Abrogată prin OMADRM15 din 22.01.19, MO38-47/08.02.19 art.282

    MODIFICAT

OMERN100 din 26.12.05, MO9-12/20.01.06 art.28

Aprobat:

Ministrul Mediului şi Amenajării

Teritoriului al Republicii Moldova

______________A.Capcelea

Instrucţiunea

privind calculul plăţii pentru poluarea mediului

în Republica Moldova

Dispozitii generale  

Instrucţiunea a fost elaborată  în baza Legii privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998 (Monitorul oficial, nr.54-55 din 18.06.1998), Legii privind modificarea şi completarea Legii privind  protecţia mediului  nr.1539-XIII din 25.02.1998 (Monitorul Oficial, nr.44-46 din 21.05.1998) şi Legii pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului nr. 732-XIV din 16.12.1999 (Monitorul Oficial, nr.12-13 din 3.02.2000).

Instrucţiunea concretizează aplicarea normativelor de plată pentru deversările, emisiile de poluanţi în mediu, depozitarea deşeurilor de producţie şi menajere şi este destinată agenţilor economici, care efectuează plata pentru poluarea mediului şi inspectorilor agenţiilor teritoriale ecologice.

Plata pentru poluare se efectuează de beneficiarii resurselor naturale trimestrial, pînă pe data de 20 a lunii ce urmează după trimestrul de dare de seamă, pe conturile fondurilor ecologice locale, create pe lîngă agenţiile teritoriale ecologice (anexa 1), în baza  calculelor  întocmite de plătitori conform formei stabilite (anexa 2).

În cazurile, cînd plata pentru poluarea mediului este neînsemnată, ea poate fi achitată de către beneficiari de comun acord cu agenţia teritorială ecologică o singură dată pe an.

Serviciile ecologo-economice ale agenţiilor teritoriale ecologice efectuează controlul exactităţii calculelor  plăţii pentru  poluare şi transferării ei la timp.

Plata pentru poluare în limitele normativelor stabilite se trece de către beneficiarii resurselor naturale la cheltuielile de producţie.

În conformitate cu Standardul Naţional de Contabilitate nr.3 "Componenţa consumului şi cheltuielilor întreprinderii" plata pentru deversări, emisii de poluanţi în mediu, amplasarea deşeurilor se referă la "cheltuielile indirecte de producţie", punctul "b" şi se includ în "cheltuielile generale şi administrative".

În evidenţa contabilă plata pentru poluare se indică pe contul 7139 "Alte cheltuieli generale şi administrative".

În evidenţa statistică suma plăţii pentru poluare pe un an se indică în Forma nr. 1-OC "Darea de seamă privind cheltuielile pentru protecţia mediului pe anul _____" , partea II, codul 083 - 103.
    [Capitol modificat prin OMERN100/26.12.05, MO9-12/20.01.06 art.28]

Capitolul 1. Calculul plăţii pentru poluarea aerului
atmosferic de către sursele staţionare

Plata pentru emisia poluanţilor de către sursele staţionare se percepe de la beneficiarii resurselor naturale conform articolului 6 al Legii  privind plata pentru poluarea mediului.

Normativele (limitele) de emisie a poluanţilor de către sursele staţionare se stabilesc în "Autorizaţiile de emisie în atmosferă",  eliberate de Inspectoratul Ecologic de Stat.

Normativele de plată pentru emisia poluanţilor de către sursele staţionare pentru regiunea respectivă (conform anexei nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului) se determină ca produsul coeficientului salariului minimal pentru regiunea dată la suma salariului minimal.

                  

Normativul plăţii (N) pentru emisia

poluanţilor de către sursele staţionare

pentru 1 tonă convenţională

      

a) Plata pentru emisia poluanţilor în limitele normativelor stabilite se determină ca produsul dintre normativul plăţii la valoarea emisiei reale a poluantului în tone convenţionale.

Cuantumul de plată se determină după formula:

P_i = N x +_i x Fr_i, lei, în care:

P_i - cuantumul de plata a poluantului i determinat, în lei;

N - normativul plăţii poluantului conform localităţii

(regiunii) (vezi tabelul nr.1), lei;

A_i - coeficientul de agresivitate pentru poluantul -i- determinat (vezi tabelul nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului);

Fr_i - cantitatea de facto a poluantului -i- determinat, în tone;

Fr_i = C_i x T x 10^-6, în tone, în care:

C_i - concentraţia poluantului -i- determinat, g/s;

T - perioada de timp a poluării, în trimestrul de dare de seamă în secunde (s).

