Abrogat la data 12.06.03 prin L1160-XV din 21.06.02, MO128/13.09.02 art.1014

    MODIFICAT PRIN:

L97/07.03.03, MO56/28.03.03 art.253

L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36

L1524/12.12.02, MO3/21.01.03 art.10

L1371/10.10.02, MO154/21.11.02 art.1203

L1326/29.09.02, MO137/10.10.02 art.1056

L1276/25.07.02, MO117/15.08.02 art.958

L1263/19.07.2002, MO106/25.07.2002 art.819

L1196/04.07.2002, MO106/25.07.2002 art.813

L1162/27.06.2002, MO100/11.07.2002, art.747

L1069/23.05.2002, MO74/11.06.2002 art.602

L1001/19.04.2002, MO71/06.06.2002 art.571]

Prin HCC17/02.04.2002, MO50/11.04.2002 art.11

L831/07.02.2002, MO46/04.04.2002 art.306

L830/07.02.2002, MO45/04.04.2002 art.304

L689/29.11.2001, MO36/14.03.2002 art.206

L772/17.12.2001, MO23/12.02.2002 art.110

L792/24.O1.2002, MO20/02.02.2002 art. 82

L720/07.12.01, MO13/24.01.02 art. 48

[L643/15.11.2001, MO150/11.12.2001 art.1189

[L609/02.11.2001, MO150/11.12.2001 art.1189

L390/20.07.2001, MO110/13.09.2001 art. 847

L340/06.07.01, MO97-99/17.08.01 art.771

L188/24,05,2001 MO 63/14.06.2001

Legea nr.1404 din 07.12.2000

Legea nr.665-XIV din 11.11.99

ADOPTAT PRIN LEGEA DIN 24 MARTIE 1961

(VEŞTILE R.S.S.M., 1961, NR.10, ART.41)

    Notă: Vezi Legea nr.484-XIV din 02.07.99 despre modul de aplicare  a modificărilor operate

          prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98

PARTEA GENERALĂ

TITLUL ОNTВI

DISPOZIŢII GENERALE

    Articolul 1. Sarcinile Codului penal

    Codul penal are sarcina  de a ocroti viaţa şi  sănătatea  persoanei, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, proprietatea, orănduirea de stat, sistemul  politic  şi economic, precum  şi întreaga ordine de  drept  de orice atentat criminal.

    Pentru îndeplinirea acestei sarcini, Codul penal determină care fapte social-periculoase  constituie  infracţiuni şi stabileşte  pedepsele  ce urmează  să fie aplicate persoanelor, care  le-au săvărşit.

    [Art.1 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    [Art.2 exclus prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 3. Temeiurile răspunderii penale

    Răspunderii penale  şi pedepsei este supusă numai  persoana, vinovată de  săvărşirea infracţiunii, adică persoana, care a săvărşit intenţionat sau  prin  imprudenţă  o faptă social - periculoasă prevăzută  de  legea penală.

    Nimeni nu poate  fi declarat vinovat de săvărşirea unei infracţiuni, precum  şi  supus  unei  pedepse penale decăt pe baza  unei  sentinţe  a instanţei judecătoreşti şi în conformitate cu legea.

    [Partea 2 art.3 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 4. Aplicarea prezentului Cod la faptele, săvărşite pe

                      teritoriul Republicii Moldova sau dincolo de hotarele ei

    Toate persoanele,   care   au  săvărşit infracţiuni  pe   teritoriul Republicii  Moldova, urmează a fi trase la răspundere în conformitate cu prezentul Cod.

    Cetăţenii Republicii   Moldova  şi  a  apatrizii  care  au  săvărşit infracţiuni  în  străinătate, in cazul în care sînt traşi la  răspundere penală  sau  deferiţi  judecăţii pe teritoriul Republicii  Moldova  sînt pasibili de răspundere penală în conformitate cu prezentul Cod.

    În cazul în care pentru infracţiunile săvărşite persoanele numite au fost  supuse pedepsei în străinătate, instanţa poate să uşureze pedeapsa, ce  le-a  fost  stabilită  sau  să-l scutească  complet  pe  vinovat  de executarea pedepsei.

    Pentru infracţiunile   săvărşite  dincolo  de  hotarele   Republicii Moldova  cetăţenii  străini sînt traşi la răspundere în conformitate  cu prezentul Cod în cazurile prevăzute de convenţiile internaţionale.

    Pedepsele  şi  antecedentele  penale pentru infracţiunile comise  pe teritoriul  altor state sînt luate în consideraţie, conform  prezentului cod  şi acordurilor internaţionale, la aprecierea şi încadrarea juridică a  acţiunilor  unei  persoane  pentru o nouă  infracţiune  săvărşită  pe teritoriul  Republicii  Moldova, precum şi în alte cazuri de aplicare a legislaţiei penale, inclusiv  la  soluţionarea  chestiunilor  privind amnistia şi graţierea.

    [Alin.5 art.4 introdus prin Legea nr.665-XIV din 11.11.99]

    Chestiunile răspunderii penale  a  reprezentanţilor  diplomatici  ai statelor străine şi a altor cetăţeni, care în baza legilor în vigoare şi a convenţiilor internaţionale  nu sînt pasibili în procesele  penale ale jurisdicţiei  instanţelor  judecătoreşti  ale Republicii  Moldova,  dacă aceste  persoane  au  săvărşit o infracţiune  pe  teritoriul  Republicii Moldova, se rezolvă pe cale diplomatică.

    Notă: Prezentul  articol  se aplică în cazurile  cănd  infracţiunile comise  pe  teritoriul  altor state sînt considerate infracţiuni  şi  de Codul penal al Republicii Moldova.

    [Nota introdusă prin Legea nr.665-XIV din 11.11.99]

    [Art.4 în redacţia Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    [Art.5 exclus prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 6. Aplicarea legii penale în timp

   Caracterul infracţional  al faptei şi aplicarea pedepsei pentru ea se stabilesc  de  legea care era în vigoare în momentul săvărşirii  acestei fapte.

    Legea, care înlătură  pedeapsa  pentru  o  faptă  sau  care uşurează pedeapsa,  are efect retroactiv, adică se extinde de asemenea şi  asupra faptelor, săvărşite pănă la emiterea ei.

    Legea, care stabileşte   pedeapsa  pentru  o  faptă  sau   agravează pedeapsa nu are efect retroactiv.

TITLUL AL DOILEA

INFRACŢIUNI

    Articolul 7. Noţiunea de infracţiune

    Se consideră  infracţiune  fapta  (acţiune sau inacţiune)  social - periculoasă,   care   atentează  la  viaţa  şi  sănătatea   persoanei, la drepturile  şi libertăţile cetăţenilor, la proprietate, la orănduirea  de stat, la   sistemul   politic   şi  economic,  precum   şi   alte   fapte

social-periculoase prevăzute de legea penală.

    Nu constituie  o  infracţiune  acţiunea sau  inacţiunea,  care  deşi formal  conţine trăsăturile unei fapte, prevăzute de legea  penală, însă, fiind lipsită de importanţă, nu prezintă un pericol social.

    [Alin.1 art.7 în redacţia Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 7¹. Noţiunea de infracţiune gravă  

    Se consideră  infracţiuni   grave faptele săvărşite cu  intenţie  ce prezintă  un pericol social sporit, prevăzute de articolele 61, 62, 63¹, 64, 65, 66, 67, 67/1, 68, 68¹, 69, 70, alineatele doi şi trei ale articolului 71,  articolele  74,  74/1,  74/2,  75,  76,  83,  84,  alineatul  2  al articolului  85,  articolele  88, 89, 95, 102, 112/2, alineatul  doi  al articolului  113,  articolul 116/1, alineatul patru al articolului  119, alineatele  doi,  trei  şi  patru ale articolului  120,  articolul  121, alineatele doi şi trei ale articolului 122, alineatul doi al articolului 122/1,  alineatul  trei al articolului 123, articolul 123/1,  alineatele doi,  trei şi patru ale articolului 125, articolul 127, alineatele  trei şi  patru  ale  articolului  158, alineatul doi al articolelor 176² şi 176⁶, alineatele patru, cinci  şi  şase  ale articolului 182, articolul 182/1, alineatele doi şi trei ale articolului 185,  articolul 187, alineatele doi şi trei ale articolelor 187/1,  188, 188/1,  alineatul  doi  al articolelor 190, 191, 193,  articolul  206/1, alineatul  trei  al  articolului  207/2, alineatele trei  şi  patru  ale articolului  214, alineatele doi şi trei ale articolului 218, articolele 224/4,  225/1, 225/2, 227/1, punctele 2) şi 3) ale articolelor 239, 241, articolul  243,  punctele 2) şi 3) ale articolului 245,  articolul  248, punctele 2) şi 3) ale articolului 252, punctele 3) şi 4) ale articolului 258,  punctele 2) şi 3) ale articolului 261, articolele 264, 265, 267, 268 şi 270 din prezentul Cod.

[Art.7/1 modificat prin LP97/07.03.03, MO56/26.03.03 art.253]

[Art.7¹ modificat prin L830/07.02.2002, MO45/04.04.2002 art.304]

[Art.7¹ modificat prin L772/17.12.2001, MO23/12.02.2002 art.110]

[Art.7/1 completat prin Legea nr.1375-XIII din 19.11.97]

[Art.7/1 modificat prin Legea din 03.05.96]

[Art.7/1 modificat prin Legea din 26.04.96]

[Art.7/1 modificat prin Legea din 06.02.96]

[Art.7/1 modificat prin Legea din 19.12.95]

[Art.7/1 în redacţia Legii din 15.06.95]

[Art.7/1 introdus prin Ucazul din 30.08.72]

[Art.7/1 modificat prin LP 188 din 24,05,2001 MO 63 din 14,06,2001]

  

    Articolul 8. Infracţiunea săvărşită cu intenţie

    Se consideră  că  infracţiunea  a fost săvărşită cu  intenţie,  dacă persoana,   care   a   săvărşit-o,  îşi  dădea   seama   de   caracterul social-periculos al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei social  -  periculoase  şi  le-a  dorit sau  admitea  în  mod  conştient survenirea acestor urmări.

    Articolul 9. Săvărşirea infracţiunii din imprudenţă

    Se consideră  că  infracţiunea a fost săvărşită din imprudenţă, dacă persoana, care a săvărşit-o,  a  prevăzut  posibilitatea  survenirii urmărilor social-periculoase  ale  acţiunii  sau  inacţiunii  sale,  dar considera  în mod uşuratic, că ele vor putea fi evitate sau n-a prevăzut posibilitatea  survenirii unor asemenea urmări, deşi trebuia şi putea să le prevadă.

    Articolul 10. Răspunderea minorilor

    Sunt supuse răspunderii   penale   persoanele   care   în   momentul săvărşirii infracţiunii au împlinit vărsta de şaisprezece ani.

    Persoanele, în vărstă între 14 şi 16 ani, care au săvărşit o infracţiune, sunt supuse  răspunderii  penale  numai   pentru   omor (articolele   88-91  şi  93),  vătămarea  intenţionată  a   integrităţii corporale,  care  a  dus la tulburarea sănătăţii  (articolele  95-98  şi partea  a  doua  a  articolului 100),  viol  (articolul  102),  tălhărie (articolul  121), jaf (articolul 120), furt (articolul 119), sustragerea în  proporţii  deosebit  de mari din  avutul  proprietarului  (articolul 123/1),  huliganism  agravat sau deosebit de agravat (partea a  doua  şi partea   a  treia  ale  articolului  218),  nimicirea  sau  deteriorarea premeditată  a  avutului proprietarului (articolul 127), sustragerea  de substanţe  narcotice  (articolul  225/2), sustragerea de  arme  de  foc, muniţii  sau  substanţe  explozive (articolul 227/1), precum  şi  pentru săvărşirea  intenţionată  a unor acţiuni, ce pot provoca  deraerea  unui tren (articolul 83).

    [Partea 2 art.10 modificată prin Legea din 04.08.92]

    [Partea 2 art.10 modificată prin Ucazul din 05.06.75]

    [Partea 2 art.10 modificată prin Ucazul din 14.07.67]

    Dacă instanţa  de judecată va considera, că corectarea persoanei  în vărstă  de  sub 18 ani, care a săvărşit o infracţiune ce nu prezintă  un mare  pericol  social, este posibilă fără aplicarea pedepsei penale,  ea poate  aplica  acestei  persoane măsurile de  constrăngere  cu  caracter educativ, prevăzute de articolul 60 al prezentului Cod, ce nu constituie o pedeapsă penală.

    Dacă există condiţiile, prevăzute  în partea a treia  a  prezentului articol,  minorul poate fi absolvit de răspunderea penală, urmănd să fie trimis  Comisiei pentru minori care va examina chestiunea aplicării unor măsuri de constrăngere cu caracter educativ.

    [Partea 4 art.10 modificată prin Ucazul din 07.04.77]

    Articolul 11. Iresponsabilitatea

    Nu este supusă răspunderii penale persoana, care în timpul săvărşirii unei  fapte  social-periculoase se află în stare  de  iresponsabilitate, adică  nu putea să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le conducă  din cauza  unei  boli  psihice cronice, unei  tulburări  psihice  temporare,

debilităţii  mintale sau a unei alte stări patologice. Faţă de asemenea persoane, pe baza  hotărării instanţei de judecată,  pot  fi  aplicate măsurile  de  constrăngere cu caracter medical, prevăzute de  articolele 55-57 ale prezentului Cod.

    Nu este supusă  pedepsei de asemenea persoana, care  deşi a săvărşit infracţiunea  în  stare de responsabilitate, dar înainte de  pronunţarea sentinţei  de  către  instanţa  de judecată s-a îmbolnăvit  de  o  boală psihică, care a  lipsit-o de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile sale sau de a le conduce. Faţă de o asemenea persoană, pe baza hotărării instanţei  de  judecată,  pot  fi aplicate  măsuri  de  constrăngere  cu caracter medical, iar după însănătoşire ea poate fi supusă pedepsei.

    Articolul 12. Răspunderea pentru infracţiunea

                  săvărşită în stare de beţie

    Persoana, care  a  săvărşit o infracţiune în stare de beţie, nu este scutită de răspundere penală.

    Articolul 13. Legitima apărare

    Nu constituie infracţiune acţiunea care, deşi întruneşte trăsăturile unei  fapte,  prevăzute în Partea specială a prezentului Cod, ea a  fost săvărşită în stare de legitimă apărare, adică pentru apărarea intereselor Republicii  Moldova, a intereselor obşteşti, a persoanei sau a  dreptului celui  ce  se  apără  ori ale unei alte  persoane  împotriva  unui  atac social-periculos,  prin  cauzarea unei vătămări celui care  atacă,  dacă n-au fost depăşite limitele legitimei apărări.

    [Alin.1 art.13 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Se consideră  depăşire a limitelor legitimei apărări necorespunderea vădită a apărării cu caracterul şi pericolul atacului.

    Articolul 14. Extrema necesitate

    Nu constituie o infracţiune acţiunea, care deşi întruneşte trăsăturile unei fapte prevăzute în Partea specială a prezentului Cod, a fost  săvărşită în stare de extremă necesitate, adică pentru înlăturarea unui  pericol,  care ameninţă interesele Republicii Moldova,  interesele obşteşti ale persoanei sau drepturile persoanei respective ori ale altor cetăţeni, dacă în împrejurările date pericolul nu putea fi înlăturat prin alte  mijloace  şi dacă prejudiciul cauzat este mai mic decăt cel ce  se evită.

    [Art.14 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 15. Răspunderea pentru pregătire de infracţiune

                  şi pentru tentativă de infracţiune

    Se consideră  pregătire  de  infracţiune  procurarea  sau  adaptarea mijloacelor  ori  a  instrumentelor  sau crearea  intenţionată  a  altor condiţii pentru săvărşirea ei.

    Tentativă de   infracţiune  se  consideră   acţiunea   intenţionată, îndreptată  nemijlocit spre săvărşirea unei infracţiuni, dacă, din cauze independente de voinţa acelui vinovat, ea n-a fost dusă pănă la capăt.

    Pedeapsa pentru  pregătire   de  infracţiune  şi  pentru   tentativă de infracţiune  se  stabileşte  conform articolului  Părţii  speciale  a prezentului   Cod,   care   prevede  răspunderea   pentru   infracţiunea respectivă. La stabilirea pedepsei, instanţa ţine seama de caracterul şi gradul  pericolului  social  al faptelor săvărşite de  cel  vinovat,  de gradul realizării intenţiei infracţionale şi de cauzele, datorită cărora infracţiunea n-a fost dusă pănă la capăt.

    Articolul 16. Renunţarea de bună voie la săvărşirea infracţiunii     Persoana, care  a  renunţat  de  bună voie să  ducă  pănă  la  capăt infracţiunea,  este supusă răspunderii penale numai în cazul, cănd fapta efectiv săvărşită de ea întruneşte elementele unei alte infracţiuni.

    Articolul 17. Complicitatea

    Complicitate  se  consideră cooperarea intenţionată a două  sau  mai multe persoane la săvărşirea unei infracţiuni.

    Coparticipanţi  la  săvărşirea infracţiunii, paralel cu autorii,  se consideră organizatorii, instigatorii şi complicii.

    Executor se consideră   persoana,   care   a   săvărşit   nemijlocit infracţiunea.

    Organizator se  consideră persoana, care a organizat săvărşirea unei infracţiuni sau a condus săvărşirea ei.

