Consfinţirea prin Constituţia (Legea Fundamentală) a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a statutului limbii moldoveneşti ca limbă de stat are menirea să contribuie la realizarea suveranităţii depline a republicii şi la crearea garanţiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale. RSS Moldovenească sprigină aspiraţia moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinînd cont de identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă - şi a românilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi de a-şi satisface necesităţile culturale în limba maternă.

Atribuind limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat, RSS Moldovenească asigură ocrotirea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor de orice naţionalitate, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldoveneşti, indiferent de limba pe care o vorbesc, în condiţiile egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa Legii.

RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru folosirea şi dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi care locuiesc în republică.

Articolul 1. În conformitate cu Constituţia (Legea Fundamentală) a RSS Moldoveneşti limba de stat a RSS Moldoveneşti este limba moldovenească, care funcţionează pe baza grafiei latine. Ca limbă de stat, limba moldovenească se foloseşte în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale şi îndeplineşte în legătură cu aceasta funcţiile limbii de comunicare interetnică pe teritoriul republicii.

Articolul 3. Limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, se foloseşte pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvism naţional-rus şi rus-naţional real.

Articolul 4. RSS Moldovenească garantează folosirea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ivrit, idiş, ţigănească, a limbilor altor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesităţilor lor naţional-culturale.

Articolul 5. Prezenta Lege nu reglementează folosirea limbilor în relaţiile dintre persoane, în activitatea de producţie a transporturilor feroviar şi aerian (cu excepţia sferei de deservire a pasagerilor).
[Art.5 modificat prin LP65 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.297]

Articolul 6. În relaţiile cu organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi cu întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti limba de comunicare orală sau scrisă - moldovenească sau rusă - o alege cetăţeanul. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză se garantează dreptul cetăţeanului de a folosi şi limba găgăuză în relaţiile menţionate.

Articolul 7. Pentru lucrătorii de conducere, lucrătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi pentru lucrătorii de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care în virtutea obligaţiilor de serviciu vin în contact cu cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele de informare în masă, transporturile, telecomunicaţiile, comerţul, sfera deservirii sociale, gospodăria comunală şi de locuinţe, organele de ocrotire a normelor de drept, serviciul de salvare şi de lichidare a avariilor ş.a.), indiferent de apartenenţa naţională, în scopul de a asigura dreptul cetăţeanului la alegerea limbii se stabilesc cerinţe în ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor moldovenească, rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - şi a limbii găgăuze la nivelul comunicării necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de muncă, de serviciu şi oficiale. Gradul de cunoaştere a limbilor se determină în modul stabilit de Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză limba de lucru şi limba lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.

Limba manifestărilor şi lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti în localităţile, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, este limba de stat, cea maternă sau o altă limbă acceptabilă.

Articolul 10. Actele organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti se întocmesc şi se adoptă în limba de stat, urmînd să fie traduse în limba rusă. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - în limba de stat ori în limba găgăuză sau în cea rusă, urmînd să fie traduse.

Actele organelor locale ale puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti situate pe teritoriile, unde majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, pot fi adoptate în limba maternă sau într-o altă limbă acceptabilă, urmînd să fie traduse în limba de stat.

Articolul 11. În caz de adresare în scris a organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti către cetăţean se foloseşte limba moldovenească sau rusă, în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - moldovenească, găgăuză sau rusă. La eliberarea documentelor se folosesc la libera alegere a cetăţeanului limba moldovenească ori rusă sau limbile moldovenească şi rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - limba moldovenească, găgăuză ori rusă sau limbile moldovenească, găgăuză şi rusă.

Organele puterii de stat, administraţiei de stat, organizaţiilor obşteşti, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile primesc şi examinează documentele prezentate de către cetăţeni în limba moldovenească sau în cea rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - limba moldovenească, găgăuză sau rusă. La documentele prezentate în alte limbi trebuie anexată traducerea în limba moldovenească sau rusă.

Articolul 12. Lucrările de secretariat la întreprinderile, în instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se efectuează în limba de stat. Documentaţia tehnico-normativă poate fi folosită în limba originalului.

