ID intern unic: 311757
Версия на русском
Republica Moldova
din 24.03.1992
despre culte
LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702 LP240 -XV din 13.06.03, MO138/08.07.03 art.557 LP1220 -XV din12.07.02, MO102/16.07.02 art.777 LP439 -XV din27.07.01, MO114/20.09.01 art.856 LP493-XIV din 09.07.99, MO90/19.08.99 art.856 LP263-XIV din 24.12.98, MO62/17.06.99 art.288 LP1592-XII din 27.02.98, MO44/21.05.98 LP1576-XII din 26.02.98, MO38/30.04.98 LP50-XIII din 13.04.94, MO4/30.04.94 art.79 Articolul 1. Libertatea conştiinţei
Orice persoană are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie. Acest drept trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc şi cuprinde libertatea de a schimba religia sau convingerea, de a profesa religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţămînt, practici şi prin îndeplinirea ritualului. Exercitarea dreptului la libertatea de manifestare a religiei sau a convingerii poate fi restrînsă în condiţiile legii şi numai în cazurile în care acestea constituie măsuri care, într-o societate democratică, sînt necesare pentru siguranţa publică, menţinerea ordinii, ocrotirea sănătăţii şi a moralei ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane.
[Art.1 în redacţia Legii nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 11. Prozelitismul abuziv
Prozelitismul abuziv este interzis. Prozelitismul abuziv constituie o încercare de a influenţa conştiinţa religioasă a unei persoane prin violenţă sau abuz de autoritate.
[Art.1/1 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 2. Drepturi şi obligaţii generale.
Nimeni nu poate fi urmărit pentru credinţa sa religioasă sau pentru necredinţa sa.
Credinţa religioasă sau necredinţa, activitatea în cadrul unui cult recunoscut de stat nu poate împedica pe nimeni să dobîndească şi să exercite drepturile civile şi politice, şi nici nu poate scuti pe nimeni de obligaţiile prevăzute de legislaţie.
Articolul 3. Libertatea confesională.
Nimeni nu poate fi constîns să practice sau să nu practice exerciţiul religios al unui sau altui cult, să contribuie sau să nu contribuie la cheltuielile vreunui cult.
Articolul 4. Intoleranţa confesională.
Intoleranţa confesională, manifestată prin acte care stînjenesc liberul exerciţiu al unui cult recunoscut de stat, constituie o infracţiune şi se pedepseşte conform legislaţiei.
Articolul 5. Serviciul militar.
Pentru cetăţenii care nu pot satisface serviciul militar din motive confesionale, statul stabileşte prin lege servicii de alternativă.
Articolul 6. Impozitul pe celibat.
Pentru monahi, monahii şi preoţii celebatari în nici o situaţie nu va putea fi instituit impozitul pe celibat.
Articolul 7. Sărbătorile religioase.
Statul garantează destinarea sărbătorilor religiase recunoscute de el odihnei şi elevării spirituale.
Articolul 8. Taina mărturisirii.
Taina mărturisirii este ocrotită de lege.
Articolul 9. Libertatea organizării şi funcţionării cultelor
Cultele sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber, în condiţiile prezentei Legi.
Cultele se vor organiza după norme proprii, conform învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor lor.
Cultelor li se interzice să stabilească în documentele lor statutare prevederi sau să desfăşoare acţiuni ce atentează la independenţa, suveranitatea, integritatea şi securitatea Republicii Moldova, la ordinea publică sau sînt legate de activităţi politice, fie să stabilească alte prevederi sau să desfăşoare alte acţiuni ce aduc atingere Constituţiei Republicii Moldova, prezentei Legi şi legislaţiei în vigoare.
[Art.9 in redactia L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Articolul 9. Libertatea organizării şi funcţionării cultelor
Cultele sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber dacă practicile şi ritualurile lor nu contravin Constituţiei, prezentei Legi, legislaţiei în vigoare.
În cazuri contrare cultele nu se vor putea bucura de recunoaşterea statului.
Articolul 10. Temeiurile organizării cultelor.
Cultele se organizează după norme proprii conform învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor acestora, avînd dreptul totodată, să înfiinţeze asociaţii şi fundaţii.
Articolul 11. Organe disciplinare.
Cultele recunoscute de stat, care au organe pentru disciplinarea personalului din serviciul lor, prezintă regulamentele acestor organe spre aprobare organului de stat pentru culte.
[Art.11 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Cultele recunoscute de stat, care au organe pentru disciplinarea personalului din serviciul lor, prezintă regulamentele acestor organe spre aprobare Guvernului organului de stat pentru culte.
Articolul 12. Cimitire.
Părţile componente locale ale cultelor recunoscute de stat pot avea şi întreţine, singure sau în comun cu alte culte, cimitire pentru credincioşii lor.