    Instigator se  consideră  persoana, care a determinat la  săvărşirea infracţiunii.

    Complice se consideră   persoana, care  a  contribuit  la  săvărşirea infracţiunii   prin  sfaturi,  indicaţii,  procurarea  mijloacelor   sau înlăturarea  obstacolelor, precum şi persoana, care a promis dinainte că va  favoriza  pe  infractor, va tăinui instrumentele  şi  mijloacele  de săvărşire a infracţiunii, urmele infracţiunii sau obiectele dobăndite pe cale criminală.

    Gradul şu caracterul participării fiecăruia dintre coparticipanţi la săvărşirea infracţiunii trebuie să fie luate în consideraţie de instanţa de judecată la stabilirea pedepsei.

    Articolul 17/1. Organizaţia criminală

    Organizaţia criminală  este o  reuniune de persoane sau  de  grupuri criminale într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziunea  între membrii organizaţiei şi structurile ei a funcţiilor de administrare, asigurare şi executare a intenţiilor criminale ale acestei organizaţii  în  scopul  înrăuririi activităţii  economice  şi  de  altă natură a persoanelor juridice şi fizice sau controlării ei în alte forme în  vederea obţinerii de avantaje şi interese economice, financiare,  de alte avantaje şi interese materiale şi nemateriale.

    Infracţiunea  se consideră săvărşită de o organizaţie criminală dacă a  fost săvărşită de un membru al unei astfel de organizaţii în  vederea realizării  unor scopuri criminale sau de o persoană care nu este membru al organizaţiei criminale, la însărcinarea acestei organizaţii.

    Organizatorii   şi   conducătorii  organizaţiei   criminale   poartă răspundere  pentru înfiinţarea şi conducerea ei în cazurile prevăzute de Partea specială a prezentului cod şi pentru toate   infracţiunile   săvărşite   de   organizaţia criminală.

    Organizator sau    conducător   al   organizaţiei   criminale   este considerată persoana care a creat organizaţia criminală sau o conduce.

    Membrii organizaţiei    criminale poartă răspundere pentru apartenenţa la ea, în cazurile prevăzute de Partea specială a prezentului cod, şi pentru infracţiunile la a căror pregătire sau săvărşire au participat.

    Membrul organizaţiei  criminale  poate  fi  absolvit  de  răspundere penală  în  cazul  în  care a declarat  benevol  existenţa  organizaţiei criminale  şi  a  ajutat  la descoperirea  infracţiunilor  săvărşite  de această  organizaţie  ori a contribuit la demascarea organizatorilor  şi conducătorilor organizaţiei criminale sau a membrilor ei.

    [Art.17/1 introdus prin Legea din 09.12.94]

    [Art.17/1 modificat prin LP 188 din 24,05,2001 MO 63 din 14,06,2001]

    Articolul 18. Favorizarea

    Favorizarea dinainte nepromisă a infractorului, precum şi  tăinuirea instrumentelor  şi  mijloacelor de săvărşire a infracţiunii,  a  urmelor infracţiunii  sau  a  obiectelor  dobăndite pe  cale  criminală,  atrage răspunderea  numai  în cazurile, prevăzute de articolele 87 şi  202  ale prezentului Cod.

    Articolul 19. Nedenunţarea

    Nedenunţarea  unei  infracţiuni în curs de pregătire  sau săvărşite, despre  care se ştie cu certitudine, atrage răspunderea penală numai  în cazurile, prevăzute de articolele 86 şi 203 ale prezentului Cod.

TITLUL AL TREILEA

PEDEPSE

    Articolul 20. Ţelurile pedepsei

    Pedeapsa constituie nu numai o osăndă pentru infracţiunea săvărşită, ci  are drept scop şi corectarea şi reeducarea condamnaţilor în spiritul atitudinii  cinstite faţă de muncă, executării stricte a legilor, precum şi   prevenirea   săvărşirii   de  noi  infracţiuni  atăt   din   partea condamnaţilor, cît şi a altor persoane.

    [Alin.1 art.20 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Pedeapsa nu urmăreşte   scopul  de  a  cauza  suferinţe fizice   sau înjosirea demnităţii omului.

    Articolul 21. Categoriile pedepselor

    Persoanelor,   care au  săvărşit  infracţiuni, li  se   pot   aplica următoarele pedepse principale:

    1) privaţiunea de libertate;

    [Pct.2 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    3) privaţiunea  de  dreptul de  a ocupa anumite  funcţii  sau  de  a exercita o anumită activitate;

    4) amenda;

    5) destituirea din funcţie;

    6) mustrarea publică.

    Militarilor aflaţi în serviciul activ li se poate aplica de asemenea ca pedeapsă şi repartizarea într-un batalion disciplinar.

    În afară de pedepsele  principale,  condamnaţilor li se  pot  aplica următoarele pedepse complimentare:

    1) confiscarea averii;

    2) retragerea gradului militar sau special;

    3) decăderea din drepturile părinteşti.

    Privarea de dreptul de  a ocupa anumite funcţii sau de a exercita  o anumită  activitate,  destituirea din funcţie şi amenda pot fi  aplicate atăt ca pedepse principale, cît şi ca pedepse complementare.

    [Art.21 modificat prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

    [Art.21 modificat prin Legea din 04.08.92]

    [Art.21 completat prin Decretul din 29.03.90]

    [Art.21 completat prin Ucazul din 28.12.82]

    [Art.22 exclus prin Legea din 08.12.95]

    Articolul 23. Privaţiunea de libertate

    Privaţiunea de libertate se stabileşte pe un termen de la trei  luni pănă  la  cincisprezece ani, iar pentru infracţiuni deosebit  de  grave, pentru  infracţiuni,  care  au avut urmări deosebit de grave  şi  pentru recidivişti  deosebit  de  periculoşi, în cazurile prevăzute  de  Partea specială a prezentului Cod - pe un termen de cel mult douăzeci şi  cinci de  ani.  În  cazul  unor infracţiuni prevăzute  de  Partea  specială  a prezentului  Cod  se  poate aplica pedeapsa cu detenţiune pe  viaţă.  În cazul comutării pedepsei detenţiei pe viaţă în o pedeapsă mai blăndă, cu titlu  de  graţiere, se aplică privaţiunea de libertate pe un termen  de douăzeci şi cinci de ani.

    [Alin.1 art.23 completat prin Legea nr.680-XIV din 18.11.1999]

    La stabilirea   pedepsei  unei  persoane  care  la  data  săvărşirii infracţiunii  nu  a  împlinit optsprezece ani  termenul  privaţiunii  de libertate  nu  poate  depăşi zece ani, iar în cazul în care  minorul  în vărstă  de  la  16  la 18 ani a săvărşit o infracţiune  pentru  care  se prevede  pedeapsa  cu  detenţiune  pe  viaţă,  termenul  privaţiunii  de libertate nu poate depăşi cincisprezece ani.

    [Alin.1, 2 art.23 modificate prin Legea din 08.12.95]

    [Alin.1, 2 art.23 în redacţia Legii din 09.12.94]

    Pedeapsa privativă  de  libertate,  aplicată pe baza  unei  sentinţe judecătoreşti,  se execută în colonii-aşezări de corectare prin muncă, în colonii  cu regim comun, înăsprit, riguros şi special sau la  închisoare precum   şi  în  colonii  de  educare  prin  muncă  cu  regim  comun  şi înăsprit.

    [Partea 3 art.23 modificată prin Ucazul din 06.06.85]

    În colonii de corectare prin muncă îşi execută pedeapsa bărbaţii:

    1) condamnaţi   prima   dată  la  privaţiune  de   libertate  pentru infracţiuni,   săvărşite  din  imprudenţă, -  în  colonii-aşezări  pentru persoanele, care au săvărşit infracţiuni din imprudenţă;

    2) condamnaţi  prima dată la privaţiune de libertate pe un termen de cel  mult cinci ani pentru infracţiuni premeditate, care nu sunt  grave, şi  anume:  pentru efectuarea ilegală a avortului (părţile a doua  şi  a treia ale articolului 108); eschivarea de la  plata  pensiei  alimentare sau sustragerea de la întreţinerea copiilor (articolul 110);  divulgarea secretului  înfierii  (partea  a doua a articolului 112/1);  lăsarea  în primejdie (partea a doua a articolului 114); calomnie (părţile a doua şi a  treia  ale articolului 117); sustragerea prin escrocherie din  avutul proprietarului  fără circumstanţe agravante (partea întăi a  articolului 122);  sustragerea  din avutul proprietarului prin însuşire,  delapidare sau  abuz  de  serviciu, fără circumstanţe  agravante  (partea  întăi  a articolului  123);  dobăndirea  prin şantaj  a  avutului  proprietarului (articolul  125); cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau  prin abuz  de  încredere (articolul 126); punerea în vănzare a mărfurilor  de proastă  calitate,  necorespunzătoare standardelor şi  incomplet  dotate (articolul  159);  înşelarea  clienţilor (partea a  doua  a  articolului 160/2);   primirea  unei  remuneraţii  ilicite  de  la  cetăţeni  pentru  îndeplinirea unor lucrări legate de deservirea populaţiei (partea a doua a  articolului  160/3);  tăierea  ilegală  a  pădurii  (articolul  167); vănatului  ilegal  (partea  a doua a  articolului  170);  îndeletnicirea ilegală  cu pescuitul sau alte exploatări ilegale ale apelor (părţile  a doua  şi a treia ale articolului 171); încălcarea regulilor de combatere a  vătămătorilor  şi a bolilor de plante (articolul  173);  deteriorarea intenţionată  a instalaţiilor de irigaţie (articolul 174);  falsificarea imprimatelor  de taxare poştală sau a biletelor de călătorie  (articolul 175);  conducerea  în  stare  de ebrietate a  mijloacelor  de  transport (articolul  177/1); constîngerea lucrătorului din transportul  feroviar, aerian,  fluvial  sau  auto de a nu-şi îndeplini funcţiile  de  serviciu (articolul  179/3);  abuzul  de  putere  sau  abuzul  de  serviciu  fără circumstanţe  agravante  (partea  întăi a articolului 184);  excesul  de putere   sau  depăşirea  atribuţiilor  de  serviciu  fără   circumstanţe agravante  (partea  întăi  a articolului 185); falsul  în  acte  publice (articolul  189); abuzurile la emiterea hărtiilor de valoare  (alineatul doi  al articolului 189/1); denunţ calomnios (articolul 195);  depoziţie mincinoasă,  raportul de expertiză sau traducere falsă (articolul  196); nedenunţare  (articolul  203);  blocarea  intenţionată  a  arterelor  de transport,   întreprinderilor,  instituţiilor  sau  organizaţiilor  fără circumstanţe  agravante (alineatele întăi şi doi ale articolului 207/2); antrenarea  minorilor  în acţiuni militare şi propagarea  războiului  în

răndurile lor (articolul 223/2); atragerea minorilor la beţie (articolul 224/1)   -  în  colonii-aşezări  pentru  persoanele  care  au   săvărşit infracţiuni premeditate;

    [Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Legea nr.1146 din 09.04.97]

    [Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Legea nr.827 din 03.05.96]

    [Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Legea nr.826 din 03.05.96]

    [Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Hot. Parl. din 22.09.93]

    [Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Legea nr.496-XIII din 15.02.91]

    3) condamnaţi   prima   dată  la  privaţiune  de  libertate   pentru infracţiuni   premeditate,  care  nu  sunt  grave,  cu  excepţia   celor menţionate  în  alineatul  al treilea din partea a patra  a  prezentului articol, - în colonii cu regim comun;

    4) condamnaţi   prima   dată  la  privaţiune  de   libertate  pentru infracţiuni grave - în colonii cu regim înăsprit;

   5) condamnaţi  pentru  infracţiuni deosebit de periculoase  împotriva statului (articolele 61-70) sau care au executat anterior o pedeapsă sub formă de privaţiune de libertate - în colonii cu regim riguros;

    6) declaraţi  recidivişti  deosebit  de periculoşi - în  colonii  cu regim special.

    Femeile, condamnate la privaţiune de libertate, îşi execută pedeapsa în  colonii  de  corectare  prin muncă:  femeile  declarate  recidiviste deosebit  de  periculoase, precum şi cele condamnate pentru  infracţiuni deosebit  de  periculoase  împotriva statului (articolele  61-70)  -  în colonii cu regim riguros; femeile condamnate prima dată la privaţiune de libertate  pentru  infracţiuni, săvărşite din imprudenţă, - în  colonii - aşezări  pentru persoanele, care au săvărşit infracţiuni din imprudenţă; femeile, condamnate prima dată pentru infracţiuni premeditate menţionate în  alineatul al treilea din partea a patra a prezentului articol, -  în colonii-aşezări   pentru   persoanele,  care  au  săvărşit   infracţiuni premeditate;  alte  femei, condamnate la privaţiune de libertate,  -  în colonii cu regim comun.

    În colonii de educare prin muncă îşi execută pedeapsa:

    1) minorii, condamnaţi prima dată la privaţiune de libertate, precum şi minorele - în colonii cu regim comun;

    2) minorii, care  au  executat  anterior  o pedeapsă  sub  formă  de privaţiune de libertate, - în colonii cu regim înăsprit.

    În funcţie de   caracterul  şi  de  gradul  pericolului  social   al infracţiunii  săvărşite, de persoana vinovatului şi de alte circumstanţe ale cauzei instanţa judecătorească, indicănd motivele deciziei adoptate, poate  dispune,  ca pedeapsa să fie executată: de către  cei  condamnaţi prima  dată  pentru  infracţiuni, săvărşite din  imprudenţă,  precum  şi pentru  infracţiuni premeditate, menţionate în alineatul al treilea  din partea  a  patra a prezentului articol, - în colonii de  corectare  prin muncă  cu  regim  comun;  de  către alţi  condamnaţi  la  privaţiune  de libertate,   dar  care  n-au  fost  declaraţi  recidivişti  deosebit  de periculoşi, -  în colonii de corectare prin muncă de orice tip, afară  de coloniile  cu  regim special şi  coloniile-aşezări; de către minorii  de sex  masculin  condamnaţi - în coloniile de educare prin muncă cu  regim comun, în loc de colonii cu regim înăsprit.

    Privaţiunea de  libertate  sub  formă de deţinere la  închisoare  pe întregul termen de pedeapsă sau pe o parte a lui poate fi aplicată:

    1) recidiviştilor deosebit de periculoşi;

    2) persoanelor,  care după împlinirea vărstei de optsprezece ani  au săvărşit infracţiuni deosebit de periculoase contra statului (articolele 61-70);

    3) persoanelor, care după  împlinirea vărstei de  optsprezece ani  au săvărşit   alte  infracţiuni  grave,  prevăzute  de  articolul  7/1   al prezentului  Cod, pentru care se condamnă la privaţiune de libertate  pe un termen de peste cinci ani.

    Schimbarea tipului  de instituţie de corectare prin muncă, ce a fost stabilit condamnatului, se face de instanţa de judecată pe temeiurile şi în modul, prevăzut de legislaţia Republicii Moldova.

    [Art.23 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    [Art.23 modificat prin Ucazul din 06.07.85]

    [Art.23 modificat prin Ucazul din 07.04.77]

    Articolul 24. Recidivistul deosebit de periculos

    Prin sentinţa  instanţei  de  judecată poate fi declarat  recidivist deosebit de periculos:

    1) persoana condamnată  anterior la privaţiune de libertate pentru o infracţiune  deosebit de periculoasă contra statului (articolele  61-70) banditism (articolul 74), fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi, săvărşită cu circumstanţe agravante (alineatul doi al articolului 84),  încălcarea regulilor cu privire la operaţiile valutare,  săvărşită cu  circumstanţe  agravante  (partea  a doua  a  articolului  85),  omor premeditat  (articolele 88, 89 şi punctul 3 al articolului 241), violul, săvărşit  de  un grup de persoane, violarea unei fetiţe, violul, care  a avut  urmări extrem de grave, precum şi violul unei minore în vărstă  de pănă la 14 ani (alineatele trei şi cinci ale articolului 102), luarea de ostatici   (articolul   116/1),   sustragerea  de  bunuri   din   avutul proprietarului în proporţii deosebit de mari (articolul 123/1), tălhărie în  scopul  însuşirii de bunuri din avutul proprietarului, săvărşită  cu circumstanţe agravante (partea a doua a articolului 121), fabricarea sau punerea  în  circulaţie  a  hărtiilor de  valoare  false,  săvărşită  cu circumstanţele   agravante   (alineatul  doi  al   articolului   122/1), deturnarea  sau capturarea unei garnituri de teren, a unei nave  aeriene sau  fluviale  (articolul 182/1), atentarea la viaţa colaboratorului  de poliţie   (articolul  206/1),  blocarea  intenţionată  a  arterelor   de transport, întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor, săvărşită cu   circumstanţe  agravante  (alineatul  trei  al  articolului  207/2), sustragerea  materialelor  radioactive  (articolul  224/4)  şi  care  au săvărşit  din nou vre-o una din infracţiunile enumerate mai sus,  pentru care  această  persoană  e condamnată la privaţiune de libertate  pe  un termen de cel puţin cinci ani.

