* Republicată în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr. 1546-XIII din 25.02.98-M.O. -1998 nr. 26-27, art. 176.

Modificată şi completată prin Legile Republicii Moldova;

Modificată şi completată prin Legile Republicii Moldova:

1) nr. 1064-XIV din 16.06.00-M.O., 2000, nr.127, art.888;

2) nr. 1534-XV din 13.12.02-M.O., 2002, nr.185, art.1406;

3) nr. 64-XV din 27.02.03-M.O., 2003, nr. 46-47, art.180;

4) nr.206-XV din 29.05.03-M.O., 2003, nr.149-152, art.598;

5) nr. 470-XV din 21.11.03-M.O., 2003, nr. 244-247, art. 982.

Dreptul de asociere este o parte inalienabilă a drepturilor omului şi ale cetăţeanului, proclamate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, consfinţite şi garantate de Constituţia Republicii Moldova.

Prezenta lege determină condiţiile şi principiile constituirii, funcţionării şi dizolvării partidelor şi altor organizaţii social-politice.

I. PRINCIPII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de partid şi de organizaţie social-politică

Partidele şi alte organizaţii social-politice, în sensul prezentei legi, sînt asociaţiile benevole ale cetăţenilor constituite pe baza comunităţii de concepţii, idealuri şi scopuri, care contribuie la realizarea voinţei politice a unei anumite părţi a populaţiei prin cucerire, în mod legal, a puterii de stat şi participare la exercitarea ei.

Prin alte organizaţii social-politice se subînţeleg, de asemenea, fronturile, ligile, mişcările politice de masă etc.

Prezenta lege nu reglementează activitatea altor organizaţii independente ale cetăţenilor, constituite pe principiul interesului profesional, cultural etc., care nu pretind să participe la crearea organelor de stat.

Articolul 2. Dreptul la asociere în partide şi în alte

                  organizaţii social-politice

Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze liber în alte partide şi în alte organizaţii social-politice.

Membru al partidului sau al altei organizaţii social-politice poate fi numai un cetăţean capabil al Republicii Moldova care a împlinit vîrsta de 18 ani.

Un cetăţean nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide ori alte organizaţii social-politice.

Înscrierea unui cetăţean într-un alt partid sau o altă organizaţie social-politică se poate face numai după retragerea acestuia din partidul sau din altă organizaţie social-politică al cărei membru a fost.

Partidele şi alte organizaţii social-politice au dreptul pe principii benevole să se asocieze în blocuri politice, în uniuni, federaţii, asociaţii.

Articolul 3. Calitatea de membru a aderenţilor la

                    partide şi organizaţii social-politice

Partidele şi alte organizaţii social-politice consemnează calitatea de membru a aderenţilor lor.

Articolul 4.  Bazele activităţii partidelor şi altor

                    organizaţii social-politice

Partidele şi alte organizaţii social-politice activează în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legea de faţă şi alte legi şi funcţionează în baza statutului, înregistrat în modul stabilit.

Organele de conducere ale partidelor şi altor organizaţii social-politice  obligatoriu se vor afla pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe teritoriul Republicii Moldova nu se admite crearea partidelor şi altor organizaţii social-politice ale statelor străine, precum şi subdiviziunile şi organizaţiile lor.

Se interzice crearea şi activitatea partidelor şi altor organizaţii social-politice paramilitare, a partidelor şi a altor organizaţii social-politice care militează împotriva pluralismului politic, principiilor statului de drept şi îşi propun drept scop răsturnarea sau schimbarea prin violenţă, prin alte metode anticonstituţionale a orînduirii de stat, subminarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, care propagă războiul, aţîţă discordie şi vrajbă socială, interetnică şi religioasă, metode autoritare şi totalitare de conducere, atentează la drepturile fireşti ale omului, desfăşoară alte activităţi care contravin orînduirii constituţionale ale republicii şi sînt incompatibile cu normele general recunoscute ale dreptului internaţional.

