LPA979/1992
ID intern unic:  311757
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 979
din  24.03.1992
despre culte
Publicat : 30.03.1992 în Monitorul Oficial Nr. 003     art Nr : 70
LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702
LP240 -XV din 13.06.03, MO138/08.07.03 art.557
LP1220 -XV din12.07.02, MO102/16.07.02 art.777
LP439 -XV din27.07.01, MO114/20.09.01 art.856
LP493-XIV din 09.07.99, MO90/19.08.99 art.856
LP263-XIV din 24.12.98, MO62/17.06.99 art.288
LP1592-XII din 27.02.98, MO44/21.05.98
LP1576-XII din 26.02.98, MO38/30.04.98
LP50-XIII din 13.04.94, MO4/30.04.94 art.79
Articolul 1. Libertatea conştiinţei
Orice persoană  are dreptul la libertatea de gîndire, de  conştiinţă şi  de  religie.  Acest  drept  trebuie să se  manifeste în spirit  de toleranţă şi de respect reciproc şi cuprinde libertatea de a schimba religia sau  convingerea, de a profesa religia sau convingerea  în  mod individual  sau  colectiv,  în  public sau  în  particular,  prin  cult, învăţămînt, practici şi prin îndeplinirea ritualului.  Exercitarea dreptului  la libertatea de manifestare a religiei sau a convingerii  poate fi restrînsă în condiţiile legii şi numai în cazurile în  care  acestea constituie măsuri care, într-o societate  democratică, sînt  necesare  pentru siguranţa publică, menţinerea ordinii,  ocrotirea sănătăţii şi a moralei ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane.
[Art.1 în redacţia Legii nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 11. Prozelitismul abuziv
Prozelitismul abuziv este interzis. Prozelitismul abuziv  constituie  o  încercare  de  a  influenţa conştiinţa  religioasă  a  unei  persoane  prin  violenţă  sau  abuz  de autoritate.
[Art.1/1 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 2. Drepturi şi obligaţii generale.
Nimeni nu poate  fi urmărit pentru credinţa sa religioasă sau  pentru necredinţa sa.
Credinţa religioasă  sau necredinţa, activitatea în cadrul unui  cult recunoscut  de  stat  nu poate împedica pe nimeni să dobîndească  şi  să exercite drepturile civile şi politice, şi nici nu poate scuti pe nimeni de obligaţiile prevăzute de legislaţie.
Articolul 3. Libertatea confesională.
Nimeni nu poate  fi constîns să practice sau să nu practice exerciţiul religios al unui sau altui cult, să contribuie sau să nu contribuie  la cheltuielile vreunui cult.
Articolul 4. Intoleranţa confesională.
Intoleranţa confesională,  manifestată  prin  acte  care   stînjenesc liberul   exerciţiu  al  unui  cult  recunoscut  de  stat,  constituie  o infracţiune şi se pedepseşte conform legislaţiei.
Articolul 5. Serviciul militar.
Pentru cetăţenii  care  nu pot satisface serviciul militar din  motive confesionale, statul stabileşte prin lege servicii de alternativă.
Articolul 6. Impozitul pe celibat.
Pentru monahi,  monahii şi preoţii celebatari în nici o situaţie nu va putea fi instituit impozitul pe celibat.
Articolul 7. Sărbătorile religioase.
Statul garantează  destinarea sărbătorilor religiase recunoscute de el odihnei şi elevării spirituale.
Articolul 8. Taina mărturisirii.
Taina mărturisirii este ocrotită de lege.
Articolul 9. Libertatea organizării şi funcţionării cultelor
Cultele sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber, în condiţiile prezentei Legi.
Cultele se vor organiza după norme proprii, conform învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor lor.
Cultelor li se interzice să stabilească în documentele lor statutare prevederi sau să desfăşoare acţiuni ce atentează la independenţa, suveranitatea, integritatea şi securitatea Republicii Moldova, la ordinea publică sau sînt legate de activităţi politice, fie să stabilească alte prevederi sau să desfăşoare alte acţiuni ce aduc atingere Constituţiei Republicii Moldova, prezentei Legi şi legislaţiei în vigoare.
[Art.9 in redactia L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
   Articolul 9. Libertatea organizării şi funcţionării cultelor
   Cultele sînt  libere  să  se organizeze şi pot  funcţiona  liber  dacă practicile  şi ritualurile lor nu contravin Constituţiei, prezentei Legi, legislaţiei în vigoare.
   În cazuri contrare  cultele  nu se vor putea bucura  de  recunoaşterea statului.
Articolul 10. Temeiurile organizării cultelor.
Cultele se organizează   după  norme  proprii  conform  învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor acestora, avînd dreptul totodată, să înfiinţeze asociaţii şi fundaţii.
Articolul 11. Organe disciplinare.
Cultele recunoscute de  stat,  care au  organe  pentru  disciplinarea personalului  din  serviciul lor, prezintă regulamentele  acestor  organe spre aprobare organului de stat pentru culte.