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.827 din 03.05.96]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.826 din 03.05.96]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea din 01.04.92]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.502-XII din 15.02.91]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.500-XII din 15.02.91]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.496-XII din 15.02.91]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 04.08.88]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 29.10.87]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 17.06.80]

    [Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 14.05.73]

    2) persoana,   care  în  orice  consecutivitate  a  fost  condamnată anterior  de  două ori la privaţiune de libertate pentru  o  infracţiune deosebit  de  periculoasă contra statului (articolele 61-70),  banditism (articolul  74) dezordini de masă (articolul 76), fabricarea sau punerea în  circulaţie  a  banilor  falşi  sau  a  hărtiilor  de  valoare  falsă (articolul  84), încălcarea regulilor cu privire la operaţiile  valutare (articolul  85);  omor  premeditat (articolele 88, 89 şi  punctul  3  al articolului  241), vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale (articolul  95),  viol  (articolul 102), luarea de  ostatici  (articolul 116/1),  sustragerea  de bunuri din avutul proprietarului, săvărşită  în circumstanţe  agravante  (părţile  a  doua,  a  treia  şi  a  patra  ale articolului 119, părţile a doua, a treia şi a patra ale articolului 120, părţile a doua şi a treia ale articolului 122, părţile a doua şi a treia ale  articolului  123, articolul 123/1), tălhăria în scopul  sustragerii avutului  proprietarului (articolul 121), constrăngerea lucrătorului din transportul  feroviar,  aerian,  fluvial sau auto de a  nu-şi  îndeplini funcţiile de serviciu săvărşită cu circumstanţe agravante (partea a doua a articolului 179/3), deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei  nave  aeriene  sau  fluviale (articolul  182/1),  luarea  de  mită (articolul   187),   atentarea  la  viaţa  colaboratorului  de   poliţie (articolul  206/1),  blocarea  intenţionată a  arterelor  de  transport, întreprinderilor,   instituţiilor   sau  organizaţiilor,  săvărşită   cu circumstanţele   agravante   (alineatul  trei  al  articolului   207/2), huliganismul  deosebit  de agravat (partea a treia a  articolului  218), sustragerea  materialelor  radioactive (articolul  224/4),  sustragerea, fabricarea,  procurarea,  păstrarea,  transportarea  sau  expedierea  de substanţe  narcotice  în scop de desfacere desfacerea acestor  substanţe (articolele  225/1  şi 225/2), precum şi sustragerea lor,  săvărşită  cu circumstanţe agravante (părţile a doua şi a treia ale articolului 225/2) sustragerea  de  arme  de foc, de muniţii sau  de  substanţe  explozive, săvărşită  cu  circumstanţe  agravante (părţile a doua şi  a  treia  ale articolului   227/1)  şi  care  au  săvărşit  din  nou  vre-o  una   din infracţiunile  enumerate  mai  sus, pentru care  această  persoană  este condamnată la privaţiune de libertate pe un termen de peste trei ani;

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.826 din 03.05.96]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Legea din 01.04.92]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.502-XII din 15.02.91]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.500-XII din 15.02.91]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.496-XII din 15.02.91]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 04.08.88]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 29.10.87]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 05.06.75]

    [Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 14.05.73]

    3) persoana,   care  în  orice  consecutivitate  a  fost  condamnată anterior  de  trei sau mai multe ori la privaţiune de  libertate  pentru huliganism  agravat  (partea  a  doua  a  articolului  218)  sau  pentru infracţiuni,  enumerate  în  punctul  2 al părţii  întăi  din  prezentul articol,  şi  care a săvărşit din nou acte huliganice grave sau  vre-una din  infracţiunile, enumerate în punctul 2 al părţii întăi din prezentul articol,  pentru care această persoană este condamnată la privaţiune  de libertate;

    4) persoana, care, executănd pedeapsa privativă de libertate  pentru una din  infracţiunile, enumerate în punctele 2 şi 3 ale părţii întăi  a prezentului   articol,  şi  care  a  săvărşit  din  nou  o   infracţiune intenţionată, pentru care ea este condamnată la privaţiune de  libertate pe un termen de cel puţin cinci ani.

    Examinănd chestiunea declarării unei persoane ca recidivist deosebit de  periculos,  instanţa de judecată ia în consideraţie  persoana  celui vinovat, gradul pericolului social al infracţiunilor săvărşite, motivele lor,   gradul  realizării  intenţiilor criminale, gradul  şi  caracterul participării  la  săvărşirea  infracţiunilor şi  alte  circumstanţe  ale cauzei.  Hotărărea  instanţei  de judecată trebuie să  fie  motivată  în sentinţă.  

    Cănd se hotărăşte  chestiunea cu privire la declararea unei persoane ca   recidivist  deosebit  de  periculos,  nu  se  ia  în   consideraţie condamnarea pentru o infracţiune, săvărşită de această persoană  înainte de vărsta  de  optsprezece ani, şi nici condamnarea care a fost ridicată sau stinsă în modul stabilit de lege.

    Declararea unei persoane  ca  recidivist deosebit  de  periculos  se anulează în caz de reabilitare a ei.

    Articolele din  prezentul   Cod,  care  prevăd  răspunderea   pentru săvărşirea unei infracţiuni de către un recidivist deosebit de periculos se  aplică  în  cazurile,  cănd o persoană a  fost  declarată  în  modul prevăzut  de lege recidivist deosebit de periculos înainte de săvărşirea infracţiunii date.

    [Alin.5 art.24 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]  

    [Art.24 modificat prin Ucazul din 31.07.70]

    [Alin.2 art.24/1 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    [Pct.1) partea 3 art.24/1 modificat prin Legea din 01.04.92]

    [Pct.1) partea 3 art.24/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    [Pct.1) partea 3 art.24/1 modificat prin Ucazul din 17.06.80]

    [Pct.3) partea 3 art.24/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    [Art.24/1 exclus prin Legea 1404 din 07.12.2000]

    [Partea 6 art.24/1 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    [Art.24/1 introdus prin Ucazul din 07.04.77]

    [Art.25,26 excluse prin Legea din  04.08.92]

    [Art.27 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    [Partea 1 art.27 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    [Partea 3 art.27 în redacţia Legii din 23.02.93]

    [Art.27 completat prin Ucazul din 24.12.82]

    [Părţile 4, 5 art.27 modificate prin Ucazul din 31.07.70]

    [Alin.6 art.27 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 28. Privaţiunea de dreptul de a ocupa anumite funcţii

                  sau de a exercita o anumită activitate

    Privaţiunea de  dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o  anumită  activitate  poate fi stabilită de instanţa  de  judecată  ca pedeapsă  principală sau complementară pe un termen de la un an pănă  la cinci ani.

    Această pedeapsă   poate   fi  aplicată  în  cazurile,  cănd,   după caracterul   infracţiunilor   săvărşite  de  cel  vinovat,   în   timpul îndeplinirii  funcţiunii  sale  sau în timpul exercitării  unei  anumite activităţi,  instanţa  găseşte  că este imposibil ca  el  să-şi  menţină dreptul  de  a  ocupa  anumite  funcţii sau  de  a  exercita  o  anumită activitate.

    Termenele de  executare  a  pedepsei  sub formă  de  privaţiunea  de dreptul  de  a  ocupa  anumite  funcţii sau  de  a  exercita  o  anumită activitate se calculează în modul prevăzut de Regulamentul cu privire la modul  şi  condiţiile  de executare în Republica  Moldova  a  pedepselor penale,  care  nu  sînt  legate  de  aplicarea  măsurilor  de  înrăurire corecţională  prin muncă asupra condamnaţilor, aprobat de legislaţia  în vigoare.

    [Partea 3 art.28 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    [Partea 3 art.28 modificată prin Ucaszul din 13.12.84]

    Articolul 29. Amenda

      Amenda este o sancţiune bănească ce se aplică de  instanţa de judecată în cazurile şi în limitele prevăzute de prezentul Cod.

  Mărimea amenzii  se  stabileşte  în  dependenţă  de  caracterul   şi gravitatea  infracţiunii  săvărşite, luăndu-se în  considerare  situaţia materială  a celui vinovat, în limitele de la douăzeci şi cinci la o mie de  salarii  minime, iar pentru infracţiuni cu scop de  profit  în limita de pănă la cinci mii de salarii minime, luăndu-se ca bază mărimea salariului minim la momentul săvărşirii infracţiunii. La stabilirea pedepsei sub formă de amendă, instanţa de judecată poate decide, luănd în considerare persoana celui condamnat şi situaţia lui materială, achitarea amenzii în rate, indicănd în acest caz în sentinţă termenul concret de achitare. Pentru condamnaţii care nu au domiciliu stabil în Republica Moldova, achitarea amenzii în rate nu se admite.
    [Art.29 Al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]    În caz de eschivare cu  rea-voinţă a condamnatului de  la  achitarea amenzii  fixate  ca pedeapsă principală, instanţa de judecată  poate  să înlocuiască  suma  neachitată a amenzii printr-o pedeapsă sub  formă  de privaţiune de libertate, calculăndu-se o lună de privaţiune de libertate pentru trei salarii minime, însă pe un termen nu mai mare decăt termenul maxim,  stabilit  de  prezentul Cod pentru infracţiunile,  de  comiterea cărora persoana a fost declarată vinovată.

[Alin.3 art.29 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.29 modificat prin Legea din 26.04.96]

[Art.29 în redacţia Legii din 23.02.93]

[Alin.4 art.29 exclus prin Legea nr.1404 din 07.12.2000]

    Articolul 30. Destituirea din funcţie

    Destituirea din funcţie  se aplică de instanţa de judecată în  cazul cănd  ea consideră imposibil a-l lăsa pe condamnat în funcţia pe care  o ocupă.

    Articolul 31. Mustrarea publică

    Mustrarea publică  constă în pronunţarea în public de către instanţa de  judecată  a  mustrării  aplicate vinovatului,  aducănd  aceasta,  în cazurile  necesare,  la  cunoştinţa obştimii prin presă  sau  prin  alte mijloace.

    Articolul 32. Trimiterea militarilor, care au săvărşit infracţiuni,

                  în batalionul disciplinar

    Faţă de militarii   cu  serviciul  în  termen,  care   au   săvărşit infracţiuni,  se  poate aplica trimiterea în batalionul  disciplinar  în cazurile,  prevăzute  de lege, pe un termen de la trei luni pănă  la doi ani, precum şi în cazurile, cănd instanţa de judecată,  ţinănd  seama de circumstanţele  cauzei şi de persoana condamnatului, găseşte de cuviinţă să aplice în locul privaţiunii de libertate pe un termen de pănă la trei ani  trimiterea în batalionul disciplinar pe acelaşi termen.  Trimiterea în  batalionul disciplinar în locul privaţiunii de libertate nu poate fi aplicată  faţă  de  persoanele  care au executat  anterior  o   pedeapsă privativă de libertate.

[Art.32 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.32 modificat prin Ucazul din 29.11.85]

    Articolul 32/1. Trimiterea la un preventoriu de educaţie prin muncă  

    Pedepsirea sub formă de trimitere la un preventoriu de educaţie prin muncă se aplică pe un termen de la un an pănă la doi ani.

    La stabilirea  pedepsei unei  persoane, care  pentru  eschivarea  cu rea-voinţă  de  la  plata  pensiei alimentare  sau  de  la  întreţinerea copiilor  ori pentru încălcarea regulilor sistemului de paşapoarte  este condamnată  - la privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un  an, instanţa  de  judecată,  ţinănd  seama de circumstanţele  cauzei  şi  de persoana, ce s-a făcut vinovată, poate să aplice în loc de privaţiune de libertate,  o  pedeapsă sub formă de trimitere pe acelaşi termen  la  un preventoriu de educaţie prin muncă.

[Partea 2 art.32/1 modificată prin Legea din 14.04.94]

[Partea 2 art.32/1 în redacţia Ucazului din 03.11.87]

    Pedepsirea sub formă de trimitere la un preventoriu de educaţie prin muncă nu se aplică:

    1) recidiviştilor deosebit de periculoşi;

    2) persoanelor  condamnate  anterior pentru infracţiuni deosebit  de periculoase  contra  statului (articolele 61-70);  banditism  (articolul 74);  omor  premeditat (articolele 88, 89 şi 241 punctul  3);  vătămarea intenţionată  gravă  a  integrităţii  corporale  (articolul  95);  viol, săvărşit  de  un  grup  de  persoane, sau  violul unei  minore, viol  cu consecinţe  deosebit de grave, precum şi violul unei minore în vărstă de pănă  la  14  ani  (alineatele  trei  şi  cinci  ale  articolului  102); huliganism  deosebit  de  agravat (partea a treia  a  articolului  218); vagabondaj, cerşit sau alt mod de viaţă parazitar (articolul 221);

[Pct.2 partea 3 art.32/1 modificat prin Legea din 01.04.92]

    3) cetăţenilor străini şi persoanelor fără cetăţenie.

    Pedepsirea sub formă de trimitere la un preventoriu de educaţie prin muncă  nu  se aplică de asemenea faţă de persoanele, care  fuseseră  mai înainte  trimise la un preventoriu de educaţie prin muncă (în decursul a trei ani din ziua eliberării din preventoriu).

    Dacă condamnatul,  care îşi execută pedeapsa într-un preventoriu  de educaţie prin muncă, se eschivează de la muncă, încalcă cu rea-voinţă sau în  mod  sistematic  disciplina ori regulile  de  comportare  stabilite, atunci,  la  propunerea administraţiei preventoriului de  educaţie  prin muncă,  partea rămasă neexecutată din termenul de aflare la preventoriul de  educaţie  prin  muncă  instanţa  de  judecată  o  înlocuieşte,  prin încheierea  sa,  cu  o pedeapsă sub formă de privaţiune de  libertate  pe acelaşi termen.

    Dacă în cursul termenului de aflare la preventoriul de educaţie prin muncă, stabilit de instanţa de judecată persoana condamnată a săvărşit o infracţiune, atunci instanţa de judecată îi stabileşte pedeapsa potrivit regulilor, prevăzute de articolul 40 din prezentul Cod.

[Partea 6 art.32/1 în redacţia Ucazului din 03.11.87]

[Art.32/1 introdus prin Ucazul din 28.12.82]

    Articolul 33. Confiscarea averii

    Confiscarea averii  constă  în  trecerea  forţată  şi  gratuită   în proprietatea  statului a bunurilor condamnatului destinate sau  folosite la  săvărşirea infracţiunilor sau dobăndite de el ca urmare a săvărşirii infracţiunii,  precum şi a veniturilor obţinute prin folosirea bunurilor şi valorilor dobăndite pe cale criminală.

[Alin.1 art.33 în redacţia Legii din 09.12.94]

    Banii  şi cadourile  primite  nelegitim  se confiscă,  iar  valoarea serviciilor  primite  nelegitim se percepe prin hotărăre a instanţei  de judecată,  iar  dacă  ele nu au fost găsite, instanţa  încasează  de  la condamnat  suma de bani echivalentă, pornind de la valoarea acestora  la momentul săvărşirii infracţiunii.

[Alin.2 introdus prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Confiscarea averii poate fi dispusă numai în cazurile, prevăzute  de legislaţia  Republicii Moldova iar pentru infracţiuni, comise în interes material - şi  în  cazurile  prevăzute  de Partea specială a prezentului Cod.

[Partea 3 (2) art.33 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Partea 3 (2) art.33 modificată prin Ucazul din 14.05.73]

    Instanţa de judecată  este  obligată să indice în sentinţă, dacă  se confiscă  toată averea vinovatului sau numai o parte din ea; în  ultimul caz instanţa este obligată să arate, ce parte din avere se confiscă, sau să enumere obiectele, ce urmează să fie confiscate.

    Nu pot fi confiscate  obiectele enumerate în lista dată ca anexă  la prezentul   Cod,   necesare  condamnatului  şi  persoanelor  aflate   în întreţinerea lui.

    În caz de confiscare  a  averii  condamnatului  statul  nu  răspunde pentru  datoriile şi obligaţiile condamnatului, dacă ele au luat naştere după ce organele de cercetare prealabilă, de anchetă penală sau instanţa de  judecată  au luat măsuri de asigurare a averii şi dacă s-a  acţionat fără consimţămăntul acestor organe.

[Partea 6 (5) art.33 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    În privinţa pretenţiilor,  care urmează a fi satisfăcute din  contul averii  confiscate, statul răspunde numai în limitele activului. Ordinea de  satisfacere a acestor pretenţii se stabileşte de Codul de  procedură civilă.

[Alin.7 (6) art.33 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 34. Retragerea gradelor militare şi a altor titluri, pre-

                  cum şi a ordinelor, medaliilor, a titlurilor onorifice

                  şi a  gradelor de calificare (clasificare)  

[Titlu art.34 modificat prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    În caz de condamnare  pentru o infracţiune gravă persoana, care  are un grad militar sau un titlu special, poate fi privată de acest grad sau titlu prin sentinţa judecătorească.

    În caz de condamnare  pentru  o infracţiune gravă a  unei  persoane, decorate  cu  ordin sau cu medalie, a unei persoane, care are  un  titlu onorific,  ori un grad militar sau un alt titlu, instanţa de judecată la pronunţarea  sentinţei hotărăşte, dacă este raţional să se intervină  pe lăngă  organul care l-a decorat pe condamnat cu ordin, medalie, sau care i-a  conferit titlu sau gradul, pentru a i se retrage acestuia  ordinul, medalia,  ori titlul onorific, gradul militar, gradul de clasificare  şi gradul   special   militar  al  lucrătorului  procuraturii,  gradul   de calificare  al  judecătorului  sau al funcţionarului public,  gradul  de clasificare  al  lucrătorului inspectoratului fiscal de stat sau un  alt titlu.