Articolul 5. Statutul partidelor şi altor organizaţii

                    social-politice

Statutul trebuie să conţină următoarele date:

1) denumirea partidului sau a organizaţiei social-politice;

2) scopurile şi mijloacele de realizare a lor;

3) condiţiile şi modul de intrare în partid; în altă organizaţie social-politică, de ieşire şi excludere din ele;

4) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului (organizaţiilor social-politice);

5) modul de formare şi competenţa organelor de autoconducere ale partidului, ale altei organizaţii social-politice, termenele împuternicirilor lor;

6) modul de adoptare a statutului, de introducere a modificărilor şi completărilor în el;

7) sursele de acumulare a mijloacelor financiare şi a altor bunuri;

8) condiţiile şi modul de reorganizare şi de dizolvare a partidelor (a altor organizaţii social-politice);

9) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

Statutul nu trebuie să contravină legilor Republicii Moldova.

Statutul partidului sau al altei organizaţii social-politice se înregistrează dacă:

a) are cel puţin 5000 de membri domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, dar nu mai puţin de 150 în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate;

b) are program şi organe de conducere alese.

Articolul 6. Programul partidului sau altei

                    organizaţii social-politice

Programul partidului sau altei organizaţii social-politice trebuie să fie prezentat în formă scrisă şi să fie aprobat de congres sau conferinţă.

Articolul 7. Denumirea partidului, organizaţiei

                   social-politice

Denumirea partidului, organizaţiei social-politice, abrevierea denumirii şi simbolica se vor deosebi de denumirea şi simbolica altor partide şi organizaţii social-politice, înregistrate în Republica Moldova.

În cazul schimbării denumirii, partidele şi alte organizaţii social-politice se vor reînregistra în modul stabilit de prezenta Lege.

Articolul 8. Sediul partidului sau altei organizaţii

                   social-politice

Sediul partidului sau altei organizaţii social-politice se consideră sediul organului său permanent de conducere. Înregistrarea partidului sau altei organizaţii social-politice se admite şi în cazul cînd sediul este domiciliul unuia dintre membri.

Articolul 9. Garanţiile activităţii

Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice şi, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, garantează condiţii juridice egale necesare pentru realizarea sarcinilor statutare.

Imixtiunea organelor de stat şi a persoanelor oficiale în activitatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice, la fel ca şi amestecul partidelor şi a altor organizaţii social-politice în activitatea organelor de stat şi a persoanelor oficiale nu se admite, exceptînd cazurile prevăzute de lege.

Orice îngrădiri şi deosebiri în drepturi ale cetăţeanului pe motive de apartenenţă la un partid sau la o altă organizaţie social-politică sînt interzise.

Orice cerinţă de indicare a partinităţii în actele oficiale va fi nelegitimă.

Partidele şi alte organizaţii social-politice îşi vor desfăşura activitatea din mijloacele lor.

Partidele şi alte organizaţii social-politice vor promova principiul egalităţii femeilor şi bărbaţilor în organele decizionale de toate nivelurile ale acestora.

Persoanele vinovate de încălcarea acestor condiţii vor purta răspunderea prevăzută de lege.

Articolul 10. Limitarea activităţii politice

Militarii, lucrătorii organelor afacerilor interne, securităţii statului, serviciilor vamale, judecătorii, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, avocaţii parlamentari, controlorii de stat, precum şi lucrătorii presei şi radioteleviziunii oficiale nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice.

Membrii partidelor şi ai altor organizaţii social-politice, recrutaţi în modul stabilit de lege în serviciul militar, numiţi în funcţii în organele securităţii statului, afacerilor interne, procuraturii, precum şi în sistemul controlului de stat, îşi suspendă partinitatea pentru toată perioada de serviciu sau de muncă. În decurs de 10 zile de la data depunerii jurămîntului, avocaţii parlamentari sînt obligaţi să suspende apartenenţa lor la oricare partid sau altă organizaţie social-politică.

Persoana care şi-a suspendat partinitatea nu poate alege şi nu poate să fie aleasă în organele partidului şi altor organizaţii social-politice şi nu are dreptul să execute însărcinările acestor organe.

Articolul 11. Deideologizarea sistemului de învăţămînt

În Republica Moldova sistemul de învăţămînt este deideologizat. Se interzice cultivarea şi propagarea în şcolile de toate gradele a oricăror idei de program şi sarcini ale partidelor sau ale altor organizaţii social-politice.