Exemplu:

în trimestrul III al anului 1998 în cazangeria N din Călăraşi s-au înregistrat următoarele valori ale concentraţiei poluanţilor:

- concentraţia funinginii a constituit: CC = 0.02 g/s;

- concentraţia dioxidului de sulf: CSO₂ = 0.14 g/s;

- concentraţia dioxidului de azot: CNO₂ = 0.03 g/s;

- concentraţia oxidului de carbon: CCO = 0.16 g/s;

- concentraţia pentaoxidului de vanadiu: CV₂O₅=0.0002 g/s;

- concentraţia benz-a-pirenului: Cb(a)p = 2 x 10^-6 g/s;

Normativul plăţii pentru emisii în or.Călăraşi - N=10,8 lei

Coeficientul de agrevisitate: al funinginii A = 20, dioxidului de sulf A=22,

dioxidului de azot A=25, oxidului de carbon A=1, pentaoxidului de vanadiu A=500,

benz-a-pirenului A=10000.

Perioada de timpT(trimestru) T = 92(zile) x 24(ore) x 3600(sec.) = 7948800s.

Plata pentru emisiile de funingine a constituit:

PC = 10.8 x 20 x 0.02 x 7948800 x 10^-6 = 34.34 lei;

Plata pentru emisiile de dioxid de sulf:

PSO₂ = 10.8 x 22 x 0.14 x 7948800 x 10^-6 = 264.41 lei;

Plata pentru emisiile de dioxid de azot:

PNO₂ = 10.8 x 25 x 0.03 x 7948800 x 10^-6 = 64.38 lei;

Plata pentru emisiile de oxid de carbon:

PCO = 10.8 x 1 x 0.16 x 7948800 x 10^-6 = 13.74 lei;

Plata pentru emisiile de pentaoxid de vanadiu:

PV₂O₅ = 10.8 x 500 x 0.0002 x 7948800 x 10^-6 = 8.58 lei;

Plata pentru emisiile de benz-a-piren:

Pb(a)p = 10.8 x 10^-4 x 2 x 10^-6 x 7948800 x 10^-6 = 1.72 lei;

Suma totală a plăţii pentru poluare a constituit:

P = PC + PSO₂ + PNO₂ + PV₂O₅ + Pb(a)p = 34.34 + 264.41 + 64.38 + 8.58 + 1.72 + 13.74 = 387.17 lei.

b) Plata pentru emisia poluanţilor cu depăşirea normativelor stabilite se determină ca sumă a produsului  dintre normativul plăţii şi normativul ELA de poluanţi, în tone convenţionale, şi a produsului dintre normativul plăţii înmulţit la 5 şi cantitatea  reală, în tone convenţionale, ce depăşeşte normativele stabilite, a poluanţilor emişi.

Cuantumul de plată se determină după formula:

P_i = N x +_i x [Fn + (Fr - Fn) x 5], lei, în care:

Fn - cantitatea normativă a poluantului determinat, în tone;

F_n = C_n x T x 10^-6, în tone;

C_n - concentraţia normativă a poluantului determinat, g/s;

T - perioada de timp a poluării, în secunde (s).

Fr - cantitatea de facto a poluantului  determinat, în tone.

Exemplu:

în trimestrul III al anului 1998 la cazangeria X din Călăraşi s-au determinat următoarele valori ale concentraţiei poluanţilor:

CrC = 0.03 g/s;  CrSO₂₌ 0.18 g/s;   CrNO₂ = 0.05 g/s;  CrCO = 0.25 g/s;

CrV₂O_{5 =} 0.0004 g/s;   Crb(a)p = 2 x 10^-6 g/s;

Valorile normative ale concentraţiilor poluanţilor (conform autorizaţiei de emisie):

CnC = 0.02 g/s; CnSO_{2 =} 0.15 g/s; CnNO₂ = 0.04 g/s; CnCO = 0.2 g/s;  

CnV₂O₅₌ 0.0003 g/s;   Cnb(a)p = 2 x 10^-6 g/s.

