LPM439/1995
ID intern unic:  311667
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 439
din  27.04.1995
regnului animal
Publicat : 09.11.1995 în Monitorul Oficial Nr. 62-63     art Nr : 688
    LP221-XVI din 14.07.06, MO126-130/11.08.06 art.613
    LP149-XVI din 08.06.06, MO126-130/11.08.06 art.597
    LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611

    NOTĂ:
   
În textul Legii sintagma „Ministerul Agriculturii și Alimentației” se substituie cu sintagma „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, iar sintagma „Ministerul Sănătății” se substituie cu sintagma „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale” prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338
    În textul legii, cuvîntul „taxă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „plată” la forma gramaticală corespunzătoare prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18
    În textul anexei nr.1, sintagma „Inspectoratul Ecologic de Stat”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Inspectoratul pentru Protecția Mediului” la forma gramaticală corespunzătoare prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17
    În tot cuprinsul legii, textul "colecţie zoologică" se substituie cu textul "colecţie de animale din fauna sălbatică" prin LP461 din 20.11.03, MO001/01.01.04 art.6
    În cuprinsul legii şi în anexe, se substituie: sintagma "Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător" prin textul "autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător";
    sintagma "Asociaţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" prin cuvintele "autoritatea silvică centrală" (cu excepţia punctului 89 din anexa nr.1);
    sintagma "Inspecţia de Stat a Calităţii Mediului" prin sintagma "Inspectoratul Ecologic de Stat" (cu excepţia punctului 83 litera f) din anexa nr.1).





    Parlamentul adoptă prezenta lege.
    Lumea animală, ca un component de bază al biocenozelor naturale, joacă un rol important în menţinera echilibrului ecologic.Un şir de specii de animale servesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare pentru satisfacerea populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuri  ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.
    Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru asigurarea protecţiei eficiente şi folosirii raţionale a resurselor regnului animal.
Titlul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Domeniul de acţiune a legii
    (1) Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibii, peşti, insecte, crustacee, moluşte etc.), denumite în continuare animale, care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, populează permanent sau temporar teritoriul republicii.
  (2) Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice, precum şi a animalelor sălbatice întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice, sînt reglementate de legislaţia respectivă.
    Articolul 2. Definiţia termenilor speciali
    În sensul prezentei legi se definesc:
    animale rare, periclitate şi vulnerabile - specii de animale care sînt în pericol de dispariţie şi se întîlnesc într-un număr de indivizi insuficient pentru restabilirea şi automenţinerea populaţiei în condiţii naturale;
   
arie de protecţie specială avifaunistică – spaţiu natural destinat conservării, menţinerii şi, după caz, readucerii într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice în vederea protecţiei speciilor de păsări migratoare sălbatice;
    [Art.2 noţiunea introdusă prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    biocenoză - sistem  biologic care reprezintă o totalitate de populaţii ale diferitelor specii de animale, plante şi  mocroorganisme care populează anumite biotopuri;
    biotop - teritoriu  de viaţă limitat, cu condiţii ecologice relativ similare, populat de o biocenoză caracteristică;
    colecţii de animale din fauna sălbatică - serii de animale vii sau împăiate şi preparate, adunate, dispuse şi păstrate în grădini zoologice sau muzee, care reprezintă valori ştiinţifice, artistice etc.;
    echilibru ecologic  - ansamblu de stări ale unui exosistem, a cărui dinamică asigură stabilitatea structurii şi funcţiilor acestuia;
    fondul ariilor naturale protejate de stat - terenuri reprezentative cu valoare ştiinţifică, istorică, estetică, cultural-educativă în care vieţuiesc animale şi plante rare şi valoroase şi comunităţile lor;
   
gospodărie cinegetică complexă – teren de vînătoare îngrădit sau neîngrădit, cu o arie de peste 200 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, în care se desfăşoară activităţi de gestionare a gospodăriei cinegetice – se creează remize, sărării, adăpătoare, troace şi alte instalaţii provizorii pentru dezvoltarea stabilă şi durabilă a faunei cinegetice – şi în care se efectuează vînătoarea. Din gospodăria cinegetică complexă pot face parte parcul de vînătoare şi/sau voliera de vînătoare.
    [Art.2 noţiunea introdusă prin LP232 din 23.09.10, MO206-209/22.10.10 art.683]
    habitat - loc sau tip de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural;
   
parc de vînătoare – teren de vînătoare îngrădit, cu aria între 10 şi 200 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, pentru întreţinerea faunei cinegetice în captivitate şi efectuarea vînătorii;
    [Art.2 noţiunea introdusă prin LP232 din 23.09.10, MO206-209/22.10.10 art.683]
    produse ale activităţii  vitale a animalelor - bunuri rezultate din activitatea vitală a animalelor fără ca acestea din urmă să fie scoase din mediul natural;
    proprietate utilă a animalelor -  trăsătură care caracterizează animalele prin calitatea lor folositoare pentru mediul ambiant, populaţie, agricultură, sivicultură etc.;
    pescuit industrial - popularea, creşterea şi dobîndirea peştelui pentru alimentare;
    [Art.2 noţiunea în redacţia LP1257 din 19.07.02, MO151/14.11.02 art. 1177]
    pescuit sportiv şi de amatori - dobîndire a peştelui pentru folosire particulară;
   
reglementarea efectivului animalelor de vînat – capturarea în stare vie, imobilizarea, strămutarea, sacrificarea, vînătoare sportivă și de amatori, vînătoarea de selecție a animalelor sălbatice în cazul depășirii numărului optimal al acestora și în cazul epizootiilor;
    [Art.2 noţiunea introdusă prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    regn animal - cea mai mare categorie sistematică  în biologie.
    Totalitatea unor specii de animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate şi cordate;
   
vînătoare de selecție – acțiune de extragere prin vînătoare din populațiile de vînat sedentar (mamifere copitate) a animalelor degenerate, bolnave, accidentate, rănite, cu deviații comportamentale evidente, de ambele sexe și de toate categoriile de vîrstă;
    [Art.2 noţiunea în redacţia LP213 din 03.12.15, MO361-369/31.12.15 art.677]
    vînătoare sportivă şi de amatori - căutarea, depistarea şi urmărirea de către om a animalelor în scopul de a le vîna pentru folosire particulară.
   
volieră de vînătoare – teren de vînătoare îngrădit, cu aria de pînă la 10 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, pentru întreţinerea faunei cinegetice în captivitate în scopul înmulţirii acesteia şi pentru dresajul de teren al cîinilor de vînătoare, pentru organizarea de competiţii şi testări chinologice.
    [Art.2 noţiunea introdusă prin LP232 din 23.09.10, MO206-209/22.10.10 art.683]
    [Art.2 subal.13) modificat prin L454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art. 1089]
    Articolul 3. Proprietatea asupra regnului animal
    (1) Regnul animal este proprietate a statului. Asigurarea ocrotirii şi conservării regnului animal constituie responsabilitatea statului.
    (2) Resursele regnului animal pot fi folosite potrivit prevederilor titlului III.
   
[Art.3 în redacţia LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221]
    Articoul 4. Administrarea de stat în domeniul protecţiei
                      şi folosirii resurselor regnului animal
    Administraţia de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal se realizează de către Guvern prin intermediul autorității centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, autorităţilor administraţiei publice locale.
    [Art.4 modificat prin LP454 din 30.07.2001, MO141/22.11.2001 art.1089]
    Articolul 5. Competenţa Guvernului şi a autorităţilor
                       administraţiei publice locale
    (1) Guvernul adoptă acte normative şi standarde ecologice în domeniul protecţiei şi folosirii raţionale a animalelor şi habitatului lor, aprobă programele de stat în scopul menţinerii echilibrului ecologic şi diversităţii regnului animal, organizează realizarea lor.
    (2) Autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, coordonează amplasamentele obiectelor care afectează starea regnului animal, programele de acţiuni în domeniul protecţiei, folosirii şi reproducerii regnului animal, efectuează măsuri de protecţie şi ameliorare a habitatului animalelor, limitează drepturile beneficiarilor regnului animal.
   
[Art.5 al.(2) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    [Art.6 abrogat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    Articolul 7. Cerinţele principale privind protecţia şi
                        folosirea resurselor regnului animal
    La planificarea şi realizarea măsurilor care pot afecta habitatul animalelor şi starea regnului animal se va asigura respectarea următoarelor cerinţe:
    a) conservarea diversităţii de specii de animale care vieţuiesc  în mod natural;
    b) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;
    c) conservarea integrităţii biocenozelor;
    d) reglementarea efectivului de animale în scopul menţinerii echilibrului ecologic, ocrotirii sănătăţii populaţiei şi  prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale;
    e) repararea completă a pagubelor cauzate habitatului animalelor şi regnului animal şi alocarea de mijloace cu destinaţie specială  pentru restabilirea efectivului de animale sau a mediului lor de trai.
   
f) luarea măsurilor necesare pentru menţinerea populaţiei speciilor la nivelul cerinţelor ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinînd cont de condiţiile economice şi de recreare din teritoriu, sau crearea condiţiilor pentru adaptarea populaţiei speciilor la condiţiile respective.
    [Art.7 lit.f) introdusă prin LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221]
    Articolul 8. Participarea organizaţiilor social-politice şi
                       obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie
                       şi folosire a resurselor regnului animal
   Organizaţiile social-politice, sindicatele, societăţile vînătorilor şi pescarilor, societăţile ştiinţifice şi alte organizaţii obşteşti pot acorda sprijin autorităţilor publice şi pot participa nemijlocit la munca de educaţie ecologică a populaţiei, la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire raţională a resurselor regnului animal, pot crea, conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi cu autorităţile administraţiei publice locale inspectorate ecologice obşteşti.
  
[Art.8 modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    Articolul 9. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor
                       de protecţie şi folosire a resurselor regnului
                       anumal
    Cetăţenii sînt datori să păstreze şi să ocrotească regnul animal. Ei pot  participa personal sau prin intermediul organizaţiilor obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie, folosire raţională a resurselor regnului animal, pot prezenta propuneri corespunzătoare autorităţilor publice şi organizaţiilor obşteşti, pot comunica despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal.
    Articolul 10. Coordonarea activităţii de protecţie şi folosire
                         a resurselor regnului animal
   Coordonarea în comun cu instituţiile ştiinţifice, serviciile sanitaro-epidemiologice, de protecţie a plantelor, veterinare, de extragere a resurselor naturale, cu organizaţiile obşteşti etc.a programelor de acţiuni în domeniul protecţiei folosirii şi reproducerii resurselor regnului anumal se efectuează de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi autorităţile administraţiei publice locale.
Titlul II
PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL
    Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului
                         animal
    Protecţia regnului animal se asigură prin:
    a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie, folosire şi reproducere a resurselor regnului animal;
    b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului, de irigaţie, de construcţii şi în alte proiecte;
    c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;
   
c1) vînătoarea de selecție;
    [Art.11 lit.c1) introdusă prin LP213 din 03.12.15, MO361-369/31.12.15 art.677]
    d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;
    e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului lor;
    f) crearea de arii naturale protejate de stat;
   
f1) crearea de noi biotopuri, protecţia celor existente sau restabilirea biotopurilor degradate;
    [Art.11 lit.f1) introdusă prin LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221]
    g) reproducerea  în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile;
    h) limitarea scoaterii animalelor din  mediul natural şi aclimatizarea de specii noi;
    i) recultivarea  terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi reproducere pentru speciile de animale folositoare;
    j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, ca urmare a calamităţilor naturale şi a altor cauze;
    k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;
    l) efectuarea  monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc în lumea animală;
    m) educaţia ecologică a populaţiei.
    Articolul 12. Măsuri de prevenire și reducere a impactului
                           asupra regnului animal, habitatului, condițiilor
                           de reproducere și căilor de migrație a animalelor
    (1) Planificarea, proiectarea și executarea lucrărilor de desțelenire, irigație, desecare, defrișare, extracție a zăcămintelor, construcție a diferitelor obiective, întocmire a rutelor turistice, creare a zonelor de agrement, amplasare a căilor ferate, șoselelor, conductelor, canalelor, barajelor au loc numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau documentația de proiect a fost supusă expertizei ecologice de stat în conformitate cu Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică.
    (2) Efectuarea lucrărilor menționate la alin. (1) se permite în baza acordului de mediu sau, după caz, a avizului expertizei ecologice de stat, cu respectarea condițiilor și măsurilor de protecție a mediului stabilite în aceste acte.
    [Art.12 în redacția LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor
                         care afectează starea regnului animal
    (1) Selectarea amplasamentelor obiectivelor se coordonează de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului, ca urmare a participării în cadrul comisiilor de selectare a terenurilor, prin semnarea actelor de selectare a terenurilor respective.
    (2) În caz de dezacord al autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului cu unele poziții din actele de selectare a terenurilor, aceasta eliberează un aviz în care expune cauzele dezacordului, care se anexează la actele de selectare.
   
