LP273-XVI din 07.12.07, MO84-85/13.05.08 art.288 LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239 LP399-XVI din 14.12.06, MO39-42/23.03.07 art.169 LP136-XV din 06.05.04, MO91-95/11.06.04 art.482 LP141- XV din21.03.03, MO70/15.04.03 art.318 LP1570- XV din 20.12.02, MO1/15.01.03 art.4 LP1332- XV din 26.09.02, MO134/27.09.02 art.1025 LP1137- XV din 14.06.02, MO103/18.07.2002 art.795 LP1157- XV din 21.06.02, MO102/16.07.2002 art.775 LP18-XIV din 14.05.98, MO60/02.07.98 art.411 LP1221-XIII din 26.06.97, MO51/07.08.97 LP917-XIII din 11.07.96, MO54/15.08.96 Parlamentul adoptă prezenta lege. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Curtea Constituţională - autoritate de jurisdicţie constituţională (1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova. (2) Curtea Constituţională este independentă şi se supune numai Constituţiei. (3) Curtea Constituţională: a) garantează supremaţia Constituţiei; b) asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească; c) garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Articolul 2. Legislaţia privind Curtea Constituţională Curtea Constituţională se conduce în activitatea sa de Constituţie, de prezenta lege, Codul Jurisdicţiei Constituţionale. Articolul 3. Principiile de activitate Curtea Constituţională activează în baza principiilor: a) independenţei; b) colegialităţii; c) legalităţii; d) publicităţii. Articolul 4. Atribuţiile (1) Curtea Constituţională: a) exercită la sesizare controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; [Art.4 al.(1), lit.e) în redacţia LP1157 din 21.06.02, MO102/16.07.02 art.75] f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; [Art.4 al.(1), lit.f) modificată prin LP141 din 21.03.03, MO70/15.04.03 art.318] [Art.4 al.(1), lit.f) în redacţia LP1157 din 21.06.02, MO102/16.07.02 art.75] g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid. (2) Competenţa Curţii Constituţionale este prevăzută de Constituţie şi nu poate fi contestată de nici o autoritate publică. Articolul 5. Durata mandatului (1) Durata mandatului Curţii Constituţionale nu este limitată. (2) Judecătorul Curţii Constituţionale poate deţine această funcţie pe durata a două mandate. Articolul 6. Structura (1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani. (2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistratului. [Art.6 al.(2) modificat prin LP56 din 09.04.15, MO105-109/01.05.15 art.181] [Art.6 al.(2) sintagma „Preşedintele Republicii Moldova” declarat neconstituţional prin HCC6 din 16.05.13, MO119-121/31.05.13 art.12; în vigoare 16.05.13] (3) Pe lîngă Curte Constituţională se formează Secretariatul, care are sarcina de asigurare a activităţii Curţii. (4) Pe lîngă Curtea Constituţională poate funcţiona un Consiliu ştiinţific consultativ. Articolul 7. Preşedintele Curţii Constituţionale (1) Preşedintele Curţii Constituţionale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor Curţii. (2) Numărul de candidaţi la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale este nelimitat. (3) Dacă la primul tur de scrutin candidaţii nu întrunesc majoritatea de voturi, se va proceda la al doilea tur de scrutin şi va fi ales preşedinte judecătorul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. (4) Dacă la cel de-al doilea tur de scrutin candidaţii întrunesc acelaşi număr de voturi, preşedintele va fi ales prin tragerea la sorţi între candidaţi. (5) Curtea Constituţională alege un judecător care va exercita funcţiile Preşedintelui în timpul absenţei acestuia. Articolul 8. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Constituţionale (1) Preşedintele Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii: a) convoacă Curtea Constituţională şi prezidează şedinţele acesteia; b) coordonează activitatea Curţii Constituţionale şi repartizează cauzele spre soluţionare; c) reprezintă Curtea Constituţională în faţa autorităţilor publice din ţară şi străinătate; d) constată cazurile de încetare a mandatului judecătorului, prevăzute în prezenta lege, şi sesizează autoritatea publică ce l-a numit ca să numească un judecător pentru postul devenit vacant; e) exercită conducerea generală a Secretariatului Curţii Constituţionale, angajează şi eliberează din funcţie lucrătorii Secretariatului, în condiţiile acordului de muncă; f) depune spre aprobare la Curtea Constituţională regulamentul Secretariatului Curţii, organigrama, statul lui de funcţii, regulamentul Consiliului ştiinţific-consultativ de pe lîngă Curtea Constituţională, aprobă regulamentul compartimentelor Secretariatului; g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege şi de Codul Jurisdicţiei Constituţionale, de alte acte legislative. (2) Președintele Curții Constituționale organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituției și a patrimoniului public aflat în gestiune. [Art.8 al.