Plata pentru fiecare ingredient a constituit:

PC = 10.8 x 20 x (0.02 + 0.01 x 5) x 7948800 x 10^-6 = 120.19 lei;

PSO₂ = 10.8 x 22 x (0.15 + 0.03 x 5) x 7948800 x 10^-6 = 566.59 lei;

PNO₂ = 10.8 x 25 x (0.04 + 0.01 x 5) x 7948800 x 10^-6 = 193.16 lei;

PCO = 10.8 x 1 x (0.2 + 0.05 x 5) x 7948800 x 10^-6 = 38.63 lei;

PV₂O₅ = 10.8 x 500 x (0.0003 + 0.0001 x 5) x 7948800 x 10^-6 = 34.34 lei;

Pb(a)p = 10.8 x 10^-4 x (2 x 10^-6 + 0 x 5) x 7948800 x 10^-6 = 1.72 lei;

Suma totală a plăţii pentru poluare a constituit:

P = 120.19 + 566.59 + 193.16 + 38.63 + 34.34 + 1.72 = 954.62 lei.

c) Plata pentru emisia accidentală (în jerbă) a poluanţilor ai surselor staţionare se determină ca suma produsului dintre normativul plăţii şi normativul emisiilor limitat admisibile (ELA) de poluanţi, în tone convenţionale şi produsului dintre normativul plăţii înmulţit la 50 şi mărimea depăşirii emisiilor reale faţă de normativ în tone convenţionale.

Cuantumul de plată se determină după formula:

P_i = N x +_i x [Fn_i + (Fr_i - Fn_i) x 50], lei, în care

P_i - cuantumul de plată a poluantului -i- , în lei;

N - normativul plăţii pentru localitate ( regiune) (vezi tabelul nr.1), lei;

A_i - coeficientul de agresivitate  pentru poluantul i determinat (vezi tabelul nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului);

Fr_i-antitatea de facto a poluantului i determinat, în tone;      

Fn _i - cantitatea normativă a poluantului  determinat, în tone.

50 - coeficientul de majorare a normativului plăţii.

Note:

Emisii accidentale (în jerbă) ale poluanţilor sînt:

- emisiile, care au condus la poluarea excepţională a aerului şi au  fost înregistrate analitic sau vizual;

- emisiile de la sursele mobile ale poluanţilor pentru care concentraţiile maxime admisibile (CMA) nu sînt stabilite, ale produselor petroliere în cantitate de 5 tone şi mai mult;

Poluarea excepţională a aerului - situaţie în care concentraţia unuia sau a mai multor  poluanţi în aerul atmosferic depăşeşte CMA:

a) de 20 - 29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;

b) de 30 - 49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;

c) de 50 ori şi mai mult;

d) nivelul de radiaţie în aer depăşeşte 0.2 Rentgen/oră.

Emisiile în lipsa documentaţiei normativelor ecologice la întreprindere (organizaţie) se consideră ca emisii accidentale (în jerbă) ale poluanţilor fără autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat.

Exemplu:

În trimestrul III al anului 1998 la întreprinderea "X" din Călăraşi s-au înregistrat următoarele valori reale ale concentraţiei poluanţilor:

CrC = 2.5 g/s; CrSO₂=7.2 g/s; CrNO₂ = 2.2 g/s; CrCO = 10.2 g/s;  CrV₂O₅ =0.002 g/s;

Crb(a)p = 1 x 10^-4 g/s;

Valorile normative ale concentraţiilor poluanţilor (conform autorizaţiei de emisie):

CnC = 0.02 g/s; CnSO₂ = 0.14 g/s; CnNO₂ = 0.04 g/s; CnCO = 0.2 g/s;

CnV₂O₅ = 0.0003 g/s;   Cnb(a)p = 2 x 10^-6 g/s.

PC = 10.8 x 20 x (0.02 + 24.8 x 50) x 7948800 x 10^-6 = 21293.5 lei;

PSO₂ = 10.8 x 22 x (0.14 + 7.06 x 50) x 7948800 x 10^-6 = 666952.52 lei;

PNO₂ = 10.8 x 25 x (0.04 + 2.16 x 50) x 7948800 x 10^-6 = 231872.85 lei;

PCO = 10.8 x 1 x (0.2 + 10 x 50) x 7948800 x 10^-6 = 42940.69 lei;

PV₂O₅ = 10.8 x 500 x (0.0003 + 0.0017 x 5) x 7948800 x 10^-6 = 377.73 lei;

Pb(a)p = 10.8 x 10⁴ x (2 x 10^-6 + 9.8 x 10^-5 x 50) x 7948800 x 10^-6 = 4208.22 lei;

Suma totală a plăţii pentru poluare a constituit:

P=21293.5+666952.52+231872.85 + 42940.69 + 377.73 + 4208.22 = 967645.14 lei.