Modul de înfiinţare, întreţinere şi desfiinţare a cimitirelor este reglementat prin regulamentul cimitirilor.
Capitolul II
RAPORTURILE DINTRE STAT ŞI CULTE
Cooperarea.
Statul poate întreţine relaţii de cooperare cu Biserica tradiţională ortodoxă şi cu alte culte recunoscute de el.
Statul poate încheia, după caz, acorduri sau convenţii de cooperare cu orice cult recunoscut.
Articolul 14. Recunoaşterea cultelor
Pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, cultele prezintă organului de stat pentru culte o declaraţie de organizare şi funcţionare, la care se anexează statutul (regulamentul) de organizare şi funcţionare, cuprinzînd informaţii asupra sistemului de organizare şi administrare, însoţit de principiile fundamentale de credinţă.
Declaraţia specificată la alineatul întîi din prezentul articol se depune la organul de stat pentru culte, care, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, va consemna cultul în Registrul cultelor.
Modul de ţinere a Registrului cultelor se stabileşte de organul de stat pentru culte.
În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la articolul 9 alineatul trei din prezenta Lege, la cererea organului de stat pentru culte, recunoaşterea va putea fi declarată nulă, cu interdicţia, pe cale judiciară, de a practica cultul pe o perioadă de un an.
Cultul va putea să-şi reia activitatea numai după conformarea acestuia hotărîrii definitive a instanţei de judecată şi cu condiţia respectării prevederilor alineatelor întîi şi doi ale prezentului articol.
[Art.14 in redactia L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Articolul 14. Recunoaşterea cultelor.
Pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, cultele trebuie să fie recunoscute prin decizie guvernamentală.
În cazul nerespectării condiţiilor articolului 9 alineatul întîi din prezenta Lege, recunoaşterea va putea fi retrasă în acelaşi mod.
[Art.15 exclus prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Articolul 15. Aprobarea statutului.
În vederea recunoaşterii, fiecare cult prezintă Guvernului spre examinare şi aprobare statutul (regulamentul) său de organizare şi funcţionare, cuprinzînd informaţii asupra sistemului de organizare şi administrare, însoţit de principiile fundamentale de credinţă.
Articolul 16. Organul de stat pentru culte
Organul de stat pentru culte este Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor. El exercită controlul asupra respectării legislaţiei despre culte şi prezintă, de regulă, propuneri în vederea perfecţionării şi armonizării legislaţiei despre culte.
[Art.16 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Organul de stat pentru culte este Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor. El exercită controlul asupra respectării legislaţiei despre culte şi este un organ consultativ, informaţional şi de expertiză prezintă, de regulă, propuneri în vederea perfecţionării şi armonizării legislaţiei despre culte.
[Art.16 în redactia Legii nr.50-XIII din 13.04.94]
Articolul 17. Consiliul de reprezintanţi
În scopul bunei conlucrări a statului cu cultele, legal recunoscute în Republica Moldova, în cadrul Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor se constituie Consiliul de reprezintanţi al fiecărui cult, care are funcţii consultative. Activitatea desfăşurată în cadrul acestui Consiliu nu se remunerează.
[Art.17 în redactia Legii nr.50-XIII din 13.04.94]
Articolul 18. Reprezentarea.
Indiferent de numărul de credincioşi, fiecare cult va avea organ central, care îl va reprezenta.
Articolul 19. Actele stării civile.
Eliberarea actelor stării civile este de atribuţia statului. Întocmirea acestor acte trebuie să preceadă binecuvîntarea religioasă.
Articolul 20. Partide politice.
Organizarea de partide după criteriul confesional este interzisă.
Articolul 21. Asociaţii şi fundaţii.
Asociaţiile şi fundaţiile care urmăresc în total sau în parte scopuri religioase, în ce priveşte caracterul lor religios, se bucură de drepturile şi sînt supuse obligaţiilor ce decurg din legislaţia privind cultele.
Articolul 22. Deservenţii, invitare-delegare.
Şefii cultelor de rang republican şi ierarhic, aleşi conform statutului (regulamentului) cultului respectiv, precum şi întregul personal din serviciul cultelor trebuie să fie cetăţeni ai Republicii Moldova.
Angajarea cetăţenilor străini pentru activităţi religioase, precum şi delegarea în străinătate în acelaşi scop a cetăţenilor Republicii Moldova se va face în fiecare caz aparte cu acordul autorităţilor de stat.
Articolul 23. Bunuri şi interese în străinătate.
Bunurile bisericeşti aflate în străinătate şi interesele religioase ale cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate fac obiectul unor convenţii internaţionale.
Capitolul III
PATRIMONIUL CULTELOR
Articolul 24. Personalitate juridică.
Cultele recunoscute de stat sînt persoane juridice. Devin persoane juridice şi părţile lor componente, precum şi instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele după înregistrarea acestora în conformitate cu regulamentul privind înregistrarea părţilor componente ale cultelor, a instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele.