(2) în redacția LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18] (3) Preşedintele Curţii Constituţionale emite ordine şi dispoziţii. Articolul 9. Obligativitatea executării cererilor Curţii Constituţionale (1) Autorităţile publice, alte persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate şi formă de organizare juridică, sînt obligate să comunice informaţiile, să prezinte, în termen de 15 zile, documentele şi actele pe care le deţin, cerute de Curtea Constituţională pentru executarea atribuţiilor sale. (2) Neexecutarea alin.(1) sau executarea lui necorespunzătoare, precum şi neprezentarea la şedinţele plenare din motive considerate de Curte ca fiind neîntemeiate, se sancţionează în conformitate cu Codul Jurisdicţiei Constituţionale. Articolul 10. Rapoartele Curţii Constituţionale Curtea Constituţională prezintă anual autorităţilor competente de a numi judecători rapoarte privind exercitarea jurisdicţiei. Capitolul II STATUTUL DE JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Articolul 11. Numirea (1) Judecător al Curţii Constituţionale poate fi persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară, are pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în învăţămîntul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică. [Art.11 al.(1) modificat prin LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664] [Art.11 al.(1) modificat prin LP273-XVI din 07.12.07, MO84-85/13.05.08 art.288] (2) Limita de vîrstă pentru numire în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este de 70 de ani. [Art.11 al.(2) modificat prin LP1332 din 26.09.02, MO134/27.09.02 art.1025] (3) Numirea se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau este membru al unui partid sau al unei alte organizaţii politice, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data depunerii jurămîntului, din funcţia pe care o ocupă şi de a-şi suspenda activitatea în partid sau în altă organizaţie politică. (4) Nu poate fi numită în funcția de judecător al Curții Constituționale persoana în privința căreia există interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate. [Art.11 al.(4) introdus prin LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368] Articolul 12. Jurămîntul (1) La intrarea în exercitarea funcţiei, judecătorul Curţii Constituţionale depune în faţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistratului următorul jurămînt: "Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale, să apăr orînduirea constituţională a Republicii Moldova, să mă supun în exercitarea funcţiei numai şi numai Constituţiei". (1¹) În cazul imposibilității de a depune jurămîntul în condițiile alin. (1), judecătorul Curții Constituționale va depune jurămîntul în fața plenului Curții Constituționale. [Art.11 al.(1¹) introdus prin LP272 din 29.11.18, MO462-466/12.12.18 art.776; în vigoare 12.12.18] (2) Judecătorul îşi exercită funcţia de la data depunerii jurămîntului. Articolul 13. Independenţa (1) Judecătorii Curţii Constituţionale sînt independenţi în exercitarea mandatului şi se supun numai Constituţiei. (2) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Articolul 14. Inamovibilitatea (1) Judecătorul Curţii Constituţionale este inamovibil pe durata mandatului. (2) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale se suspendă şi se ridică numai în cazul stabilit de prezenta lege. (3) În caz de ridicare a mandatului, judecătorul este eliberat din funcţie, în condiţiile prezentei legi. (4) Judecătorul Curţii Constituţionale poate demisiona din proprie iniţiativă. Articolul 15. Incompatibilităţi Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată retribuită, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. Articolul 16. Imunitatea (1) Judecătorul Curţii Constituţionale nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, trimis în judecată contravenţională sau penală fără încuviinţarea prealabilă a Curţii Constituţionale. (2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile şi delictele administrative săvîrşite de judecătorul Curţii Constituţionale aparţine Curţii Supreme de Justiţie. (3) Intentarea de acţiune penală şi cererea încuviinţării trimiterii în judecată ţin de competenţa Procurorului General. (4) De la data încuviinţării trimiterii în judecată, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţie. În caz de condamnare definitivă, mandatul judecătorului este ridicat, în condiţiile prezentei legi. Articolul 17. Obligaţii Judecătorul Curţii Constituţionale este obligat: a) să-şi îndeplinească atribuţiile cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale; c) la adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ; d) să comunice Preşedintelui Curţii Constituţionale activitatea incompatibilă cu atribuţiile pe care le exercită; e) să nu permită folosirea funcţiei sale în scop de propagandă de orice fel; f) să se abţină de la orice acţiune contrară statutului de judecător; g) să depună, în condiţiile legii, declaraţie de avere și interese personale. [Art.17 lit.g) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] [Art.17 lit.g) introdusă prin LP136-XV din 06.05.04, MO91-95/11.06.04 art.482] Articolul 18. Vacanţa funcţiei (1) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează şi se declară vacanţa funcţiei în caz de: a) expirare a mandatului; b) demisie; c) ridicare a mandatului; d) deces. (2) Încetarea mandatului şi vacanţa funcţiei în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d) se declară prin dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, iar în cazul prevăzut la lit. c) de către Curtea Constituţională. Articolul 19. Ridicarea mandatului (1) Mandatul judecătorului Curţii Constituţionale încetează prin ridicarea imunităţii judecătorului în caz de: a) imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător din motive de sănătate timp îndelungat şi neîntrerupt (mai mult de 4 luni); b) încălcare a jurămîntului şi a obligaţiilor funcţiei; c) condamnare de către instanţa judecătorească pentru săvîrşirea unei infracţiuni; d) incompatibilitate, stabilită prin act de constatare rămas definitiv; [Art.19 al.(1), lit.d) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] e) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese; [Art.19 al.(1), lit.e) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] f) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; [Art.19 al.(1), lit.f) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] g) dispunere de către instanța judecătorească, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate. [Art.19 al.(1), lit.g) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] (2) Asupra ridicării imunităţii judecătorului şi încetării exercitării funcţiei în cazurile prevăzute în alin. (1) decide Curtea Constituţională. (3) Controlul asupra semnalelor de încălcare a jurămîntului sau a obligaţiunilor funcţionale de către judecători se efectuează de un complet din 2 judecători, numiţi prin dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale. Articolul 20. Completarea vacanţei (1) În cazul încetării mandatului judecătorului conform art.18, Preşedintele Curţii sesizează autoritatea competentă în termen de cel mult 3 zile de la data declarării vacanţei funcţiei, solicitîndu-i să numească un nou judecător. (2) Autoritatea competentă numeşte judecătorul în termen de 15 zile de la data sesizării Preşedintelui Curţii Constituţionale. Articolul 21. Gradul de calificare, salariul, indemnizaţiile, pensiile [Art.21 titlul modificat prin LP1221-XIII din 26.06.97] (1) Judecătorii Curţii Constituţionale, specialişti cu o pregătire juridică superioară şi o înaltă competenţă profesională, beneficiază, pe viaţă, din momentul desemnării în această funcţie, de gradul superior de calificare a judecătorilor. [Art.21 al.(1) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97] (2) Preşedintele Curţii Constituţionale este asimilat cu Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie în indemnizaţii. [Art.21 al.(2) modificat prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901] (3) Judecătorii Curţii Constituţionale sînt asimilaţi cu vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie în indemnizaţii. [Art.21 al.(3) modificat prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901] (4) Salarizarea Preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale se efectuează în modul, condiţiile şi mărimile prevăzute de legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, din mijloacele bugetului Curţii Constituţionale. [Art.21 al.(4) modificat prin LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18] (4¹) Judecătorul Curţii Constituţionale care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, inclusiv în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale pe o perioadă de cel puțin 5 ani, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. [Art.21 al.(4¹) modificat prin LP302 din 30.11.18, MO462-466/12.12.18 art.778; în vigoare 12.12.18] [Art.21 al.(4¹) introdus prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901] (4²) Pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral judecătorului în funcţie. [Art.21 al.(4²) introdus prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901] (4³) După pensionare, judecătorul are dreptul să se angajeze şi să primească pensie şi salariu integral. [Art.21 al.