[Art.11 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Cultele recunoscute  de  stat,  care au  organe  pentru  disciplinarea personalului  din  serviciul lor, prezintă regulamentele  acestor  organe spre aprobare Guvernului organului de stat pentru culte.
Articolul 12. Cimitire.
Părţile componente locale ale cultelor recunoscute de stat pot avea şi întreţine,   singure  sau  în  comun  cu  alte  culte,  cimitire   pentru credincioşii lor.
Modul de înfiinţare,  întreţinere  şi desfiinţare a  cimitirelor  este reglementat prin regulamentul cimitirilor.
Capitolul II
RAPORTURILE DINTRE STAT ŞI CULTE
Cooperarea.
Statul poate  întreţine relaţii de cooperare cu Biserica  tradiţională ortodoxă şi cu alte culte recunoscute de el.
Statul poate încheia, după caz, acorduri sau convenţii de cooperare cu orice cult recunoscut.
Articolul 14. Recunoaşterea cultelor
Pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, cultele prezintă organului de stat pentru culte o declaraţie de organizare şi funcţionare, la care se anexează statutul (regulamentul) de organizare şi funcţionare, cuprinzînd informaţii asupra sistemului de organizare şi administrare, însoţit de principiile fundamentale de credinţă.
Declaraţia specificată la alineatul întîi din prezentul articol se depune la organul de stat pentru culte, care, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, va consemna cultul în Registrul cultelor.
Modul de ţinere a Registrului cultelor se stabileşte de organul de stat pentru culte.
În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la articolul 9 alineatul trei din prezenta Lege, la cererea organului de stat pentru culte, recunoaşterea va putea fi declarată nulă, cu interdicţia, pe cale judiciară, de a practica cultul pe o perioadă de un an.
Cultul va putea să-şi reia activitatea numai după conformarea acestuia hotărîrii definitive a instanţei de judecată şi cu condiţia respectării prevederilor alineatelor întîi şi doi ale prezentului articol.

[Art.14 in redactia L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
   Articolul 14. Recunoaşterea cultelor.
   Pentru a putea  să se organizeze şi să funcţioneze, cultele trebuie să fie recunoscute prin decizie guvernamentală.
   În cazul nerespectării  condiţiilor articolului 9 alineatul întîi  din prezenta Lege, recunoaşterea va putea fi retrasă în acelaşi mod.

[Art.15 exclus prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
  Articolul 15. Aprobarea statutului.
   În vederea recunoaşterii,   fiecare  cult  prezintă  Guvernului   spre examinare  şi  aprobare  statutul  (regulamentul) său  de  organizare  şi funcţionare,  cuprinzînd  informaţii asupra sistemului de  organizare  şi administrare, însoţit de principiile fundamentale de credinţă.
Articolul 16. Organul de stat pentru culte
Organul de stat pentru culte este Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor.  El  exercită controlul asupra respectării  legislaţiei  despre culte şi prezintă, de regulă, propuneri în vederea perfecţionării şi armonizării legislaţiei despre culte.