Articolul 25. Dreptul de proprietate.
Dreptul de proprietate al cultelor este exercitat în conformitate cu legislaţia.
Articolul 26. Terenuri mănăstireşti.
Mănăstirile pot avea în proprietate sau în folosinţă terenuri în conformitate cu legislaţia.
[Art.27 exclus prin LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
[Art.27 exclus prin LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
Articolul 27. Scutiri
Organizaţiile religioase cărora le aparţin lăcaşurile de cult, precum şi terenurile pe care acestea sînt constituite se scutesc de impozitul pe bunurile imobiliare conform prevederilor Codului fiscal.
[Art.27 în redactia L439/27.07.2001, MO114/20.09.2001 art.856]
Articolul 27. Scutiri.
Orice locaş de cult, precum şi terenul pe care acesta este constituit nu pot face obiectul impozitării în nici o situaţie.
Articolul 28. Inventariere.
Bunurile mobile şi imobile ale cultelor, care fac parte din patrimoniul naţional, vor fi inventariate de către organele lor statutare. Organele centrale ale cultelor vor comunica datele inventarierii serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor pentru exercitarea dreptului de verificare şi control.
[In redacţia Legii nr.50-XIII din 13.04.94 (se înlocuiesc unele cuvinte)]
Articolul 29. Monumentele de istorie şi cultură.
Lăcaşele de cult, obiectele de artă şi alte valori aflate în folosinţa cultelor şi recunoscute ca monumente de istorie sau de cultură vor fi întreţinute şi folosite de culte în conformitate cu statutul acestor valori.
Obligaţiile comune ale statului şi cultelor pentru păstrarea, întreţinerea şi folosirea acestor valori pot fi stabilite în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.
Articolul 30. Sancţiuni.
Deteriorarea, nimicire sau înstrăinarea valorilor istorice sau a valorilor de cultură din posesia sau administrarea cultelor se pedepseşte conform legislaţiei.
Capitolul IV
ACTIVITATEA CULTELOR
Articolul 31. Temeiurile activităţii.
Activitatea cultelor recunoscute de stat se desfăşoară potrivit învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor lor, în conformitate cu statutul (regulamentul) şi legislaţia.
Articolul 32. Neamestecul statului.
Cultele religioase sînt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia.
[Alin.1 art.32 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
Statul nu se amestecă în activitatea religioasă a cultelor. Activitatea economico-financiară a cultelor se află sub controlul statului. Asupra părţilor componente ale cultelor, precum şi a instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele se extinde legislaţia fiscală.
Articolul 33. Libertatea manifestărilor
Acţiunile şi ceremoniile religioase se desfăşoară liber.
Autorităţile publice creează condiţii necesare pentru asistenţa religioasă în armată, spitale, penitenciare, aziluri şi orfelinate.
[Art.33 în redacţia Legii nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 34. Susţinerea.
Statul încurajează şi sprinjină activitatea socială, morală, culturală şi de caritate a cultelor.
Articolul 35. Tipărituri şi obiecte de cult
Cultele recunoscute de stat au dreptul exclusiv:
[Art.35 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Cultele recunoscute de stat şi înregistrate conform prezentei legi au dreptul exclusiv:
a) să producă şi să comercializeze obiectele de cult specifice cultului respectiv;
b) să fondeze organe de presă pentru credincioşi, să editeze şi să comercializeze cărţi de cult, teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului;
c) să stabilească plăţi pentru pelerinaj şi activităţi turistice la lăcaşele de cult;
d) să organizeze, pe teritoriul ţării şi în străinătate, expoziţii de obiecte de cult, inclusiv expoziţii cu vînzare.
Lucrările de proiectare şi de construire a lăcaşelor de cult şi a cimitirelor, inclusiv lucrările de finisare artistică, de pictură murală bisericească, de desing se efectuează cu consultarea prealabilă a organului teritorial al cultului respectiv.
Notă. În prezentul articol, obiecte de cult se consideră: vasele liturgice, icoanele metalice şi cele litografice, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciuliţele şi medalioanele cu imagini religioase specifice cultului respectiv, obiectele de colportaj religioas şi altele asemenea. Obiectelor de cult se asimilează şi calendarele religioase, ilustratele, pliantele, albumele de artă bisericeasă, filmele, etichetele cu imaginea lăcaşurilor de cult sau a obiectelor de artă bisericeasă, cu excepţia celor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, produsele necesare activităţii de cult, cum ar fi: tămîia şi lumînările, inclusiv cele decorative pentru nunţi şi botezuri, stofele şi broderiile specifice folosite la confecţionarea veşmintelor de cult şi altor obiecte necesare practicării cultului respectiv.
[Art.35 în redacţia Legii nr.1576-XII din 26.02.98]
Articolul 36. Venituri impozabile.