[Alin.2 modificat prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

[Art.34 în redacţia Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 35. Decăderea din drepturile părinteşti

    Decăderea din  drepturile  părinteşti poate fi aplicată ca  pedeapsă complementară  în  cazurile,  cănd  instanţa  de  judecată  constată  că părintele abuzează de aceste drepturi sau se sustrage de la îndeplinirea îndatoririlor  părinteşti în urma cărui fapt copiii se ţin de beţii, duc o viaţă desfrănată sau săvărşesc alte fapte social-periculoase.

[Alin.1 art.35 modificat prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

    În caz de condamnare  a unei persoane la privaţiune de libertate  cu aplicarea decăderii din drepturile părinteşti, ca pedeapsă complementară ea  se  extinde pe toată durata executării privaţiunii de  libertate  şi după  executarea  ei - pe termenul stabilit prin sentinţă. Dacă  această

pedeapsă  complementară  se  aplică pe lăngă alte categorii  de  pedepse principale,   termenul  executării  pedepsei  complementare  începe  din momentul executării celei principale.

    Drepturile părinteşti  se  restabilesc  de instanţa de  judecată  la propunerea  organelor  de  tutelă  şi curatelă  ori  a  Comisiei  pentru minori.

[Partea 3 art.35 modificată prin Ucazul din 02.08.84]

[Art.35/1 exclus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

[Art.35/1 introdus prin Ucazul din 29.03.90]

TITLUL AL PATRULEA

APLICAREA PEDEPSEI ŞI ABSOLVIREA DE PEDEAPSĂ

    Articolul 36. Principiile generale ale aplicării pedepsei

    Judecata aplică pedeapsa  în  limitele, prevăzute de  articolul  din Partea  specială  a  prezentului Cod, care  prevede  răspunderea  pentru infracţiunea  săvărşită, în strictă conformitate cu dispoziţiile  Părţii generale a prezentului Cod. La stabilirea pedepsei, instanţa de judecată călăuzindu-se de conştiinţa de drept, ţine seama de caracterul şi gradul de  pericol social al infracţiunii săvărşite, de persoana celui  vinovat şi    de   circumstanţele   cauzei,   care   atenuiază   ori   agravează răspunderea.

[Art.36 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 37. Circumstanţele atenuante

    La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe atenuante:

    1) preîntămpinarea  de către  vinovat  a  urmărilor  dăunătoare  ale infracţiunii  săvărşite,  sau repararea voluntară a pagubei cauzate  sau înlăturarea daunei cauzate;

    2) săvărşirea infracţiunii în urma unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau familial;

    3) săvărşirea  infracţiunii fie  sub influenţa unei  ameninţări  sau constrăngeri, fie datorită unei dependenţe materiale, de serviciu sau de altă natură;

    4) săvărşirea  infracţiunii sub influenţa unei puternice  frămăntări sufleteşti, provocate de acţiunile ilegale ale părţii vătămate;

    5) săvărşirea  infracţiunii ca urmare a apărării împotriva unui atac social-periculos,   chiar  dacă  au  fost  depăşite  limitele  legitimei apărări;

    6) săvărşirea infracţiunii de către un minor;

    7) săvărşirea infracţiunii de către o femeie gravidă;

    8) căinţa sinceră sau autodenunţarea;

    9) contribuirea activă la descoperirea infracţiunii.

    La stabilirea  pedepsei instanţa  de  judecată  poate  considera  ca circumstanţe atenuante şi alte împrejurări.

    Articolul 38. Circumstanţele agravante

    La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe agravante:

    1) săvărşirea infracţiunii de  către o persoană, care anterior a mai săvărşit o infracţiune.

    În dependenţă de caracterul primei infracţiuni, instanţa de judecată este în drept să nu o considere ca circumstanţă agravantă;

    2) săvărşirea infracţiunii de un grup organizat;

    3) săvărşirea  infracţiunii în interes material sau cu alte intenţii josnice;

    3/1) săvărşirea  infracţiunii  pe  substrat  naţional  sau  ură  ori dispreţ rasial.

[Pct.3/1 art.38 introdus prin Legea din 05.06.90]

    4) cauzarea prin infracţiune a unor urmări grave;

    5) săvărşirea  infracţiunii faţă de un copil, bătrăn sau o  persoană care se află în stare de neputinţă de a se apăra;

    6) săvărşirea infracţiunii faţă  de o persoană, care  apără  ordinea publică;

    7) instigarea minorilor la săvărşirea infracţiunii sau atragerea lor la participarea în săvărşirea infracţiunii;

    8) săvărşirea  infracţiunii   cu  o  deosebită  cruzime  sau    prin batjocorirea părţii vătămate;

    9) săvărşirea infracţiunii în timpul unei calamităţi sociale;

    10) săvărşirea infracţiunii  prin  mijloace, care  prezintă  pericol general;

    11) săvărşirea  infracţiunii  folosindu-se dependenţa  materială, de serviciu sau de altă natură a unei alte persoane;

    12) săvărşirea  infracţiunii  de  către o persoană, care se află  în stare  de  beţie.  Instanţa de judecată are dreptul, ca  în  funcţie  de caracterul  infracţiunii  să  nu  considere aceasta  ca  o  circumstanţă agravantă;

[Pct.12) art.38 modificat prin Ucazul din 31.07.70]

    13) săvărşirea  de  către  o persoană luată pe chezăşie a  unei  noi infracţiuni  în  perioada  cănd se află pe chezăşie sau într-un  răstimp de un an de la expirarea termenului chezăşiei;

[Pct.14 art.38 exclus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

[Pct.14 art.38 introdus prin Legea nr.500-XIII din 15.02.91]

    Articolul 39. Aplicarea pedepsei în cazul săvărşirii

                  mai multor infracţiuni

    Dacă o persoană este declarată vinovată de săvărşirea a două sau mai multe infracţiuni, prevăzute de diferite articole ale Părţii  speciale a prezentului Cod, fără  să  fi fost condamnată pentru  vre-una  din  ele, instanţa  de judecată, pronunţănd pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte,  stabileşte definitiv pedeapsa pentru concurs de infracţiuni prin absorbirea  pedepsei mai uşoare de pedeapsa mai gravă, sau prin  cumulul total  sau  parţial  al  pedepselor aplicate în  limitele  stabilite  de articolul, care prevede pedeapsa mai gravă.

    La pedeapsa principală  poate  fi  adăugată  oricare  din  pedepsele complementare,   prevăzute   de   articolele  din  Partea   specială   a prezentului  Cod,  care  stabilesc răspundere pentru  infracţiunile,  de săvărşirea cărora persoana a fost declarată vinovată.

    După aceleaşi reguli se stabileşte pedeapsa, dacă  după  pronunţarea sentinţei  se  va  constata, că condamnatul este vinovat şi  de  o  altă infracţiune, săvărşită înainte de pronunţarea  sentinţei în prima cauză. În  acest  caz  în  termenul pedepsei  se  include    durata   pedepsei, executate complect sau parţial pe baza primei  sentinţe.

    Articolul 40. Stabilirea pedepsei în cazul mai multor sentinţe

    Dacă după pronunţarea  sentinţei, dar înainte de executarea completă a  pedepsei,  condamnatul  a săvărşit o nouă  infracţiune,  instanţa  de judecată adaugă, în întregime sau parţial, la pedeapsa aplicată prin noua sentinţă,  partea  neexecutată  a  pedepsei,  pronunţate  prin  sentinţa anterioară.

    La cumularea  pedepselor  în  modul prevăzut  de  prezentul  articol, termenul  total  al pedepsei nu trebuie să depăşească termenul  maximal, prevăzut  de  prezentul  Cod pentru pedeapsa  respectivă.  La  cumularea pedepselor privative de libertate, termenul total al pedepsei nu trebuie să  depăşească  cincisprezece ani, iar în cazul  infracţiunilor,  pentru care  prezentul  Cod  admite aplicarea privaţiunii de  libertate  pe  un termen  mai  mare  de cincisprezece ani, termenul total al  pedepsei  nu trebuie să depăşească douăzeci şi cinci de ani. La cumularea pedepselor, dacă  prin  una  din sentinţe este stabilită pedeapsa cu  detenţiune  pe viaţă, termenul total al pedepsei va fi detenţiune pe viaţă.

[Alin.2 art.40 modificat prin Legea din 08.12.95]

[Alin.2 art.40 modificat prin Legea din 15.06.95]

[Alin.3 art.40 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 3 art.40 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    La cumularea diferitelor  pedepse principale se  aplică  următoarele reguli:

    1) la cumularea  pedepselor sub formă de privaţiune de libertate  şi de  întreţinere într-un batalion disciplinar sau într-un preventoriu  de educaţie prin muncă unei zile de privaţiune de libertate îi corespunde o zi  de întreţinere într-un batalion disciplinar ori într-un  preventoriu de educaţie prin muncă;                                        

[Pct.1) partea 4 art.40 în redacţia Ucazului din 28.12.82]

[Pct.2) partea 4 art.40 exclus prin Legea din 04.08.92]

[Pct.3) partea 4 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Pct.4) partea 4 art.40 exclus prin Legea din 04.08.92]

    Dacă la privaţiunea  de  libertate  se adaugă pedepse  privative  de dreptul  de a ocupa anumite funcţii, de a exercita o anumită activitate, de  amendă,  de destituire din funcţie sau de mustrare  publică,  aceste pedepse se pun în executare în mod de sine stătător.

[Alin.5 art.40 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 5 art.40 modificată prin Legea din 04.08.92]

    Diferite categorii  de  pedepse complementare se execută în  mod  de sine stătător.

    Articolul 41. Modul calculării termenelor pedepsei

    Termenele de  privaţiune  de libertate, de deţinere într-un batalion disciplinar ori într-un preventoriu de educaţie prin muncă, precum şi de privaţiune  de  dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a  exercita  o anumită activitate se calculează în luni şi ani, iar termenele deţinerii

militarilor sub arest - în zile şi luni.

[Alin.1 art.41 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 1 art.41 modificată prin Legea din 04.08.92]

[Partea 1 art.41 modificată prin Ucazul din 28.12.82]

    În caz de cumulare,  înlocuire  sau uşurare a pedepselor  se  admite calcularea acestor pedepse în zile.

[Alin.2 art.42 în redacţia Legii nr.777-XIII din 13.03.96]

[Alin.2 art.42 introdus prin Legea nr.192-XIII din 20.07.94]

[Alin.3 art.42 introdus prin Legea nr.777-XIII din 13.03.96]

[Alin.4 art.42 introdus prin Legea nr.1548-XIII din 25.02.98]

[Art. 42 exclus prin LP 229 din 01.06.2001 MO78-80 din 12.07.2001]

Articolul 42¹. Înlocuirea pedepsei

La stabilirea pedepsei unei persoane condamnate prima dată la privaţiune de libertate  pentru o infracţiune premeditată pe un termen de pănă la cinci ani, iar pentru infracţiunea săvărşită din imprudenţă pe un termen de pănă la şapte ani, instanţa de judecată, luănd în considerare caracterul şi gravitatea infracţiunii săvărşite,  persoana vinovatului şi  alte circumstanţe ale cauzei, poate înlocui pedeapsa privativă de libertate cu amendă, calculăndu-se douăzeci şi cinci de salarii minime pentru fiecare lună de privaţiune de libertate  condamnaţilor pentru săvărşirea infracţiunilor premeditate şi zece salarii minime pentru fiecare lună de privaţiune de libertate  condamnaţilor pentru săvărşirea infracţiunilor din imprudenţă, indicăndu-se în sentinţă motivele unei asemenea hotărări.

Înlocuirea pedepsei privative de libertate cu amendă nu se aplică persoanelor  care  au  săvărşit  infracţiunile  prevăzute  la  articolele  61 - 66, alineatul trei al articolului 67, articolele 69, 70 şi 74, alineatul doi al articolului 74¹, alineatul întăi al articolului 74², articolele 88, 89 şi 95, alineatele trei, patru şi cinci ale articolului 102, articolele 103, 103¹ şi 104, alineatele doi ale articolelor 107¹ şi 113, articolele 113¹ şi 116¹, alineatul patru al articolului 119, alineatele trei şi patru ale articolului 120, articolul 121, alineatele trei ale articolelor 122 şi 123, articolul 123¹, alineatele trei şi patru ale articolului 125, articolul 159¹, alineatul trei al articolului 187, alineatul doi al articolului 206¹, alineatul patru al articolului 214, articolele 225¹ - 225³, 227 şi 227¹,  punctul 3) al articolului 241 din prezentul Cod.

În cazul în care condamnatul se eschivează cu rea-voinţă de la achitarea amenzii, instanţa de judecată anulează înlocuirea pedepsei.

  [Art.42/1 introdus prin Legea nr.1404 din 07.12.2000]

    Articolul 43. Condamnarea cu suspendarea pedepsei

Dacă instanţa de judecată, luănd în considerare circumstanţele cauzei şi persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este raţional ca condamnatul să execute pedeapsa sub formă de privaţiune de libertate pe un termen anumit, ea poate dispune suspendarea pedepsei aplicate condamnatului, indicănd în sentinţă motivele acestei hotărări. În acest caz, instanţa de judecată decide neexecutarea sentinţei dacă în decursul termenului de probă, fixat de instanţa de  judecată, condamnatul nu va săvărşi o nouă infracţiune ori contravenţie administrativă şi dacă va îndeplini obligaţiile puse în seama lui de instanţa de judecată pe termenul de probă.

  [Art.43 al.1 modificat prin L720/07.12.01, MO13/24.01.02 art. 48]

Termenul de probă se stabileşte în limitele de la un an pănă la cinci ani.

Condamnarea cu suspendarea pedepsei nu se aplică persoanelor care au săvărşit infracţiunile prevăzute la articolele 61 - 66, alineatul trei al articolului 67, articolele 69, 70 şi 74, alineatul doi al articolului 74¹, alineatul întăi al articolului 74², articolele 88, 89 şi 95, alineatele trei, patru şi cinci ale articolului 102, articolele 103, 103¹ şi 104, alineatele doi ale articolelor 107¹ şi  113, articolele 113¹ şi 116¹, alineatul patru al articolului 119, alineatele trei şi patru ale articolului 120, articolul 121, alineatele trei ale articolelor 122 şi 123, articolul 123¹, alineatele trei şi patru ale articolului 125, articolul 159¹, alineatul trei al articolului 187, alineatul doi al articolului 206¹, alineatul patru al articolului 214, articolele 225¹ - 225³, 227 şi 227¹,   punctul 3) al articolului 241 din prezentul Cod.

În caz de condamnare cu suspendarea pedepsei pot fi stabilite pedepse complementare.

Controlul asupra comportamentului celui condamnat cu suspendarea pedepsei este exercitat de organul de stat specializat, iar în cazul militarilor - de comandamentul unităţilor şi instituţiilor militare.

În caz de condamnare cu suspendarea pedepsei, instanţa de judecată poate pune în sarcina condamnatului îndeplinirea anumitelor obligaţii: să nu-şi schimbe, fără învoirea organului de stat specializat care exercită controlul asupra comportamentului condamnatului, domiciliul stabil, locul de muncă sau de învăţătură; să nu frecventeze anumite locuri; să-şi susţină material familia. Instanţa de judecată poate pune în sarcina celui condamnat cu suspendarea pedepsei şi îndeplinirea altor obligaţii care pot contribui la corijarea condamnatului.

Pe durata termenului de probă, instanţa de judecată, la propunerea organului care exercită controlul asupra comportamentului celui condamnat cu suspendarea pedepsei, poate anula în întregime sau în parte ori poate completa obligaţiile stabilite anterior pentru cel condamnat cu suspendarea pedepsei.

În cazul cănd condamnatul încalcă pe durata termenului de probă ordinea publică, ceea ce atrage aplicarea sancţiunii administrative, nu-şi îndeplineşte obligaţiile date în seamă pe durata termenului de probă, instanţa de judecată, în temeiul propunerii corespunzătoare a organului indicat la alineatul cinci al prezentului articol, poate pronunţa o încheiere cu privire la trimiterea condamnatului pentru a-şi executa pedeapsa stabilită prin sentinţă.

În cazul cănd cel condamnat cu suspendarea pedepsei săvărşeşte pe durata  termenului de probă o nouă infracţiune, instanţa de judecată îi stabileşte pedeapsa conform prevederilor articolului 40 din prezentul Cod.

Dacă, pănă la expirarea termenului de probă, cel condamnat cu suspendarea pedepsei dovedeşte printr-un comportament adecvat corijarea sa, instanţa de judecată, la propunerea organului indicat la alineatul cinci al prezentului articol, poate decide anularea condamnării cu suspendarea pedepsei şi stingerea antecedentelor penale ale condamnatului. În aceste circumstanţe condamnarea cu suspendarea pedepsei poate fi anulată la expirarea a cel puţin jumătate din termenul de probă stabilit.

[Art.43 modificat prin Legea 1404 din 07.12.2000]

    Articolul 44. Amănarea executării sentinţei de condamnare a unui

                  militar sau a unui supus militar în timp de război

    În timp de război  executarea sentinţei de condamnare la  privaţiune de  libertate a unui militar sau a unui supus militar, care urmează a fi încorporat   sau   mobilizat,  poate  fi  amănată  de   către   instanţa judecătorească  pănă  la  terminarea operaţiilor  militare,  condamnatul fiind trimis în armata de operaţii. În asemenea cazuri instanţa poate să amăne şi executarea pedepselor complementare.