Capitolul II. Plata pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile care folosesc

în calitate de combustibil gazul petrolier lichefiat şi gazul natural comprimat

Plata pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile care folosesc în calitate de combustibil gazul petrolier lichefiat şi gazul natural comprimat se stabileşte persoanelor juridice şi fizice (cu excepţia proprietarilor de autovehicule personale care nu desfăşoară activitate de întreprinzător) pentru cantitatea reală a carburanţilor folosiţi în perioada exploatării mijloacelor de transport auto.

Plata se introduce de  agenţii economici  pe conturile fondurilor ecologice locale.

Normativul de plată pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile, care lucrează pe gazul petrolier lichefiat constituie 0.9 lei pentru 1 t de combustibil consumat.

Normativul de plată pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile, care lucrează pe gazul natural comprimat constituie 0.75 lei pentru 1000 m³ de combustibil consumnat.

Plata se determină ca produsul între normativul respectiv şi cantitatea combustibilului consumat în perioada de dare de seamă (în tone sau metri cubi).

Exemplu: Pentru trim. II an.1998 întreprinderea  auto"X" a consumat 80 t de gaz petrolier lichefiat şi 50 mii m³ de gaz natural comprimat.

Calculul  plăţii:

- pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile care folosesc în calitate de combustibil gazul petrolier lichefiat - 0.9 (lei) x 80 (t) = 72 (lei);

- pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile care folosesc în calitate de combustibil gazul natural comprimat - 0.75 (lei) x 50 (mii m³) = 37.5 (lei).

Suma totală a plăţii pentru trim. II constituie 109.5 lei.

Calculele date sînt efectuate şi  prezentate la agenţia ecologică teritorială trimestrial conform formei (anexa 2).

Suma anuală a plăţii pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile se indică în raportul  statistic 1-ma "Cheltuieli pentru ocrotirea naturii", capitolul II, codul rînd. 082.

Capitolul III. Calculul plăţii pentru deversările de poluanţi  

Plata pentru deversările  poluanţilor cu apele uzate se efectuează în conformitate cu prevederile art.9 al Legii privind plata pentru poluarea mediului.

Plata pentru emisiile/ deversările de poluanţi în limitele normativelor stabilite se consideră plata menită compensării impactului şi restabilirii componentelor mediului influenţate de poluare cu asigurarea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea societăţii şi funcţionarea normală a ecosistemelor.

Plata se stabileşte pentru  deversarea poluanţilor nemijlocit în cursurile de apă de suprafaţă, canalele de desecare a terenurilor agricole şi alte obiecte, pentru descărcările de poluanţi în sistemele centralizate de canalizare sau în rezervoarele-receptoare, la cîmpurile de filtraţie, în acumulatoarele de dejecţii ale complexelor zootehnice şi altele.

În cazurile deversărilor neautorizate (accidentale) de poluanţi, de la întreprinderile poluante se cere repararea prejudiciului cauzat mediului înconjurător.

Pentru instalaţiile comunale de epurare a apelor uzate plata se calculează conform listei de poluanţi, prevăzuţi în documentaţia de proiect.

În cazul depistării depăşirii normelor de deversare stabilite pentru alţi poluanţi, se aplică amenda sub formă de plată pentru poluare numai la depăşirea masei normative, ţinînd  cont de coeficientul de multiplicate a acestei depăşiri "R" (formula 5).

Pentru ceilalţi beneficiari evacuatori de ape uzate în obiective acvatice, plata se calculează pentru toţi poluanţii stabiliţi în normele admisibile de deversare.

Pentru întreprinderi - consumatoare de apă, ce evacuează apele uzate în sistemul de canalizare, plata se calculează conform indicilor specifici de poluare cu deversări industriale. Lista acestor indici şi normativele CMA de poluanţi se aprobă de către agenţiile teritoriale ecologice la prezentarea de către serviciile de exploatare a instalaţiilor de epurare.

Plata pentru deversarea poluanţilor nu eliberează consumatorii de apă de la plata serviciilor pe tarifele diferenţiate şi de la sancţiuni economice şi compensarea pagubelor aduse întreprinderilor ce exploatează staţiile de epurare, în cazurile încălcării regulilor de recepţionare a apelor uzate de producţie în sistemul de canalizare a localităţilor urbane în corespundere cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.282 din 9.09.1988 "Cu privire la tarifele diferenţiate şi condiţiile de recepţionare a apelor uzate în canalizarea comunală".

Ca apă uzată (reziduală, de canalizare) este calificată apa ce conţine reziduuri solide, lichide şi  gazoase sau  poluată termic în rezultatul unei activităţi antropogene. La categoria de apă uzată  se referă  apele reziduale menajere din localităţi,  apele  reziduale industriale, apele scurgerilor meteorice evacuate de pe terenurile agenţilor economici, apele poluate termic, apele de drenaj, apele deversate după utilizarea lor  în scopurile pisciculturii industriale.