[Art.13 în redacția LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor
                         procese de producţie
    (1) La efectuarea  lucrărilor agricole, de construcţie, de exploatare a mijloacelor de transport etc., persoanele fizice şi juridice sînt obligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii animalelor.
    (2) Se interzice incendierea vegetaţiei  uscate, păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor.
   
(3) Se interzice amplasarea fermelor eoliene şi reţelelor electrice în ariile naturale protejate de stat şi în căile de migraţie intensă a pasărilor sălbatice, iar în cazul reţelelor electrice existente, trebuie amenajate dispozitive de semnalizare vizuală prin montarea deasupra conductorului de protecţie la traversări a balizelor sferice alb-roşu, din fibră de sticlă cu diametrul de minimum 600 mm, iar distanţele între balize – de 50 m. Lanţurile de izolatoare trebuie să aibă o lungime de minimum 6 m, astfel încît păsările de talie mare să nu poată închide circuitul între două conductoare aflate la potenţial diferit.
    [Art.14 al.(3) introdus prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    Articolul 141. Vînătoarea de selecție
    Vînătoarea de selecție se organizează și se efectuează de către gestionarul fondului de vînătoare, iar în ariile naturale protejate de stat – de către angajații gestionarului. Vînătoarea de selecție se realizează individual, la pîndă, cu armă cu țeavă ghintuită. Modul de organizare și de desfășurare a vînătorii de selecție se stabilește printr-un regulament elaborat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului înconjurător, aprobat de Guvern.
    [Art.141 introdus prin LP213 din 03.12.15, MO361-369/31.12.15 art.677]
    Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii
                          naturale protejate de stat
    Protecţia animalelor şi folosirea lor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat se realizează conform legislaţiei.
    Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate
                         şi vulnerabile
    (1) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sînt în mod obligatoriu protejate de stat şi se includ în Cartea Roşie a Republicii Moldova.
    (2) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie, sînt protejate conform prezentei legi şi altor acte normative. Nu se admit acţiuni care pot conduce la pieirea, reducerea efectivului, precum şi la degradarea habitatului speciilor de animale menţionate.
   
(3) Pentru protecţia speciilor incluse în Cartea Roşie se stabilesc următoarele măsuri:
    a) crearea obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat, prioritar pe terenurile unde sînt răspîndite animalele incluse în Cartea Roşie şi pe căile de migraţie a unor astfel de specii de animale;
    b) interzicerea scoaterii animalelor din mediul natural, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 27 alin. (3);
    c) interzicerea deranjării animalelor în habitatul lor natural, în special în perioadele de reproducere, de hibernare şi de migraţie.
    [Art.16 al.(3) introdus prin LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221]
    Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică
    (1) Înfiinţarea şi completarea colecţiilor de animale din fauna sălbatică (colecţii de animale vii în grădinile zoologice, precum şi de animale împăiate, preparate anatomice etc.) de către persoane juridice prin scoaterea animalelor din mediul natural în aceste scopuri se realizează conform prevederilor art. 23, 26-28.
    (2) Importanţa ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică a colecţiei se stabileşte de grupul de experţi al colecţiilor, care include specialişti şi oameni de ştiinţă din domeniu.
    (3) Colecţiile, precum şi unele exponate separate, de importanţă ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică sînt supuse înregistrării de stat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu înscrierea datelor necesare despre colecţie în Registrul de stat al colecţiilor şi cu eliberarea certificatului colecţiei. Reînregistrarea colecţiilor se efectuează o dată la 5 ani.
    (4) Modul de înregistrare a colecţiilor de animale din fauna sălbatică se reglementează de Guvern.
    (5) Pentru importul, exportul şi reexportul colecţiilor de plante, părţi sau exponate ale colecţiilor, este necesară obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului pentru import/export, în modul stabilit la art.19.
    [Art.17 al.(5) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    (6) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului pentru import/export, pe lîngă documentele indicate la art. 19, solicitantul prezintă următoarele documente:
    [Art.17 al.(6) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    a) certificatul de înregistrare a colecţiei;
    b) lista exponatelor din colecţie, cu indicarea denumirii speciilor în limbile de stat, latină şi, după caz, rusă, precum şi a numărului de indivizi;
    c) contractul de colaborare sau orice alt document care justifică motivul exportului colecţiei sau exponatelor acesteia.
    (7) Pentru exportul colecţiilor, părţilor sau exponatelor colecţiilor, care nu sînt înscrise în Registrul de stat al colecţiilor, în locul certificatului de înregistrare al colecţiei se prezintă un alt document care confirmă dreptul de posesie sau administrare a colecţiei sau a exponatelor separate (contractul de vînzare-cumpărare, contractul de donaţie etc.).
    (8) Posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică sînt obligaţi să respecte regulile de păstrare, completare şi evidenţă a obiectelor colecţionate, precum şi regulile de comercializare a acestora stabilite de legislaţie.
    (9) Certificatul de înregistrare a colecţiei se eliberează gratuit.
    [Art.17 al.(9) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    [Art.17 în redacţia LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
    Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării
                          chimicatelor în economia naţională
    (1) Gospodăriile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. care transportă, păstrează şi aplică chimcale, precum şi cetăţenii sînt obligaţi să respecte regulile de aplicare a chimicalelor în scopul neadmiterii pieirii animalelor şi degradării habitatului lor.
    (2) Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care  nu au fost elaborate normativele de concentraţii maxime admisibile în mediul înconjurător.
    (3) Regulile de aplicare a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate, precum şi lista acestora urmează a fi coordonate cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
    (4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, sînt obligate să recupereze pagubele şi profitul ratat cauzate regnului animal în urma aplicării chimicalelor, conform legislaţiei.
    Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea,
                           aclimatizarea şi încrucişarea animalelor
    (1) Importul şi exportul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, colectate din fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, se admit numai în baza acordului pentru importul sau exportul de animale sălbatice, eliberat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.
    (2) Importul, exportul, reexportul şi tranzitul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), se admit numai în baza permisului/certificatului CITES, eliberat de către organul de gestiune CITES.
    (3) Persoanele fizice și juridice care intenționează să întreprindă o procedură de import, export, reexport sau tranzit al animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, colectate din fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, sînt obligate să solicite și să obțină de la organele menționate la alin. (1) și (2) acordul sau permisul/certificatul CITES corespunzător. În acest caz, solicitantul prezintă autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului, care este și organul de gestiune CITES, cererea și setul complet de documente anexate.
    (4) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a actelor permisive prevăzute de prezenta lege pentru agenții economici se stabilește de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.
    (5) Pentru obţinerea acordului pentru import, solicitantul depune următoarele documente:
    a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării importului, bunul importat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea importată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul exportator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;
    b) copia contractului dintre importator şi exportator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;
    c) copia autorizației sanitar-veterinare de funcționare a grădinilor zoologice/instalațiilor, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul importului de animale vii care vor fi întreţinute în captivitate;
    d) copia certificatului sanitar-veterinar, în cazul importului de animale vii care vor fi introduse/aclimatizate în ecosistemele naturale, pentru a garanta că specia dată nu va prejudicia fauna sălbatică autohtonă.
    (6) Acordul pentru import se eliberează gratis, în termen de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabil timp de 3 luni de la data eliberării. Formularul acordului pentru import se aprobă de Guvern.
    (7) Pentru obţinerea acordului pentru export, solicitantul depune următoarele documente:
    a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării exportului, bunul exportat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea exportată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul importator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;
    b) copia contractului dintre exportator şi importator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;
    c) autorizaţia pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul este titular al unei astfel de autorizații;
    d) copia autorizaţiei pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul nu este titular al unei astfel de autorizaţii, obţinută de la titularul autorizației;
    e) copiile facturilor de cumpărare a mărfii pentru export, în cazul în care solicitantul nu este titular de autorizaţie pentru dobîndirea animalelor și a cumpărat marfa de la un titular al autorizației pentru dobîndirea animalelor.
    (8) În procesul de examinare a cererii, organul emitent solicită Inspectoratului pentru Protecția Mediului să se deplaseze la locul de ținere în captivitate a animalelor și să verifice datele expuse în cerere și în documentele anexate, cu întocmirea unui act de control, care se anexează la cererea solicitantului.
    (9) Acordul pentru export se eliberează în termen de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabil timp de 3 luni de la data eliberării. În cazul în care autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului decide eliberarea acordului pentru export, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării acordului și necesitatea achitării taxei/plății stabilite pentru acest acord, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la emiterea actului permisiv. Formularul acordului de export se aprobă de Guvern.
    (10) Pentru eliberarea acordului pentru export se stabilesc următoarele taxe/plăți, care se transferă la contul Fondului Ecologic Național:
    Melci în stare vie (resursă genetică)            2,0 lei/kg
    Carne de melc decochiliată congelată         4,0 lei/kg
    Cochilii de melc                                         0,5 lei/kg
    Scoici, broaşte şi raci, în stare vie               4,0 lei/kg
    Scoici, broaşte şi raci, în stare
    semiprelucrată                                           3,0 lei/kg
    Alte animale acvatice (peşti, viermi,
    crustacee etc.)                                           3,0 lei/kg
    Peşti decorativi (resursă genetică)               2,0 lei/bucata
    Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici,
    în stare vie
    (resursă genetică)                                       40,0 lei/bucata
    Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici,
    împuşcate                                                   10,0 lei/kg
    Mamifere sălbatice mari, în stare vie
    (resursă genetică)                                        500,0 lei/bucata
    Mamifere sălbatice mari, împuşcate              20,0 lei/kg
    Păsări din fauna sălbatică, în stare vie
    (resursă genetică)                                        30,0 lei/bucata
    Păsări din fauna sălbatică, împuşcate            10,0 lei/kg.
    (11) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru import, solicitantul depune următoarele documente:
    a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării importului, bunul importat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea importată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul exportator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;
    b) copia contractului dintre importator şi exportator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;
    c) copia permisului/certificatului CITES de export, eliberat de organul de gestiune CITES al statului exportator;
    d) copia autorizației sanitar-veterinare de funcționare a grădinilor zoologice/instalațiilor, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul importului de animale vii care vor fi întreţinute în captivitate.
    (12) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru export, reexport sau tranzit, solicitantul depune următoarele documente:
    a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: tipul şi scopul tranzacţiei, bunul (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea acestuia (numărul de exemplare sau kilograme), statul importator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;
    b) copia contractului dintre exportator şi importator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;
    c) autorizaţia pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul este titular al unei astfel de autorizații;
    d) copia autorizaţiei pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul nu este titular al unei astfel de autorizaţii, obţinută de la titularul autorizației;
    e) copiile facturilor de cumpărare a mărfii pentru export, în cazul în care solicitantul nu este titular de autorizaţie pentru dobîndirea animalelor și a cumpărat marfa de la un titular al autorizației pentru dobîndirea animalelor;
    f) copia permisului/certificatului CITES de import, eliberat de organul de gestiune CITES al statului importator.
    (13) Cererea de solicitare a permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se examinează în cel mult 30 de zile de la data depunerii setului complet de documente.
    (14) După recepționarea și înregistrarea cererii, organul de gestiune CITES solicită autorității științifice CITES, prin intermediul ghișeului unic electronic, examinarea cererii și prezentarea avizului respectiv în termen de 5 zile.
    (15) Permisul/certificatul CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se eliberează doar pentru o singură tranzacție și este valabil timp de 6 luni de la data eliberării, cu excepția celor eliberate pentru circ, delfinarii și expoziții mobile, care sînt valabile timp de un an de la data eliberării. Formularul permisului/ certificatului CITES se aprobă de Guvern.
    (16) În cazul în care organul de gestiune CITES decide eliberarea permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, acesta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării permisului/certificatului CITES și necesitatea achitării taxei/plății stabilite pentru acest act, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.
    (17) Pentru eliberarea permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se stabilesc următoarele taxe/plăți, care se transferă la contul Fondului Ecologic Național:
    Specii de mamifere sălbatice               500,0 lei/permis
    Specii de reptile, păsări                       400,0 lei/permis
    Lipitori, peşti                                      500,0 lei/permis
    Alte specii de animale sălbatice           300,0 lei/permis.
    (18) În cazul în care solicitantul a depus cererea și setul de documente în format electronic, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului poate solicita ca, la eliberarea acordului pentru import/export sau a permisului/certificatului CITES sau în termen de 30 de zile după eliberarea acestora, să-i fie puse la dispoziție originalele documentelor ale căror copii au fost anexate la cererea transmisă la distanță, pentru a verifica autenticitatea copiilor în cauză.
    (19) Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului ține Registrul cererilor de eliberare a acordurilor de import/export și a permiselor/certificatelor CITES, precum și Registrul actelor eliberate, asigurînd accesul public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele în cauză, cu respectarea rigorilor prevăzute de legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
    (20) Strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor se efectuează cu acordul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.
    (21) În scopul monitorizării procesului de import/export al animalelor și al asigurării că tranzacția a avut loc, precum și în scopul raportării către Secretariatul CITES, autoritatea vamală prezintă, în termen de 10 zile după finalizarea procedurii de import/export, către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului originalul permisului/certificatului CITES pentru import sau copia, cu semnăturile și ștampila originală, a permisului/certificatului CITES pentru export/reexport, cu completarea rubricilor speciale din permisul/certificatul CITES la frontiera țării.
   