Ţinîndu-se cont de situaţia demografică şi de necesităţile de producţie, la întreprinderile, în instituţiile şi în organizaţiile, a căror listă este stabilită de către Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti, la propunerea Sovietelor raionale şi orăşeneşti de deputaţi ai poporului lucrările de secretariat pot fi efectuate şi în limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă.

Articolul 13. Corespondenţa dintre organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi dintre ele şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se realizează în limba de stat sau într-o altă limbă acceptabilă.

Participanţilor la proces, care nu cunosc limba de efectuare a procedurii judiciare, li se asigură dreptul de a lua cunoştinţă de materialele de dosar, de a participa la acţiunile de urmărire penală şi judiciare prin intermediul translatorului, precum şi dreptul de a lua cuvîntul şi de a face depoziţii în limba maternă.
[Art.15 al.(2) modificat prin LP206 din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]

În conformitate cu modul stabilit prin legislaţia procedurală, documentele de urmărire penală şi judiciară se înmînează acuzatului, inculpatului şi altor participanţi la proces în traducere în limba pe care o posedă.
[Art.15 al.(3) modificat prin LP206 din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]

Articolul 17. Lucrările de secretariat la notariatele de stat şi la comitetele executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, de orăşel şi săteşti de deputaţi ai poporului, precum şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă din RSS Moldovenească se efectuează în limba de stat sau în limba rusă.

La comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai poporului documentele se întocmesc în limba de stat, la dorinţa cetăţenilor - şi în limba rusă, iar la notariate şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă - în limba de stat şi în limba rusă.

Articolul 18. RSS Moldovenească garantează dreptul la educaţie preşcolară ,la studii medii de cultură generală, medii de specialitate, tehnico-profesionale şi superioare în limbile moldovenească şi rusă şi creează condiţiile necesare pentru realizarea dreptului cetăţenilor de alte naţionalităţi, care locuiesc în republică, la educaţie şi instruire în limba maternă (găgăuză, ucraineană, bulgară, ivrit, idiş ş.a.).

Articolul 19. Instituţiile preşcolare şi şcolile de cultură generală se creează după principiul monolingvismului. În cadrul lor lucrările de secretariat, adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează în limba de educaţie şi instruire.

Instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală bilingve se creează în localităţile în care numărul de copii şi de elevi nu permite să fie deschise instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală monolingve.

Articolul 20. În instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate, în cele tehnico-profesionale şi superioare se asigură instruirea în limba de stat şi în limba rusă la specialităţile necesare RSS Moldoveneşti. Pentru satisfacerea necesităţilor de ordin economic şi cultural ale republicii se creează grupe şi serii cu instruirea în limbile ce funcţionează pe teritoriul RSS Moldoveneşti (găgăuză, ucraineană, bulgară, ivrit, idiş ş.a.). În grupele naţionale cu destinaţie specială predarea disciplinelor de specialitate se efectuează în limba maternă a elevilor şi studenţilor.

Articolul 21. În instituţiile de învăţămînt de toate gradele se asigură învăţarea limbii moldoveneşti ca obiect de studiu - în clasele şi grupele cu instruire în limba rusă sau într-o altă limbă de instruire (pentru elevii şi studenţii de naţionalitate găgăuză sau bulgară - în volumul necesar pentru comunicare) şi a limbii ruse - în clasele şi grupele cu instruire în limba moldovenească sau într-o altă limbă.

După absolvirea instituţiei de învăţămînt elevii şi studenţii dau examenul de absolvire la limba moldovenească sau, respectiv, la limba rusă, ceea ce creează condiţiile necesare extinderii sferelor de comunicare pe întreg teritoriul republicii.

Articolul 22. RSS Moldovenească creează condiţiile necesare pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale moldoveneşti şi găgăuze, precum şi pentru activitatea ştiinţifică şi culturală în alte limbi ce funcţionează în republică. Disertaţiile se susţin în limba moldovenească, rusă sau într-o altă limbă, stabilită de consiliul specializat respectiv.

Articolul 23. Conferinţele ştiinţifice, ştiinţifico-practice, simpozioanele şi seminarele, alte manifestări de importanţă republicană se desfăşoară în limba de stat (asigurîndu-se în cazul acesta traducerea în limba rusă), iar manifestările de importanţă unională - în limba rusă.