(4³) introdus prin LP264 din 09.12.16, MO453-458/23.12.16 art.901] (5) Judecătorul Curţii Constituţionale care s-a retras din componenţa ei după atingerea limitei de vîrstă pentru această funcţie sau din cauza imposibilităţii îndelungate şi neîntrerupte (mai mult de 4 luni) din motive de sănătate de a-şi exercita atribuţiile are dreptul la o îndemnizaţie de concediere egală cu un salariu anual al funcţiei. Curtea Constituţională are dreptul de a acorda judecătorului care demisionează o indemnizaţie de concediere egală cu cel mult 3 salarii lunare ale funcţiei. (6) Modul de asigurare cu pensii a judecătorului Curţii Constituţionale se stabileşte în condiţiile legii. [Art.21 modificat prin LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239] Articolul 21¹. Organele care efectuează stabilirea şi plata pensiilor (1) Pensiile şi indemnizaţiile lunare viagere se stabilesc şi se plătesc de organele de asigurări sociale. (2) Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul asigurat, eliberate de organele abilitate. [Art.21¹introdus prin LP399-XVI din 14.12.06, MO39-42/23.03.07 art.169] Articolul 21². Sursa de finanţare Cheltuielile pentru achitarea pensiilor şi indemnizaţiilor lunare viagere se suportă după cum urmează: 50% din mărimea stabilită – de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi 50% – de la bugetul de stat. [Art.21² în redacţia LP139-XVIII din 29.12.09, MO197-200/31.12.09 art.674; în vigoare 01.01.10] [Art.21² introdus prin LP399-XVI din 14.12.06, MO39-42/23.03.07 art.169] Articolul 22. Garanţiile de executare a mandatului (1) Pe perioada de executare a mandatului de judecător al Curţii Constituţionale contractul de muncă la serviciul anterior se suspendă. (2) După expirarea mandatului, judecătorului Curţii Constituţionale i se rezervă funcţia anterioară, iar dacă ea este lichidată i se oferă o funcţie echivalentă la aceeaşi unitate sau la alta. (3) Cu persoana care urmează să exercite funcţia anterioară a judecătorului se încheie un contract de muncă pe un termen anumit, care se reziliază la revenirea judecătorului. Astfel se va proceda şi în cazul în care funcţia anterioară a judecătorului este ocupată prin alegere sau concurs. (4) Durata de executare a mandatului de judecător se include în vechimea în muncă totală şi neîntreruptă, în specialitatea precedentă. (5) Judecătorul care la data exprimării mandatului a atins limita de vîrstă şi are vechimea în muncă necesară pensionării este pensionat din funcţia de judecător, în condiţiile legii. (6) Judecătorul are dreptul la concediu anual plătit pe durata de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de 6 zile), la concediu neplătit pentru interesele personale. [Art.22 al.(7) exclus prin LP90-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.584] Capitolul III EXERCITAREA JURISDICŢIEI Articolul 23. Plenul Curţii Constituţionale (1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia în şedinţe plenare (plen.). (2) Plenul Curţii Constituţionale, pe lîngă execitarea jurisdicţiei, conduce activitatea Curţii în ansamblu. (3) Cvorumul pentru plenul Curţii Constituţionale este de două treimi din numărul judecătorilor Curţii. [Art.23 al.(4) abrogat prin LP56 din 09.04.15, MO105-109/01.05.15 art.181] [Art.23 al.(4) declarat neconstituţional prin HCC6 din 16.05.13, MO119-121/31.05.13 art.12; în vigoare 16.05.13] Articolul 24. Sesizarea Curţii Constiţionale (1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia la sesizarea făcută de subiecţii stabiliţi de prezenta lege, în condiţiile Codului Jurisdicţiei Constituţionale. (2) Sesizarea trebuie să fie motivată şi să corespundă cerinţelor prevăzute în Codul Jurisdicţiei Constituţionale. (3) Sesizarea este semnată de şeful organului în al cărui nume este făcută. (4) Modelul sesizării şi modul depunerii ei sînt prevăzute de Codul Jurisdicţiei Constituţionale. Articolul 25. Subiecţii cu drept de sesizare Dreptul de sesizare îl au: a) Preşedintele Republicii Moldova; b) Guvernul; c) ministrul justiţiei; d) Curtea Supremă de Justiţie; [Art.25 lit.e) abrogată prin LP163 din 22.07.11, MO146/28.08.11 art.448; în vigoare 12.09.11] f) Procurorul General; g) deputatul în Parlament; h) fracţiunea parlamentară; i) Avocatul Poporului; [Art.25 lit.i) în redacția LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508] [Art.25 lit.i) introdusă prin LP18-XIV din 14.05.98] i¹) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului; [Art.25 lit.i¹) introdusă prin LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508] j) consiliile unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituționalității legilor, regulamentelor și hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor, ordonanțelor și a dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, care nu corespund art. 109 și, respectiv, art. 111 din Constituția Republicii Moldova. [Art.25 lit.j) în redacția LP24 din 04.03.16, MO100-105/15.04.16 art.192] [Art.25 lit.j)- i) introdusă prin LP917 din 11.07.96] Articolul 25¹. Acţiunea actului sesizat (1) Acţiunea actelor normative prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la alin. (2) din prezentul articol poate fi suspendată pînă la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărîri definitive. (2) Se poate dispune suspendarea acţiunii: 1) actelor care afectează sau se referă la următoarele domenii: a) suveranitatea şi puterea de stat; b) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului; c) democraţia şi pluralismul politic; d) separaţia şi colaborarea puterilor; e) principiile fundamentale privind proprietatea; f) unitatea poporului şi dreptul de identitate; g) securitatea economică sau financiară a statului; h) alte domenii pentru care Curtea Constituţională consideră necesară suspendarea acţiunii actului contestat, în vederea evitării prejudiciilor şi consecinţelor negative iminente; 2) actelor cu caracter individual emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern, care se referă la persoanele oficiale de stat exponente ale unui interes public şi/sau politic deosebit. (3) Curtea Constituţională va examina cererea de suspendare a actului normativ contestat cel tîrziu în a doua zi lucrătoare după înregistrarea sesizării. (4) Decizia de suspendare a acţiunii actului contestat se adoptă de plenul Curţii Constituţionale cu votul a cel puţin 3 judecători. În caz de imposibilitate a convocării plenului Curţii, decizia de suspendare se emite printr-o dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, cu confirmarea ulterioară obligatorie de către plenul Curţii Constituţionale. (5) Decizia de suspendare a actului normativ contestat intră în vigoare la data adoptării, urmînd a fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (6) În cazul suspendării acţiunii actului normativ contestat, Curtea Constituţională va examina, în fond, sesizarea într-un termen rezonabil. [Art.25¹ al.(6) modificat prin LP176 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.559] [Art.25¹al.(6) textul ”, care nu va depăşi 15 zile de la înregistrare. În caz de necesitate, Curtea Constituţională poate decide, argumentat, prelungirea termenului de 15 zile cu încă maximum 15 zile” declarat neconstituţional prin HCC18 din 02.06.14, MO256-260/29.08.14 art.35; în vigoare 02.06.14] [Art.25¹ introdus prin LP82 din 18.04.13, MO91/20.04.13 art.296] Articolul 26. Actele Curţii Constituţionale (1) Curtea Constituţională adoptă hotărîri, decizii şi emite avize. (2) Hotărîrile şi avizele se adoptă în numele Republicii Moldova. (3) După adoptare, actele Curţii Constituţionale se pronunţă în plen. (4) Hotărîrile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decursul a 10 zile de la data adoptării. (5) Actele Curţii Constituţionale nu sînt supuse nici unei căi de atac, sînt definitive şi intră în vigoare la data adoptării. La decizia Curţii, unele acte intră în vigoare la data publicării sau la data indicată în ele. (6) Actele Curţii Constituţionale sînt semnate de Preşedintele Curţii sau de judecătorul care îl înlocuieşte. (7) Hotărîrile Curţii Constituţionale produc efect numai pentru viitor. Articolul 27. Votarea (1) Actele Curţii se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor. (2) În cazul în care la adoptarea hotărîrii privind constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului internaţional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul internaţional se prezumă constituţional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărîrea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.d), e), f) şi h), cînd examinarea cauzei se amînă. [Art.27 al.(2) modificat prin LP213-XVI din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744] [Art.27 al.