Articolul 12. Finanţarea activităţii partidelor şi a altor

                     organizaţii social-politice

Este interzisă finanţarea partidelor, altor organizaţii social-politice, precum şi transmiterea către acestea de bunuri din partea:

- statelor, persoanelor fizice şi juridice străine, apatrizilor;

- organelor de stat, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat, excepţie făcînd finanţarea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a alegerilor în organele reprezentative ale puterii de stat;

- întreprinderilor mixte, dacă cota statului sau a fondatorului străin în aceste întreprinderi este mai mare de 20 procente;

- asociaţiilor de cetăţeni neînregistrate;

- persoanelor anonime.

Partidele şi alte organizaţii social-politice nu au dreptul să deschidă conturi în bănci străine şi să păstreze în ele mijloace băneşti.

Finanţarea partidelor şi altor organizaţii social-politice se efectuează exclusiv prin conturile lor deschise în băncile ce îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 13. Soluţionarea chestiunilor partidelor şi

                     ale altor organizaţii social-politice

Chestiunile vizînd interesele partidelor şi ale altor organizaţii social-politice sînt soluţionate, conform prevederilor legislaţiei, de către organele de stat şi organizaţiile economice cu participarea sau cu coordonarea partidelor, organizaţiilor respective.

Articolul 14. Principiul de creare a partidelor şi altor

                     organizaţii social-politice

Partidele şi alte organizaţii social-politice se creează după principiul teritorial.

Crearea şi activitatea subdiviziunilor structurale ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice în cadrul colectivelor de muncă sînt interzise.

Partidele şi alte organizaţii social-politice nu pot fi create din iniţiativa statului, organelor şi persoanelor lui oficiale.

II. ÎNREGISTRAREA PARTIDELOR  

ŞI  ALTOR ORGANIZAŢII SOCIAL-POLITICE

Articolul 15. Înregistrarea statutului

Partidele şi alte organizaţii social-politice au dreptul să desfăşoare activitatea de realizare a scopurilor programatice numai după înregistrarea statutelor lor.

Cererea de înregistrare a statutului se depune la Ministerul Justiţiei, însoţită de:

a) statutul şi programul partidului sau ale altei organizaţii social-politice;

b) actul de constituire şi listele membrilor partidului sau ai altei organizaţii social-politice, întocmite în baza cererilor şi aprobate de conducătorul partidului sau al altei organizaţii social-politice, care vor cuprinde: numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, locul de muncă şi semnătura membrului respectiv al partidului sau al altei organizaţii social-politice;

c) actul privitor la sediul partidului sau al altei organizaţii social-politice;

d) dovada deschiderii contului bancar;

e) actele de constituire a organizaţiilor teritoriale ale partidului sau ale altei organizaţii social-politice, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 3 lit. a) şi ale art. 20 alin. 1.

Ministerul Justiţiei, în termen de o lună de la data prezentării cererii de inregistrare a statutului, va adopta decizia de înregistrare a statutului sau, dacă nu sînt întrunite cerinţele prezentei legi, decizia de refuz de a-l înregistra.

Decizia Ministerului Justiţiei privind refuzul de a înregistra statutul poate fi atacată de organizaţia respectivă în termen de zece zile la Curtea Supremă de Justiţie.

Pentru înregistrarea statutului partidului sau altei organizatii social-politice, a modificărilor şi completărilor introduse în statut se percepe, în modul prevăzut de lege, taxă de înregistrare în cuantum de 10 salarii minime.

Modificările şi completările introduse în statutele partidelor şi ale altor organizaţii social-politice se vor înregistra în modul prevăzut pentru înregistrarea iniţială. La soluţionarea chestiunii înregistrării prezenţa preşedintelui sau a unui reprezentant al organului executiv, sau al unui alt organ de conducere al partidului, sau a altei organizaţii social-politice este obligatorie.

Partidele şi alte organizaţii social-politice devin persoane juridice din momentul înregistrării statutului.

Ministerul Justiţiei ţine Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice.

Modul de înregistrare a statutelor partidelor şi altor organizaţii social-politice este reglementat printr-un Regulament, aprobat de Guvern.

Articolul 16. Declararea nulă a deciziei de înregistrare

                     a partidului sau altei organizaţii

                     social-politice

Decizia de înregistrare a partidului sau altei organizatii social-politice poate fi declarată nulă prin hotărîre a instanţei de judecată la cererea Ministerului Justiţiei, dacă după înregistrare  s-au descoperit circumstanţe care puteau servi drept temei pentru a refuza înregistrarea.