Articolul 24. Localităţile şi alte obiective geografice de pe teritoriul RSS Moldoveneşti au o singură denumire oficială sub forma ei moldovenească sau, respectiv, găgăuză originară (fără traducere sau adaptare), ţinîndu-se cont de tradiţiile istorice din localitatea respectivă. Scrierea corectă a denumirilor de localităţi şi de alte obiective geografice se stabileşte în îndrumare speciale.

Denumirile de pieţe, străzi, stradele, raioane orăşăneşti se formează în limba de stat fără traducere (în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - în limba găgăuză), iar în localităţile săteşti, în care majoritatea populaţiei este de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară - într-o limbă acceptabilă.

Articolul 25. Denumirile ministerilor, comitetelor de stat şi departamentelor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor şi ale subdiviziunilor lor structurale se formează în limba de stat şi se traduc în limba rusă (în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - în limba găgăuză). Denumirile luate între ghilimele nu se traduc, ci se reproduc prin transliteraţie.

Articolul 26. Numele cetăţeanului RSS Moldoveneşti de naţionalitate moldovenească constă din prenume (sau din cîteva prenume) şi din nume de familie (simplu sau dublu). Numele de familie nu se schimbă după genuri, numele după tată se foloseşte fără sufix. La redarea prenumelor şi numelor de familie moldoveneşti în alte limbi se păstrează specificul scrierii lor în limba moldovenească fără adaptare.

Blanchetele (formularele) folosite în sfera socială (în instituţiile de telecomunicaţii, la casele de economii, la întreprinderile de deservire socială a populaţiei ş.a.) se imprimă în limba de stat şi în limba rusă (în localităţile respective - în limba de stat, în găgăuză şi rusă) şi, la dorinţa cetăţeanului, se completează în una dintre limbile de pe blanchetă (formular).

Articolul 28. Firmele cu denumirile organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indicatoarele de pieţe, străzi, stradele localităţi şi de alte obiective geografice se execută în limba de stat şi în limba rusă (în localităţile respective - în limba de stat, în găgăuză şi rusă) şi sînt dispuse în stînga (de asupra) în limba de stat şi în dreapta (de desubt) în limba rusă, iar în localităţile respective - în stînga (de asupra) în limba găgăuză, în centru (de desubt) în limba de stat, în dreapta (mai jos) în limba rusă.

Articolul 29. Textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective - în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă.

Denumirile mărfurilor şi ale produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucţiunile referitoare la mărfurile fabricate în republică, precum şi orice alte informaţii vizuale prezentate populaţiei din republică se întocmesc în limba de stat şi în limba rusă.

În toate cazurile textele de informare vizuală sînt dispuse în modul prevăzut de articolul 28 din prezenta Lege. Corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decît cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi.

În localităţile săteşti, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară, informaţiile vizuale pot fi prezentate şi în limbile respective.
    Articolul 29¹.
    Verificarea corectitudinii lingvistice a textelor de publicitate exterioară, a denumirilor de mărfuri şi de produse alimentare, a informaţiei cu privire la produsul certificat de pe etichetele de mărfuri, a instrucţiunilor referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova este obligatorie şi se realizează de către Agenția Servicii Publice.
    [Art.29¹ modificat prin LP86 din 24.05.18, MO235-244/29.06.18 art.370]
    [Art.29¹ introdus prin LP153 din 17.07.14, MO238-246/15.08.14 art.543]

Articolul 30. Conducătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi ai întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti poartă răspundere personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei Legi în limitele sferei din subordinea lor conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 31. Propagarea ostilităţii, a dispreţului faţă de limba oricărei naţionalităţi, crearea obstacolelor la funcţionarea limbii de stat şi a altor limbi pe teritoriul republicii, precum şi lezarea drepturilor cetăţenilor din motive de limbă implică răspunderea în modul stabilit prin legislaţie.