    Dacă condamnatul, trimis în armata de operaţii, se va dovedi a fi un apărător  dărz  al Patriei, atunci, la cererea  comandamentului  militar respectiv,  instanţa  îl poate absolvi de pedeapsă sau îi poate  înlocui pedeapsa cu alta mai blăndă.

[Alin.2 art.44 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Dacă persoana   căreia  i-a fost  amănată  executarea  sentinţei,  a săvărşit  o  nouă infracţiune, instanţa adaugă  la pedeapsa nouă pe  cea stabilită mai înainte, conform dispoziţiilor,  prevăzute de articolul 40 al prezentului Cod.

    Articolul 44¹. Amănarea executării pedepsei referitoare

                          la femeile gravide şi femeile cu copii mici

La fixarea pedepsei Fmeilor gravide şi femeilor care au copii în vărstă de pănă la 8 ani, condamnate pentru prima dată la privaţiune de libertate pe un termen de pănă la şapte ani, instanţa de judecată poate amăna executarea pedepsei pănă cănd copilul cel mai mic va împlini opt ani.

În cazul cănd condamnata căreia i s-a amănat executarea pedepsei a abandonat copilul ori continuă  să se eschiveze de la educaţia lui şi după avertismentul organului care exercită controlul asupra comportamentului condamnatei, instanţa de judecată, la propunerea acestui organ, poate să anuleze amănarea executării pedepsei şi să trimită condamnata pentru executarea pedepsei stabilite prin sentinţa instanţei de judecată.

La împlinirea de către copil a vărstei de opt ani, instanţa de judecată  eliberează condamnata de executarea  pedepsei fie comută pedeapsa, fie pronunţă o încheiere privind trimiterea condamnatei în instituţia corespunzătoare pentru executarea părţii neispăşite din pedeapsă.

  [Art.44¹ al.1 modificat prin L720/07.12.01, MO13/24.01.02 art. 48]

În cazul cănd condamnata a săvărşit o nouă infracţiune în perioada pentru care i s-a amănat executarea pedepsei, instanţa de judecată  stabileşte o pedeapsă conform prevederilor articolului 40 din prezentul Cod.

Amănarea executării pedepsei nu se aplică:

1) femeilor condamnate pentru săvărşirea infracţiunilor prevăzute la articolele 61-70, 74, 88, 89,  92,  95 şi la alineatul trei al articolului 218;

2) femeilor cărora li se aplică, în plus la pedeapsa pentru infracţiunea săvărşită, măsuri de tratament forţat de alcoolism sau narcomanie, precum şi femeilor care nu au încheiat cursul deplin de tratament al unei boli venerice.

[Art.44/1 modificat prin Legea 1404 din 07.12.2000]

    Articolul 45. Comutarea detenţiunii preventive

    Detenţiunea preventivă  se deduce de către instanţa de judecată  din durata  pedepsei   privative  de  libertate şi  a  repartizării  într-un batalion  disciplinar,  ori într-un preventoriu de educaţie  prin  muncă socotindu-se o zi pentru o zi.  

[Alin.1 art.45 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 1 art.45 modificată prin Legea din 04.08.92]

[Partea 1 art.45 modificată prin Ucazul din 28.12.82]

    La aplicarea altor pedepse instanţa judecătorească, ţinănd  seama de detenţiunea  preventivă,  poate, corespunzător, să comute  pedeapsa  sau să-l absolve complet pe vinovat de executarea ei.

    Articolul 45/1. Calcularea timpului aflării sub arest preventiv

    Timpul aflării  sub  arest  preventiv  a  persoanei  condamnate   la privaţiune  de  libertate  cu  suspendarea  executării  pedepsei  şi  cu atragerea  obligatoare  la  muncă  se include în  termenul  de  pedeapsă stabilit prin sentinţa judecătorească,  calculăndu-se o zi pentru o zi.

[Art.45/1 introdus prin Ucazul din 07.04.77]

    Articolul 46. Prescripţia tragerii la răspundere penală

    Persoana nu poate  fi  trasă  la  răspundere penală,  dacă  din ziua săvărşirii infracţiunii au trecut următoarele termene:

    1) un an din ziua săvărşirii unei infracţiuni, pentru care,  conform prezentului Cod, nu poate fi aplicată o pedeapsă mai severă decăt amenda;

[Pct.1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    2) trei ani din ziua  săvărşirii infracţiunii, pentru care,  conform prezentului Cod, poate fi aplicată privaţiunea de  libertate pănă la doi ani;

[Pct.2) alin.1 art.46 modificat prin Legea din 04.08.92]

    3) cinci ani din ziua săvărşirii infracţiunii, pentru care,  conform prezentului  Cod,  poate fi aplicată privaţiunea de  libertate  pănă  la cinci ani;

    4) zece ani din ziua  săvărşirii infracţiunii, pentru care,  conform prezentului  Cod, poate fi aplicată o pedeapsă mai severă  decăt pănă la cinci ani;

    5) cincisprezece  ani din ziua săvărşirii infracţiunii  pentru care, conform  prezentului Cod, poate fi aplicată o pedeapsă mai severă  decăt pănă la zece ani sau pedeapsa cu detenţiune pe viaţă.

[Pct.5 alin.1 art.46 introdus prin Legea din 08.12.95]

    Prescripţia se  întrerupe,  dacă  pănă la expirarea termenelor  susnumite   persoana  va  săvărşi  o  infracţiune,  pentru  care,   conform prezentului  Cod poate fi aplicată privaţiunea de libertate pe un termen mai  mare  de doi ani. Calcularea prescripţiei în acest caz  începe  din momentul săvărşirii infracţiunii noi.

    Prescripţia este    suspendată,  dacă   persoana, care   a   săvărşit infracţiunea,  se sustrage de la anchetă sau judecată. În aceste  cazuri prescripţia  intră  în vigoare din nou din momentul reţinerii  persoanei sau  din  momentul  autodenunţării. Însă persoana nu poate fi  trasă  la răspundere  penală,  dacă de la data săvărşirii infracţiunii  au  trecut cincisprezece  ani  şi prescripţia n-a fost întreruptă  prin  săvărşirea unei noi infracţiuni.

[Alin.4 art.46 exclus prin Legea din 08.12.95]

    Articolul 47. Prescripţia executării sentinţei de condamnare

    Sentinţa de condamnare  nu  se pune în executare, dacă ea  n-a  fost pusă  în  executare  în  următoarele termene, socotind  din  ziua,  cănd sentinţa a intrat în vigoare:

    1) un an - în  caz  de condamnare la o pedeapsă nu mai  severă  decăt amenda;

[Pct.1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    2) trei ani -  în caz de condamnare la privaţiune de libertate  pănă la doi ani;

[Pct.2) alin.1 art.47 modificat prin Legea din 04.08.92]

    3) cinci ani - în caz de condamnare la privaţiune de libertate  pănă la  cinci ani;

    4) zece ani - în caz  de  condamnare la o pedeapsă mai  severă decăt privaţiunea de  libertate pe cinci ani.

    5) cincisprezece ani - în caz de condamnare la o pedeapsă mai severă decăt privaţiunea de libertate pe zece ani sau la detenţiune pe viaţă.

[Pct.5 alin.1 art.47 introdus prin Legea din 08.12.95]

    Prescripţia se întrerupe, dacă  condamnatul se  va  sustrage  de  la executarea  pedepsei sau dacă pănă la expirarea termenelor va săvărşi  o nouă  infracţiune,  pentru care instanţa de judecătorească a  aplicat  o pedeapsă  privativă de libertate pe termen de cel puţin un an. În caz de săvărşire  a  unei noi infracţiuni, calcularea prescripţiei  începe  din momentul  săvărşirii  ei,  iar  în cazul sustragerii  de  la  executarea pedepsei  - din momentul prezentării pentru executarea pedepsei sau  din momentul  reţinerii  condamnatului, care se ascundea. Însă  sentinţa  de condamnare nu poate fi pusă în executare, dacă de la data pronunţării ei au  trecut  cincisprezece  ani şi prescripţia n-a fost  întreruptă  prin săvărşirea unei noi infracţiuni.

[Alin.2 art.47 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Alin.3 art.47 exclus prin Legea din 08.12.95]

    Articolul 48. Absolvirea de răspunderea penală şi de pedeapsă

    Persoana, care a săvărşit o faptă, ce conţine indicii de infracţiune poate fi absolvită de răspunderea penală, dacă se va constata, că la data cercetării  sau  judecării cauzei, datorită schimbării situaţiei,  fapta săvărşită  de către dănsul şi-a pierdut caracterul social-periculos  sau că această persoană a încetat de a mai fi social-periculoasă.

    Persoana, care  a săvărşit o infracţiune, poate fi conform sentinţei pronunţate  de instanţa judecătorească absolvită de pedeapsă dacă se  va constata,  că datorită comportării ulterioare ireproşabile şi atitudinii cinstite  faţă de muncă, această persoană, în momentul judecării cauzei,

nu poate fi considerată ca fiind social - periculoasă.

    Persoana, care a săvărşit o faptă, ce conţine indicii de infracţiune fără  a prezenta un mare pericol social, poate fi scutită de  răspundere penală,  dacă  se va găsi, că corectarea şi reeducarea ei este  posibilă fără  aplicarea  pedepsei  penale.  În acest  caz,  în  conformitate  cu legislaţia  Republicii  Moldova  poate fi adoptată una  din  următoarele hotărări:

    1) atragerea persoanei la răspunderea administrativă (ar.48/1);

[Pct.2) alin.3 pct.48 exclus prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94]

   3) trimiterea  materialelor dosarului spre examinare comisiei  pentru minori (articolul 10);

   4) încredinţarea  persoanei pe chezăşie unei organizaţii obşteşti sau unui colectiv de muncă (articolul 50).

[Partea 3 art.48 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Art.48 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.48 modificat şi completat prin Ucazul din 07.04.77]

    Articolul 48/1. Absolvirea de răspundere penală cu tragerea

                    la răspundere administrativă

    Persoana, care a săvărşit o faptă, ce conţine indicii de infracţiune fără  a  prezenta un mare pericol social şi pentru care legea prevede  o pedeapsă  privativă de libertate pe un termen nu mai mare de un an sau o altă  pedeapsă  mai uşoară, poate fi absolvită de răspundere  penală  cu

tragerea  la răspundere administrativă, dacă se va găsi că corectarea şi reeducarea ei este posibilă fără aplicarea unei pedepse penale.

    Persoanelor absolvite   de   pedeapsă  penală  în  conformitate   cu alineatul  întăi al prezentului articol, le pot fi aplicate  următoarele sancţiuni  administrative: amendă în mărime de pănă la douăzeci şi cinci de salarii minime, sau arest pe un termen de pănă la treizeci de zile.

[Alin.2 art.48/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Alin.2 art.48/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.48/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.48/1 introdus prin Ucazul din 07.04.77]

[Art.49 exclus prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94]

    Articolul 50. Absolvirea de răspunderea penală cu

                  încredinţarea pe chezăşie

    Dacă potrivit circumstanţelor  cauzei  fapta ce conţine  indicii  de infracţiune,  săvărşită de o persoană, şi însăşi persoana nu prezintă un mare   pericol  social, atunci  în  urma  demersului  din  partea   unei organizaţii  obşteşti sau a colectivului de muncă persoana aceasta poate fi  scutită  de  răspundere  penală şi  încredinţată  de  chezăşie  spre reeducare  şi corectare organizaţiei obşteşti sau colectivului de muncă, care a făcut demersul.

    Nu poate fi încredinţată  pe  chezăşie persoana, care a  săvărşit  a doua oară o infracţiune intenţionată, precum şi persoana, care în trecut a mai fost luată pe chezăşie în legătură cu săvărşirea unei infracţiuni. De  asemenea  nu poate fi încredinţată pe chezăşie persoana, care nu  se consideră   vinovată  sau  care  din  oarecare  motive  insistă   asupra examinării cauzei de către instanţa de judecată.

    Persoana, care a săvărşit o faptă, ce conţine indicii de infracţiune şi  a fost încredinţată pe chezăşie, poate fi trasă la răspundere penală pentru  fapta,  pe  care ea a săvărşit-o, dacă în decurs de  un  an  n-a îndreptăţit  încrederea  colectivului,  a încălcat promisiunea de  a  se corecta,  sau  a părăsit lucrul în scopul de a se eschiva de  înrăurirea obştească  şi  dacă,  în  legătură  cu  aceasta,  există  o  hotărăre  a organizaţiei  obşteşti sau a colectivului de muncă, prin care renunţă la chezăşia dată.

[Art.50 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.03]

[Art.50 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 51. Eliberarea condiţionată înainte

              de termen de pedeapsă

Persoana care  execută pedeapsa  privativă de libertate sau persoana care este  epartizată într-un batalion disciplinar poate fi eliberată condiţionat  înainte de termen de pedeapsă în cazul în care instanţa de judecată va considera că pentru corijarea acesteia nu  este nevoie de executarea integrală a pedepsei stabilite. Totodată,  condamnatul poate fi eliberat, în întregime  sau în parte, şi de pedeapsa complementară.

Aplicănd eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă a condamnatului, instanţa de judecată îi poate pune în sarcină obligaţiile prevăzute la alineatul şase al articolului 43 din prezentul Cod, pe care acesta trebuie să le execute pe durata părţii neispăşite din pedeapsă.

Controlul asupra comportamentului persoanei eliberate condiţionat înainte de termen îl exercită organul de stat specializat, iar în cazul militarilor  - comandamentul unităţilor şi instituţiilor militare.

Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă a condamnatului poate fi aplicată după executarea  efectivă a cel puţin jumătate din termenul de pedeapsă stabilit.

Persoanele condamnate pentru infracţiuni premeditate la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de trei ani pot  fi eliberate condiţionat înainte de termen de pedeapsă  după executarea efectivă a cel puţin două treimi din termenul de pedeapsă stabilit.

Persoanelor condamnate pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de articolele 61-70, 74, 74¹, de articolul 84 alineatul 2, de articolul 85 alineatul 2, de articolele 88 şi 89, de articolul 95 alineatul 2, de articolul 102 alineatele 3 şi 5, de articolul 116¹, de articolul 121 alineatul 2, de articolele 123¹ şi 182¹, de articolul 187 alineatele 2 şi 3, de articolul 187¹ alineatul 2, de articolul 188 alineatul 2, de articolul 206¹, de articolul 207² alineatul 3, de articolul 218 alineatul 3, de articolul 224⁴, de articolul 225¹ alineatul 2, de articolul 225² alineatele 2 şi 3, de articolul 227¹, de articolul 241 punctul 3), eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă le poate fi aplicată după executarea efectivă a cel puţin trei pătrimi din termenul de pedeapsă stabilit.

  [Art.51 al.6 în redacţia L720/07.12.01, MO13/24.01.02 art. 48]

Persoanelor condamnate la detenţie pe viaţă le poate fi aplicată  eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă  după executarea efectivă de către acestea a cel puţin  douăzeci şi cinci de ani de privaţiune de libertate.

Termenul privaţiunii de libertate executat efectiv de condamnat nu poate fi mai mic de şase luni.

Dacă condamnatul nu îndeplineşte obligaţiile puse în seama lui de instanţa de judecată la aplicarea măsurii eliberării condiţionate înainte de termen, instanţa de judecată, la  propunerea organelor indicate la alineatul trei al prezentului articol, poate pronunţa o încheiere cu privire la executarea de către  condamnat a pedepsei stabilite prin sentinţă.

  [Art.51 al.9 modificat prin L720/07.12.01, MO13/24.01.02 art. 48]

Dacă condamnatul a săvărşit în decursul perioadei corespunzătoare părţii neispăşite din  pedeapsă o nouă infracţiune, instanţa de judecată îi stabileşte pedeapsa conform prevederilor articolului 40 din prezentul Cod. Totodată, instanţa de judecată poate suplimenta pedeapsa de bază cu pedeapsa complementară, stabilită conform primei sentinţe.

Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă nu se aplică:

1) recidiviştilor deosebit de periculoşi;

2) persoanelor, anterior eliberate înainte de termen prin amnistie sau graţiere ori eliberate condiţionat înainte de termen, care au comis din nou infracţiuni intenţionate în decursul părţii neexecutate a pedepsei;

3) persoanelor care au săvîrşit infracţiuni intenţionate în perioada ispăşirii pedepsei în locurile de detenţie;

4) persoanelor condamnate anterior mai mult de două ori la privaţiune de libertate pentru infracţiuni intenţionate, dacă nu le-au fost ridicate sau stinse antecedentele penale în modul stabilit de lege."

  [Art.51 al.11 în redacţia L720/07.12.01, MO13/24.01.02 art. 48]

[Art.51 modificat prin Legea 1404 din 07.12.2000]

[Art.51/1 exclus prin Legea 1404 din 07.12.2000]

[Art.51/2 exclus prin Legea 1404 din 07.12.2000]

    Articolul 52. Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă

                  şi înlocuirea pedepsei prin alta mai blăndă faţă de      

                  persoanele, care au săvărşit o infracţiune la o

                  vărstă sub optsprezece ani

    Persoanelor,   condamnate   la   privaţiune  de   libertate   pentru infracţiuni,  săvărşite  la  o  vărstă sub  optsprezece  ani,  poate  fi aplicată  eliberarea  condiţionată  înainte de termen  de  pedeapsă  sau înlocuirea părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blăndă.