[Art.19 în redacția LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    [Art.19 în redacţia LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
    [Art.19 modificat prin LP461 din 20.11.03, MO001/01.01.04 art.6]
    Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea
                          obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor
                          naturale în scopul protecţiei regnului animal
    În scopul protecţiei regnului animal, drepturile beneficiarilor de folosinţă a terenurilor, pădurilor, apelor şi subsolului pot fi limitate cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, stabilindu-se acestora obligaţiuni în vederea protecţiei animalelor şi habitatului lor.
Titlul III
FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL
    Articolul 21. Beneficiarii regnului animal
    Beneficiari ai  regnului animal pot fi persoane fizice şi  juridice, indiferent de tipul de propritate şi forma de organizare juridică.
    Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor
                         regnului animal
   (1) Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie, pot fi practicate următoarele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal:
   a) vînătoarea sportivă şi de amatori;
   b) pescuitul industrial, sportiv şi de amatori;
   c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului;
   d) folosirea în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice;
   e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produselor activităţii vitale a acestora.
    (2) Folosirea resurselor regnului animal indicate la alin.(1) lit.b) se reglementează conform Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.
    (3) Alte modalităţi de folosire a resurselor regnului animal pot fi instituite numai prin modificarea sau completarea prezentei legi.
    [Art.22 modificat prin LP149-XVI din 08.06.06, MO126-130/11.08.06 art.597]
    Articolul 23. Vînătoarea sportivă şi de amatori
    Terenurile de vînătoare, modul de gestiune a gospodăriei cinegetice, speciile de animale şi regulile vînatului sînt stabilite de Regulamentul gospodăriei cinegetice, expus în anexa nr. 1. Controlul asupra respectării acestui regulament este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, autoritatea silvică centrală şi autorităţile administraţiei publice locale.
    [Art.23 modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    [Art.24-25 abrogate prin LP149-XVI din 08.06.06, MO126-130/11.08.06 art.597]
    Articolul 26. Dobîndirea de animale care nu constituie
                           obiecte ale vînatului şi pescuitului
    (1) Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.) se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.
    (2) Persoanele fizice și juridice care intenționează să dobîndească din mediu animale care nu constituie obiecte ale vînatului și pescuitului sînt obligate să solicite și să obțină de la autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului autorizația pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.). În acest caz, solicitantul prezintă, fie pe suport de hîrtie la sediul autorității, fie în format electronic, prin intermediul ghișeului unic electronic de solicitare a actelor permisive, cererea în care indică informaţii privind denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat, care urmează a fi dobîndită, cantitatea solicitată (numărul de kilograme sau de exemplare), locurile de dobîndire (cu indicarea localităţilor, a întreprinderilor silvice în cazul dobîndirii din fondul forestier de stat), locul de întreţinere/depozitare a animalelor.
    (3) Autorizația pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului se eliberează în termen de 10 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabilă pe termenul indicat în autorizație, dar nu mai mult de un an. Formularul autorizației se aprobă de Guvern. În cazul în care autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului decide eliberarea autorizației pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării autorizației și necesitatea achitării taxei/plății stabilite pentru acest act, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.
    (4) Taxa pentru eliberarea autorizației este stabilită în mărime de 3000 de lei și se transferă la contul Fondului Ecologic Național.
    (5) După finalizarea activităților de dobîndire a animalelor care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, deținătorul autorizației este obligat, în termen de 20 de zile, să prezinte darea de seamă privind dobîndirea animalelor autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.
    (6) Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului ține Registrul cererilor de eliberare a autorizațiilor pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, precum și Registrul autorizațiilor eliberate, asigurînd accesul public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele în cauză, cu respectarea rigorilor prevăzute de legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
    (7) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a autorizațiilor pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului este reglementat de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.
    [Art.26 în redacția LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    [Art.26 în redacţia LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
   Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal în scopuri
                        economice, ştiinţifice, cultural-educative
                        şi estetice
   (1) Folosirea animalelor în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice se permite fără scoaterea lor din mediul natural şi dacă acest fapt nu dăunează populaţiei corespunzătoare de animale.
   (2) Folosirea animalelor cu  scoaterea lor din mediul natural se admite conform prevederilor anexelor nr. 1 şi 2 ale prezentei legi.
   (3) Folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova se permite numai în scopuri ştiinţifice, de selecţie, inclusiv de reproducere, răspîndire, cultivare/creştere, aclimatizare a fiecărui reprezentant în parte, în scopuri culturale (circ, expoziţii zoologice, acvarii etc.), precum şi în caz de epizootii, în bază de autorizaţie specială, eliberată de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului Naţional de Ecologie.
   
[Art.27 al.(3) introdus prin LP461 din 20.11.03, MO001/01.01.04 art.6]
   (4) Modul de eliberare a autorizaţiei pentru folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi modelul acesteia sînt elaborate şi aprobate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    [Art.27 al.(4) modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
    [Art.27 al.(4) introdus prin LP461 din 20.11.03, MO001/01.01.04 art.6]
    Articolul 28. Recoltarea şi valorificarea produselor
                          animaliere
    Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere se admite fără scoaterea animalelor din mediul natural, fără modificarea structurii populaţiilor de animale şi habitatului lor, conform normelor de recoltare şi în corespundere cu regulamentul expus în anexa nr. 1.
    Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale
    (1) În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei animalelor şi plantelor şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale, în caz de sporire a efectivului unor specii de animale şi izbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate măsuri de  reglementare a efectivului unor specii de animale.
   
(2) Speciile de animale şi efectivul de animale care sînt supuse reglementării numerice se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecția mediului. Modul de aplicare a măsurilor de reglementare se stabilește de către gestionar, coordonat în scris cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, iar în cazul epizootiilor – cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
    [Art.29 al.(2) în redacția LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    [Art.29 al.(2) modificat prin LP202-XVI din 26.07.07, MO141-145/07.09.07 art.599]
   
(3) Aplicarea măsurilor de reglementare a efectivului unor specii de animale se efectuează prin metode de menţinere a efectivului populaţiilor tuturor speciilor de animale la nivelul cerinţelor ecologice şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, fără diminuarea factorilor economici, culturali şi de recreare a teritoriului.
    [Art.29 al.(3) introdus prin LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221]
   
(4) Reglementarea efectivului de animale în ariile naturale protejate de stat se organizează și se efectuează prin regulamentul elaborat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului aprobat de către Guvern.
    [Art.29 al.(4) în redacția LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    [Art.29 al.(4) introdus prin LP213 din 03.12.15, MO361-369/31.12.15 art.677]
   Articolul 30. Restricţii la drepturile beneficiarilor regnului
                         animal
    (1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să practice doar acele modalităţi de  folosire a  resurselor regnului animal, care sînt stabilite de prezenta lege şi permise în perioada respectivă sau pe teritoriul respectiv de către organele de stat pentru protecţia şi folosirea resurselor regnului animal şi de către autorităţile administraţiei publice locale.
   (2) Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot fi limitate de către organele de control şi de autorităţile administraţiei publice locale în cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor.
    Articolul 31. Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal
    (1) Beneficiarul este obligat:
    a) să respecte regulile, normele, termenele stabilite şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului anumal;
    b) să folosească  resursele regnului animal utilizînd mijloace ce nu prejudiciază  integritatea biocenozelor naturale şi asigură protecţia animalelor care nu au fost oferite în uzufruct;
    c) să ţină evidenţa efectivului de animale oferite în uzufruct, cu excepţia celor din pescuitul industrial, să verifice starea mediului lor de trai;
    d) să realizeze măsurile necesare pentru  reproducerea  regnului animal;
    e) să acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organe care exercită controlul asupra protecţiei  şi folosirii resurselor regnului animal;
    f) să nu admită degradarea habitatului animalelor;
    g) să repare pagubele cauzate regnului animal.
   
h) să se călăuzească de principiile folosirii raţionale a regnului animal pentru asigurarea echilibrului ecologic;
    [Art.31 al.(1), lit.h) introdusă prin LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221]
     i) să se asigure de faptul că folosirea resurselor regnului animal nu împiedică luarea măsurilor pentru conservarea populaţiilor speciilor rare, vulnerabile şi periclitate şi a speciilor migratoare de animale.    
    [Art.31 al.(1), lit.i) introdusă prin LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221]
    (2) Beneficiarii regnului animal sînt obligat să îndeplinească şi alte cerinţe privind protecţia, folosirea şi reproducerea resurselor regnului animal, prevăzute de legislaţie.
    Articolul 32. Temeiurile sistării dreptului de folosinţă
                          a resurselor regnului animal
   (1) Dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal se sistează în cazul:
   a) dispariţiei necesităţii de folosinţă sau renunţării la ea;
   b) expirării termenului de folosinţă stabilit;
   c) apariţiei necesităţii de retragere din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor;
   d) lichidării unităţii căreia i s-a acordat dreptul de folosinţă;
   e) neachitării la termen a plăţii pentru folosirea animalelor;
   f) nerespectării de către beneficiar a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi  folosire a resurselor regnului animal.
   (2) Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal sînt depline şi întregi. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de autorităţile publice decît în condiţiile legii.
   Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinţă
                        a resurselor regnului animal
   Sistarea dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal se realizează prin anularea autorizaţiei de folosinţă de către organul de stat care a eliberat-o.
Titlul IV
EVIDENŢA DE STAT ŞI CADASTRUL DE STAT
AL REGNULUI ANIMAL
    Articolul 34. Evidenţa de stat a resurselor regnului
                          animal
    Ţinerea evidenţei de stat a animalelor şi a folosirii lor se efectuează de către:
    a) Academia de Ştiinţe a Moldovei - a animalelor rare, periclitate şi vulnerabile, a animalelor folositoare pentru agricultură şi silvicultură a animalelor care au importanţă pentru cercetări ştiinţifice;
    b) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului - a dăunătorilor culturilor agricole, pădurilor şi a animalelor de vînat;
    c) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale - a animalelor parazite şi agenţilor de boli infecţioase;
    d) Societatea  vînătorilor şi pescarilor - a animalelor de vînat, a altor animale care vieţuiesc în terenurile de vînătoare ale fondului cinegetic, atribuţiile societăţii;
    e) alte organizaţii şi subunităţi - a speciilor de animale ce ţin de genul de activitate a acestor unităţi.
    Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal
    (1) Cadastrul  de stat al regnului animal, care conţine totalitatea informaţiilor despre arealul, efectivul, locurile de vieţuire şi reproducere a animalelor şi folosirea lor, se întocmeşte pe o perioadă de 10 ani de către Academia de Ştiinţe a Moldovei pe baza evidenţei de stat a animalelor.
    (2) Controlul asupra ţinerii Cadastrului de stat al regnului animal se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
   (3) Ţinerea evidenţei de stat şi a Cadastrului de stat al regnului animal se efectuează din contul statului, conform regulamentului şi formularelor elaborate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi care sînt obligatorii pentru toţi subiecţii prevăzuţi la art. 34.
    (4) Amenajarea cinegetică a fondului silvic de stat este organizată de către autoritatea silvică centrală şi se efectuează o dată la 10 ani concomitent cu amenajarea silvică de către expediţia de amenajare silvică.
      [Art.35 al.(4) în redacţia LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art. 1089]
Titlul V
CONTROLUL ASUPRA PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII
RESURSELOR REGNULUI ANIMAL
    Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protecţiei
                         şi folosirii resurselor regnului animal
    Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal are drept sarcină asigurarea îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectarea modului stabilit de folosire a animalelor şi a altor norme prevăzute  de legislaţie.
    Articolul 37. Organele care exercită controlul de stat asupra
                         protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal
    Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediuluişi autorităţile administraţiei publice locale.
   