Articolul 32.
    Controlul asupra respectării legislației cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova este exercitat de către autoritățile administrației publice centrale și locale.
    [Art.32 în redacția LP86 din 24.05.18, MO235-244/29.06.18 art.370]
    [Art.32 în redacția LP153 din 17.07.14, MO238-246/15.08.14 art.543]

LPM3465/1989 ID intern unic: 312813 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 3465 din 01.09.1989
cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti
Publicat : 01.09.1989 în Veştile Nr. 9 art Nr : 217
MODIFICAT LP86 din 24.05.18, MO235-244/29.06.18 art.370 LP153 din 17.07.14, MO238-246/15.08.14 art.543 LP65 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.297 LP206 din 29.05.03, MO149-152/18.07.03 art.598 NOTĂ: HP despe modul de punere în aplicare a Legii RSS Moldoveneşti "Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti nr.3466-XI din 01.09.89 Consfinţirea prin Constituţia (Legea Fundamentală) a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a statutului limbii moldoveneşti ca limbă de stat are menirea să contribuie la realizarea suveranităţii depline a republicii şi la crearea garanţiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale. RSS Moldovenească sprigină aspiraţia moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinînd cont de identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă - şi a românilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi de a-şi satisface necesităţile culturale în limba maternă. Atribuind limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat, RSS Moldovenească asigură ocrotirea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor de orice naţionalitate, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldoveneşti, indiferent de limba pe care o vorbesc, în condiţiile egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa Legii. În scopul ocrotirii şi asigurării de către stat a dezvoltării limbii găgăuze RSS Moldovenească creiază garanţiile necesare pentru extinderea consecventă a funcţiilor ei sociale. RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru folosirea şi dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi care locuiesc în republică. TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. În conformitate cu Constituţia (Legea Fundamentală) a RSS Moldoveneşti limba de stat a RSS Moldoveneşti este limba moldovenească, care funcţionează pe baza grafiei latine. Ca limbă de stat, limba moldovenească se foloseşte în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale şi îndeplineşte în legătură cu aceasta funcţiile limbii de comunicare interetnică pe teritoriul republicii. RSS Moldovenească garantează tuturor locuitorilor din republică învăţarea gratuită a limbii de stat la nivelul necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu. Articolul 2. În localităţile în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate găgăuză limba oficială în diferite sfere ale vieţii este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă. Articolul 3. Limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, se foloseşte pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvism naţional-rus şi rus-naţional real. Articolul 4. RSS Moldovenească garantează folosirea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ivrit, idiş, ţigănească, a limbilor altor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesităţilor lor naţional-culturale. Articolul 5. Prezenta Lege nu reglementează folosirea limbilor în relaţiile dintre persoane, în activitatea de producţie a transporturilor feroviar şi aerian (cu excepţia sferei de deservire a pasagerilor). [Art.5 modificat prin LP65 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.297] TITLUL II. DREPTURILE ŞI GARANŢIILE CETĂŢEANULUI LA ALEGEREA LIMBII Articolul 6. În relaţiile cu organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi cu întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti limba de comunicare orală sau scrisă - moldovenească sau rusă - o alege cetăţeanul. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză se garantează dreptul cetăţeanului de a folosi şi limba găgăuză în relaţiile menţionate. În localităţile, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, se foloseşte pentru comunicare limba maternă sau o altă limbă acceptabilă. Articolul 7. Pentru lucrătorii de conducere, lucrătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi pentru lucrătorii de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care în virtutea obligaţiilor de serviciu vin în contact cu cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele de informare în masă, transporturile, telecomunicaţiile, comerţul, sfera deservirii sociale, gospodăria comunală şi de locuinţe, organele de ocrotire a normelor de drept, serviciul de salvare şi de