Articolul 17. Simbolica partidelor şi a altor organizaţii

                      social-politice

Partidele şi alte organizaţii social-politice pot avea în calitate de simboluri embleme, drapele, fanioane, care de asemenea se vor înregistra oficial, în modul stabilit, pentru înregistrarea statutului.

Ele nu trebuie să reproducă simbolica statului şi să servească pentru propagarea scopurilor indicate în alineatul patru al articolului 4 din prezenta lege.

III. ACTIVITATEA PARTIDELOR

ŞI ALTOR  ORGANIZAŢII SOCIAL-POLITICE

Articolul 18. Drepturile şi obligaţiile partidelor

                     şi  altor organizaţii social-politice

Drepturile partidelor şi altor organizaţii social-politice sînt stabilite de prezenta lege, precum şi de statutele acestora.

În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare şi programatice, partidele şi alte organizaţii social-politice sînt în drept:

- să difuzeze liber informaţia despre activitatea lor;

- să participe (în mod independent, în bloc sau în uniune cu alte partide şi organizaţii) la alegerile pentru organele reprezentative ale puterii de stat de toate rangurile şi la formarea organelor administraţiei de stat;

- să instituie şi să dispună de mijloace de informare în masă proprii şi să desfăşoare activitate editorială în conformitate cu legislaţia;

- în perioada campaniei de alegere a deputaţilor să se folosească cu titlu gratuit de mijloacele de informare în masă ale statului în conformitate cu legile republicane privind alegerile;

- să exercite alte împuterniciri prevăzute de prezenta lege şi de alte acte legislative.

Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt obligate:

să respecte legislaţia Republicii Moldova şi normele prevăzute de statutele lor;

să introducă modificările necesare în documentele de constituire, în cazul modificării legislaţiei sau constatării necorespunderii acestor documente cu legislaţia;

în cazul modificării sau completării datelor înscrise în Registrul partidelor si altor organizaţii social-politice, să informeze despre aceasta, în termen de 15 zile, Ministerul Justiţiei.

Articolul 19.  Organele partidelor şi altor organizaţii social-politice

Congresul, conferinţa partidului sau altei organizaţii social-politice şi organul permanent de conducere în perioada dintre congrese, conferinţe sînt foruri obligatorii de conducere ale partidului sau altei organizaţii social-politice.

Statutele partidelor sau altor organizaţii social-politice pot prevedea şi alte organe. În acest caz, atribuţiile lor vor fi formulate explicit în statut.

Congresul sau conferinţa este organul suprem de decizie al partidului sau altei organizaţii social-politice.

Congresul sau conferinţa se convoacă de către organul împuternicit, potrivit reglementărilor statutare, cel puţin o dată la 4 ani.

Delegaţii la congres sau conferinţă sînt aleşi de organizaţiile teritoriale ale partidului sau altei organizaţii social-politice. Numărul delegaţilor se stabileşte în funcţie de numărul de membri. Procedura de alegere a delegaţilor se stabileşte în statut.

Congresul, conferinţa partidului sau altei organizaţii social-politice sînt deliberative dacă la ele participă cel puţin jumătate din numărul total al delegaţilor.

Hotărîrile organelor partidului sau altei organizaţii social-politice se adoptă cu majoritatea simplă de voturi, dacă statutul nu prevede altfel.

Articolul 20. Organizaţiile teritoriale

Partidele şi alte organizaţii social-politice trebuie să aibă, în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, organizaţii teritoriale cu numărul de membri prevăzut de prezenta lege. Raportul statistic privind numărul de membri ai partidului sau ai altei organizaţii social-politice, cu indicarea unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost create organizaţii teritoriale, va fi prezentat Ministerului Justiţiei anual. Ministerul Justiţiei, în termen de o lună de la data primirii raportului, va efectua verificarea materialelor prezentate şi va informa conducerea partidului sau a altei organizaţii social-politice respective despre rezultatele acesteia.

Organizaţiile teritoriale nu sînt persoane juridice.

Organul de conducere al organizaţiei teritoriale este adunarea generală a membrilor (delegaţilor) organizaţiei, iar în perioada dintre adunările generale - organul permanent de conducere, specificat de statut. Competenţa adunării generale şi modul de adoptare a hotărîrilor de către organele organizaţiilor teritoriale sînt asimilate cu cele prevăzute de articolul 19 alineatele 6 şi 7.