[Art.16 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Organul de stat pentru culte este Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor.  El  exercită controlul asupra respectării  legislaţiei  despre culte şi este un organ consultativ, informaţional şi de expertiză prezintă, de regulă, propuneri în vederea perfecţionării şi armonizării legislaţiei despre culte.
   [Art.16 în redactia Legii nr.50-XIII din 13.04.94]
Articolul 17. Consiliul de reprezintanţi
În scopul bunei  conlucrări a statului cu cultele, legal recunoscute în Republica Moldova, în cadrul Serviciului de Stat  pentru  Problemele Cultelor  se constituie Consiliul de reprezintanţi al fiecărui cult, care are  funcţii  consultative.  Activitatea desfăşurată  în  cadrul  acestui Consiliu nu se remunerează.
[Art.17 în redactia Legii nr.50-XIII din 13.04.94]
Articolul 18. Reprezentarea.
Indiferent de  numărul  de  credincioşi, fiecare cult  va  avea  organ central, care îl va reprezenta.
Articolul 19. Actele stării civile.
Eliberarea actelor stării civile este de atribuţia statului. Întocmirea acestor acte trebuie să preceadă binecuvîntarea religioasă.
Articolul 20. Partide politice.
Organizarea de  partide  după  criteriul confesional  este  interzisă.
Articolul 21. Asociaţii şi fundaţii.
Asociaţiile şi  fundaţiile care urmăresc în total sau în parte scopuri religioase,  în  ce  priveşte  caracterul  lor  religios,  se  bucură  de drepturile  şi sînt supuse obligaţiilor ce decurg din legislaţia  privind cultele.
Articolul 22. Deservenţii, invitare-delegare.
Şefii cultelor de rang  republican  şi  ierarhic,  aleşi   conform statutului   (regulamentului)  cultului  respectiv,  precum  şi  întregul personal  din  serviciul cultelor trebuie să fie cetăţeni  ai  Republicii Moldova.
Angajarea cetăţenilor  străini pentru activităţi religioase, precum şi delegarea în străinătate în acelaşi scop a cetăţenilor Republicii Moldova se va face în fiecare caz aparte cu acordul autorităţilor de stat.
Articolul 23. Bunuri şi interese în străinătate.
Bunurile bisericeşti  aflate  în străinătate şi interesele  religioase ale  cetăţenilor  Republicii  Moldova în străinătate  fac  obiectul  unor convenţii internaţionale.
Capitolul III
PATRIMONIUL CULTELOR
Articolul 24. Personalitate juridică.
Cultele recunoscute de  stat sînt persoane juridice.  Devin  persoane juridice  şi  părţile  lor  componente,  precum şi instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele după  înregistrarea acestora în conformitate cu  regulamentul privind înregistrarea părţilor  componente ale cultelor, a instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele.
Articolul 25. Dreptul de proprietate.
Dreptul de proprietate  al cultelor este exercitat în conformitate  cu legislaţia.
Articolul 26. Terenuri mănăstireşti.
Mănăstirile pot  avea  în  proprietate sau în  folosinţă  terenuri  în conformitate cu legislaţia.

[Art.27 exclus prin LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
[Art.27 exclus prin LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
Articolul  27.  Scutiri
Organizaţiile religioase cărora le aparţin lăcaşurile de cult, precum  şi  terenurile  pe care acestea sînt  constituite se scutesc de impozitul  pe bunurile imobiliare conform prevederilor Codului  fiscal.

[Art.27 în redactia L439/27.07.2001, MO114/20.09.2001 art.856]
Articolul 27. Scutiri.
   Orice locaş de  cult, precum şi terenul pe care acesta este constituit nu pot face obiectul impozitării în nici o situaţie.
Articolul 28. Inventariere.
Bunurile mobile   şi  imobile  ale  cultelor,  care  fac  parte  din patrimoniul   naţional,  vor  fi  inventariate  de  către  organele  lor statutare.  Organele   centrale  ale  cultelor  vor  comunica  datele inventarierii  serviciului  de  Stat pentru Problemele  Cultelor  pentru exercitarea dreptului de verificare şi control.
[In redacţia Legii nr.50-XIII din 13.04.94 (se înlocuiesc unele cuvinte)]
Articolul 29. Monumentele de istorie şi cultură.
Lăcaşele de cult, obiectele de artă şi alte valori aflate în folosinţa cultelor  şi  recunoscute ca monumente de istorie sau de cultură  vor  fi întreţinute  şi  folosite  de culte în conformitate cu  statutul  acestor valori.
Obligaţiile comune   ale   statului  şi  cultelor  pentru   păstrarea, întreţinerea  şi folosirea acestor valori pot fi stabilite în  acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.
Articolul 30. Sancţiuni.
Deteriorarea, nimicire sau înstrăinarea valorilor istorice sau a valorilor de cultură din posesia sau administrarea cultelor se pedepseşte conform legislaţiei.
Capitolul IV
ACTIVITATEA CULTELOR
Articolul 31. Temeiurile activităţii.
Activitatea cultelor   recunoscute  de  stat  se  desfăşoară  potrivit învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor lor, în conformitate cu statutul (regulamentul) şi legislaţia.
Articolul 32. Neamestecul statului.
Cultele  religioase  sînt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia.
[Alin.1 art.32 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
Statul nu se   amestecă   în   activitatea  religioasă   a   cultelor. Activitatea   economico-financiară  a  cultelor  se  află  sub controlul statului. Asupra părţilor componente ale cultelor, precum şi a instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele se extinde legislaţia fiscală.
Articolul 33. Libertatea manifestărilor
Acţiunile şi ceremoniile religioase se desfăşoară liber.  
Autorităţile  publice  creează  condiţii necesare  pentru  asistenţa religioasă în armată, spitale, penitenciare, aziluri şi orfelinate.
[Art.33 în redacţia Legii nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 34. Susţinerea.
Statul încurajează şi sprinjină activitatea socială, morală, culturală şi de caritate a cultelor.
Articolul 35. Tipărituri şi obiecte de cult
Cultele recunoscute  de stat au dreptul exclusiv:

[Art.35 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Cultele recunoscute  de stat şi înregistrate conform prezentei  legi au dreptul exclusiv:
a) să producă  şi  să  comercializeze obiectele  de  cult  specifice cultului respectiv;
b) să fondeze  organe de presă pentru credincioşi, să editeze şi  să comercializeze  cărţi  de  cult, teologice sau cu  conţinut  bisericesc, necesare practicării cultului;
c) să stabilească  plăţi pentru pelerinaj şi activităţi turistice la lăcaşele de cult;
d) să organizeze,  pe teritoriul ţării şi în străinătate,  expoziţii de obiecte de cult, inclusiv expoziţii cu vînzare.
Lucrările de proiectare  şi de construire a lăcaşelor de cult şi  a cimitirelor, inclusiv lucrările de finisare artistică, de pictură murală bisericească, de desing se  efectuează cu  consultarea  prealabilă  a organului teritorial al cultului respectiv.
Notă. În prezentul articol, obiecte de cult se  consideră:  vasele liturgice,  icoanele metalice şi cele litografice, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc,  cruciuliţele şi  medalioanele cu  imagini religioase  specifice   cultului  respectiv,  obiectele de  colportaj religioas  şi  altele  asemenea. Obiectelor de cult  se  asimilează  şi calendarele   religioase,  ilustratele,  pliantele,  albumele  de  artă bisericeasă,  filmele, etichetele cu imaginea lăcaşurilor de cult sau  a obiectelor  de  artă bisericeasă, cu excepţia celor care fac  parte  din patrimoniul  cultural naţional, produsele necesare activităţii de  cult, cum  ar fi: tămîia şi lumînările, inclusiv cele decorative pentru  nunţi şi  botezuri, stofele şi broderiile specifice folosite la confecţionarea veşmintelor  de  cult  şi altor obiecte  necesare  practicării  cultului respectiv.
[Art.35 în redacţia Legii nr.1576-XII din 26.02.98]
Articolul 36. Venituri impozabile.
Veniturile provenite  din  activitatea de producţie şi  editorială  a cultelor sînt impozabile în modul stabilit de legislaţia fiscală.
[Art.36 modificat prin Legea nr.1592-XII din 27.02.98]
[Art.37 exclus prin Legea nr.493-XIV din 09.07.99]
Articolul 38. Limba manifestărilor.
Cultele folosesc, în manifestările şi activitatea lor, limba maternă a credincioşilor sau limba tradiţională a cultului.
Articolul 39. Încălcarea legislaţiei.
Încălcarea legislaţiei de către deservenţii sau salariaţii cultelor nu atrage în mod implicat răspunderea întregului cult.
Capitolul V
ÎNVĂŢĂMÎNTUL MORAL-RELIGIOS ŞI TEOLOGIC
Articolul 40. Organizarea şi personalitatea juridică.
Cultele sînt  libere  să-şi organizeze învăţămîntul pentru  pregătirea propriului personal.
Şcolile teologice  de  orice  grad  devin  persoane  juridice după aproprierea  statutelor  (regulamentelor)   lor  în   conformitate  cu regulamentul  privind  înregistrarea părţilor componente ale cultelor,  a instituţiilor şi a întreprinderilor înfiinţate de ele.
Articolul 41. Drepturi şi înlesniri.
Seminariştii şi studenţii teologi beneficiază de toate drepturile şi înlesnirile prevăzute pentru elevii şi studenţii din învăţămîntul de  stat.
Articolul 42. Acte despre studii.
Diplomele şi certificatele eliberate de către şcolile  teologice de orice grad au valabilitate numai în  cuprinsul  cultului  respectiv, exceptînd  cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de  cooperare dintre stat şi culte.
Articolul 43. Învăţămîntul opţional şi facultativ.
Învăţămîntul  moral-religios în şcolile de stat de toate gradele  este opţional  şi  facultativ, exceptînd cazurile prevăzute în acordurile  sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.
Capitolul VI
DESERVENŢII ŞI SALARIAŢII CULTELOR
Articolul 44. Angajarea.
Părţile componente ale cultelor, instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele pot angaja lucrători în conformitate  cu  legislaţia muncii.
Articolul 45. Contractul.
Angajarea deservenţilor şi salariaţilor cultelor se efectuează în baza unui contract scris care prevede condiţiile de muncă.
Articolul 46. Statutul juridic.
Deservenţii şi salariaţii  cultelor,  ai  instituţiilor  şi întreprinderilor înfiinţate de ele au statut juridic identic cu angajaţii organizaţiilor,  instituţiilor  şi întreprinderilor obşteşti  asupra  lor extinzîndu-se legislaţia muncii.
Articolul 47. Asigurări sociale.
Asigurarea socială de stat a deservenţilor şi salariaţilor cultelor se efectuează  în  modul  stabilit  pentru   angajaţii organizaţiilor, instituţiilor şi  întreprinderilor  obşteşti.  În  acest  scop  părţile componente  ale  cultelor, instituţiile şi întreprinderile înfiinţate  de ele transferă în Fondul social al republicii mijloace în modul şi mărimea stabilite pentru organizaţiile, instituţiile şi întreprinderile obşteşti.
Articolul 48. Pensiile de stat.
Deservenţilor  şi  salariaţilor  cultelor,  indiferent  de  pensiile stabilite  de culte, li se stabilesc pensii de stat pe baze generale,  în conformitate  cu  Legea  cu privire la asigurarea cu pensii  de  stat  în Republica Moldova.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZACŢII
Articolul 49. Protecţia juridică.
Orice act care  încalcă drepturile, consfinţite prin prezenta Lege  şi exercitate  în  limitele  stabilite de aceasta, poate fi atacat  în ordinea  contenciosului administrativ.