lichidare a avariilor ş.a.), indiferent de apartenenţa naţională, în scopul de a asigura dreptul cetăţeanului la alegerea limbii se stabilesc cerinţe în ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor moldovenească, rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - şi a limbii găgăuze la nivelul comunicării necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de muncă, de serviciu şi oficiale. Gradul de cunoaştere a limbilor se determină în modul stabilit de Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 8. La congresele, sesiunile, plenarele, conferinţele, adunările, mitingurile şi la alte manifestări ce se desfăşoară în RSS Moldovenească participanţii nu sînt limitaţi în alegerea limbii. TITLUL III. LIMBA ÎN ORGANELE PUTERII DE STAT, ADMINISTRAŢIEI DE STAT ŞI ORGANIZAŢIILOR OBŞTEŞTI, LA ÎNTREPRINDERI, ÎN INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII Articolul 9. Limba de lucru în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat, care se introduce pe etape. Tot odată se asigură traducerea în limba rusă. Limba lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat. În caz de necesitate documentele se traduc în limba rusă. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză limba de lucru şi limba lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă. Limba manifestărilor şi lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti în localităţile, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, este limba de stat, cea maternă sau o altă limbă acceptabilă. Articolul 10. Actele organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti se întocmesc şi se adoptă în limba de stat, urmînd să fie traduse în limba rusă. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - în limba de stat ori în limba găgăuză sau în cea rusă, urmînd să fie traduse. Actele organelor locale ale puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti situate pe teritoriile, unde majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, pot fi adoptate în limba maternă sau într-o altă limbă acceptabilă, urmînd să fie traduse în limba de stat. Articolul 11. În caz de adresare în scris a organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti către cetăţean se foloseşte limba moldovenească sau rusă, în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - moldovenească, găgăuză sau rusă. La eliberarea documentelor se folosesc la libera alegere a cetăţeanului limba moldovenească ori rusă sau limbile moldovenească şi rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - limba moldovenească, găgăuză ori rusă sau limbile moldovenească, găgăuză şi rusă. Organele puterii de stat, administraţiei de stat, organizaţiilor obşteşti, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile primesc şi examinează documentele prezentate de către cetăţeni în limba moldovenească sau în cea rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - limba moldovenească, găgăuză sau rusă. La documentele prezentate în alte limbi trebuie anexată traducerea în limba moldovenească sau rusă. Articolul 12. Lucrările de secretariat la întreprinderile, în instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se efectuează în limba de stat. Documentaţia tehnico-normativă poate fi folosită în limba originalului. Ţinîndu-se cont de situaţia demografică şi de necesităţile de producţie, la întreprinderile, în instituţiile şi în organizaţiile, a căror listă este stabilită de către Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti, la propunerea Sovietelor raionale şi orăşeneşti de deputaţi ai poporului lucrările de secretariat pot fi efectuate şi în limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă. Corespondenţa dintre întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile situate pe teritoriul republicii se realizează în limba de stat sau în limba lucrărilor de secretariat. Articolul 13. Corespondenţa dintre organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi dintre ele şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se realizează în limba de stat sau într-o altă limbă acceptabilă. Articolul 14. Documentaţia şi alte informaţii, care se expediază în afara RSS Moldoveneşti, se întocmesc în limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă. TITLUL IV. LIMBA LUCRĂRILOR DE SECRETARIAT ÎN ACŢIUNILE PENALE, CIVILE ŞI ÎN CAZURILE ADMINISTRATIVE, LIMBA ARBITRAJULUI, NOTARIATULUI, ORGANELOR DE ÎNREGISTRARE A ACTELOR DE STARE CIVILĂ Articolul 15. Procedura penală, civilă şi a cazurilor administrative se efectuează în RSS Moldovenească în limba de stat sau într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor participante la proces. Participanţilor la proces, care nu cunosc limba de efectuare a procedurii judiciare, li se asigură dreptul de a lua cunoştinţă de materialele de dosar, de a participa la acţiunile de urmărire penală şi judiciare prin intermediul translatorului, precum şi dreptul de a lua cuvîntul şi de a face depoziţii în limba maternă. [Art.15 al.