(2) modificat prin LP1570 din 20.12.02, MO1/15.01.03 art.4] (3) Votarea se face deschis. La decizia plenului Curţii Constituţionale, unele acte pot fi votate în mod secret. (4) Judecătorul nu este în drept să se eschiveze sau să se abţină de la votare. (5) Opinia separată a judecătorului poate fi anexată, la cerere, la actul adoptat. Articolul 28. Acţiunea actelor Curţii Constituţionale (1) Actele Curţii Constituţionale sînt acte oficiale şi executorii, pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice. (2) Actele normative sau unele părţi ale acestora declarate neconstituţionale devin nule şi nu se aplică din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale. (3) Consecinţele juridice ale actului normativ sau ale unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale sînt înlăturate conform legislaţiei în vigoare. [Art.28 în redactia LP1137 din 14.06.02, MO103/18.07.2002 art.795] Articolul 28¹. Obligaţia autorităţilor publice privind executarea actelor Curţii Cosntituţionale (1) Guvernul, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţionale, prezintă Parlamentului proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea sau abrogarea actului normativ sau a unor părţi ale acestuia declarate neconstituţionale. Proiectul de lege respectiv va fi examinat de Parlament în mod prioritar. (2) Preşedintele Republicii Moldova sau Guvernul, în termen de 2 luni de la data publicării hotărîrii Curţii Constituţionale, modifică şi completează sau abrogă actul sau unele părţi ale acestuia declarate neconstituţionale şi, după caz, emite sau adoptă un act nou. (3) Actele emise întru executarea actelor normative sau a unor părţi ale acestora declarate neconstituţionale devin nule şi se abrogă. (4) Observaţiile (constatările) Curţii Constituţionale privind lacunele (omisiunile) reglementărilor normative, datorate nerealizării unor prevederi constituţionale, indicate în adresă, urmează să fie examinate de instanţa vizată, care în termen de cel mult 3 luni, va informa Curtea Constituţională despre rezultatele examinării. [Art.28¹introdus prin LP1137 din 14.06.02, MO103/18.07.02 art.795] Articolul 28². Neexecutarea actelor Curţii Constituţionale Neexecutarea, executarea necorespunzătoare, împiedicarea executării actelor Curţii Constituţionale atrag după sine răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare. [Art.28² introdus prin LP1137 din 14.06.02, MO103/18.07.02 art.795] Articolul 29. Publicitatea dezbaterilor Şedinţele Curţii Constituţionale sînt publice, dar Preşedintele poate dispune şedinţă secretă în cazul în care publicitatea poate dăuna securităţii statului şi ordinii publice. Articolul 30. Limba de procedură (1) Procedura şi lucrările de secretariat în Curtea Constituţională se efectuează în limba de stat. Documentele prezentate într-o altă limbă se traduc în limba de stat şi se aduc la cunoştinţă publică. (2) Participanţii la şedinţă alolingvi pot să vorbească, să dea explicaţii prin interpret. Articolul 31. Limitele de competenţă (1) Curtea Constituţională examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa ei. [Art.31 al.(2) abrogat prin LP225 din 01.11.18, MO441-447/30.11.18 art.701] [Art.31 al.(2) declarat neconstituțional prin HCC17 din 04.06.18, MO210-223/22.06.18 art.106; în vigoare 04.06.18] (3) Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept. [Art.31 al.(4) abrogat prin LP82 din 18.04.13, MO91/20.04.13 art.296] [Art.31 al.(4) dispoziţiile se declară neconstituţionale prin HCC29 din 21.12.10, MO1-4/07.01.11 art.1; în vigoare 21.12.10] [Art.31 al.(4) introdus prin LP95 din 21.05.10, MO98-99/15.06.10 art.295] Articolul 32. Termenul de soluţionare a sesizării Curtea Constituţională trebuie să soluţioneze sesizarea în termen de 6 luni de la data primirii materialelor. Articolul 33. Legislaţia privind procedura jurisdicţională Procedura de jurisdicţie Constituţională este stabilită în Codul Jurisdicţiei Constituţionale. Capitolul IV PERSONALUL DE SPECIALITATE ŞI ADMINISTRATIV Articolul 34. Secretariatul Curţii Constituţonale (1) Secretariatul Curţii Constituţionale acordă Curţii asistenţă informaţională, organizatorică, ştiinţifică şi de altă natură, organizează audienţa cetăţenilor, examinează în prealabil sesizările Curţii Constituţionale a căror soluţionare de către judecătorii Curţii nu este neapărată, acordă ajutor judecătorilor la pregătirea dosarelor pentru examinare. (2) Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de un şef. (3) Regulamentul Secretariatului Curţii Constituţionale, organigrama şi statul lui de funcţii se aprobă de Curtea Constituţională. (4) Personalul Secretariatului Curţii Constituţionale este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii. [Art.34 al.(4) în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696] Articolul 35. Judecătorii-asistenţi (1) Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale sînt asistaţi în activitatea lor de 6 judecători-asistenţi. (2) Judecătorii-asistenţi trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă domiciliul în ţară, pregătire juridică superioară şi o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea juridică sau în învăţămîntul juridic superior. Ei sînt angajaţi în funcţie, prin concurs, pe termenul de pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani. Comisia de examinare se numeşte de Preşedintele Curţii Constituţionale, din 3 judecători, şeful Secretariatului şi alţi funcţionari ai Curţii. [Art.35 al.