[Art.37 modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protecţie
                         şi folosire a resurselor regnului animal
    Organele de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal are dreptul:
    a) să oprească folosirea neautorizată a animalelor, precum şi folosirea cu încălcare a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;
    b) să retragă autorizaţia sau să stabilească limitări la dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal;
    c) să dea indicaţii obligatorii pentru executare privind eliminarea de încălcări ale regulilor, normelor, termenelor stabilite şi ale altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;
    d) să sisteze lucrările dacă acestea pot cauza pagube considerabile animalelor şi habitatului lor;
    [Art.38 lit.d) modificată prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    e) să tragă la răspundere administrativă contravenienţii regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal iar, după caz, să înainteze organelor de drept materiale pentru luarea măsurilor corespunzătoare.
    [Art.39 abrogat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
Titlul VI
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE LA PROTECŢIA ŞI
FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL
    Articolul 40. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
                          cu privire la protecţia şi folosirea resurselor
                          regnului animal
    Persoanele fizice şi juridice vinovate de:
    a) încălcarea regulilor vînatului, pescuitului şi a altor modalităţi de folosire a resurselor regnului animal:
    b) încălcarea regulilor de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;
    c) incendierea vegetaţiei uscate pe terenurile habitate de animale;
    d) utilizarea neautorizată a resurselor regnului animal;
    e) scoaterea ilicită a animalelor din mediul lor de trai;
    f) transmiterea neautorizată a dreptului de folosinţă a  resurselor regnului animal;
    g) strămutarea, aclimatizarea şi  încruzişarea  neautorizată a animalelor;
    h) comportarea crudă cu animalele;
    i) încălcarea regulilor de aplicare a mijloacelor de protecţie a plantelor, a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate ce pot cauza pagube regnului animal;
    j) păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor;
    k) încălcarea regulilor de expediere şi comerţ cu colecţii zoologice precum şi cu obiecte separate ale regnului animal;
    l) construirea de obiective fără respectarea măsurilor de protecţie a regnului animal şi a habitatului lor şi fără efectuarea expertizei ecologice de stat a proiectelor acestor obiective sau fără respectarea cerinţelor ei;
    m) neinformarea la timp a organelor controlului de stat despre starea şi efectivul animalelor, despre schimbările observate;
    n) neîndeplinirea măsurilor de protecţie, precum şi a indicaţiilor organelor controlului de stat privind protecţia regnului animal;
    o) nerepararea tuturor pagubelor cauzate şi nealocarea de mijloace pentru restabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor;
    p) participarea fără autorizaţie a genurilor de activitate legate de întreţinerea, reproducerea, dobîndirea şi comercializarea animalelor poartă răspundere penală, administrativă, materială şi disciplinară, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.
    [Art.40 lit. p) modificată prin LP1257 din 19.07.02, MO151/14.11.02 art.1177]
    Articolul 41. Repararea pagubelelor cauzate prin încălcarea
                          legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea
                          resurselor regnului animal
    Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să repare pagubele cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal, precum şi să recupereze profitul ratat, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.
    Articolul 42. Plata pentru utilizarea substanţelor toxice
                         cu efecte dăunătoare asupra regnului animal
    Pentru utilizarea  în agricultură şi în alte scopuri a substanţelor toxice, ce dăunează animalelor folositoare, se prevede o plată de despăgubire, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.
    Articolul 43. Soluţionarea litigiilor cu privire la protecţia
                         şi folosirea resurselor regnului animal
    Litigiile în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate, sînt supuse spre rezolvare instanţelor judecătoreşti conform legislaţiei.
Titlul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 44
    Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
   
Articolul 441.
    Prezenta lege este armonizată parţial cu articolele 1, 3, 4, 7 și 8 ale Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 20 din 26 ianuarie 2010.
    [Art.441 introdus prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    Articolul 45
    Pînă la aducerea  legislaţiei  în conformitate cu Legea regnului animal se aplică actele legislative în vigoare.
    Articolul 46
    Guvernul:
    pînă la 1 octombrie 1995 va aduce propriile hotărîri în conformitate cu legea sus-numită;
    pînă la 1 noiembrie 1995 va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin legii menţionate;
    pînă la 1 decembrie 1995 va prezenta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege.
    Articolul 47
    La data intrării  în vigoare a prezentei legi se aprogă Legea R.S.S. Moldoveneşti cu privire la protecţia şi folosirea regnului animal din 4 decembrie 1981, Regulamentul cu privire la gospodăria vînătorească din R.S.S.Moldovenească, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.166 din 12 mai 1974, şi Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din Republica Moldova din 27 ianuarie 1993.
    Articolul 48
    Se aprobă drept anexe la prezenta lege:
    Regulamentul gospodăriei cinegetice - anexa nr. 1;
    Lista speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi taxele/plățile de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire - anexa nr. 3;
    Lista speciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente ale naturii) protejate de stat şi taxele/plățile de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire - anexa nr. 4;
   
Lista speciilor de păsări migratoare întîlnite pe teritoriul Republicii Moldova – anexa nr. 41;
    Taxa de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din republică - anexa nr. 6.
    [Art.48 modificat prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    [Art.48 modificat prin LP149-XVI din 08.06.06, MO126-130/11.08.06 art.597]

    VICEPREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                             Dumitru MOŢPAN

    Chişinău, 27 aprilie 1995.
    Nr. 439-XIII

Anexa nr.1
  la Legea Regnului animal
REGULAMENTUL
GOSPODĂRIEI CINEGETICE
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Gospodăria cinegetică este una din ramurile de folosire  a resurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sînt  protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat.
    2. Animalele de interes vînătoresc şi multitudinea de terenuri de vînătoare  constituie Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova.
    3. Orice activitate care schimbă starea fondului cinegetic de stat (denumit în continuare fondul cinegetic) în rezultatul degradării habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor se efectuează  numai cu respectarea cerinţelor ce asigură protecţia lor.
    4. În fondul cinegetic nu intră animalele care în mod legal sînt întreţinute în captivitate.
    Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domesticite precum şi a animalelor întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice sînt reglementate de legislaţia respectivă.
    5. Terenuri de  vînătoare se consideră terenurile fondurilor funciar, silvic şi al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate în condiţii de libertate. Acestea sînt unităţi economice ale gospodăriei cinegetice.
    6. Fondul cinegetic este un complex unic şi indivizibil, care nu se supune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică.
    7. Terenurile de vînătoare se divizează în:
    a) terenuri atribuite persoanelor fizice şi juridice;
     b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezervă  al statului.
    Terenuri interzise pentru vînătoare se consideră rezervaţiile ştiinţifice, peisagistice, parcurile naţionale, monumentele naturii etc.
    În parcurile naționale, în rezervația biosferei și în zonele umede de importanță internațională, vînătoarea se efectuează în conformitate cu zonarea și planurile de management.
    8. Gospodăriile cinegetice de importanţă republicană se înfiinţează prin hotărîre a Guvernului, gospodăriile cinegetice de importanţă locală - prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.
    9. Gestionarea gospodăriei cinegetice în fondul silvic de stat este efectuată de către autoritatea silvică centrală. Gestionarea gospodăriei cinegetice (protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor cinegetice) în fondurile cinegetice ale teritoriului preponderent neîmpădurit se efectuează de către Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova în baza contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
   
10. Organizarea şi gestionarea gospodăriei cinegetice au ca scop reproducerea şi sporirea efectivului de animale, sporirea productivităţii terenurilor de vînătoare, efectuarea măsurilor de pază şi vînătoreşti, folosirea raţională a vînatului în termenele atribuite.
   
În gospodăria cinegetică complexă, reproducerea în captivitate a speciilor de animale de interes vînătoresc se efectuează cu permisiunea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Beneficiarul gospodăriei cinegetice complexe poartă răspundere pentru eliberarea animalelor, intenţionată sau neintenţionată, în mediul natural în afara gospodăriei, repară pagubele cauzate de aceste animale fondului silvic şi/sau agricol conform legislaţiei în vigoare.
    11. Acordarea dreptului de gestionare a gospodăriei cinegetice pe terenurile silvice de vînătoare atribuite se efectuează în baza contractului de arendă a terenurilor silvice de vînătoare încheiat între autoritatea silvică centrală şi beneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
   Atribuirea terenurilor de vînătoare preponderent neîmpădurite către fondurile cinegetice se efectuează în baza contractelor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi beneficiari, pe un termen de nu mai puţin de 10 ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    12. Neîndeplinirea sau nerespectarea de către beneficiar a clauzelor contractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului de arendă înainte de termen.
    13. Beneficiarilor care îndeplinesc clauzele contractuale li se acordă dreptul prioritar de a se folosi de terenurile de vînătoare  în continuare.
    14. Persoanele fizice şi juridice, în a căror proprietate şi folosinţă se află terenuri funciare, alte terenuri, pot păzi, în caz de necesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Construcţiile, instalate în acest scop, şi măsurile întreprinse nu pot servi  la capturarea, rănirea sau nimicirea animalelor. Persoanele menţionate sînt obligate de a echipa maşinile agricole, folosite pe aceste terenuri, cu dispozitive pentru sperierea animalelor şi de a folosi la efectuarea lucrărilor agricole şi silvice tehnologii care nu sînt periculoase pentru fauna sălbatică.
    15. Organizaţiile care proiectează  şi efectuează pe teritoriul republicii  lucrări hidroameliorative, alte lucrări, ce afectează starea terenurilor de vînătoare şi condiţiile de viaţă a animalelor, sînt obligate să prevadă, la proiectarea şi efectuarea acestor lucrări, instalaţii speciale (bariere, treceri, scări etc.), precum şi măsuri care ar garanta păstrarea calităţii terenurilor de vînătoare, păstrarea habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.
    Beneficiarii de terenuri sînt  obligaţi să  ia  în  considerare interesele gospodăriei cinegetice în procesul de efectuare a lucrărilor agricole şi silvice.
    16. În scopul protecţiei fondului cinegetic drepturile beneficiarilor de terenuri, păduri, ape şi subsol pot fi limitate, cu atribuirea de obligaţiuni privind protecţia animalelor şi habilitatului lor.
    17. Importul, exportul, strămutarea, întreţinerea în captivitate, reproducerea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor se permite în scopuri economice şi de cercetări ştiinţifice în baza deciziei autorității centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător de comun  acord cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciul veterinar de stat.
II. MODUL DE ACORDARE A DREPTURILOR DE VÎNĂTOARE
ŞI GESTIONARE A GOSPODĂRIEI CINEGETICE
    18. Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriul republicii se acordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriul ţării, dacă acesta a atins vîrsta de 18 ani, este membru al unei societăţi de vînători, a susţinut probele minimumului vînătoresc, a îndeplinit minimumul de participări obligatorii prin muncă, a achitat în modul stabilit cotizaţia de membru şi taxa/plăta vînătorească.
    Dreptul de vînătoare poate fi acordat şi persoanelor care nu domiciliază permanent în republică.
    19. Vînătorii se unesc în societăţi de vînători. Numărul lor se reglează  în dependenţă de suprafaţa de terenuri de vînătoare nu mai puţin de 200 ha la un vînător.
    20. Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul de vînător, aprobat de Societatea Vînătorilor şi  Pescarilor din Republica Moldova, permisul (foaia, fişa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova pentru vînătoarea sportivă a păsărilor de baltă şi a animalelor cu blană sau autorizaţia de a vîna animale sălbatice copitate, eliberată de autoritatea silvică centrală.
    21. În cazul deplasării cu arma de foc de vînătoare la  locul de vînătoare şi  înapoi, nemijlocit la vînătoare, precum şi transportării producţiei de vînat la predarea ei la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, vînătorul este obligat să aibă asupra sa carnetul de vînător şi autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei, eliberată de organul teritorial de poliţie, şi să le prezinte la cererea persoanelor împuternicite să exercite controlul lor, precum şi altor vînători în procesul controlului reciproc.
    22. Personalul  însărcinat cu paza obiectivelor, aflîndu-se cu armele de foc de serviciu din dotare la paza acestora, precum şi în timpul deplasării lor spre şi de la ele, este obligat să  aibă asupra sa autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei.
    În autorizaţia cu fotografie este necesar să fie indicate numele, prenumele paznicului, marca şi numărul armei.
    23. Procurarea, păstrarea, transportarea şi folosirea armelor de foc de vînătoare şi muniţiilor aferente se efectuează în  conformitate cu Legea privind controlul asupra armelor individuale.
    24. Lucrătorii Serviciului de stat pentru supravegherea cinegetică, Serviciului  silvic de pază de stat, Serviciului pazei vînătoreşti, inspectorii obşteşti au dreptul de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de foc de serviciu din dotare sau a armei de foc care le aparţine cu drept de proprietate privată în timpul exercitării funcţiilor de serviciu sau a datoriei cetăţeneşti.
    25. Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor:
    a) care nu au vîrsta de 18 ani;
    b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţi medico-sanitare;
    c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare;
    d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infracţiuni premeditate, precum şi pentru orice infracţiune comisă prin aplicarea armelor de foc, a substanţelor explozive sau toxice, pentru braconaj;
    e) condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv condiţionat cu antrenarea obligatorie în muncă, pentru comiterea infracţiunilor premeditate;
    f) eliberate condiţionat din detenţiune, cu antrenarea obligatorie în muncă;
    g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formă de folosire ilegală a armei.
III. REGULILE, TERMENELE ŞI METODELE DE VÎNĂTOARE
    26. Se consideră vînătoare depistarea în scopul dobîndirii, urmărirea şi dobîndirea propriu-zisă a animalelor aflate în condiţii naturale.
    Vînătoarea este o metodă de folosire a resurselor regnului animal.
    27. Aflarea persoanelor pe terenuri de vînătoare, inclusiv pe căile de acces comun cu arme neincluse în toc, în stare montată, gata pentru aplicare, cu alte unelte de vînătoare, precum şi cu cîini şi păsări de vînătoare (şoimi) sau cu producţie de vînat, se egalează cu vînătoarea.
    28. Pe teritoriul republicii sînt permise vînătoarea sportivă și de amatori, vînătoarea de selecție, reglementarea efectivului de animale, precum și folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, științifice, cultural-educative și estetice.
    29. Modul şi mijloacele de efectuare a vînătorii se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în comun cu autoritatea silvică centrală şi cu respectarea cerinţelor prezentului regulament, după stabilirea efectivului de vînat care urmează să fie împuşcat.
    30. Dreptul de vînătoare se acordă în baza documentelor menţionate la punctul 20 al prezentului Regulament, eliberate de comun acord cu beneficiarii terenurilor de vînătoare şi cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    Taxele pentru eliberarea permiselor, autorizaţiilor, trofeelor, precum şi cele pentru deservire se stabilesc de către beneficiari în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.
    31. Efectivul de vînat în fondul cinegetic se reglementează în limita densităţii optimale a populaţiilor speciilor respective, astfel ca potenţialul lor biotic să asigure autoreproducerea adecvată neafectînd ecosistemele silvic şi agricol.
    32. Măsurile de reglementare a efectivului speciilor de vînat trebuie efectuate prin metode care exclud vătămarea altor specii de animale şi asigură conservarea habitatului lor.
    33. Pe teritoriul ţării sînt stabilite următoarele termene de vînătoare:
la mamifere
cerbi şi mufloni
- de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie
căpriori (masculi)
- de la 15 mai pînă la 15 octombrie
căprioare (femele)
- de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie
mistreţi
- de la 1 august pînă la 31 decembrie
iepuri
- de la 15 noiembrie pînă la 15 ianuarie
vulpi
- pe parcursul anului întreg
la păsări
porumbei
- de la 15 august pînă la 15 ianuarie
gîşte, raţe, lişiţe, găinuşe de baltă, culici
- de la 15 august pînă la 15 ianuarie
prepeliţe
- de la 15 august pînă la 15 octombrie
potîrnichi
- de la 1 octombrie pînă la 15 ianuarie
fazani
- de la 1 octombrie pînă la 15 ianuarie
    În hotarele gospodăriei cinegetice complexe şi ale parcului de vînătoare, la speciile de mamifere şi păsări de vînat crescute în captivitate în gospodăriile cinegetice specializate sînt stabilite termene de vînătoare şi limite de recoltare suplimentare de către beneficiarii terenurilor de vînătoare respective în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    34. Modificarea, în caz de necesitate, a termenelor de vînătoare stabilite la punctul 33, atît pe teritoriul Republicii Moldova în ansamblu, cît şi pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi stabilirea anuală a limitelor de recoltare a vînatului sau interzicerea vînatului unor specii de animale se efectuează prin hotărîre a Guvernului, la propunerea argumentată a autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, coordonată în scris cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi cu autoritatea silvică centrală şi Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova.
    35. Se consideră vînătoare ilicită (braconaj):
    a) vînătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vînător sau fără autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, cu carnetul de vînător nevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţine altei persoane, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sînt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie, cu arme de vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea  legislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;
    b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavă ghintuită, fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibru mic, cu excepţia folosirii în modul stabilit a armelor de foc de vînătoare cu ţeavă ghintuită pentru împuşcarea animalelor copitate în scop de selecţie sau dobîndire a trofeelor;
    c) dobîndirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice, repelentelor şi imobilizantelor, cu excepţia cazurilor de izbucnire a epizootiilor, în modul stabilit de actele normative corespunzătoare, precum şi pentru imobilizarea animalelor în scopuri științifice și de repopulare;
    d) dobîndirea animalelor cu folosirea metodelor şi uneltelor considerate periculoase: săparea gropilor pentru prins animale, fixarea armelor, arbaletelor, amplasarea cîrligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea laţurilor, capcanelor; organizarea curselor; urmărirea cu  orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate de  zbor);
    împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilor mijloacelor detransport, al altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laţurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţă de gheaţă, pe zăpadă adîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea  vizuinii;
    vînătorea din  mijloace  de transport, în cerc, la pîndă; vînătoarea păsărilor de baltă din  şalupe, bărci cu  motor, din alte  mijloace mecanice plutitoare, în momentul trecerii obstacolelor de apă;
    e) vînătoarea cu cîini neînregistraţi şi cu păsări de vînătoare;
    f) dobîndirea animalelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii inundaţii, hămesite, la  trecerea peste apă şi gheaţă, zăpadă  adîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestate şi cu făt;
    g) strînsul ouălor, devastarea cuiburilor, adăposturilor bizamilor (ondatrelor) şi ale altor animale, răscolirea vizuinilor, precum şi alte acţiuni care împiedică reproducerea animalelor şi păsărilor folositoare;
    h) orice vînătoare individuală sau colectivă în fondul forestier de stat fără reprezentantul Serviciului silvic de stat.
    i) prinderea, ţinerea în captivitate şi reproducerea animalelordin fauna sălbatică fără autorizaţia autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi a Serviciului Veterinar de Stat.
    36. Se interzice:
   