[Art.49 al.1 modificat prin L240/13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]
[Art.49 al.1 modificat prin L240/13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]
Orice act care  încalcă drepturile, consfinţite prin prezenta Lege  şi exercitate  în  limitele  stabilite de aceasta, poate fi atacat  pe  cale juridiciară.
Persoanele  care  se fac vinovate de încălcarea prezentei legi  sînt trase la răspundere în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
[Art.49 al.2 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 50. Termene.
Toate cultele sînt obligate să prezinte Guvernului spre aprobare statutul (regulamentul) lor pus în concordanţă cu dispoziţiile prezentei Legi, în termen de trei luni de la data intrării acesteia în vigoare.
Articolul 51. Modificarea şi completarea statutului.
Modificarea şi  completarea  ulterioară a statutelor  (regulamentelor) cultelor vor fi făcute în modul stabilit, cu informarea organului de stat pentru culte.

[Art.51 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
[Art.51 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Modificarea şi  completarea  ulterioară a statutelor  (regulamentelor) cultelor vor fi făcute în modul stabilit pentru aprobarea acestora, cu informarea organului de stat pentru culte.
Articolul 52. Tratatele internaţionale
Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme decît cele prevăzute în prezenta Lege, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional.
[Art.52 in redactia L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]

PREŞEDINTELE
REPUBLICII MOLDOVA                                         Mircea SNEGUR
    
Chişinău, 24 martie 1922
Nr.979-XII.