Organele de conducere ale organizaţiilor teritoriale se aleg pe perioada stabilită de statut. Aceste organe pot reprezenta partidul sau altă organizaţie social-politică în relaţiile cu terţii la nivelul local corespunzător, pot deschide subconturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora.

Articolul 21.  Calitatea de membru al partidului

                      sau altei organizaţii social-politice

Calitatea de membru al partidului sau altei organzaţii social-politice este personală şi inalienabilă. Calitatea de membru se consemnează în listele membrilor partidului sau ai altei organizaţii social-politice în modul prevăzut de Regulamentul cu privire la înregistrarea partidelor şi altor organizaţii social-politice. Membrii partidului sau altei organizaţii social-politice au drept de vot egal.

Organul împuternicit al partidului sau altei organizaţii social-politice decide acordarea sau revocarea calităţii de membru în condiţiile prevăzute de statut.

Membrul partidului sau altei organizaţii social-politice are dreptul de a se retrage din partid, organizaţie în orice moment, cu efect imediat.

Articolul 22. Proprietatea partidelor şi a altor

                     organizaţii social-politice

Partidele şi alte organizaţii social-politice pot avea în proprietatea lor clădiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum şi alte bunuri materiale necesare, în exclusivitate, pentru realizarea sarcinilor statutare.

Dreptul la proprietate al partidelor şi al altor organizaţii social-politice este reglementat de legislaţie.

Partidele şi alte organizaţii social-politice au dreptul să beneficieze de clădiri şi de alte bunuri în conformitate cu contractele de împrumut sau de arendă încheiate cu alte persoane.

Partidele şi alte organizaţii social-politice nu pot avea în proprietatea lor pămînt, întreprinderi industriale, asociaţii şi cooperative de producţie şi nu pot desfăşura activitate economică şi comercială, cu excepţia cazurilor indicate în articolul 23.

Partidelor şi altor organizaţii social-politice li se interzice posedarea şi depozitarea sau păstrarea armamentului, substanţelor explozive şi a altor materiale ce prezintă pericol (inclusiv ecologic) pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor.

Articolul 23. Mijloacele băneşti ale partidelor şi ale

                     altor organizaţii social-politice

Mijloacele băneşti ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice se formează din cotizaţiile de intrare şi din cele de membru, din beneficiul obţinut de la activitatea mijloacelor de informare în masă, de la vînzarea literaturii social-politice, altor materiale de propagandă şi agitaţie, a confecţiilor cu simbolică proprie, de la desfăşurarea festivalurilor, expoziţiilor, lecţiilor, altor manifestări, din vărsămintele benevole şi donaţiile persoanelor fizice şi juridice, excepţie făcînd cazurile indicate în articolul 12, alineatul întîi, precum şi din alte încasări care nu sînt interzise de legislaţie.

Articolul 24. Folosirea veniturilor

Partidele şi alte organizaţii social-politice, în modul prevăzut de legislaţie şi exclusiv în scopul îndeplinirii sarcinilor statutare, întemeiază întreprinderi şi oprganizaţii gestionare cu drept de persoană juridică.

Venitul de pe urma activităţii partidelor şi altor organizaţii social-politice nu poate fi distribuit membrilor săi şi se foloseşte numai în scopul realizării prevederilor statutare.

Membrii partidelor şi altor organizaţii social-politice nu au dreptul la venitul şi averea partidelor şi altor organizaţii social-politice şi nu poartă răspundere pentru datoriile acestora.

Folosirea veniturilor în scopuri de binefacere şi caritate se admite independent de prevederile din statut.

Partidele şi alte organizaţii social-politice vor da publicităţii dări de seamă anuale despre sursele veniturilor şi cheltuielile lor şi pînă la 1 februarie al anului următor prezintă organelor financiare declaraţia despre activitatea financiară anuală.

Averea şi mijloacele parvenite pe căi licite vor trece, în baza deciziei instanţei judecătoreşti, în proprietatea statului.

Articolul 25. Dreptul la difuzarea informaţiei

Partidele şi alte organizaţii social-politice au dreptul să difuzeze în formă scrisă, orală sau în alte forme informaţii despre activitatea lor, să propage ideile, scopurile şi programele lor, precum şi să instituie mijloace de informare în masă, cu excepţia radiodifuziunii şi televiziunii, să se folosească, în modul stabilit de lege, de mijloacele de informare în masă ale statului.