[Alin.1 art.52 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă şi  înlocuirea părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blăndă poate fi aplicată celui condamnat pentru o infracţiune săvărşită la o vărstă sub optsprezece ani numai  dacă  dintr-o  purtare exemplară şi atitudine  cinstită  faţă  de muncă şi învăţătură a dovedit că s-a corectat.

    Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă şi  înlocuirea părţii  neexecutate din pedeapsă prin altă pedeapsă mai blăndă se aplică condamnaţilor  de  instanţa  judecătorească  a locului  de  executare  a pedepsei,  pe  baza  propunerii comune a organului, în a  cărui  sarcină intră punerea în executare a pedepsei, şi a comisiei pentru minori sau a comisiei   de   supraveghere   de  pe  lăngă  organele   executive   ale autoadministrării locale.

[Partea 3 art.52 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Partea 3 art.52 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau înlocuirea părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blăndă poate fi aplicată celor condamnaţi  pentru o infracţiune, săvărşită la o vărstă sub  optsprezece ani,  după  ce  au  executat efectiv cel puţin  o  treime  din  termenul stabilit.

    Persoanelor:

    1) condamnate la  privaţiune de libertate pe un termen de cel  puţin cinci  ani  pentru o infracţiune intenţionată săvărşită la o vărstă  sub optsprezece ani;

    2) care au executat mai  înainte o pedeapsă în locurile de  deţinere pentru  o  infracţiune  intenţionată şi care înainte  de  stingerea  sau ridicarea  condamnării  au săvărşit din nou la o vărstă sub  optsprezece ani  o  infracţiune intenţionată, pentru  care  au  fost  condamnate  la privaţiune de libertate;

    3) care au săvărşit la  o  vărstă  sub  optsprezece  ani  în  timpul executării  pedepsei în locurile de deţinere o infracţiune intenţionată, pentru care au fost condamnate la privaţiune de libertate, -

   eliberarea condiţionată  înainte de termen de pedeapsă sau înlocuirea părţii  neexecutate prin altă pedeapsă mai blăndă poate fi aplicată după ce  au  executat efectiv cel puţin o jumătate din termenul  de  pedeapsă stabilit.

    Persoanelor:

    1) condamnate  mai  înainte  la  privaţiune de  libertate  pentru  o infracţiune  intenţionată, faţă  de  care  a  fost  aplicată  eliberarea condiţionată  înainte  de  termen  de  pedeapsă  sau  înlocuirea  părţii neexecutate  prin altă pedeapsă mai blăndă, dacă aceste persoane înainte de  împlinirea  vărstei  de  optsprezece ani  şi  înainte  de  expirarea termenului  neexecutat  al  pedepsei au săvărşit din nou  o  infracţiune intenţionată, pentru care au fost condamnate la privaţiune de libertate;

    2) condamnaţii  pentru  o  infracţiune, săvărşită la  o  vărstă  sub optsprezece ani; banditism (articolul 74), omor intenţionat, săvărşit cu circumstanţe  agravante  (articolul  88), viol, săvărşit de un  grup  de persoane,  violarea  unei minore, violul, care a avut urmări  extrem  de grave, precum şi violul unei minore în vărstă de pănă la 14 ani (părţile a  treia şi a cincea  al articolului 102), luarea de ostatici (articolul 116/1),   tălhărie,   în  scopul  însuşirii   avutului   proprietarului, săvărşită   în circumstanţe agravante (partea a doua a articolului 121), deturnarea  sau  capturarea unei garnituri de tren, a unei nave  aeriene sau  fluviale (articolul 182/1), atentarea la viaţa unui colaborator  al poliţiei, a altui lucrător din organele afacerilor interne sau a unei  alte   persoane  aflate  în exerciţiul datoriei  de  serviciu  sau obşteşti  pentru menţinerea ordinii publice şi combaterea criminalităţii săvărşită   cu   circumstanţe agravante  (articolul   206/1),   blocarea intenţionată  a  arterelor de transport, întreprinderilor, instituţiilor sau  organizaţiilor,  săvărşită cu circumstanţe    agravante  (alineatul trei  al  articolului 207/2), huliganism deosebit de agravat  (partea  a treia   a   articolului  218),  sustragerea   materialelor   radioactive (articolul  224/4),  sustragerea  de  arme de foc,  de  muniţii  sau  de substanţe  explozive, săvărşite printr-un atac tălhăresc (partea a treia a articolului 227/1), -     eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau înlocuirea părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blăndă poate fi aplicată  după ce au executat efectiv cel puţin două treimi din  termenul  de  pedeapsă stabilit.

[Pct.2) partea 6 art.52 modificat prin Legea din 03.05.96]

[Pct.2) partea 6 art.52 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Pct.2) partea 6 art.52 modificat prin Legea din 15.02.91]

[Pct.2) partea 6 art.52 modificat prin Ucazul din 04.08.88]

[Pct.2) partea 6 art.52 modificat prin Ucazul din 29.10.87]

[Pct.2) partea 6 art.52 modificat prin Ucazul din 17.06.80]

[Pct.2) partea 6 art.52 modificat prin Ucazul din 14.05.73]

[Alin.7 art.52 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aplicănd absolvirea condiţionată  înainte de termen de pedeapsă  sau înlocuirea părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blăndă, instanţa de judecată  poate  pune în sarcina unui anumit colectiv de muncă sau  unei anumite persoane, cu consimţămăntul acestora, obligaţia de a supraveghea pe   cel  eliberat  condiţionat  înainte  de  termen  în  cursul  părţii neexecutate  din  termenul  de  pedeapsă, aplicată  de instanţă, ori  de persoana, căreia partea neexecutată din pedeapsă i-a fost înlocuită prin altă pedeapsă mai blăndă, urmănd, să se ocupe de educarea ei.

[Partea 8 art.52 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Dacă persoana,  faţă  de  care  la o vărstă sub  optsprezece  ani  e aplicată eliberarea condiţionată înainte de termen, a săvărşit în cursul părţii  neexecutate  din pedeapsă o nouă infracţiune, instanţa îi  aplică pedeapsa  conform dispoziţiilor, prevăzute de articolul 40 din prezentul Cod.

[Partea 9 art.52 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.52 modificat prin Ucazul din 31.07.70]

Articolul 52¹. Înlocuirea părţii neispăşite din pedeapsa privativă de libertate cu

     amendă

Instanţa de judecată, ţinănd seama de comportamentul persoanei care execută o pedeapsă privativă de libertate, poate să-i înlocuiască partea neispăşită din pedeapsă cu amendă. În acest caz, persoana în cauză poate fi eliberată, în întregime  sau în parte, de pedeapsa complementară.

Partea neispăşită din  pedeapsă poate fi înlocuită cu amendă după executarea efectivă de către condamnat a cel puţin jumătate din termenul pedepsei stabilite.

Mărimea amenzii se stabileşte în funcţie de caracterul şi gravitatea infracţiunii săvărşite, ţinăndu-se cont de situaţia materială a  condamnatului şi  calculăndu-se douăzeci şi cinci de salarii minime pentru fiecare lună de privaţiune de libertate în cazul infracţiunilor premeditate şi zece salarii minime pentru fiecare lună de privaţiune de libertate în cazul infracţiunilor săvărşite din imprudenţă.

Înlocuirea părţii neispăşite din pedeapsă cu amendă nu se aplică:

1) recidiviştilor deosebit de periculoşi;

2) persoanelor condamnate pentru săvărşirea infracţiunilor prevăzute la articolele 61-70, 74, 74¹, 88 şi 89, alineatul doi al articolului 95, alineatul cinci al articolului 102, articolul 116¹, alineatul doi al articolului 121, articolele 123¹ (sustragerea de bunuri din avutul proprietarului, săvărşită prin tălhărie), 182¹, 206¹, alineatele trei ale articolelor 207²,  218, 225⁷ şi 227¹, punctul 3) al articolului 241;

3) persoanelor condamnate anterior mai mult de două ori la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate, dacă nu le-au fost ridicate sau stinse antecedentele penale în modul stabilit de lege.

[Art.52/1 introdus prin Legea din 07.12.2000]

    Articolul 53. Absolvirea de executarea pedepsei

    Absolvirea condamnatului de executarea pedepsei, precum şi micşorarea pedepsei  aplicate, cu excepţia eliberării de pedeapsă sau micşorării ei prin  amnistie  sau  graţiere,  se poate aplica  numai  de  instanţa  de judecată în cazurile şi în modul prevăzut de lege.

    Articolul 53/1. Amnistia

    Amnistia este  actul ce are ca efect absolvirea de răspundere penală sau  de  pedeapsă fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei în  o pedeapsă mai blăndă.

    Amnistia poate    fi,   de   asemenea,   aplicată   şi    pedepselor complimentare, dar nu produce efecte asupra amenzilor încasate şi asupra măsurilor de constrăngere cu caracter medical.

    Amnistia se acordă   de  către  Parlament  unui  cerc nedeterminat individual de persoane.

     [Art.53/1 introdus prin Legea nr.680-XIV din 18.11.1999]

    Articolul 53/2. Graţierea

    Graţierea este  actul prin care persoanele condamnate se  eliberează în  tot  sau  în parte de pedeapsa aplicată ori pedeapsa  aplicată  este comutată în o pedeapsă mai blăndă.

    Efectele produse  de  graţiere  asupra pedepselor  complimentare  se stipulează expres în actul de graţiere.

    Graţierea se  acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod individual.

    Modul de examinare  a  cererilor  de  graţiere  se  stabileşte  prin Regulamentul  de  examinare  a cererilor de graţiere şi  de  acordare  a graţierii  individuale  condamnaţilor,  aprobat  de  către  Preşedintele Republicii Moldova.

     [Art.53/2 introdus prin Legea nr.680-XIV din 18.11.1999]

    Articolul 54. Stingerea antecedentelor penale

    Se consideră ca neavînd antecedente penale persoanele:

    1) care au executat  pedeapsa  într-un batalion disciplinar  sau  au fost  eliberate din acesta înainte de termen;

[Pct.1 art.54 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    1/1) care au  executat pedeapsa într-un preventoriu de educaţie prin muncă sau au fost eliberate de acolo înainte termen;

[Pct.1/1 partea 1 art.54 introdus prin Ucazul din 28.12.82]

   2) care au fost  condamnate cu suspendarea pedepsei, dacă în decursul termenului de probă n-au săvărşit o nouă infracţiune şi dacă în decursul acestui  termen condamnarea cu suspendarea pedepsei în privinţa  acestor persoane nu va fi anulată în virtutea altor temeiuri, prevăzute de lege;

[Pct.2 partea 1 art.54 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

   [Pct.3 partea 1 art.54 introdus prin Ucazul din 07.04.77]

[Pct.3 alin.1 art.54 exclus prin Legea 1404 din 07.12.2000]

    4) care au fost condamnate  la privaţiune de libertate cu  aplicarea articolului  44/1  din  prezentul Cod, dacă în  decursul  termenului  de amănare a executării sentinţei nu vor săvărşi o nouă infracţiune şi faţă de ele sentinţa pronunţată nu va fi pusă în executare în modul stabilit.

[Pct.4 partea1 art.54 introdus prin Ucazul din 07.04.77]

     5) care au fost condamnate la mustrare publică, amendă, la decădere din  dreptul  de  a ocupa anumite funcţii sau de a  exercita  o  anumită activitate,  dacă  în curs de un an din ziua executării pedepsei nu  vor săvărşi o nouă infracţiune;

[Pct.5 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    6) care au fost  condamnate la privaţiune de libertate pe un  termen de  cel  mult  trei ani, dacă în curs de trei ani  din  ziua  executării pedepsei (principale şi complementare) nu vor săvărşi o nouă infracţiune;

[Pct.6) alin. 1 art.54 modificat prin Legea din 04.08.92]

    7) care au fost condamnate  la privaţiune de libertate pe un  termen mai mare de trei ani, dar nu mai mare de şase ani, dacă în curs de cinci ani  din  ziua executării pedepsei (principale şi complementare) nu  vor săvărşi o nouă infracţiune;

    8) care au fost  condamnate la privaţiune de libertate pe un  termen de  peste şase ani, dar nu mai mare de zece ani, dacă în curs de opt ani din  ziua  executării  pedepsei  (principale şi  complementare)  nu  vor săvărşi o nouă infracţiune;

    9) care au fost condamnate  la privaţiune de libertate pe un  termen mai  mare  de zece ani, şi recidiviştii deosebit de periculoşi, dacă  în curs   de   opt  ani  din  ziua  executării  pedepsei   (principale   şi complementare)  nu  vor săvărşi o nouă infracţiune şi dacă  instanţa  de judecată va constata că condamnatul s-a corectat şi nu este necesar de a considera că el are antecedente penale.

[Pct.9) partea 1 art.54 modificat prin Ucazul din 31.07.70]

    Dacă persoana  în modul stabilit de lege va fi absolvită de pedeapsă înainte  de termen, atunci termenul de stingere a antecedentelor  penale se  calculează  avăndu-se  în  vedere  pedeapsa  executată  efectiv  din momentul    eliberării    de   executarea   pedepsei   (principale    şi complementare).  

    Dacă partea neexecutată  a privaţiunii de libertate a fost înlocuită printr-o  pedeapsă  mai blăndă, termenele de stingere  a  antecedentelor penale   se  calculează,  ţinăndu-se  seama  de  termenul  executat   al privaţiunii  de  libertate, din momentul executării pedepsei mai  blănde (principale şi complementare).

    Dacă persoana,  care  a executat pedeapsa, va  săvărşi,  înainte  de expirarea  termenului  de  stingere  a  antecedentelor  penale,  o  nouă infracţiune,  curgerea termenului de stingere a antecedentelor penale se întrerupe.  Termenul  de stingere a antecedentelor penale  pentru  prima infracţiune  se  calculează  de la început după  executarea  efectivă  a pedepsei  (principale  şi complementare) pentru ultima  infracţiune.  În aceste  cazuri  se consideră că persoana are antecedente  penale  pentru două   infracţiuni   pănă   la  expirarea  termenului  de   stingere   a antecedentului penal pentru infracţiunea cea mai gravă din ele.

    Dacă persoana condamnată la privaţiune de libertate după  executarea pedepsei  printr-o  comportare exemplară şi atitudine cinstită  faţă  de muncă  a  dovedit,  că s-a corectat, instanţa de  judecată,  la  cererea organizaţiilor   obşteşti,  îi  poate  stinge  condamnarea  înainte   de expirarea termenelor prevăzute în articolul de faţă.

[Art.54 completat prin Ucazul din 31.07.70]

TITLUL AL CINCILEA

MГSURILE DE CONSTRВNGERE CU CARACTER MEDICAL \xa6I EDUCATIV

    Articolul 55. Aplicarea măsurilor de constrăngere cu

                  caracter medical alienaţilor mintali

    Persoanelor, care au săvărşit fapte social - periculoase în stare de iresponsabilitate  sau  care  au  săvărşit asemenea fapte  în  stare  de responsabilitate,  dar  pănă  la  pronunţarea sentinţei  sau  în  timpul executării  pedepsei s-au îmbolnăvit de o boală mintală, ce le  lipseşte de  posibilitatea de aşi da seama de acţiunile lor sau de a le  conduce, instanţa  judecătorească  poate  să  le  aplice  următoarele  măsuri  de constrăngere   cu  caracter  medical,  care  se  înfăptuiesc  de   către instanţele curative ale organelor de ocrotire a sănătăţii:

    1) internarea   într-un spital  de  boli  mintale  cu   supraveghere obişnuită;

    2) internarea   într-un spital  de  boli  mintale  cu   supraveghere riguroasă.

[Art.55 modificat prin Legea nr.39-XIV din 04.06.98]

[Art.55 în redacţia Ucazului din 04.02.88]

    Articolul 56. Internarea într-un spital de boli mintale

    Intentarea într-un spital  de boli mintale cu supraveghere  obişnuită poate fi aplicată de către instanţa judecătorească unui alienat  mintal, care  din  cauza  stării sale psihice şi a  caracterului  faptei  social

- periculoase  săvărşite  are  nevoie  de îngrijire spitalicească  şi  de tratament forţat.

    Internarea într-un spital de boli mintale cu supraveghere  riguroasă poate  fi aplicată de către instanţa judecătorească unui alienat mintal, care   din   cauza  stării  sale  psihice  şi  a   caracterului   faptei social-periculoase   săvărşite  prezintă  un  pericol  deosebit   pentru societate  şi  are nevoie de îngrijire spitalicească şi de tratament  în condiţiile supravegherii riguroase.

    Persoanele, internate  în  spitale  de boli mintale cu  supraveghere riguroasă, se deţin în condiţii ce  exclud  posibilitatea  săvărşirii de către ele a unei noi fapte social-periculoase.

[Art.56 modificat prin Legea nr.39-XIV din 04.06.98]

[Art.56 modificat prin Ucazul din 04.02.88]

    Articolul 57. Stabilirea, schimbarea şi încetarea aplicării măsurilor

                  de constrăngere cu caracter medical alienaţilor mintali

    Instanţa de judecată, considerănd  că  este necesar de a  stabili  o măsură  de  constrăngere  cu caracter medical, alege forma  acesteia  în dependenţă  de  boala  mintală  a persoanei,  de  caracterul  şi  gradul pericolului social al faptei săvărşite de ea.