Pentru apele uzate - meteorice, de drenaj, ape folosite în  piscicultură şi poluate termic, plata se exercită numai pentru valoarea poluanţilor ce depăşesc normativele admisibile de deversare.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, cu Codul apelor art.37.f. beneficiarii de apă sînt obligaţi să ţină în modul stabilit evidenţa cantităţii şi calităţii apelor uzate. În lipsa evidenţei necesare,  concentraţiile reale pentru calcul se vor primi cele de proiect sau ramurale.

Valorile deversărilor limitat admisibile (DLA) pentru apele uzate evacuate în apele de suprafaţă şi concentraţiilor maxim  admisibile (CMA) de poluanţi în apele uzate evacuate în reţelele centralizate de canalizare sînt elaborate şi aprobate în modul stabilit de legislaţie şi actele normative în vigoare. În lipsa DLA, valorile normelor admisibile de evacuare a poluanţilor se iau cele stabilite în "Regulile de protecţie a resurselor acvatice".

La evacuările poluanţilor în rezervoare-receptoare, pe cîmpuri de filtrare şi altele, fără deversarea apelor uzate în obiective acvatice, la calcularea plăţii se iau în consideraţie doar volumele deversărilor reale de ape uzate.

Masa normativă (reală) de poluanţi se determină ca produsul dintre volumul normativ (respectiv real) de ape uzate şi concentraţiile normative (reale) în perioada respectivă de timp.

Mn(r)=Vn(r) x Cn(r) x 10^-6         (1)

Vn(r) = Qn(r) T , unde              (2)

Mn(r)  - masa normativă (reală) de poluanţi, tone

Vn(r) - volumul normativ (real) de ape uzate, ml

C n(r) concentraţia normativă (reală) de poluanţi în apele uzate mg/l (g/ ml)

Q n(r)  - debitele de ape uzate normative şi reale, ml/h

T - perioada de calcul, h.  

Volumele de ape uzate pot fi apreciate şi după alte metode cunoscute (volumetric, prin evidenţa iniţială după formele statistice  nr.11,12 şi altele).

În continuare după text se vor utiliza aceleaşi semne convenţionale "M","V","C","Q","T" şi altele.

Normativele  plăţii pentru deversările de poluanţi pentru 1 tonă convenţională

(anexa nr.5 din Legea privind plata pentru poluarea mediului)    

  

1. Plata pentru deversările poluanţilor în limitele normativelor stabilite se determină ca produsul între normativul plăţii şi masa reală a poluanţilor:

P = N {(M_r1 A₁) +(M_r2 A₂) + ... +(M_ri A_i)}  (3) , unde        

P - valoarea totală a plăţii pentru poluare, lei

N  - normativul regional de plată  pentru deversarea poluanţilor pentru 1t convenţională, (vezi tabelul nr. 3 (produsul valorii salariului minim la coeficientul de salarii minimale), lei

A_(i)   - coeficient de agresivitate pentru poluantul (i) deversat cu apele reziduale, utilizat pentru recalcularea masei reale în tone convenţionale  (vezi tabelul la anexa nr.5 din Legea privind plata pentru poluarea mediului)

M_r(i)  - masa reală a poluantului (i), tone.

2. Plata pentru deversările  poluanţilor, care depăşesc normativele stabilite, se determină ca suma produsului dintre normativul plăţii şi masa normativă a poluanţilor, în tone convenţionale şi a produsului dintre normativul plăţii, mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative în tone convenţionale şi coeficientul de multiplicitate a depăşirii reale a concentraţiei faţă de cea normativă.

P=N x A_i x [M_n+(M_r - M_n) x K], lei        (4)

unde:

K=C_r /C_n                                                (5)

K - coeficient de multiplicitate, depăşirea concentraţiei reale a poluantului "i" asupra celei normative.

Pentru determinarea "K" se folosesc valorile medii ale concentraţiilor reale ale poluanţilor după rezultatele controlului de laborator din perioada dării de seamă. În cazul  lipsei  controlului de laborator, ca concentraţii reale se iau cele stabilite de normele şi regulile de construcţie "SNiP", normele ramurale şi altele, ţinîndu-se cont de eficacitatea de funcţionare a instalaţiilor de epurare.