(2) modificat prin LP206 din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] În conformitate cu modul stabilit prin legislaţia procedurală, documentele de urmărire penală şi judiciară se înmînează acuzatului, inculpatului şi altor participanţi la proces în traducere în limba pe care o posedă. [Art.15 al.(3) modificat prin LP206 din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598] Articolul 16. Organele arbitrajului de stat îşi desfăşoară activitatea în limba de stat sau într-o limbă acceptabilă pentru părţile participante la litigiu. Articolul 17. Lucrările de secretariat la notariatele de stat şi la comitetele executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, de orăşel şi săteşti de deputaţi ai poporului, precum şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă din RSS Moldovenească se efectuează în limba de stat sau în limba rusă. La comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai poporului documentele se întocmesc în limba de stat, la dorinţa cetăţenilor - şi în limba rusă, iar la notariate şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă - în limba de stat şi în limba rusă. TITLUL V. LIMBA ÎN SFERA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PUBLIC, ŞTIINŢEI ŞI CULTURII Articolul 18. RSS Moldovenească garantează dreptul la educaţie preşcolară ,la studii medii de cultură generală, medii de specialitate, tehnico-profesionale şi superioare în limbile moldovenească şi rusă şi creează condiţiile necesare pentru realizarea dreptului cetăţenilor de alte naţionalităţi, care locuiesc în republică, la educaţie şi instruire în limba maternă (găgăuză, ucraineană, bulgară, ivrit, idiş ş.a.). Articolul 19. Instituţiile preşcolare şi şcolile de cultură generală se creează după principiul monolingvismului. În cadrul lor lucrările de secretariat, adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează în limba de educaţie şi instruire. Instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală bilingve se creează în localităţile în care numărul de copii şi de elevi nu permite să fie deschise instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală monolingve. În aceste instituţii adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează, în egală măsură, în limbile de educaţie şi instruire respective, iar lucrările de secretariat se efectuează în limba de stat. Articolul 20. În instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate, în cele tehnico-profesionale şi superioare se asigură instruirea în limba de stat şi în limba rusă la specialităţile necesare RSS Moldoveneşti. Pentru satisfacerea necesităţilor de ordin economic şi cultural ale republicii se creează grupe şi serii cu instruirea în limbile ce funcţionează pe teritoriul RSS Moldoveneşti (găgăuză, ucraineană, bulgară, ivrit, idiş ş.a.). În grupele naţionale cu destinaţie specială predarea disciplinelor de specialitate se efectuează în limba maternă a elevilor şi studenţilor. Articolul 21. În instituţiile de învăţămînt de toate gradele se asigură învăţarea limbii moldoveneşti ca obiect de studiu - în clasele şi grupele cu instruire în limba rusă sau într-o altă limbă de instruire (pentru elevii şi studenţii de naţionalitate găgăuză sau bulgară - în volumul necesar pentru comunicare) şi a limbii ruse - în clasele şi grupele cu instruire în limba moldovenească sau într-o altă limbă. După absolvirea instituţiei de învăţămînt elevii şi studenţii dau examenul de absolvire la limba moldovenească sau, respectiv, la limba rusă, ceea ce creează condiţiile necesare extinderii sferelor de comunicare pe întreg teritoriul republicii. Articolul 22. RSS Moldovenească creează condiţiile necesare pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale moldoveneşti şi găgăuze, precum şi pentru activitatea ştiinţifică şi culturală în alte limbi ce funcţionează în republică. Disertaţiile se susţin în limba moldovenească, rusă sau într-o altă limbă, stabilită de consiliul specializat respectiv. Articolul 23. Conferinţele ştiinţifice, ştiinţifico-practice, simpozioanele şi seminarele, alte manifestări de importanţă republicană se desfăşoară în limba de stat (asigurîndu-se în cazul acesta traducerea în limba rusă), iar manifestările de importanţă unională - în limba rusă. TITLUL VI. LIMBA ÎN DENUMIRI ŞI ÎN INFORMAŢII Articolul 24. Localităţile şi alte obiective geografice de pe teritoriul RSS Moldoveneşti au o singură denumire oficială sub forma ei moldovenească sau, respectiv, găgăuză originară (fără traducere sau adaptare), ţinîndu-se cont de tradiţiile istorice din localitatea respectivă. Scrierea corectă a denumirilor de localităţi şi de alte obiective geografice se stabileşte în îndrumare