Articolul 26. Dreptul la desfăşurarea manifestaţiilor

Partidele şi alte organizaţii social-politice vor beneficia de dreptul la desfăşurarea mitingurilor, demonstraţiilor, adunărilor şi altor manifestaţii în modul stabilit de legislaţie.

IV. CONTROLUL  ASUPRA  ACTIVITĂŢII PARTIDELOR  

ŞI ALTOR ORGANIZAŢII SOCIAL-POLITICE

Articolul 27. Supravegherea şi controlul asupra

                     activităţii partidelor şi altor organizaţii    

                     social-politice

Controlul asupra surselor de venituri ale partidelor, ale altor organizaţii social-politice, asupra mărimii mijloacelor primite de ele şi asupra îndeplinirii cerinţelor legislaţiei fiscale este exercitat de către organele fiscale.

Controlul asupra respectării normelor statutului de către partide şi alte organizaţii social-politice este exercitat de Ministerul Justiţiei.Reprezentanţii lui au dreptul să asiste la manifestările desfăşurate de partide şi alte organizaţii social-politice, să ceară actele şi explicaţiile necesare.

În cazul depistării în activitatea partidului sau altei organizaţii social-politice a unor încălcări ale normelor statutare şi legale, Ministerul Justiţiei va avertiza în scris conducerea acesteia, solicitîndu-i să înlăture, în termenul stabilit, aceste încălcări.

Articolul 28. Răspunderea partidelor şi a altor

                    organizaţii social-politice

Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin acţiunile lor ilegale, au cauzat prejudicii materiale statului, persoanelor fizice şi juridice sînt obligate să repare aceste prejudicii din contul avutului lor în modul stabilit de lege.

V. SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDELOR

ŞI ALTOR ORGANIZAŢII SOCIAL-POLITICE

Articolul 29. Suspendarea activităţii partidelor şi altor

                     organizaţii social-politice

Ministerul Justiţiei va suspenda activitatea partidului sau a altei organizaţii social-politice în cazul în care acestea au încălcat Constituţia.

În acest caz Ministerul Justiţiei va informa în scris organele de conducere ale partidului respectiv indicînd încălcările prevederilor legii şi stabilind termenul pentru înlăturarea lor.

În perioada campaniilor electorale activitatea partidelor şi altor organizaţii social-politice poate fi suspendată numai de către Curtea Supremă de Justiţie.

În timpul suspendării activităţii partidului sau a altei organizaţii social-politice, acestora li se interzice să se folosească de mijloacele de informare în masă, să facă propagandă şi agitaţie, să efectueze operaţiuni bancare sau alte operaţiuni legate de bunuri, precum şi să participe la alegeri.

După înlăturarea contravenţiilor, partidul, altă organizaţie social-politică informează despre aceasta Ministerul Justiţiei, care în termen de 5 zile, autorizează reluarea activităţii partidului, altei organizaţii social-politice.

Activitatea partidului sau a altei organizaţii social-politice poate fi suspendată pe un termen de pînă la şase luni. În cazul în care nu se vor înlătura încălcările prevederii legii sau pe parcursul unui an, din ziua suspendării, se comit din nou încălcări ale legii, activitatea se suspendă pentru un an de zile.

Articolul 30. Încetarea activităţii partidului sau a

                     altei organizaţii social-politice

Un partid sau altă organizaţie social-politică îşi încetează activitatea în cazul:

1) autodizolvării conform prevederilor statutare;

2) dizolvării prin hotărîre a Curţii Supreme de Justiţie;

3) constatării neconstituţionalităţii partidului sau a altei organizaţii social-politice prin hotărîrea Curţii Constituţionale.

Autoritatea care a adoptat decizia privind dizolvarea partidului sau altei organizaţii social-politice este obligată să informeze neîntîrziat despre aceasta Ministerul Justiţiei, care va consemna în Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice intrarea partidului, altei organizaţii social-politice în faza de lichidare.

În cazurile specificate la alin. 1 pct. 2) şi 3), Ministerul Justiţiei, în scopul executării hotărîrii instanţei respective, va crea o comisie de lichidare a partidului sau a altei organizaţii social-politice.

Un partid sau altă organizaţie social-politică îşi încetează existenţa numai după finalizarea procedurii de lichidare şi radierea sa din Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice.