În cazurile cînd "M_r" ca valoare absolută este mai mică ca "M_n", dar au fost depistate concentraţii sporite de poluanţi, ce au afectat calitatea resurselor de apă, la calcularea "M_n" se va folosi volumul real al apelor uzate evacuate şi concentraţiile normative de poluanţi.

În formula 4 este interpretat calculul  simplificat numai pentru o substanţă poluantă. După caz, se va calcula plata pentru toţi indicii de poluare ce depăşesc normele stabilite.

3. Plata pentru deversările poluanţilor  în rezervoare receptoare şi la cîmpurile de filtraţie se determină ca produsul între normativul plăţii (0.06 salarii minimale şi astfel

(N =0,06 x18=1,08 lei) la volumul de ape uzate deversate.

PăN x V, lei     (6)

În cazurile evacuărilor accidentale (neautorizate) de ape uzate în obiective acvatice din diferite tipuri de acumulatoare se calculează prejudiciul cauzat în rezultatul poluării mediului înconjurător.

4.Plata pentru evacuările de poluanţi în acumulările de dejecţii la complexele zootehnice, se determină ca produsul dintre normativul plăţii (vezi tabelul nr. 4) şi volumul de ape uzate evacuate în m.c.(formulele nr. 6).

Tabelul nr.4

Normativul  plăţii pentru evacuarea poluanţilor în acumulările de dejecţii

(în conformitate cu anexa nr. 6 a Legii privind plata pentru poluarea mediului)

  

5În lipsa controlului de laborator în cazurile evacuării accidentale din diferite tipuri de acumulatoare de dejecţii animaliere se calculează prejudiciul cauzat mediului înconjurător şi concentraţiile pe poluanţi se stabilesc conform:

      

Tabelul nr.5

Caracteristica apelor uzate ale complexelor zootehnice

Notă: Concentraţiile de poluanţi sînt reflectate pentru condiţiile de decantare a apelor uzate în acumulările de dejecţii.

5. Plata pentru deversările de apă din bazinele piscicole şi pentru deversările apelor  pluviale şi nivale, colectate de pe teritoriul întreprinderilor (organizate sau neorganizate), se percepe numai în cazul depăşirii normativelor stabilite ale masei poluanţilor în apele reziduale şi se determină ca produs între normativul plăţii multiplicat de 5 ori şi mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative:

P= 5 x N x(M_r - M_n ) x A_i , lei           (8)

Volumul apelor meteorice colectate de pe teritoriul întreprinderilor se va determina după formula:

V = 10 x h x Y x F, unde                  (9)

h -  stratul depunerilor atmosferice în mm (lichide sau solide) pentru perioada examinată. Se va utiliza informaţia Serviciului "Hidrometeo", datele statistice. Pentru perioada rece a anului se va folosi cantitatea apelor nivale sau resursele de apă conţinute în stratul de zăpadă la începutul perioadei de topire.

Y- coeficient de scurgere a apelor pluvio-nivale în funcţie de caracterul suprafeţei terestre de formare a scurgerilor. Coeficientul scurgerilor nivale are valoarea de circa 0.5\xac0.7. Pentru apele de ploaie coeficientul de scurgere se va determina ca valoarea medie ponderata pentru întreaga suprafaţă de colectare a apelor averse din considerentele valorilor medii pentru terenurile caracteristice:

terenuri asfaltate                     - 0.8-0.95

terenuri acoperite cu pietriş    - 0.3    

terenuri nepavate                     - 0.2

terenuri înverzite                     - 0.1

F - suprafaţa de calcul a scurgerilor, ha

Debitele de calcul al apelor de ploaie recepţionate la colectoarele canalizaţiei pluvio-nivale se determină conform normelor de construcţie şi proiectare ("SNiP") 2.04.03.85p2.11-2.43.

Valoarea debitelor apelor nivale, deviază la amplitudine mare, reieşind din diversitatea condiţiilor de topire a zăpezii în decursul zilelor, şi neuniformitatii  învelişului de zăpadă în teritoriile cu construcţii. Determinarea acestor valori se va efectua după formulele de calcul prezentate în "Recomandările provizorii privind proiectarea construcţiilor de epurare a apelor de suprafaţă  de la întreprinderile industriale" VNII VODGEO, M. 1983.

Plata pentru deversarea apelor pluviale şi nivale, colectate pe teritoriul întreprinderii se efectuează pentru anul întreg şi se introduce în trimestrul I care urmează după anul de activitate.