speciale. Denumirile de pieţe, străzi, stradele, raioane orăşăneşti se formează în limba de stat fără traducere (în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - în limba găgăuză), iar în localităţile săteşti, în care majoritatea populaţiei este de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară - într-o limbă acceptabilă. Articolul 25. Denumirile ministerilor, comitetelor de stat şi departamentelor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor şi ale subdiviziunilor lor structurale se formează în limba de stat şi se traduc în limba rusă (în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - în limba găgăuză). Denumirile luate între ghilimele nu se traduc, ci se reproduc prin transliteraţie. Articolul 26. Numele cetăţeanului RSS Moldoveneşti de naţionalitate moldovenească constă din prenume (sau din cîteva prenume) şi din nume de familie (simplu sau dublu). Numele de familie nu se schimbă după genuri, numele după tată se foloseşte fără sufix. La redarea prenumelor şi numelor de familie moldoveneşti în alte limbi se păstrează specificul scrierii lor în limba moldovenească fără adaptare. Ortografia prenumelor şi numelor de familie ale reprezentanţilor altor naţionalităţi, care locuiesc în republică, nu se reglementează prin prezenta Lege. Articolul 27. Blanchetele oficiale, textele sigiliilor şi ştampilelor se execută în limba de stat şi în limba rusă, iar în localităţile respective - în limba de stat, în găgăuză şi rusă. Blanchetele (formularele) folosite în sfera socială (în instituţiile de telecomunicaţii, la casele de economii, la întreprinderile de deservire socială a populaţiei ş.a.) se imprimă în limba de stat şi în limba rusă (în localităţile respective - în limba de stat, în găgăuză şi rusă) şi, la dorinţa cetăţeanului, se completează în una dintre limbile de pe blanchetă (formular). Articolul 28. Firmele cu denumirile organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indicatoarele de pieţe, străzi, stradele localităţi şi de alte obiective geografice se execută în limba de stat şi în limba rusă (în localităţile respective - în limba de stat, în găgăuză şi rusă) şi sînt dispuse în stînga (de asupra) în limba de stat şi în dreapta (de desubt) în limba rusă, iar în localităţile respective - în stînga (de asupra) în limba găgăuză, în centru (de desubt) în limba de stat, în dreapta (mai jos) în limba rusă. Articolul 29. Textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective - în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă. Denumirile mărfurilor şi ale produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucţiunile referitoare la mărfurile fabricate în republică, precum şi orice alte informaţii vizuale prezentate populaţiei din republică se întocmesc în limba de stat şi în limba rusă. În toate cazurile textele de informare vizuală sînt dispuse în modul prevăzut de articolul 28 din prezenta Lege. Corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decît cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi. În localităţile săteşti, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară, informaţiile vizuale pot fi prezentate şi în limbile respective. Articolul 29¹. Verificarea corectitudinii lingvistice a textelor de publicitate exterioară, a denumirilor de mărfuri şi de produse alimentare, a informaţiei cu privire la produsul certificat de pe etichetele de mărfuri, a instrucţiunilor referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova este obligatorie şi se realizează de către Agenția Servicii Publice. [Art.29¹ modificat prin LP86 din 24.05.18, MO235-244/29.06.18 art.370] [Art.29¹ introdus prin LP153 din 17.07.14, MO238-246/15.08.14 art.543] TITLUL VII. OCROTIREA LIMBILOR DE CĂTRE STAT Articolul 30. Conducătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi ai întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti poartă răspundere personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei Legi în limitele sferei din subordinea lor conform legislaţiei în vigoare. Articolul 31. Propagarea ostilităţii, a dispreţului faţă de limba oricărei naţionalităţi, crearea obstacolelor la funcţionarea limbii de stat şi a altor limbi pe teritoriul republicii, precum şi lezarea drepturilor cetăţenilor din motive de limbă implică răspunderea în modul stabilit prin legislaţie. Articolul 32. Controlul asupra respectării legislației cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova este exercitat de către autoritățile administrației publice centrale și locale. [Art.32 în redacția LP86 din 24.05.18, MO235-244/29.06.18 art.370] [Art.32 în redacția LP153 din 17.07.14, MO238-246/15.08.14 art.543] PREŞEDINTE AL PREZIDIULUI SOVIETULUI SUPREM AL RSS MOLDOVENEŞTI M. SNEGUR Membru al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti D. NIDELCU or. Chişinău, 1 septembrie 1989 N 3465-XI