Veniturile provenite din activitatea de producţie şi editorială a cultelor sînt impozabile în modul stabilit de legislaţia fiscală.
[Art.36 modificat prin Legea nr.1592-XII din 27.02.98]
[Art.37 exclus prin Legea nr.493-XIV din 09.07.99]
Articolul 38. Limba manifestărilor.
Cultele folosesc, în manifestările şi activitatea lor, limba maternă a credincioşilor sau limba tradiţională a cultului.
Articolul 39. Încălcarea legislaţiei.
Încălcarea legislaţiei de către deservenţii sau salariaţii cultelor nu atrage în mod implicat răspunderea întregului cult.
Capitolul V
ÎNVĂŢĂMÎNTUL MORAL-RELIGIOS ŞI TEOLOGIC
Articolul 40. Organizarea şi personalitatea juridică.
Cultele sînt libere să-şi organizeze învăţămîntul pentru pregătirea propriului personal.
Şcolile teologice de orice grad devin persoane juridice după aproprierea statutelor (regulamentelor) lor în conformitate cu regulamentul privind înregistrarea părţilor componente ale cultelor, a instituţiilor şi a întreprinderilor înfiinţate de ele.
Articolul 41. Drepturi şi înlesniri.
Seminariştii şi studenţii teologi beneficiază de toate drepturile şi înlesnirile prevăzute pentru elevii şi studenţii din învăţămîntul de stat.
Articolul 42. Acte despre studii.
Diplomele şi certificatele eliberate de către şcolile teologice de orice grad au valabilitate numai în cuprinsul cultului respectiv, exceptînd cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.
Articolul 43. Învăţămîntul opţional şi facultativ.
Învăţămîntul moral-religios în şcolile de stat de toate gradele este opţional şi facultativ, exceptînd cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.
Capitolul VI
DESERVENŢII ŞI SALARIAŢII CULTELOR
Articolul 44. Angajarea.
Părţile componente ale cultelor, instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele pot angaja lucrători în conformitate cu legislaţia muncii.
Articolul 45. Contractul.
Angajarea deservenţilor şi salariaţilor cultelor se efectuează în baza unui contract scris care prevede condiţiile de muncă.
Articolul 46. Statutul juridic.
Deservenţii şi salariaţii cultelor, ai instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele au statut juridic identic cu angajaţii organizaţiilor, instituţiilor şi întreprinderilor obşteşti asupra lor extinzîndu-se legislaţia muncii.
Articolul 47. Asigurări sociale.
Asigurarea socială de stat a deservenţilor şi salariaţilor cultelor se efectuează în modul stabilit pentru angajaţii organizaţiilor, instituţiilor şi întreprinderilor obşteşti. În acest scop părţile componente ale cultelor, instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele transferă în Fondul social al republicii mijloace în modul şi mărimea stabilite pentru organizaţiile, instituţiile şi întreprinderile obşteşti.
Articolul 48. Pensiile de stat.
Deservenţilor şi salariaţilor cultelor, indiferent de pensiile stabilite de culte, li se stabilesc pensii de stat pe baze generale, în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZACŢII
Articolul 49. Protecţia juridică.
Orice act care încalcă drepturile, consfinţite prin prezenta Lege şi exercitate în limitele stabilite de aceasta, poate fi atacat în ordinea contenciosului administrativ.
[Art.49 al.1 modificat prin L240/13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]
[Art.49 al.1 modificat prin L240/13.06.03, MO138/08.07.03 art.557]
Orice act care încalcă drepturile, consfinţite prin prezenta Lege şi exercitate în limitele stabilite de aceasta, poate fi atacat pe cale juridiciară.
Persoanele care se fac vinovate de încălcarea prezentei legi sînt trase la răspundere în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
[Art.49 al.2 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 50. Termene.
Toate cultele sînt obligate să prezinte Guvernului spre aprobare statutul (regulamentul) lor pus în concordanţă cu dispoziţiile prezentei Legi, în termen de trei luni de la data intrării acesteia în vigoare.
Articolul 51. Modificarea şi completarea statutului.
Modificarea şi completarea ulterioară a statutelor (regulamentelor) cultelor vor fi făcute în modul stabilit, cu informarea organului de stat pentru culte.
[Art.51 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
[Art.51 modificat prin L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
Modificarea şi completarea ulterioară a statutelor (regulamentelor) cultelor vor fi făcute în modul stabilit pentru aprobarea acestora, cu informarea organului de stat pentru culte.
Articolul 52. Tratatele internaţionale
Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme decît cele prevăzute în prezenta Lege, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional.
[Art.52 in redactia L1220/12.07.2002, MO102/16.07.2002 art.777]
PREŞEDINTELE
REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR
Chişinău, 24 martie 1922
Nr.979-XII.