6. Plata pentru  deversarea apelor pentru schimb de căldură se calculează potrivit normativelor plăţii din tabelul nr. 3 şi în conformitate cu Baza metodică a calculului sporirii admisibile de concentraţii la deversarea apelor pentru schimb de căldură a Centralei Termo-Electrice Moldoveneşti.

  Exemple de calcul al plăţii pentru deversările  poluanţilor cu apele uzate în obiectele acvatice

1. Calculul  plăţii pentru deversările poluanţilor cu apele uzate în obiectele acvatice în limitele normativelor stabilite.

Date iniţiale:

Deversarea apelor uzate ale or.Chişinău în rîul Bîc

Q_r= 340000 ml/zi          Q_n = 400000 ml/zi

t = 90 zile

C_{n CBOt} = 12 g/ml(mg/l)    C_{n MS} = 15 g/ml(mg/l)

C_{r CBOt} = 11 g/ml          C_{r MS} = 14 g/ml

Normativul plăţii pentru or. Chişinău N = 234 lei (vezi tabelul nr.3).

Coeficientul de agresivitate (A) pentru poluanţii de bază:

A _CBOt = 0.33   A _MS = 0.33 (Vezi tabelul la anexa nr.5 din Legea privind plata pentru poluarea mediului).

Conform formulelor (1 şi 2) masa reală a poluanţilor este egală:

M_{r CBOt} = 340000 x 90 x 11 x 10^-6 = 336.6 t

M_{r MS} = 340000 x 90 x 14 x 10^-6 = 428.4 t

Mărimea plăţii, conform formulei (3), constituie:

P _CBO,MS = 234 x[(336.6 x 0.33) + (428.4 x 0.33 )] = 59073.4 lei.

2. Calculul plăţii pentru deversările  poluanţilor  cu apele uzate cu depăşirea normativelor stabilite

Date iniţiale:

Deversarea apelor uzate ale or.Chişinău în rîul Bîc

Q_r = 340000 ml/zi        Q_n = 400000 ml/zi

t = 90 zile

C_{n CBOt} = 12 g/ml(mg/l)   C_{n MS} = 15 g/ml(mg/l)

C_{r1 CBOt} = 14 g/ml         C_{r1 MS} = 16 g/ml

Valoarea indicilor N =234 lei,      A _CBOt  = 0,33;   A _MS = 0,33

Conform formulelor (1 şi 2) masa reală a poluanţilor este egală:

M_{r CBOt} = 340000 x 90 x 14 x 10^-6 = 428.4 t

M_{r MS} = 340000 x 90 x 16 x 10^-6 = 489.6 t

Conform formulelor (1 şi 2) masa normativă a poluanţilor este egală:

M_{n CBOt} = 400000 x 90 x 12 x 10^-6 = 432,0 t

M_{n MS} = 400000 x 90 x 15 x 10^-6 = 540,0 t.

Luînd în consideraţie, că masa reală a poluanţilor este mai mică decît masa normativă, dar sînt stabilite depăşiri ale concentraţiei reale asupra celei normative, la calcularea masei normative de poluanţi se utilizează volumul real de ape uzate. Deci, conform formulelor 1 şi 2  masa normativă a poluantului este egală:

M_{n CBOt} = 340000 x 90 x 12 x 10^-6 = 367.2 t

M_{n MS} = 340000 x 90 x 15 x 10^-6 = 459.0 t

Mărimea plăţii conform formulei (4) constituie:

P _CBO,MS = 234 x{0.33x[(367.2 + (428.4-367.2) x (428.4:367.2)]

+0.33 x [459.0+(489.6-459.0) x (489.6:459.0]} = 71856.3 lei.

3. Calculul plăţii pentru deversările poluanţilor cu apele uzate în rezervoare-receptoare, la cîmpurile de filtraţie şi altele, fără evacuarea lor în apele de suprafaţă.

Volumul deversării în rezervor - 3000m.c/an.

V = 3000 ml

Normativul  plăţii (N) = 1,08 lei

Mărimea plăţii, conform formulei (6), constituie

P = 1,08 x 3000 = 3240 lei.

4. Calculul plăţii pentru evacuările de apă din bazinele piscicole şi pentru scurgerile de ape meteorice evacuate de pe teritoriul întreprinderilor se va calcula numai în cazurile  depăşirii masei  poluanţilor în comparaţie cu normativele stabilite.

a) Plata pentru scurgerile de ape meteorice(pluvio-nivale)

Date iniţiale pentru calculul scurgerii:

F - suprafaţa întreprinderii de pe care sînt evacuate scurgerile de ape meteorice

  F = 10 ha

Y- coeficient de scurgere, media ponderat  = 0.4

h - stratul de precipitaţii pentru:

- perioada caldă a anului - 400 mm

- perioada rece a anului - 150 mm

Stratul precipitaţiilor pentru perioada multianuală, respectiv, are valoarea:

- de 300 mm şi 100 mm.