    Instanţa de judecată  dispune  încetarea  aplicării   măsurilor   de constrăngere  cu caracter medical pe baza avizului instituţiei  medicale în  cazul  însănătoşirii  persoanei sau al unei astfel  de  schimbări  a caracterului bolii, care exclude necesitatea aplicării acestor măsuri.

    Schimbarea formei  măsurei  de constrăngere cu caracter  medical  se face  de  asemenea  de  instanţa de judecată, pe baza  avizului  dat  de instituţia medicală.

    Dacă instanţa  de  judecată nu va găsi necesar a  aplica  măsuri  de constrăngere cu caracter medical unui alienat mintal, precum şi în cazul încetării  aplicării unor astfel de măsuri, ea îl poate încredinţa  spre îngrijire   rudelor  sau  tutorilor,  însă  sub  supraveghere   medicală obligatoare.

    Articolul 58. Calcularea duratei de aplicare a măsurilor

                  de constrăngere cu caracter medical

    Faţă de persoana, care, după săvărşirea infracţiunii sau  în  timpul executării  pedepsei,  s-a  îmbolnăvit  de o boală mintală,  ce  o  face incapabilă  să-şi dea seama de faptele sale sau să le dirijeze, instanţa de  judecată  poate aplica după însănătoşire pedeapsa, dacă n-a  expirat termenul  de prescripţie sau dacă nu sînt alte motive pentru  absolvirea ei de răspundere penală şi de pedeapsă.

    Dacă pedeapsa se  aplică unei astfel de persoane după  însănătoşire, timpul  cît a durat aplicarea măsurilor de constrăngere pentru tratament medical, se scoate din termenul pedepsei.

    Articolul 59. Aplicarea măsurilor de constrăngere cu

                  caracter medical alcoolicilor şi narco-

                  manilor sau punerea lor sub curatelă

    În caz de săvărşire a infracţiunii de către un alcoolic sau narcoman dacă  există avizul medical, instanţa de judecată la cererea organizaţiei obşteşti,  a colectivului de muncă, a organului de ocrotire a  sănătăţii sau  din  proprie  iniţiativă, paralel cu pedeapsa  pentru  infracţiunea săvărşită,  poate  să aplice unei asemenea persoane tratamentul  medical forţat.

[Partea 1 art.59 modificată prin Legea din 07.06.94]

[Partea 1 art.59 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Partea 1 art.59 modificată prin Ucazul din 02.08.73]

    Persoanele sus-numite, fiind  condamnate la pedepse  neprivative  de libertate, vor fi supuse unui tratament forţat în instituţii medicale cu regim special de tratament şi de muncă.

    Dacă asemenea persoane au fost condamnate la privaţiune de libertate în  timpul  executării pedepsei ele vor fi supuse unui tratament  forţat iar după eliberare din locul de deţinere, dacă este necesară continuarea unui  astfel de tratament, ele vor fi tratate în instituţii medicale  cu regim special de tratament şi de muncă.

    Încetarea tratamentului medical  forţat  se dispune de  instanţa  de judecată la propunerea instituţiei medicale în care se tratează persoana respectivă.

    Dacă infracţiunea  a fost săvărşită de o persoană, care abuzează  de băuturi  spirtoase  şi  prin aceasta îşi pune familia   într-o  situaţie materială grea, instanţa  de  judecată, paralel  cu  aplicarea  pedepsei neprivative de libertate pentru infracţiunea săvărşită, este în drept, ca la  cererea organizaţiei obşteşti, colectivului  de  muncă  s-o pună sub curatelă.

[Partea 5 art.59 modificată prin Legea din 07.06.94]

[Partea 5 art.59 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 60. Aplicarea faţă de minori a măsurilor

                  de constrăngere cu caracter educativ

    Dacă instanţa  de  judecată,  în  conformitate cu partea  a treia  a articolului  10  din  prezentul  Cod, va găsi raţional să  nu  aplice  o pedeapsă penală minorului, care a săvărşit o infracţiune, ea poate  să-i stabilească următoarele măsuri de constrăngere cu caracter educativ:

    1) obligaţia de a cere părţii vătămate scuze în mod public sau sub o altă formă stabilită de instanţă;

    2) mustrare sau mustrare severă;

    3) avertisment;

    4) obligarea minorului, care a împlinit vărsta de cincisprezece ani, să  repare  dauna  cauzată, dacă minorul are un căştig propriu  şi  dacă dauna  nu depăşeşte un salariu minim, sau obligarea să repare prin munca sa  dauna materială cauzată, dacă acesta nu depăşeşte un salariu  minim, în cazul cănd dauna cauzată depăşeşte un salariu minim, repararea daunei se face pe calea unei acţiuni civile;

[Pct.4) partea 1 art.60 modificat prin Legea din 14.05.94]

[Pct.4) partea 1 art.60 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    5) încredinţarea minorului pentru supraveghere severă părinţilor sau persoanelor, care îi înlocuiesc;

    6) încredinţarea  minorului  pentru  supraveghere unui  colectiv  de muncă  unei  organizaţii  obşteşti cu consimţămăntul acestora  sau  unor cetăţeni la cererea lor;

[Pct.6) partea 1 art.60 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    7) internarea  minorului într-o instituţie specială de învăţămănt şi de educaţie sau într-o instituţie curativă şi de educaţie.

[Pct.7) partea 1 art.60 modificat prin Ucazul din 07.04.77]

[Pct.8) partea 1 art.60 exclus prin Ucazul din 07.04.77]

    Durata, modul şi  condiţiile  de aflare a minorilor în  instituţiile speciale de învăţămănt şi de educaţie şi în cele curative şi de educaţie sînt prevăzute de Regulamentul comisiilor pentru minori.

[Partea 2 art.60 modificat prin Ucazul din 07.04.77]

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL ОNTВI

INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI

1. INFRACŢIUNI DEOSEBIT DE PERICULOASE CONTRA STATULUI

    Articolul 61. Trădarea de patrie

    Trădarea de patrie,   adică  fapta,  săvărşită  intenţionat  de   un cetăţean  al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale  sau  securităţii  de  stat  şi  capacităţii  de  apărare  a Republicii Moldova, trecerea de partea duşmanului, spionajul, divulgarea secretului de stat sau militar unui stat străin, fuga în străinătate sau refuzul de a se întoarce din străinătate în Republica Moldova, acordarea de  ajutor  unui  stat  străin  la  înfăptuirea  activităţii  duşmănoase împotriva  Republicii  Moldova, precum şi complotul în scopul de a  pune măna pe putere, -

    se pedepseşte  cu  detenţiune pe viaţă şi confiscarea averii sau  cu privaţiune  de  libertate  pe un termen de la zece pănă la  douăzeci  şi cinci de ani şi confiscarea averii.

    Este scutit de  răspundere  penală  cetăţeanul  Republicii  Moldova, recrutat   de  serviciul  de  spionaj  străin  pentru  înfăptuirea  unei activităţi duşmănoase împotriva Republicii Moldova, dacă el n-a săvărşit nici un fel de acţiuni pentru a îndeplini sarcina criminală primită şi a declarat  de bună voie autorităţilor despre legătura sa cu serviciul  de spionaj străin.

[Art.61 modificat prin Legea din 08.12.95]

[Art.61 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.61 modificat prin Ucazul din 26.01.84]

    Articolul 68¹. Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea  în alt mod,

          prelucrarea, stocarea sau conservarea, transferarea directă sau

          indirectă, păstrarea, transportarea armelor de distrugere în masă

Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea în alt mod, prelucrarea, stocarea sau conservarea, transferarea directă sau indirectă, păstrarea, transportarea armelor chimice, armelor nucleare, dispozitivelor explozive nucleare ori a altor arme de distrugere în masă cu încălcarea prevederilor legislaţiei naţionale sau tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani.

Aceleaşi acţiuni:

1) săvîrşite repetat;

2) săvîrşite de un grup de persoane;

3) urmate de consecinţe deosebit de grave;

4) soldate cu moartea unei sau mai multor persoane -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la cincisprezece la douăzeci şi cinci de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.61/1 introdus prin LP97/ 07.03.03, MO056/28.03.03 ]

Articolul 62. Spionajul

    Transmiterea, precum şi  sustragerea sau  culegerea  informaţiilor, ce constituie  secret de stat sau militar, în scopul de a le transmite unui stat  străin,  unei  organizaţii străine sau agenturii  lor,  precum  şi transmiterea  sau  culegerea  din însărcinarea  serviciului  de  spionaj străin  a  altor  informaţii pentru a fi folosite în  dauna  intereselor Republicii  Moldova, dacă spionajul este săvărşit de un cetăţean  străin sau de o persoană fără cetăţenie, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

[Art.62 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.62 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.62 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.62 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.62 modificat prin Ucazul din 23.05.61]

    Articolul 63. Terorismul

    Activitatea criminală a unor persoane sau a unor grupuri de persoane care  are drept scop modificarea în Republica Moldova, în alte state  de drept  a structurilor politice, economice şi sociale constituite  legal, prin  ameninţarea  cu  utilizarea violenţei sau prin  recurgerea  la  ea împotriva  populaţiei  sau a unor indivizi aparte, şi care  periclitează drepturile  fundamentale  ale  persoanei şi, în particular,  dreptul  la viaţă, la integritate fizică şi la libertate individuală -

    se pedepseşte cu detenţie pe viaţă sau cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte zece pănă la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.63 modificat prin L772/17.12.2001, MO23/12.02.2002 art.110]

[Art.63 în redacţia Legii nr.380-XIV din 30.04.99]

[Sancţiunea alin.1 art.63 în redacţia Legii din 08.12.95]

[Art.63 în redacţia Legii nr.51-XII din 14.04.94]

Articolul 63¹. Activitatea de finanţare şi asigurare materială

                    a actelor teroriste

Oferirea ori colectarea intenţionată, prin diferite metode, direct sau indirect, de către cetăţenii Republicii Moldova ori de către cetăţenii altor state aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, de mijloace în scopul folosirii lor la săvîrşirea de acte teroriste sau presupunînd că vor fi folosite în acest scop -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea mijloacelor destinate sau folosite la săvîrşirea infracţiunii.

[Art.63¹ ăn redacţia L772/17.12.2001, MO23/12.02.2002 art.110]

    Articolul 64. Atentatul la viaţa sau libertatea persoanei

                  care se bucură de protecţie internaţională

    Omorul persoanei   care  se  bucură  de  protecţie   internaţională, săvărşit  cu  scopul  de a provoca război sau de  a  complica  relaţiile internaţionale, -

    se pedepseşte  cu  detenţiune pe viaţă cu confiscarea averii sau  cu privaţiune  de  libertate pe un termen de la zece la douăzeci de ani  cu confiscarea averii.

    Răpirea aceleiaşi  persoane sau alt atac asupra ei, cu acelaşi scop, precum  şi ameninţarea cu un astfel de atac, dacă au fost motive de a se teme de realizarea acestei ameninţări, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase  la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Atacul violent  asupra  încăperii oficiale sau de locuit ori  asupra mijlocului  de  transport  al  persoanei care  se  bucură  de  protecţie internaţională,  atac  ce poate ameninţa personalitatea  sau  libertatea acesteia, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la opt ani cu confiscarea averii.

    Notă. Persoana care se bucură de protecţie internaţională, în sensul prezentului articol, se consideră:

    şeful statului străin, inclusiv fiecare membru al organului colegial care  exercită  funcţiile şefului de stat conform constituţiei  statului respectiv,  fie  şeful guvernului, fie ministrul de externe al  statului străin, precum şi membrii familiilor lor care îi însoţesc;

    oricare reprezentant   sau  persoană  cu  funcţii  de  răspundere  a statului  străin  fie oricare persoană cu funcţii de răspundere ori  alt agent  al organizaţiei interguvernamentale internaţionale care,  conform dreptului  internaţional,  are  dreptul  la  protecţie  specială  contra

oricărui  atac  asupra  personalităţii, libertăţii şi  demnităţii  sale, precum şi membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei.

[Art.64 în redacţia Legii nr.1497-XIII din 12.02.98]

[Art.64 modificat prin Legea din 08.12.95]

[Art.64 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.64 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.64 modificat prin Ucazul din 23.05.61]

    Articolul 65. Diversiunea

    Săvărşirea, în  scopul  slăbirii Statului a unor explozii, incendieri sau  a altor acţiuni, îndreptate spre exterminarea în masă a  oamenilor, spre  cauzarea  unor  leziuni  corporale  ori a  unei  alte  vătămări  a sănătăţii   lor  spre  distrugerea  sau  deteriorarea  întreprinderilor, clădirilor, căilor  şi  mijloacelor  de  comunicaţie,  a  mijloacelor  de telecomunicaţie,  ori  a  altor bunuri de stat sau obşteşti,  precum  şi provocarea  în  aceleaşi  scopuri a unor otrăviri sau  răspăndirea  unor epidemii şi epizootii, -

    se pedepseşte  cu  detenţiune pe viaţă şi confiscarea averii sau  cu privaţiune  de  libertate  pe un termen de la zece pănă la  douăzeci  şi cinci de ani şi confiscarea averii.

[Art.65 modificat prin Legea din 08.12.95]

[Art.65 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.65 modificat prin Ucazul din 26.01.84]

    Articolul 66. Sabotajul

    Acţiunea sau   inacţiunea,  îndreptată   la  subminarea   industriei transporturilor, agriculturii, sistemului monetar, comerţului sau a altor ramuri  ale  economiei naţionale, precum şi a activităţii  organelor  de stat  sau  a organizaţiilor obşteşti în scopul de a slăbi  Statul,  dacă această   faptă  a  fost  săvărşită  prin  folosirea   întreprinderilor, instituţiilor   şi   organizaţiilor  de  stat  sau  obşteşti  ori   prin împiedicarea funcţionării lor normale, -     se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii.

[Art.66 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.66 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.66 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.66 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.66 modificat prin Ucazul din 23.05.61]

    Articolul 67. Chemări la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă

                  a orănduirii de stat sau la încălcarea prin violenţă  

                  a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova

    Chemări publice  la  răsturnarea  sau  schimbarea  prin  violenţă  a orănduirii  de  stat  sau  la încălcarea prin  violenţă  a  integrităţii teritoriale  a  Republicii  Moldova, precum şi difuzarea  prin  diferite forme în acest scop de materiale cu un asemenea conţinut -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite  repetat sau de un grup de persoane  cu înţelegere prealabilă, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la şapte ani sau cu amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime.

    Acţiunile prevăzute în  alineatele  întăi  şi  doi  ale  prezentului articol  săvărşite  din  însărcinarea  unor organizaţii  străine  sau  a reprezentanţilor lor, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la zece ani cu sau fără confiscarea averii.

[Art.67 în redacţia Legii din 23.02.93]

    Articolul 67/1. Chemările la săvărşirea unor crime îm-

                    potriva securităţii statului

    Chemările publice  la  trădarea  Patriei,  la  săvărşirea  unui  act terorist sau a unei diversii -

   se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.67/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.67/1 introdus prin Ucazul din 21.06.89]

    Articolul 68. Propaganda războiului

    Propaganda războiului sub orice formă, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la opt ani.

[Art.68 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.68 modificat prin Ucazul din 23.05.61]

Articolul 68¹. Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea  în alt mod,

          prelucrarea, stocarea sau conservarea, transferarea directă sau

          indirectă, păstrarea, transportarea armelor de distrugere în masă

Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea în alt mod, prelucrarea, stocarea sau conservarea, transferarea directă sau indirectă, păstrarea, transportarea armelor chimice, armelor nucleare, dispozitivelor explozive nucleare ori a altor arme de distrugere în masă cu încălcarea prevederilor legislaţiei naţionale sau tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani.

Aceleaşi acţiuni:

1) săvîrşite repetat;

2) săvîrşite de un grup de persoane;

3) urmate de consecinţe deosebit de grave;

4) soldate cu moartea unei sau mai multor persoane -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la cincisprezece la douăzeci şi cinci de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

[Art.68¹ introdus prin L97/07.03.03, MO56/28.03.03 art.253]

    

Articolul 69. Activitatea organizatorică, îndreptată

                  spre săvărşirea unor infracţiuni deosebit

                  de periculoase contra statului

    Activitatea organizatorică,    îndreptată   spre   pregătirea    sau săvărşirea  unor  infracţiuni deosebit de periculoase  contra  statului, spre   crearea  unei  organizaţii, scopul  căreia  este  săvărşirea  unor asemenea infracţiuni -

    se pedepsesc  respectiv conform articolelor 61-68 din prezentul Cod.

[Art.69 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 70. Infracţiuni de stat deosebit de periculoase, săvărşite

                  împotriva unui alt stat al oamenilor muncii

    În virtutea solidarităţii   internaţionale   a   oamenilor    muncii infracţiunile  de  stat deosebit de periculose, săvărşite împotriva  unui alt stat al oamenilor muncii, -

    se pedepsesc  respectiv conform articolelor 61-69 din prezentul Cod.

II. ALTE INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI

    Articolul 71. Încălcarea egalităţii naţionale şi rasiale

     Acţiunile premeditate, îndemnările publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre aţîţarea vrajbei sau dezbinării naţionale, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor ori stabilirea avantajelor directe sau indirecte ale cetăţenilor în dependenţă de apartenenţa lor naţională, rasială sau religioasă -

  se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la 3 ani sau cu amendă în mărime de pînă la două sute cincizeci salarii minime.    