a) vînătoarea în perioada de primăvară pe întreg teritoriul republicii, iar pentru speciile de păsări migratoare – în timpul perioadei de reproducere şi în timpul traseului de întoarcere către locul cuibăritului, precum şi în locurile concentraţiilor de iernare;
    b) orice vînătoare în raza de 2 km după hotarele orașelor Chișinău, Bălți, Bender și Tiraspol, în raza de 500 m de la marginea altor localități, împușcarea păsărilor de pe stîlpi și de pe firele de comunicații și electrice;
   
c) dobîndirea pe parcursul întregului an a următoarelor  specii de animale: bursuc, vidră, jder, hermelină, nevăstuică, nurcă, bizam (ondatră), veveriţă, pisică sălbatică, cîine-enot, dropie, dropie mică, bufniţă, pescăruş, ţigănuş, lopătar, cocor, lebede de toate speciile, gîscă-cu-gît-roşu, fundaci de toate speciile, ferăstraş, pelican, stîrc, toate păsările răpitoare, toate speciile din familia vrăbiilor şi alte specii luate sub ocrotirea statului sau incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, prevăzute în anexa nr. 3 şi nr. 4 din prezenta lege, cu excepţia cazurilor de folosire a animalelor prevăzute la art.27 alin.(3) din prezenta lege;
   
d) vînătoarea cu o oră mai înainte de răsăritul soarelui şu cu o oră mai tîrziu de asfinţîtul lui; tragerea din armă în ţintă nevăzută sau neclară (în desiş, pe timp de ceaţă, în amurg, împotriva soarelui etc.), tragerea la zgomot sau foşnet, tragerea în desişuri mai jos de  statura unui om, folosirea armei în stare de ebrietate; tragerea în pasărea care stă pe loc sau pluteşte sau în iepurele care stă în culcuş vînarea în perioada de maturizare şi în diferite etape de reproducere.
    Notă. Reglarea armelor de vînătoare se efectuează  în tiruri, pe cîmpuri de tragere, standuri special amenajate, iar în cazul lipsei acestora - în cariere, în locuri virane în afara localităţilor, cu respectarea măsurilor de securitate;
    e) cumpărarea şi comerţul particular cu animale;
    f) folosirea dopurilor din materiale uşor inflamabile (hîrtie, buci, vată  etc.), lăsarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentru anunţuri, firmelor, semnelor de recunoaştere şi indicatoarelor zonelor de protecţie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor construcţii de menire vînătorească, de biotehnică (troace, sărării, adăpătoare, turle etc.) şi construcţii mici arhitecturale;
    g) folosirea cîinilor în scopul pazei şi păşunatului animalelor domestice, cu excepţia folosirii lor în scopul pazei locului de întreţinere a animalelor pe timp de noapte;
    h) transmiterea armelor de vînătoare altor persoane sau organizaţii, precum şi păstrarea în dezordine a armei şi a muniţiilor aferente la care ar avea acces copiii şi alte persoane;
    i) folosirea maşinilor şi agregatelor neechipate cu dispozitive pentru sperierea animalelor în timpul efectuării lucrărilor agricole;
    j) efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia cîmpului spre centru;
    k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miriştei, paielor, cioclejilor etc.;
    l) păstrarea negligentă şi aplicarea nereglementată a chimicalelor ce prezintă pericol pentru viaţa animalelor;
    m) vînarea cu încălcarea regulilor de securitate;
    n) tragerea din armă sau aflarea în localităţi cu arma încărcată, precum  şi cu arma scoasă din toc şi montată, cu excepţia cazurilor cînd armele se folosesc la paza obiectivelor sau la împuşcarea cîinilor hoinari;
   