(2) modificat prin LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664] [Art.35 al.(2) modificat prin LP213-XVI din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744] [Art.35 al.(2) modificat prin LP273-XVI din 07.12.07, MO84-85/13.05.08 art.288] (3) Judecătorii-asistenţi sînt asimilaţi cu judecătorii Curţii de Apel şi au acelaşi statut ca şi judecătorii din alte instanţe judecătoreşti. (4) Judecătorii-asistenţi depun jurămîntul în faţa plenului Curţii Constituţionale în condiţiile prevăzute la articolul 12 alineatele (1), (4) şi (6) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Depunerea jurămîntului se consemnează într-un proces-verbal,semnat de Preşedintele Curţii Constituţionale şi de persoana care a depus jurămîntul. [Art.35 al.(4) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97] (5) Judecătorilor-asistenţi, în funcţie de vechimea în muncă şi de experienţa profesională, li se conferă, pe viaţă, gradul II şi gradul I de calificare a judecătorilor. Gradele de calificare se conferă judecătorilor - asistenţi la şedinţa plenară a Curţii Constituţionale, după atestarea lor în modul stabilit. [Art.35 al.(5) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97] (6) Judecătorii-asistenţi beneficiază de imunitate. Lor li se aplică prevederile articolului 16. [Art.35 al.(6) introdus prin LP1221-XIII din 26.06.97] (7) Nu poate fi numită în funcția de judecător-asistent al Curții Constituționale persoana în privința căreia există interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate. [Art.35 al.(7) introdus prin LP74 din 26.04.18, MO235-244/29.06.18 art.368] Articolul 36. Consiliul ştiinţific consultativ (1) Pe lîngă Curtea Constituţională poate fi format un consiliu ştiinţific-consultativ din savanţi şi specialişti practicieni în domeniul dreptului. (2) Regulamentul Consiliului se aprobă de Curtea Constituţională. Capitolul V DISPOZIŢII FINALE Articolul 37. Finanțarea activității Curții Constituționale (1) Curtea Constituțională este finanțată de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală. (2) Bugetul Curții Constituționale se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 [Art.37 în redacția LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18] [Art.37 modificat prin LP213-XVI din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744] Articolul 38. Simbolurile puterii (1) În sala de şedinţe a Curţii Constituţionale se află Stema de Stat Drapelul de Stat şi Constituţia Republicii Moldova. (2) Judecătorii Curţii Constituţionale la şedinţe poartă robă, al cărui model este aprobat de Curtea Constituţională. (3) Judecătorilor Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate şi administrativ li se înmînează legitimaţie. Modelul legitimaţiei şi modul de înmînare sînt prevăzute de Regulamentul Secretariatului. Legitimaţia judecătorilor Curţii Constituţionale este înmînată de Preşedintele Republicii Moldova. Articolul 39. Sigiliul Curtea Constituţională are sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa. Articolul 40. Sediul (1) Sediul Curţii Constituţionale este în municipiul Chişinău. (2) Şedinţele în plen ale Curţii Constituţionale au loc la sediul ei. Articolul 41. Paza Paza sediului Curţii Constituţionale, iar după caz şi a Preşedintelui Curţii, este asigurată în condiţiile legii. Capitolul VI DISPOZIŢII TRANZITORII Articolul 42. (1) Curtea Constituţională se constituie în cel mult 30 de zile de la data publicării prezentei legi. (2) În decursul a 5 zile de la constituire Curtea Constituţională îşi alege preşedintele. (3) În prima componentă a Curţii Constituţionale judecătorii din partea Consiliului superior al Magistraturii sînt numiţi în funcţie de adunarea generală a judecătorilor populari şi a membrilor Judecătoriei Supreme. (4) Sesizarea Curţii Constituţionale din partea Curţii Supreme de Justiţie pînă la formarea acestuia este făcută de Judecătoria Supremă, iar din partea Judecătoriei Economice - de către Arbitrajul Republicii Moldova. (5) Pînă la formarea Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Constituţionale depun jurămîntul în faţa Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova. (6) Pînă la alegerea Preşedintelui Curţii Constituţionale, şedinţele Curţii sînt convocate şi prezidate de judecătorul cel mai în vîrstă. (7) Pînă la formarea Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii de Apel, salariile şi indemnizaţiile Preşedintelui, judecătorilor şi judecătorilor-asistenţi ai Curţii sînt stabilite de Parlament. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI Chişinău, 13 decembrie 1994. Nr. 317-XIII.