Concentraţia medie anuală  a  principalilor componenţi ai poluării conform datelor de laborator ( fără epurare):

materii în suspensie Cr  _MS = 170 g/ml  

produse petroliere Cr_p/p = 10 g/ml

Valorile normelor admisibile DLA:

materii în suspensie   Cn_{MS =} 9 g/ml,

produse petroliere    Cn_p/p ă 0.6 g/ml.

Conform formulei (9) volumul evacuărilor reale anuale constituie:

- în perioada caldă                 Vr = 10 x 400 x 0.4 x 10 = 16000 ml

- în perioada rece                   Vr = 10 x 150 x 0.6 x 10 = 9000 ml

- în total                           Vr = 25000 ml

Volumul evacuărilor normative constituie:

- în perioada caldă                 Vr = 10 x 300 x 0.4 x 10 = 12000 ml

- în perioada rece                   Vr = 10 x 100 x 0.6 x 10 = 6000 ml

- în total                           Vr = 18000 ml

Masa reală a poluanţilor (conform formulei (1)

Mr_MS=25000 x 170 x 10^-6 = 4.25 t

Mr_p/p = 25000 x 10 x  10^-6 = 0.25 t

Masa normativă  a  poluanţilor:            

Mn_MS = 18000 x 9 x 10^-6 = 0.73 t

Mn_p/p = 18000 x 0.6 x 10^-6 = 0.011 t

Normativul plăţii pentru deversarea unei tone convenţionale de poluanţi pentru or.Chişinău constituie 234 lei (tab.3). Coeficienţii de agresivitate pentru ingredienţii respectivi constituie:

A_MS = 0.33; A_{pp =} 20

de unde mărimea plăţii, conform formulei (4), va constitui:

P_{MS, p/p} = 5 x 234 x[(4.25 - 0.73) x0.33+ (0.25 - 0.011) x 20] = 6952.14 lei

Notă: În cazurile lipsei controlului de laborator şi a normelor DLA pentru deversarea apelor meteorice, valorile concentraţiilor poluanţilor pentru calculul plăţii se stabilesc la nivelul celor maximal posibile potrivit investigaţiilor respective de ramură:

- materii în suspensie - 500-2000 g/ml

- produse petroliere    - 30+70 g/ml

Valorile normative se iau  în conformitate  cu "Regulile de protecţie a apelor de suprafaţă...".

b) Plata pentru evacuările de apă din bazinele piscicole

La calcularea plăţii pentru evacuările de apă din bazinele piscicole se utilizează formula (8).

Volumul apelor evacuate se determină conform regimului de exploatare stabilit în paşaportul tehnic al acumulării pentru anii cu probabilitatea de 75%.

Mărimea plăţii se va calcula pentru deversările următorilor poluanţi - materii în suspensie, CBO, azot amoniacal, fosfaţi, caliu.

Calculul plăţii este asemănător cu cel din exemplul nr.2.

Capitolul IV. Calculul plăţii pentru depozitarea deşeurilor de producţie

Calculul plăţii pentru depozitarea deşeurilor de producţie se efectuează conform articolului 10 din Legea privind plata pentru poluarea mediului şi articolului 22 din Legea privind deşeurile de producţie şi menajere nr.1347-XIII, 9.10.1997 (Monitorul Oficial, nr.16-17 din 5 martie 1998).

Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie se percepe de la beneficiarii de resurse naturale în caz de:

- depozitare a deşeurilor pe teritoriul întreprinderilor;

- depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;

- depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate în cantităţi ce depăşesc normativele stabilite.

Tabelul nr.6

Normativele plăţii pentru depozitarea feşeurilor de producţie

Plata pentru depozitarea deşeurilor întreprinderilor şi în amplasamente autorizate în cantităţi ce nu depăşesc normativele stabilite se determină ca produsul între normativul plăţii (vezi tabelul 5 a acestui capitol) şi masa, în tone, a deşeurilor.

Plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate în cantităţi ce depăşesc normativele stabilite se percepe în cuantumul de 5 ori mai mare.

Normativeledepozitării deşeurilor se elaborează de către ministere, departamente în comun cu Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului.

          

Fondurile ecologice locale, în care se introduce plata pentru
poluarea mediului de către agenţii economici