o) utilizarea următoarelor mijloace şi metode de vînătoare sau forme de exploatare a mamiferelor sălbatice: laţuri; animale vii utilizate ca apelanţi, orbite sau mutilate; chemătoare electronice de sunete utilizate pentru vînarea cerbilor, muflonilor, căpriorilor, căprioarelor, mistreților, iepurilor; aparate electrice capabile să ucidă, surse luminoase artificiale; oglinzi şi alte obiecte orbitoare; dispozitive de ochire cuprinzînd un convertizor de imagine sau un amplificator de imagine electronic pentru tirul de noapte; explozive; fileuri; curse sau capcane; plase; otravă şi momeli otrăvite sau tranchilizante; gazare şi afumare; vehicule/automobile în deplasare;
    p) utilizarea următoarelor mijloace şi metode de vînătoare sau forme de exploatare a păsărilor sălbatice: laţuri; cleiuri; cîrlige; păsari vii utilizate ca apelante, orbite sau mutilate; chemătoare electronice de sunete pentru vînarea porumbeilor, rațelor, gîștelor, fazanilor, culicilor; aparate electrice capabile să ucidă; surse luminoase artificiale; oglinzi şi alte obiecte orbitoare; dispozitive pentru iluminarea țintelor; dispozitive de ochire cuprinzînd un convertizor de imagine sau un amplificator de imagine electronic pentru tirul de noapte; explozive; curse sau capcane; plase; otravă şi momeli otrăvite sau tranchilizante; vehicule/automobile în deplasare;
    q) capturarea sau uciderea speciilor din fauna sălbatică, folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori uciderea pe scară largă sau neselectivă, care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea gravă a unei specii;
    r) reglementarea efectivului de păsări migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică şi de specii care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare, precum şi reglementarea efectivului de păsări în suprafeţele celorlalte arii naturale protejate, cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la reglementarea numerică, din planurile de management cinegetic, din planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    37. Se permite:
    a) dresajul şi antrenarea în sectoarele de vînătoare special acordate în  acest  scop a cîinilor de vînătoare de rasă înregistraţi, precum  şi vînarea în perioada de vînătoare cu cîini de rase corespunzătoare;
    b) nimicirea în decursul întregului an a ciorilor sure, coţofenelor, precum şi a cîinilor şi pisicilor vagabonde, depistate la o distanţă de 200 m şi mai departe de periferia localităţilor, conform deciziei autorităţilor administraţiei  publice locale, cu acordul organului de stat pentru supravegherea cinegetică.
IV. VÎNĂTOAREA CU CÎINI
    38. Vînătoarea  cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare  de rasă  dresaţi  special, care sînt înregistraţi anual la  societatea  de vînători, cu indicarea rasei, sexsului, vîrstei şi numelui.
    39. În paşaportul cîinelui, eliberat de societatea de vînători, trebuie să  fie  indicate datele enumerate la pct. 38.
    40. Pentru dresajul cîinilor de vînătoare de rasă beneficiarii terenurilor de vînătoare de comun acord cu organul de stat pentru supraveghere cinegetică repartizează sectoare de vînătoare speciale.
    41. Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînarea păsărilor de apă şi  penatelor, animalelor de blană şi animalelor copitate în decursul  întregii perioade de vînătoare, fixată pentru specia dată.
    42. Cîinii de vînătoare de rasă, depistaţi pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nu se practică sînt reţinuţi de persoanele ce exercită supravegherea asupra respectării regulilor de vînătoare, fapt despre care se înştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.
    43. Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul în decurs de 15 zile, să-şi ia cîinele după  recuperarea cheltuielilor pentru întreţinere.
    Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-a venit să-l ia, cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei care l-a reţinut, iar dacă aceasta se dezice de el, cîinele trece în fondul societăţii de vînători.
    44. Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare, precum şi  în rezervaţiile ştiinţifice, în branişti şi în zone de agrement pe tot parcursul anului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
V. PRODUCŢIA DE VÎNAT
    45. Producţie de vînat se consideră carnea, pieile, colţii, coarnele (exceptînd  cele abandonate), altă producţie obţinută în urma  vînătorii legale a animalelor.
    46. Colectarea, cumpărarea, prelucrarea (tăbăcirea, vopsirea, confecţionarea diverselor articole) şi vînzarea blănurilor şi pieilor de vînat  se efectuează numai de către întreprinderile de stat are au obţinut  în modul stabilit autorizaţia de efectuare a lucrărilor menţionate.
    47. Despre animalele rănite, căzute, zdrobite de mijloacele de transport se va comunica imediat reprezentanţilor organelor de protecţie a mediului, care în comun cu lucrătorii serviciului veterinar de stat vor determina utilitatea de comercializare a acestor animale, întocmindu-se un act de forma stabilită.
    Trofeele de vînătoare (coarnele, craniile, colţii etc.) ale animalelor căzute se transmit beneficiarului terenului de vînătoare, pe al cărui teritoriu acestea au fost depistate.
    48. Pieile de vînat, obţinute de vînători în urma vînătorii sportive şi de amatori sau ca trofee, în cazul în care nu au fost folosite de către vînători în scopuri personale, trebuie predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului  de vînătoare stabilit pentru specia dată de vînat.
    49. Persoanele care predau la organizaţiile de achiziţionare pieile de vînat limitat sînt obligate să prezinte cotorul autorizaţiei de vînătoare, iar persoanele care predau pielile de vînat nelimitat să prezinte carnetul de vînător.
    50. La recepţionarea pielilor şi blănurilor de vînat limitat organizaţiile de achiziţionare sînt obligate să înregistreze în facturile de recepţionare numărul autorizaţiei de vînătoare.
    51.  Trofeele de vînat dobîndite legal (coarnele, craniile, colţii etc.) sînt  proprietate a persoanelor fizice si juridice care le-au dobîndit.
    52. Carnea, coarnele, craniile şi colţii de vînat, dobîndite în urma vînătorii sportive şi de amatori, se folosesc de către vînătorii însişi sau se predau la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, la preţuri stabilite ori contractuale, pentru a fi comercializate.
    53. Producţie a vînatului ilicit se consideră:
    a) blănurile, pieile, carnea şi altă producţie de vînat obţinută prin încălcarea prezentului regulament, a altor acte normative privind vînătoarea şi gospodăria cinegetică;
    b) blănurile  finisate, precum şi cele nefinisate, care nu au semnul de stat (ştampila), articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din ele, cumpărate sau prezentate pentru vînzare de persoane particulare.
    54. Producţia de vînat ilicit urmează să fie confiscată fără recomensă de către organele sau persoanele care exercită supravegherea cinegetică şi care se va preda, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare sau de comerţ.
    În act se indică: denumirea completă şi adresa organizaţiei care a primit, numele, prenumele alcătuitorului, persoanelor care au predat, au primit producţia, martorului la procesul de primire-predare şi contravenientului, specia, cantitatea, preţul şi costul producţiei predate.
   Primul exemplar al actului cu semnătura conducătorului organizației sau a persoanei împuternicite care a primit producţia se expediază organului de stat pentru supravegherea cinegetică împreună cu procesul-verbal, în care se consemnează încălcarea prezentului regulament.
    55. Modul de predare a producţiei confiscate:
    a) carnea animalelor copitate se predă neîntîrziat  în  reţeaua comercială  de către contravenient. În caz de refuz contravenientul compensează statului costul ei în conformitate cu pct. 74 din prezentul regulament;
    b) pieile  uscate nefinisate ale animalelor sînt  predate organizaţiilor de acţiziţionare în termen de 10 zile;
    c) pieile finisate ale animalelor copitate şi blănurile finisate ale animalelor sălbatice cu blană scumpă, fără semn de stat (ştampilă), sînt predate organului de stat pentru supravegherea cinegetică în termen de 10 zile, pentru a le marca cu ştampilă specială şi a le preda  în consignaţii.
    56. Se interzice primirea de la persoane particulare pentru comercializare, în consignaţii şi  pentru prelucrare şi vopsire în întreprinderi de desevire socială a blănurilor nefinisate, precum şi  a acelor finisate fără semnul de stat (ştampila), precum şi a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, care, conform legislaţiei, trebuie să fie predate statului în mod obligatoriu.
    57. În cazul depistării la persoana care predă producţia de vînătoare ilicită, organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ sînt obligate să o primească fără plată, conform chitanţei. Chitanţa se anexează la actul de confiscare, în care se indică cantitatea şi  felurile producţiei primite fără plată, numele, prenumele şi adresa persoanei care  a predat-o.
    Totodată se întocmeşte un proces-verbal despre încălcarea prezentului regulament de către persoana care a predat producţia.
    Primul exemplar al actului legalizat cu semnătura conducătorului organizației sau a persoanei împuternicite care a primit producţia împreună cu procesul-verbal se expediază la Inspecţia de Stat a Calităţii Mediului, iar producţia se reţine pentru luarea măsurilor corespunzătoare de către organele care exercită supravegherea asupra respectării reglementărilor stabilite în prezentul regulament.
     58. Costul producţiei de vînat ilicit, primite de către organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ, se virează la contul special al Inspecţiei de Stat a Calităţii  Mediului, care exercită protecţia regnului animal.
    59. Persoanele care nu au predat către stat în termenele stabilite producţia de vînat ilicit, confiscată de la contravenienţi, sînt lipsite de recompensă pentru depistarea contravenienţilor şi recuperarea statului costul de achiziţie al producţiei în cauză în mărime de 5 ori mai mare.
    60. Persoanele care au depistat contravenienţii regulilor şi termenelor de vînătoare primesc pe lîngă recompensa în bani şi cea în natură - pînă la 100 % din carnea penatelor şi iepurilor confiscaţi şi au prioritate la procurarea cărnii animalelor copitate dobîndite ilicit.
VI. RESPONSABILITATEA CONTRAVENIENŢILOR
    61. Pentru încălcarea  prevederilor prezentului regulament persoanele vinovate sînt  trase la răspundere administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia.
    62. Uneltele de vînătoare ilicită - armele, mijloacele de transport, alte unelte folosite la vînătoarea ilicită se reţin pînă la stabilirea identităţii proprietarilor şi deciderea responsabilităţii contravenienţilor în conformitate cu legislaţia.
    63. Uneltele de vînătoare  ilicită, sechestrate de la  persoanele nelipsite de dreptul de vînătoare, se înapoiază  proprietarilor după achitarea amenzii şi repararea pagubei cauzate (dacă  aceasta  a  avut loc).
    64. La privarea temporară a contravenientului de dreptul de vînătoare fără sechestrarea uneletelor de vînătoare, acestea se păstrează  la Inspectoratul Ecologic de Stat care exercită protecţia regnului animal.
    65. Uneltele de vînătoare ilicită nesolicitate de posesori în termen de  6  luni de la aplicarea sanţiunii se transmit în consignaţie pentru comercializare.
    66. Suma încasată de la vînzarea uneltelor de vînătoare ilicită poate fi solicitată de posesorul acestor unelte.
    67. Uneltele  de vînătoare ilicită care nu pot fi vîndute se distrug în modul stabilit.
    68. Persoanele fizice şi juridice care au cauzat pagube fondului cinegetic, ca urmare a încălcării modului şi regulilor de vînătoare stabilite de prezentul regulament, repară aceste pagube beneficiarului terenului de vînătoare în mărimile stabilite în anexa nr. 6.
    Notă. La examinarea cazurilor de încălcare a regulilor şi termenelor de vînătoare animalele rănite de contravenienţi se consideră dobîndite
    69. In imposibilitatea stabilirii cine dintre participanţii la vînătoarea ilicită a dobîndit animalul, contravenienţii care au cauzat în comun pagube gospodăriei cinegetice poartă răspundere solidară privind repararea pagubei cauzate.
    70. Persoanele vinovate de achiziţionarea şi comercializarea producţiei de vînat ilicit, inclusiv a pieilor de animale nefinisate şi finisate, care nu au semnul de stat (ştampila), a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, recuperează  statului  costul producţiei conform pct. 74 din prezentul regulament.
    71. În caz de depistare a montării  laţurilor, capcanelor, altor unelte de vînătoare interzise pentru anumite specii de vînat (cerb, căprioară, mistreţ, iepure etc.), persoanele a căror culpabilitate este demonstrată integral plătesc suma pagubei cauzate în folosul beneficiarului terenului de vînătoare, conform anexei nr.6.
    72. Persoanele participante la vînătoarea ilicită în calitate de gonaşi poartă răspundere solidară de rînd cu contravenienţii vînători-puşcaşi.
    73. Sumele încasate  de la vînzarea producţiei de vînat ilicit care a fost confiscată nu se iau în considerare la repararea pagubei.
    74. În caz de imposibilitate a confiscării producţiei de vînat ilicit din cauza că aceasta a fost folosită de contravenient  în scopuri personale sau s-a alterat din vina lui, contravenientul compensează costul ei conform celor mai înalte preţuri cu amănuntul existente la momentul descoperirii acestei producţii la contravenient, pornind de la următoarele calcule:
    a) elanul - 200 kg carne, 200 dm2 piele;
    b) cerbul nobil, maralul - 150 kg carne, 240 dm2 piele;
    c) cerbul pătat şi cel lopătar, muflonul - 60 kg carne, 70 dm2 piele;
    d) căprioara - 30 kg carne, 65 dm2 piele;
    e) mistreţul - 150 kg carne, 100 dm2 piele;
    pentru blana animalelor sălbatice cu blană scumpă şi pieile animalelor copitate, indiferent de culoare, dimensiuni şi specie.
VII. FOLOSIREA ANIMALELOR ÎN SCOPURI ŞTIINŢIFICE,
CULTURAL-EDUCATIVE ŞI ESTETICE
    75. Vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice în termenele şi locurile interzise pentru vînătoare sau a animalelor dobîndirea cărora este limitată, precum şi întreţinerea acestora în captivitate pentru scopurile menţionate se permite numai în cazuri excepţionale cu autorizaţia autorității centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în acord cu autoritatea silvică centrală.
     77. Carnea animalelor dobîndite în scopuri ştiinţifice sau de altă natură se foloseşte de către organizaţiile care le-au dobîndit sau se predă în reţeaua de comerţ, iar pieile acestor animale şi blănurile animalelor sălbatice cu blană scumpă, dobîndite în acelaşi scop, în cazul în care nu sînt folosite pentru muzee sau alte necesităţi sociale, urmează să fie predate organizaţiilor de achiziţionare.
    78. Fotografierea, filmarea video sau cinematografică a animalelor în perioada de reproducere (de la 1 martie pînă la 31 iunie) în apropierea cuiburilor, vizuinilor, bîrlogurilor etc., precum şi în locurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea autorității centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    În timpul fotografierii, filmării video sau cinematografice este interzisă demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altor ascunzişuri sau adăposturi ale animalelor, precum şi urmărirea puilor de animale sau despăgubirea lor de mamă.
    79. Prinderea păsărilor şi aflarea lîngă cuib în scopul inelării se permite numai cu  aprobarea autorității centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
VIII. ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII FONDULUI CINEGETIC
    80. Protecţia şi paza fondului cinegetic este o obligaţiune a organelor de stat corespunzătoare, a beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare, precum şi o datorie a fiecărui cetăţean.
    81. Administrarea gospodăriei cinegetice şi controlul departamental asupra activităţii persoanelor fizice şi juridice privind protecţia, folosirea şi reproducerea  fondului cinegetic, dezvoltarea vînătorii sportive şi de amatori se realizează de către Asociaţia de Stat pentru Silvicutură "Moldilva".
    82. Controlul de stat asupra fondului cinegetic şi supravegherea respectării prevederilor prezentului Regulament sînt exercitate de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului.
    83.
Inspectorii din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului și inspectorii obștești împuterniciți să exercite controlul asupra respectării prezentului regulament au dreptul:
    a) să exercite controlu  asupra respectării regulilor, normelor, termenelor stabilite de prezentul regulament, precum şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a animalelor;
    b) să exercite controlul  asupra ţinerii evidenţei de stat  şi cadastrului de stat al animalelor;
    c) să exercite controlul asupra  corectitudinii şi oportunităţii elaborării şi desfăşurării măsurilor pentru păstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;
    d) să controleze carnetul de vînător, autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, permisul (foaia, fişa pentru recoltare), autorizaţia paşaportul cîinelui de vînătoare al vînătorilor, altor persoane, care se află pe terenurile de vînătoare şi  pe drumurile publice cu armele în  toc, cu cîini de vînătoare, cu unelte de prins şi cu producţie de vînat;  
   e) să controleze genţile vînătoreşti, armele, muniţiile, producţia de vînat şi mijloacele de transport ale cetăţenilor care ai  încălcat cerinţele prezentului regulament, documentele ce stabilesc identitatea lor, iar în lipsa acestor documente sau a refuzului de a le prezenta - să fie aduşi la cel mai apropiat sector de poliţie sau la organul administraţiei publice locale pentru stabilirea identităţii;
    f) să întocmească procese-verbale asupra  persoanelor care  au comis încălcarea cerinţelor prezentului regulament. Dacă contravenientul refuză să semneze procesul-verbal, în el se face o notă corespunzătoare, confirmată de semnătura martorilor;
    g) să confişte producţia de vînat ilicit, articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din aceasta şi să le transmită, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare şi de comerţ spre vînzare;
    h) să sechestreze de la cetăţenii care au comis încălcarea termenelor şi regulilor de vînătoare armele,alte unelte de vînătoare, mijloacele de transport dacă  ele au fost folosite ca unelte de vînătoare ilicită, precum şi carnetele de vînător, şi să-i reţină în modul stabilit pînă la soluţionarea problemei privind răspunderea contravenienţilor.
    84. Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită controlul de stat asupra:
    - protecţiei şi folosirii regimului animal, îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectării  modului stabilit de folosire a resurselor cinegetice;
    - administrării gospodăriei cinegetice şi  respectării de către beneficiarii terenurilor de vînătoare a cerinţelor prezentului regulament;
    - stării şi tendinţelor de dezvoltare a fondului cinegetic;
    - respectării  legilor şi altor acte normative privind protecţia fondului cinegetic şi  Codului  cu privire la contravenţiile administrative;
    - elaborării şi executării programelor şi măsurilor pentru protecţia şi reproducerea fondului cinegetic;
    - respectării limitelor stabilite de folosire a fondului cinegetic;
    – sistării lucrărilor la efectuarea cărora au fost constatate, în cadrul controlului de stat, încălcări foarte grave ale reglementărilor legale de protecţie şi folosire a regnului animal, de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor, potrivit procedurii prevăzute în Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător..
    Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător interzice în mod necondiţionat vînătoarea la toate sau la unele specii de vînat atît în zone şi pe terenuri de vînătoare aparte, cît şi pe întreg teritoriul republicii în cazurile în care fondul cinegetic a suferit în urma calamităţilor naturale, epizootiilor sau în alte cazuri.
    85. Inspectoratul Ecologic de Stat  are dreptul:
    a) să sisteze  folosirea neautorizată a fondului cinegetic, precum şi folosirea cu încălcarea regulilor, normelor, termenelor stabilite şi  a altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;
    b) să elaboreze indicaţii exercutorii privind eliminarea  încălcării regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;
    c) să modifice termenele şi metodele de vînătoare sau să interzică vînătoarea în scopul restabilirii densităţii optime a diverselor specii de animale de vînat, dereglate în urma calamităţilor naturale, precum şi epizootiilor în mediul animalelor sălbatice sau domestice (febră aftoasă rabie etc.);
    d) să elibereze beneficiarilor de terenuri de vînătoare respective, indiferent de termenul şi locul vînătorii, autorizaţii pentru împuşcatul animalelor, dacă acestea aduc daune gospodăriilor agricole, silvice, altor  domenii ale economiei naţionale, precum şi în scopul securităţii, luptei cu rabia sau din alte cauze obiective;
    e) să amendeze persoanele cu funcţii de răspundere sau unele persoane care au încălcat cerinţele prezentului regulament, precum şi să facă propuneri în organele corespunzătoare pentru a intenta procese penale contra persoanelor culpabile de acţiuni, pasibile de răspundere penală;
    f) să intenteze acţiuni civile în instanţele de judecată şi Arbitraj pentru repararea pagubelor cauzate fondului cinegetic;
    g) să efectuezecontroale, iar în caz de necesitate, să extragă producţia de vînat  în natură la punctele de recepţie, baze, la alte depozite, precum şi la întreprinderile, organizaţiile ce confecţionează articole din producţia de vînat, să primească de la organizaţiile de stat şi obşteşti  şi să controleze actele ce se referă la gospodăria cinegetică,la colectarea, prelucrarea şi realizarea producţiei de vînat;
    h) să confişte fără plată uneltele de vînătoare ilicită (arme, capcane, laţuri etc.) de la  persoanele vinovate de  încălcarea prezentului regulament şi a regulilor securităţii de vînătoare.
    Materialele asupra membrilor societăţii de vînători care au comis braconaj  vor fi transmise la societatea de vînători pentru determinarea măsurilor de influenţă, în corespundere cu statutul acesteia.
IX. MODUL DE FORMARE ŞI UTILIZARE A
MIJLOACELOR SPECIALE
    86. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativă pentru încălcarea cerinţelor prezentului regulament, precum şi sumele obţinute de la vînzarea uneltelor şi a producţiei de vînat ilicit confiscate, de la recuperarea costului producţiei de vînat ilicit nepredată de contravenienţi, de la  împuşcarea animalelor în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, de la vînzarea autorizaţiilor pentru vînătoarea sportivă şi de amatori şi selectivă, precum şi sumele percepute pentru repararea pagubelor cauzate statului se virează la conturile fondurilor ecologice.
    Cincizeci de procente din suma totală a amenzilor şi suma obţinută de la realizarea producţiei de vînat ilicit, armelor şi altor unelte de vînătoare sechestrate, ai căror posesori nu s-au adresat în termen de 6 luni pentru a le primi, se virează în fondurile ecologice şi se folosesc numai la organizarea protecţiei fondului cinegetic.
    Sumele obţinute de la eliberarea permiselor, pentru vînătoarea sportivă şi de amatori se virează la contul beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare.
    Suma egală cu costul producţiei de vînat ilicit se virează la contul special  al Asociaţiei  de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" de organizaţiile de achiziţionare şi de comerţi care au primit-o.
   87. Persoanele  care au depistat nemijlocit contravenienţii enumeraţi în prezentul regulament li se acordă premii. Pentru premii se folosesc 50 de procente din suma amenzilor şi 30 de procente din suma obţinută de la repararea  pagubei cauzate statului, virate la contul special al Inspecţiei de Stat a Calităţii Mediului.
    Notă. Dacă contravenientul nu a fost amendat, dar i s-a aplicat altă sancţiune administrativă sau măsuri de influenţă obştească, fie procesul-verbal privind contravenţia a fost remis comandantului unităţii militare (şefului instituţiei Ministerului Afacerilor Interne), fie dosarul a fost clasat din motive ce n-au depins de persoana care a depistat contravenţia, acesteia i se acordă un premiu în mărime de 3 salarii minime. Persoanei care a depistat contravenţia, în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au descoperit acţiuni de ordin  penal,  i se acordă un premiu în mărime de 10 salarii minime.
    88. Mijloacele rămase la contul special după acordarea premiilor  se utilizează de Inspecţia de Stat a Calităţii Mediului pentru:
    a) efectuarea măsurilor biotehnice;
    b) cumpărarea sau arendarea mijloacelor de luptă cu braconajul (mijloace de transport, arme, alt echipament necesar) pentru lucrătorii gospodăriei cinegetice care exercită supravegherea cinegetică de stat mijloace de fotografiat, de filmat, de înregistrare sonoră;
    c) premierea persoanelor care participă activ la dezvoltarea gospodăriei cinegetice;
    d) recuperarea cheltuielilor pentru acordarea gratuită şi cu înlesniri a uniformelor pentru lucrătorii care exercită funcţii de supraveghere asupra respectării regulilor de vînătoare şi gestionării gospodăriei cinegetice, de organizare a atelierelor de naturalizare, a expoziţiilor de trofee de vînat;
    e) în alte scopuri care nu contravin legislaţiei.
    89. Întru ajutorarea autorităţilor publice centrale la paza fondului cinegetic, societatea de vînători deleghează inspectori obşteşti din rîndul celor mai activi membri.
    În temeiul recomandărilor prezentate de societatea de vînători, Inspectoratul pentru Protecția Mediului confirmă inspectorii obşteşti şi le eliberează legitimaţiile corespunzătoare.
    Inspectorilor obşteşti li se acordă drepturi identice celor prevăzute la pct. 83 literele a), e), f),g) ale prezentului regulament.
    Conducerea activităţii inspectorilor obşteşti se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
    [Anexa nr.1 abrogată prin LP298 din 30.11.18, MO76-85/01.03.19 art.135; în vigoare 01.03.21]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP213 din 03.12.15, MO361-369/31.12.15 art.677]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP232 din 23.09.10, MO206-209/22.10.10 art.683]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP111-XVI din 16.05.08, MO99-101/06.06.08 art.370]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP221-XVI din 14.07.06, MO126-130/11.08.06 art.613]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP461 din 20.11.03, MO1/01.01.04 art.6]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP206 din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
   