După încetarea activităţii, bunurile partidului sau altei organizaţii social-politice vor fi folosite pentru realizarea scopurilor statutare sau în scopuri filantropice.

Articolul 31. Procedura de lichidare a partidului

                     sau altei organizaţii social-politice

Lichidarea partidului sau altei organizaţii social-politice potrivit articolului 30 punctul 1) se efectuează de către organul său permanent de conducere ori de către persoanele desemnate de congres, conferinţă.

În hotărîrea de lichidare a partidului sau altei organizaţii social-politice se stabilesc procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită pînă la care creditorii îşi pot prezenta creanţele, care trebuie să fie de cel puţin 30 de zile de la data publicării acestei hotărîri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum şi destinaţia bunurilor rămase după lichidare.

Dacă lichidarea partidului sau altei organizaţii social-politice se efectuează potrivit articolului 30 punctul 2), lichidatorii vor fi numiţi prin hotărîrea de lichidare.

Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului sau altei organizaţii social-politice încetează.

Lichidatorii sînt obligaţi să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului sau altei organizaţii social-politice. Avizul privind lichidarea va cuprinde:

numele lichidatorilor şi sediul partidului sau altei organizaţii social-politice;

procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită pînă la care creditorii îşi pot prezenta creanţele;

invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări individuale.

După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să întocmească neîntîrziat lista de inventariere a bunurilor partidului sau altei organizaţii social-politice, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor, listă care va fi semnată de către lichidatori şi conducătorii organului permanent de conducere.

Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs, să execute creanţele creditorilor, iar dacă numerarul este insuficient pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului, altei organizaţii social-politice.

Pentru prejudiciile cauzate prin culpa lor, lichidatorii poartă răspundere atît faţă de partidul sau organizaţia social-politică, cît şi faţă de terţi.

După încheierea procedurii de lichidare a partidului sau altei organizaţii social-politice, lichidatorii sînt obligaţi să întocmească bilanţul de lichidare şi să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei si organelor inspectoratului fiscal, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Activele, rămase după executarea tuturor creanţelor creditorilor, vor fi utilizate în scopurile prevăzute de statut sau de hotărîrea de lichidare.

În toate cazurile de lichidare a partidului sau altei organizaţii social-politice, pentru efectuarea înscrierii respective în Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice, lichidatorii prezintă Ministerului Justiţiei următoarele documente:

cererea cu privire la radierea partidului sau altei organizaţii social-politice din Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice;

certificatul de înregistrare (în original);

documentul ce confirmă achitarea în întregime a plăţilor la bugetul de stat, eliberat de inspectoratul fiscal;

documentele de constituire (în original);

actul despre predarea spre nimicire a ştampilelor, eliberat de organul împuternicit de poliţie;

copia de pe avizul despre lichidarea partidului sau altei organizaţii social-politice, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Obligaţiile lichidatorilor încetează numai după încheierea tuturor operaţiilor financiar-bancare.

Articolul 32. Dizolvarea sancţionară

Partidul sau altă organizaţie social-politică poate fi dizolvat prin hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie, în baza demersului Ministerului Justiţiei, în cazul cînd după suspendarea repetată pe parcursul unui an se comit încălcări ale Constituţiei sau ale prezentei legi.

Procurorul republicii are dreptul de a cere suspendarea activităţii şi dizolvarea oricărui partid sau organizaţii social-politice, motivîndu-şi cererile adresate Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 33. Modul de atacare

Refuzul de înregistrare a statutului partidului sau altei organizaţii social-politice poate fi atacat la Curtea Supremă de Justiţie, care va examina plîngerea în termen de cinci zile pe calea procedurii judiciare speciale.

Decizia privind suspendarea activităţii partidului sau altei organizaţii social-politice poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie, care va examina plîngerea în termen de cinci zile.

VI. DISPOZIŢII FINALE

Articolul 34. Dreptul la legături internaţionale

Partidele şi alte organizaţii social-politice au dreptul, în conformitate cu statutul lor şi cu prevederile prezentei legi, să intre în asociaţii internaţionale, să întreţină legături directe şi relaţii internaţionale, să încheie acorduri.

Articolul 35. Aplicarea normelor tratatelor

                     internaţionale

În cazul în care tratatul internaţional la care a aderat Republica Moldova prevede norme ce diferă de cele din prezenta lege, se aplică normele tratatului internaţional.