[Anexa nr.1 modificată prin LP1257 din 19.07.02, MO151/14.11.02 art. 1177]
    [Anexa nr.1 modificată prin LP454 din 30.07.01, MO141/22.11.01 art. 1089]

    [Anexa 2 abrogată prin LP149-XVI din 08.06.06, MO126-130/11.08.06 art.597]

Anexa nr. 3
la Legea regnului anumal
LISTA
  speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova
şi taxele/
plățile de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele
fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare,
 
comercializare,  posesiune şi export ilicite sau prin nimicire
___________________________
Nr.crt.
Denumirea ştiinţifică

Categoria de raritate

( * )

Taxa în unităţi convenţionale pentru un exe-

mplar
 latină
moldovenească
 rusă
1
2
3
4
5
6
 
MAMMALIA
MAMIFERE
МЛЕКОПИТАЮЩИЕ
 
 
 
Chiroptera
Ciroptere, Insectivore
Рукокрылые
 
 
 
Crocidura
Goricide
Землеройковые
 
 
1
Crocidura leucodon Hermann
Chiţcan cu abdomen alb
Белозубка белобрюхая
II
250
 
 Rhinolophus
Rinolofidieni
Подковоносы
 
 
2
Phinolophus ferrumequinum Schreb
Rinolofid mare
Подковонос большой
III
225
 
Nyctalus
Nictali
Вечерницы
 
 
3
Nyctalus lasiopterus Schreb
Nictal gigantic
Вечерница гиангская
II
250
 
Vespertilio
Vespertili
Кожаны
 
 
4
Vespertilio murinus L.
Liliac mare
Кожан двухцветный
II
250
 
Rodentia
Rozătoare
Грызуны
 
 
 
Citellus
Popîndăi
Суслики
 
 
5
Citellus citellus L.
Ţîstar comun
Суслик европейский
III
225
 
Carnivora
Carnivore
Хищные
 
 
 
Mustelidae
Mustelide
Куньи
 
 
6
Martes martes L.
Jder de pădure
Куница летная
IV
200
7
Mustela erminea L.
Hermelină
Горностай
IV
200
8
Mustela lutreola L.
Nurcă europeană
Норка европейская
II
250
9
Mustela eversmanni Lesson
Dihor de stepă
Хорек степной
III
225
 
Lutridae
Felide
Выдры
 
 
10
Lutra lutra L.
Vidră
Выдра речная
II
250
 
Felidae
Felide
Кошачьи
 
 
11
Felis sylvestris Schreb.
Pisică sălbatică
Кот лесной среднеевропейский
III
250
 
AVES
PĂSĂRI
ПТИЦЫ
 
 
 
Pelicaniformes
Pelicaniforme
Веслоногие
 
 
12
Phalacrocorax pygmeus Pall.
Cormoran mic
Баклан малый
IV
200
13
Pelecanus onocrotalus L.
Pelican comun
Пеликан розовый
IV
200
14
Pelecanus crispus Brunch.
Pelican creţ
Пеликан кудрявый
IV
200
 
Ciconiformes
Ciconiforme
Аистообразные
 
 
15
Ardeola ralloides (Scopoli)
Stîrc galben
Цапля желгая
IV
200
16
Egretta albă L.
Egretă mare
Цапля большая белая
II
250
17
Ciconia nigra L.
Cocostîrc negru
АистЧерный
II
250
18
Plegadis falcinellus L.
Ţigănuş
Каравайка
II
250
19
Platalea leucordia L.
Lopătar
Колпица
II
250
 
Anseriformes
Anseriforme
Гусеобразные
 
 
20
 Cygnus olog (Gm.)
Lebăda cucuiată
Лебедь-шипун
IV
200
21
Cygnus cygnus (L.)
Lebădă cîntătoare
Лебедь-кликун
IV
200
 
Falconiformes
Falconiforme
Соколообразные
 
 
22
Pernis apivorus (L.)
Viespar
Осоед
III
225
23
Milvus milvus L.
Gaie roşie
Коршун красный
II
250
24
Haliaeetus albicillia (L.)
Codalb
Орлан-белохвост
II
250
25
Neophron percnopterus (L.)
Hoitar
Стервягник
II
250
26
Circaetus gallicus(Gm.)
Şerpar
Змееяд
II
250
27
Circus cyaneus (L.)
Erete vînat
Лунь полевой   
III
225
28
Circus macrourus(Gm.)
Erete alb
Лунь степной
II
250
29
Circus pygargus (L.)
Erete sur
Лунь луговой
II
250
30
Aquila pomarina Brehm
Acvilă ţipătoare mică
Подорлик малый
II
250
31
Aquila clanga Pall.
Acvilă ţipătoare mare
Подорлик большой
II
250
32
Aquila heliaca Sav.
Acvilă imperială
Могильник
II
250
33
Aquila rapax Temm.
Acvilă de stepă
Орел степной
II
250
34
Aquila chrysaetus L.
Acvilă de munte
Беркут
II
250
35
Hierasetus pennatus Gm.
Acvilă pitică
Орел-карлик
II
250
36
Pandion haliaetus (L.)
Vultur pescar
Скопа
II
250
37
Falco naumanni (Fleisch.)
Vînturel mic
Сгепная пустгельга
III
225
38
Falco cherrug (Gray)
Şoim de dumbravă 
Балобан
II
250
 
Gruiformes
Gruiforme
ЖВравлеобразные
 
 
39
Tetrax tetrax (L.)
Dropie mică
Стрепет
II
250
40
 Otis tarda L.
Dropie
Дрофа
II
250
 
 Columbiformes
Columbiforme
Голубеобразные
 
 
41
Columba cenas L.
Porumbel de scorbură
Клинтух
IV
200
 
Strigiformes
Strigiforme
Совообразные
 
 
42
Tuto alba (Scop.)
Strigă
Сипуха
III
225
43
Bubo bubo L.
Bună
Филин
II
250
44
Asio flammeus (Pont)
Ciuf de cîmp
Сова болотная
III
225
 
Piciformes
Piciforme
Дятлообразные
 
 
45
Picus viridis L.
Ciocănitoare verde
Дятел зеленый
III
225
46
Dryocopus martius L.
Ciocănitoare neagră
Дятел черный (желна)
III
225
 
 Paseriformes
Paseriforme
Воробьинообразные
 
 
47
Monticola saxatilis (L.)
Mierlă de piatră
Дрозд пестрый каменный
III
225
48
Serinus serinus
Cănăraş (inăriţă verde)
Вьюрок канареечный
IV
200
 
 
 
 
 
 
  
1        
2
3
4
5              
6                  
 
REPTILIA
REPTILE
РЕПТИЛИИ
 
 
 
Syuamata
Scvamate
Чешуйчатые
 
 
49
Eremias arguta (Pall.)
Şopîrlă multicoloră
Ящурка разноцветная
IV
200
50
Elaphe longissima Laur.
Şarpe Esculap
Змея эскулапова
III
225
51
Coluber jugularis L.
Şarpe cu abdomen galben
Полоз желтобрюхий
III
225
52
Coronella austriaca Laur.
Şarpe de alun
Медянка обыкновенная
III
225
53
 Vipera ursini Bonap.
Vipera de stepă
Гадюка степная
IV
200
54
Vipera berus (L.)
Vipera comună
Гадюка обыкновенная
IV
200
 
 Testudines
Testudine
Черепахи
 
 
55
Emys orbicularis L.
Broasca ţestoasă de baltă

Черепаха европейская болотная

IV
200
 
AMPHIBIA
AMFIBII
ЗЕМНОВОДНЫЕ
 
 
 
Anura
Anure
Бесхвостные
 
 
56
 Pelobates fuscus Laur.
Broasca de cîmp
Чесночница
IV
200
 
 CYCLOSTOMATA
CICLOSTOMATE
КРУГЛОРОТЫЕ
 
 
 
Petromyzoniformes
Petromizoniforme
Миноговые
 
 
57
Lampetra mariae Berg
Chişcar de rîu
Минога украинская  
IV
200
 
PISCES
PEŞTI
Р Ы Б Ы
 
 
 
Salmoniformes
Salmoniforme
Лососеобразные
 
 
58
Hucho hucho L.
Lostriţă
Лосось дунайский
IV
200
59
Umbra krameri Walbaum
Ţigănuş
Умбра (овдошка)
II
250
 
Cypriniformes
Cipriniforme
Карпообразные
 
 
60
Rutilus frisii (Nordmann)
Ochiană mare
Вырезуб
III
225
61
Leuciscus leuciscus (L.)
Clean mic
Елео
III
225
62
Leuciscus idus (L.)
Văduviţă
Язь
IV
200
63

Barbus barbus borysthenicus Dyb.

Mreană de Nipru
Усач днепровский
III
225
64
Barbus meridionalis petenyi (Heckel)
Mreană vînătă
Усач балканский
IV
200
 
 Gadiformes
Gadiforme
Трескообразные
 
 
65
Lota lota L.
Mihalţ
Налим
IV
200
 
 Perciformes
Perciforme
Окунеобразные
 
 
66
Aspro zingel L.
Pietrar
Чоп большой
IV
200
67
Aspro streber L.
Fusar
Чоп малый
IV
200
 
 Acipenseriformes
Acipenseriforme
Осетрообразные
 
 
68
Huso huso L.
Morun
Белуга
III
225
69

Acipenser gulden stadti colchicus V. Marti

Nisetru
Осетр черноморско-азовский
III
225
70

 Acipenser stellatus Pallas

Păstrugă
Севрюга
III
225
 
CRUSTACEA
CRUSTACEE
РАКООБРАЗНЫЕ
 
 
 
Mysidacea
Mizide
Мизиды
 
 
71

Paramysis baeri bispinosa Martynov

Paramisis băr bispinos
Парамизис Бэра двухшиповый
III
225
 
 MOLLUSCA
MOLUŞTE
МОЛЛЮСКИ
 
 
 
Venerida
Veneride
Венериды
 
 
72
Hypanis laeviuscula fragilis (Milaschewich)
Hipanis neted fragil
Гипанис гладкий хрупкий
II
250
73
Hypanis colorata (Eichwald)
Hipanis colorat
Гипанис цветной
III
225
74
Hypanis pontica (Eichwald)
Hipanis de Marea Neagră
Гипанис черноморский
III
225
 
 Polychaeta
 
 
 
 
75
Hypaniola Kowalewskyi (Grimm)
Hipaniola Kovalevski
Гипаниола Ковалевского
III
225
 
INSECTA
INSECTE
НАСЕКОМЫЕ
 
 
 
Or. Mantodea
Mantodee
Богомоловые
 
 
76
Mantis religiosa L.
Călugăriţă
Богомол мантис
III
225
 
Or. Orthoptera
Ortoptere 
Прямокрылые
 
 
77
Saga pedo Pall.
Cal de stepă
Дыбка степная
II
250
 
Or. Coleoptera
Coleoptere
Жесткокрылые
 
 
78
Calosoma sycophanta L.
Calosomă mirositoare
Красотел пахучий
II
250
79

Cerophytum elateroides Latreille

Cerofită
Церофитум
II
250
80
Carabus clathratus L.
Carabidă clatratus
Жужелица клатратус
III
225
81
Ehater ferrugineus L.
Pocnitor roşcat
Щелкун краснокрылый
III
225
82

Işnoides sanguinicollis Panzer

Pocnitor işnoides
Щелкун ишнодес
III
225
83

Porthmidius austriacus Sohrauk

Pocnitor portimidius
Щелкун портмидиус
II
250
84
Oryctes nasicornis L.
Caraban
Жук-носорог
III
225
85
 Lucanus cervus L.
Radaşcă (vaca popii)
Жук-Олень
III
225
86
Carambyx cerdo L.
Croitorul stejarului
Усач большой дубовый
III
225
87
Morimus finereus Muslant
Croitor cenuşiu
Моримус темный
III
225
88
Rosalina alpina L.
Croitor alpin
Усач альпийский
II
250
 
Hymenoptera
Himenoptere
Перепончатокрылые
 
 
89

Bombus paradoxus Dalla Torre

Bondar paradox
Шмель необысный
II
250
90

Rhophitoides canus Eversmann

Rofitoidă cenuşie 
Рофитоидес серый
III
225
91

Megachile rotundata Fabricius

Albină megahilă
Мегахила округлая
III
225
92
Xylocopa valga Cerataeiker
Albina valga
Пчела плотник
III
225
93
Scolia masculată Drury
Viespe gigant
Сколия-гигант
III
225
94
Liometopum microcephalum Pauzer
Furnică liometopum
Лиометопум
II
250
 
 Diptera
Diptere
Двукрылые
 
 
95
Satanas gigas Eversmann
Muscă gigantică
Ктырь гигангский
II
250
 
Neuroptera
Neuroptere
Сетчагокрылые
 
 
96

Ascalaphus macaronius Scopoli

Ascalaf pestriţ
Аскалаф пестрый
II
250
 
Lepidoptera
Lepidoptere

Чешуекрылые или бабочки

 
 
97
Aglia tau L.
Fluture aglia
Аглия
III
225
98
Eudia pavonia L.
Ochi de păun mic

Павлиний глаз малый ночной

III
225
99

Saturnia pyri Denis et. Schiff.

Ochi de păun mare

Павлиний глаз большой ночной

III
225
100
Dolbina elegans Bang-Nass
Porumbacul dolbina
Бражник долбина
IV
200
101
Manduca antropos L.
Porumbacul "Cap-mort"

Бражник "Мертвая голова"

IV
200
102
Callimorpha quadripunetaria Roda 
Arhtiida hera
Медведица гера
III
225
103
Iphiclides podalirius L.
Podaliriu
Подалирий
III
225
104
Papilio machaon L.
Mahaon
Махаон 
II
250
105
Parnassius mnemosune L.
Fluturele Apolon negru

Мнемозина (аполлон черный)

II
250
106

Zerynthia polyxena Denis et Schiff

Polixena
Поликсена
II
250
107

Marumba quercus Denis et Schiff.

Porumbacul stejarului
Бражник дубовый
III
225
106

Polyommatus daphnis Denis et. Schiff.

Fluture meleagr
Голубянка мелеагр
II
250
109
Tomares nogeli herrich-Schaffer
Fluture tomares
Томарес южный
II
250
 
    Categoriile de raritate a speciilor:

    I - specie dispărută (Extinct-Ex);

    II - specie periclitată (End angered - E);

    III - specie vulnerabilă (Vulnerabil - V);

    VI - specie rară (Rare - R);

    V - specie nedeterminată (Indetermined - I);

    VI - specie devenită nepericlitată (Out of danger - O);

    VII - specie insuficient cunoscută (Insuffucuentic known - k)

    VIII - specie nepericlitată (Restockable tribes - Rt).


    anexa nr.3
    [Anexa nr.3 în redacția LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.06.18]

    anexa nr.4
    [Anexa nr.4 modificată prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]
    [Anexa nr.4 modificată prin LP221-XVI din 14.07.06, MO126-130/11.08.06 art.613]

   
anexa nr.41
   
[Anexa nr.41 introdusă prin LP237 din 17.11.17, MO48-57/16.02.18 art.120; în vigoare 16.08.18]

   
[Anexa 5 abrogată prin LP149-XVI din 08.06.06, MO126-130/11.08.06 art.597]

Anexa nr. 6
la Legea regnului animal
T A X E
de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice
şi juridice  prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi
export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din
republică
Nr.
crt.
Denumirea ştiinţifică

Taxa în unităţi convenţionale pentru un ex emplar de animal vînat (pielea sau trofeele lui)

 latină
moldovenească
 rusă
1
2
3
4
5
1
Cervus elaphus L.
Cerb nobil
Олень благородный
500*
2
Alces alces L.
Elan
Лось
500*
3
Cervus nippon Temminck
Cerb pătat
Олень пягнистый
350*
4
Cervus dama L.
Cerb lopătar
Лань
350*
5
Ovis musimon Pall.
Muflon
Муфлон
250*
6
Sus scrofa L.
Mistreţ
Кабан дикий
250*
7
Capreolus capreolus L.
Căprioară
Косуля
250*
8
Meles meles L.
Bursuc (viezure)
Барсук
125*
9
Lepus europaeus Pall.
Iepure de cîmp
Заяо русак
50*
10
Ondatra zibethica L
Bizam (ondatra)
Ондатра 
50*
11
Sciurus vulgaris L.
Veveriţă obişnuită
Белка обыкновенная
50*
12
Vulpes vulpes L.
Vulpe obişnuită
Лисица обыкновенная
50*
13
Canis lupus L.
Lup
Волк
250*
 
 
 

Celelalte specii de mamifere, cu excepţia speciilor rare şi celor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova

50*
14
Grus grus L.
Cocor mare
Журавль черый
50*
15
Phasianus colchicus L.
Fazan de vînătoare
Фазан охотничий
50*
16
Anser anser L. 
Găscă sălbatică
Гусь серый 
50*
17
Perdix perdix L.
Potrîniche
Куропагка серая
40*
18
Coturnix coturnix
Prepeliţă
Перепел
25*
19
Athene noctua (Scopoli)
Cucuvea comună
Сыч домовой
25*
20
 Anas platyrhynchos L.

Raţă sălbatică sau raţă mare

Кряква
25*
21
Streptopelia turtur L.

Turturică sau hulub sălbatic

Горлица
15*
 
 
 

Celelalte păsări, cu excepţia speciilor rare şi celor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova

15*
 
 
 

Penru devastarea: a) vizuinilor şi bîrlogurilor

25*
 
 
 

                             b) cuiburilor de păsări, cu excepţia celor de coţofene şi de ciori cenuşii

15*
 
 
 

Pentru fiecare ou de pasăre scos din cuib (cu excepţia ouălor de coţofană şi de cioară cenuşie)

2,5*
 
 
 

Pentru distrugerea şi deteriorarea diferitelor instalaţii biotehnice şi a celor ce se referă la gospodăria cinetică

În mărime de 3 ori mai mare mare decît costul instalaţiei la momentul deteriorării


        __________________________________________________
  * Speciile de animale relativ rare (monumemte ale naturii) a căror reglare a efectivului se efectuează prin autorizaţii eliberate de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului.
    [Anexa nr.6 modificată prin LP221-XVI din 14.07.06, MO126-130/11.08.06 art.613]
    [Anexa nr.6
modificată prin LP1257 din 19.07.02, MO151/14.11.02 art. 117]