  [Art.71 al. 1 în redacţia L643/15.11.2001, MO150/11.12.2001 art.1189]

  Aceleaşi acţiuni,  însoţite de violenţă, înşelătorii sau  ameninţări precum şi dacă au fost săvărşite de o persoană cu post de răspundere, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la cinci ani sau cu o amendă în mărime de pănă la optzeci cinci sute de salarii minime.

  [Art.71 al.2 modificat prin L643/15.11.2001, MO150/11.12.2001 art.1189]

    Acţiunile prevăzute în  partea  întăia sau a  doua  ale  prezentului articol,  săvărşite  de un grup de persoane sau dacă au avut  ca  urmare pierderea vieţii oamenilor ori alte urmări grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la zece ani.

[Art.71 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.71 în redacţia Ucazului din 12.04.89]

[Art.71/1 exclus prin Ucazul din 21.06.89]

    Articolul 72. Divulgarea secretului de stat

    Divulgarea informaţiilor,  ce constituie secret de stat, de către  o persoană, căreia  aceste  informaţii  i-au  fost  încredinţate  sau  i-au devenit  cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa, dacă în esenţă nu constituie trădare de patrie sau spionaj, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani.

    Aceeaşi faptă, dacă a avut urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la opt ani.

    Articolul 73. Pierderea documentelor ce conţin un secret de stat

    Pierderea documentelor  ce  conţin  un secret de  stat, precum  şi  a obiectelor, ale  căror  date  constituie un secret de  stat, de  către  o persoană, căreia  aceste documente şi obiecte i-au fost încredinţate dacă pierderea  a  fost  un  rezultat al încălcării  regulilor  stabilite  de comportare cu documentele sau obiectele susnumite, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani.

    Aceeaşi faptă, dacă a cauzat urmări grave, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la opt ani.

    Articolul 73/1. Transmiterea către organizaţii străine a unor

                    informaţii, ce constituie un secret de serviciu

    Transmiterea sau adunarea, în scopul de a transmite unor organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, a unor informaţii economice, tehnico - ştiinţifice  sau a altor informaţii, ce constituie un secret de serviciu de  către o persoană, căreia aceste informaţii i-au fost încredinţate în virtutea  serviciului sau a muncii ori i-au devenit cunoscute pe o  altă cale, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani, fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.73/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,  dacă  au   cauzat   o   mare   pagubă   materială organizaţiilor de stat sau obşteşti ori au avut consecinţe grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la opt ani.

[Art.73/1 introdus prin Ucazul din 26.01.84]

    Articolul 74. Banditismul

    Organizarea de  bande  armate în scopul  atacării  întreprinderilor, instituţiilor,  organizaţiilor de stat sau obşteşti, ori a unor persoane precum  şi participarea la asemenea bande şi la atacurile, săvărşite  de ele, -

    se pedepseşte  cu  detenţiune pe viaţă şi confiscarea averii sau  cu privaţiune  de  libertate  pe un termen de la zece pănă la  douăzeci  şi cinci de ani şi confiscarea averii.

[Art.74 modificat prin Legea din 08.12.95]

[Art.74 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 74/1. Acţiunile, care dezorganizează activitatea

                    instituţiilor de corectare prin muncă

    Persoanele care îşi  execută  pedeapsa sub formă  de  privaţiune  de libertate îi terorizează în locurile de deţinere pe condamnaţii, porniţi pe  calea  corectării sau care săvărşesc atacuri asupra  administraţiei, precum  şi  cele ce organizează în aceste scopuri grupări criminale  sau participă activ la asemenea grupări, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la cincisprezece ani.

    Recidiviştii   deosebit   de  periculoşi,  precum   şi   persoanele, condamnate   pentru  infracţiuni  grave,  dacă  au  săvărşit  acţiunile, prevăzute de partea întăi a prezentului articol, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.74/1 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.74/1 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.74/1 modificat prin Ucazul din 26.01.84]

[Art.74/1 introdus prin Ucazul din 23.05.61]

    Articolul 74². Înfiinţarea sau conducerea unei organizaţii

    criminale şi apartenenţa la ea

Înfiinţarea unei organizaţii criminale în scopul săvărşirii infracţiunilor, fie conducerea acesteia sau a subdiviziunilor subordonate, fie căutarea şi angajarea de membri în organizaţia criminală ori antrenarea altor persoane în activitatea organizaţiei criminale, fie crearea de fonduri băneşti şi de altă natură pentru asigurarea activităţii criminale, fie înzestrarea organizaţiei criminale cu arme şi cu alte mijloace pentru săvărşirea infracţiunilor, fie organizarea culegerii de informaţii despre potenţialele victime sau despre activitatea organelor de drept, fie  coordonarea planurilor şi acţiunilor criminale cu alte organizaţii, grupuri criminale şi infractori aparte din ţară sau străinătate, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii.

Apartenenţa la o organizaţie criminală sau participarea la activitatea criminală a acestei organizaţii -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani cu sau fără confiscarea averii.

Acţiunile prevăzute la alineatele unu şi doi ale prezentului articol, săvărşite de o persoană, folosind atribuţiile sale de serviciu -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Art.74/2 introdus prin Legea din 09.12.94]

[Art.74/2 modificat prin LP 18 din 24,05,2001 MO 63 din 14,06,2001]

    Articolul 75. Contrabanda

    Trecerea  peste  frontiera  vamală a Republicii Moldova de  mărfuri, obiecte  şi de alte valori în proporţii mari, cu excepţia celor indicate la  alineatele doi şi trei din prezentul articol, eludăndu-se  controlul vamal   sau   tăinuindu-le  de  el,  fie  cu  folosirea  frauduloasă   a documentelor  sau a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată  de nedeclarare  sau  de declarare neautentică în documentele vamale sau  în alte documente de trecere a frontierei -

  se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă de la o sută cincizeci la trei sute de salarii minime cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei.

[Art.75 al.1 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, sau cu amendă de la o sută la o sută cincizeci de salarii minime cu confiscarea  mărfurilor,  obiectelor  şi a altor  valori  ce  constituie obiectul contrabandei.

[Alin.1 art.75 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Trecerea peste  frontiera  vamală a Republicii Moldova de  substanţe narcotice,   psihotrope,  cu  efecte  puternice,  toxice,   otrăvitoare, radioactive  şi explozive, de deşeuri nocive, eludăndu-se controlul vamal sau  tăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată de nedeclarare sau de declarare  neautentică  în documentele vamale sau în alte  documente  de trecere a frontierei -

  se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi la şase ani sau cu amendă de la trei sute la opt sute de salarii minime cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei.

[Art.75 al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

   se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la cinci ani cu confiscarea averii.

    Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de armament, de dispozitive  de  explodare,  de  arme de foc, de  muniţii,  cu  excepţia armelor  de vănătoare cu ţeava lisă şi a cartuşelor la ele,  eludăndu-se controlul  vamal  sau tăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă  a documentelor  sau a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată  de nedeclarare  sau  de declarare neautentică în documentele vamale sau  în alte documente de trecere a frontierei -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi la şase ani sau cu amendă de la trei sute la opt sute de salarii minime cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei.

[Art.75 al.3 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

  [Art.75 al.3 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la şase ani cu confiscarea averii.

    Trecerea peste  frontiera  vamală  a Republicii  Moldova  de  valori culturale, eludăndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, precum şi nereturnarea  pe  teritoriul  vamal al Republicii  Moldova  a  valorilor culturale  scoase  din  ţară  în  cazul în  care  întoarcerea  lor  este obligatorie -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la opt ani cu sau fără confiscarea averii.

    Acţiunile prevăzute  la  alineatele unu-patru din prezentul  articol săvărşite în mod repetat sau de un grup de persoane, care s-au organizat pentru  activitate  de  contrabandă,  sau de o persoană  cu  funcţii  de răspundere  făcăndu-se uz de situaţia de serviciu, precum şi contrabanda în proporţii deosebit de mari -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase la doisprezece ani cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei.

[Art.75 al.5 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece  ani  cu  confiscarea mărfurilor, obiectelor şi a altor  valori  ce constituie obiectul contrabandei.

[Alin.1-5 art.75 în redacţia Legii nr.99-XIV din 22.07.98]

    Notă. Se consideră  valori  culturale valorile cu caracter  religios sau  laic  arătate în articolul 1 din Convenţia O.N.U. din 14  noiembrie 1970,   privind  măsurile  îndreptate  spre  interzicerea şi  prevenirea introducerii,   scoaterii   şi  transmiterii  ilicite  a  dreptului   de proprietate asupra valorilor culturale.

    Prin contrabandă  de  proporţii  mari se înţelege  trecerea  ilegală peste  frontiera  de  stat (vamală) a Republicii Moldova  a  mărfurilor, obiectelor  şi a altor bunuri dacă valoarea lor, exprimată în bani, de o cinci  sute  de  ori depăşeşte mărimea salariului minim  în  vigoare  la momentul  săvărşirii  infracţiunii,  iar prin contrabandă  de  proporţii deosebit  de  mari se înţelege trecerea ilegală peste frontiera de  stat (vamală) a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor bunuri dacă  valoarea lor, exprimată în bani, depăşeşte de o mie de ori mărimea salariului minim în vigoare la momentul săvărşirii infracţiunii.

    Nu se consideră  contrabandă  introducerea  pe teritoriul  vamal  al Republicii Moldova, fără declaraţie, a mijloacelor băneşti, a mărfurilor a  obiectelor  şi a altor valori în limitele stabilite de legislaţia  în vigoare.

[Nota atr.75 modificată şi completată prin Legea nr.852-XIV din 03.03.2000]

[Art.75 modificat şi completat prin Legea nr.873 din 07.06.96]

[Art.75 în redacţia Legii nr.51-XIII din 14.04.94]

    Articolul 76. Dezordini de masă

    Organizarea unor   dezordini   de  masă,  însoţite   de   pogromuri, distrugeri  incendieri  şi  de  alte  acţiuni  asemănătoare,  precum  şi săvărşirea  nemijlocită  de către participanţii la ele a  infracţiunilor sus-numite sau rezistenţa armată opusă de ei autorităţilor, -

   se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cincisprezece ani.

    Articolul 77. Sustragerea de la încorporarea în serviciul militar

                  în termen, pregătirea militară obligatorie sau în        

                  serviciul de alternativă

    Sustragerea de  la  încorporarea  în  serviciul militar  în  termen, pregătirea  militară obligatorie sau în concentrările de rezervişti, -  

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni pănă la trei ani.

    Aceeaşi faptă, săvărşită prin automutilare, sau simularea unei boli, prin  falsificarea documentelor sau printr-o altă fraudă, ori  săvărşită cu alte circumstanţe agravante, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    Sustragerea de  la  încorporarea  în serviciul  de  alternativă după aplicarea  măsurilor  de  constrăngere  administrativă  pentru  asemenea acţiuni, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni pănă la trei ani.

[Art.77 modificat şi completat prin Legea din 01.04.92]

    Articolul 78. Sustragerea de la mobilizare

    Sustragerea de  la  mobilizare  în  răndurile  Forţelor  Armate  ale Republicii Moldova, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la  zece ani.

    Aceeaşi faptă, precum şi sustragerea de la recrutările ulterioare în vederea  completării  Forţelor  Armate  ale  Republicii  Moldova,  fiind săvărşite în timp de război, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  cinci pănă la cincisprezece ani.

[Art.78 modificat prin Legea din 01.04.92]

    Articolul 78/1. Sustragerea sau refuzul de a satisface

                    serviciul de alternativă

    Sustragerea persoanei  care satisface serviciul de alternativă de la îndeplinirea îndatoririlor serviciului de alternativă, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni pănă la trei ani.

    Aceeaşi faptă,  săvărşită prin automutilare, sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor, prin altă înşelăciune sau în vreme de  război, precum şi refuzul de a îndeplini îndatoririle serviciului de alternativă, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

[Art.78/1 introdus prin Legea din 04.08.92]

    Articolul 79. Sustragerea în timp de război de la îndeplinirea

                  obligaţiilor sau de la plata impozitelor

    Sustragerea în  vreme de război de la mobilizarea la muncă sau de la îndeplinirea altor obligaţii, precum şi de la plata impozitelor, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.79 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.79 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    

Articolul 80. Trecerea ilegală a frontierei de stat

Trecerea ilegală a frontierei de stat -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu la trei ani sau cu amendă în mărime de la optzeci la o sută de salarii minime.

Aceeaşi acţiune săvîrşită repetat, fie de un grup de persoane, fie cu folosirea ascunzişurilor -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şase ani.

Acţiunile prevăzute la alineatele 1 şi 2:

a) însoţite de violenţă;

b) săvîrşite cu aplicarea armei,-

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la patru la zece ani.

Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova, fără actul de identitate de modelul stabilit sau fără autorizaţie, pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova, precum şi asupra persoanelor care sînt victime ale traficului de fiinţe umane.

[Art.80 modificat prin L1524/12.12.02, MO3/21.01.03 art. 10]

Articolul 80. Trecerea ilegală a frontierei de stat

    Trecerea ilegală  a frontierei de stat, adică trecerea frontierei de stat  prin  punctele  de  trecere  fără  paşaportul  stabilit  sau  fără autorizaţie din partea autorităţilor respective, săvărşită de o persoană supusă anterior unei sancţiuni administrative pentru acelaşi delict, sau trecerea  frontierei de stat în afara punctelor de trecere, inclusiv  în scopul obţinerii unor foloase materiale, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la şaptezeci de salarii minime  cu  confiscarea  valorilor şi bunurilor materiale  utilizate  la trecere.

[Alin.1 art.80 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite  în  mod  repetat, fie de  un  grup  de persoane, fie cu folosirea ascunzişurilor -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci  ani  cu  confiscarea valorilor şi bunurilor  materiale  dobăndite ilicit, precum şi a unităţilor de transport folosite la trecerea ilegală a frontierei de stat.

    Trecerea ilegală  a  frontierei de stat însoţită de violenţă sau  cu aplicarea armei, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la opt ani cu confiscarea valorilor şi bunurilor materiale dobăndite ilicit precum  şi  a  unităţilor de transport folosite la  trecerea  ilegală  a frontierei de stat.

[Art.80 în redacţia Legii din 10.12.96]

     Articolul 81. Încălcarea regulilor cu privire

                  la zborurile internaţionale

    Intrarea pe calea  aerului în Republica Moldova şi plecarea pe calea aerului  din Republica Moldova fără autorizaţia stabilită, nerespectarea taseurilor, indicate   în  autorizaţie,  a  locurilor  de  aterizare,  a porţilor  aeriene, a înălţimii zborurilor sau altă încălcare a regulilor cu privire la zborurile internaţionale, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la zece ani, sau cu amendă în mărime de pănă la treizeci şi cinci de salarii minime cu confiscarea navei aeriene sau fără confiscarea ei.

[Art.81 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 82. Încălcarea regulilor cu privire la securitatea

                  circulaţiei şi exploatarea transportului

    Încălcarea de  către  un lucrător al transportului feroviar, pe  apă sau  aerian  a  regulilor  cu  privire  la  securitatea  circulaţiei  şi exploatarea transportului, dacă a provocat accidente cu oameni, deraiere avarie  sau  alte  urmări  grave, precum  şi  repararea  necalitativă  a mijloacelor  de transport, a căilor, a mijloacelor de semnalizare şi  de telecomunicaţie, dacă a provocat aceleaşi urmări, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la cincisprezece ani.

    Aceleaşi fapte, dacă  n-au  provocat,  însă în mod  vădit  au  creat primejdia unor astfel de urmări, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.2 art.82 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 2 art.82 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 83. Deteriorarea căilor de comunicaţie şi a

                  mijloacelor de transport

    Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a căilor de comunicaţie, a instalaţiilor  de  pe  ele,  a  materialului rulant  sau  a  navelor,  a mijloacelor  de telecomunicaţie sau semnalizare, dacă au provocat sau ar fi  putut provoca deraierea unui tren, avaria unei nave sau împiedicarea funcţionării normale a transportului şi a mijloacelor  de  telecomunicaţie, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la cincisprezece ani.

[Art.83 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.83 modificat prin Ucazul din 23.05.61]

    Articolul 84. Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi

    Fabricarea în  scopul  punerii în circulaţie, precum şi  punerea  în circulaţie,  a  biletelor  Băncii Naţionale a Moldovei, a  monedelor,  a bancnotelor,  utilizate  oficial  în republică în calitate  de  mijloace băneşti, sau a valutei străine false, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Aceleaşi acţiuni,   săvărşite  în  mod  repetat  sau  sub  formă  de îndeletnicire, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii.

[Art.84 modificat prin Legea din 03.05.96]

[Art.84 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.84 în redacţia Legii din 04.08.92]

    Articolul 85. Încălcarea regulilor cu privire la opera-

                  ţiile valutare

    Încălcarea regulilor   privind  operaţiile  valutare  comise  de   o persoană care a fost supusă unei sancţiuni administrative pentru aceeaşi încălcare, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de la cincizeci la o sută salarii minime cu confiscarea valorilor valutare.

[Alin.1 art.85 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Încălcarea regulilor   privind  operaţiile  valutare,  comisă  de  o persoană condamnată anterior pentru aceeaşi infracţiune, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi la cinci ani cu confiscarea averii şi valorilor valutare.

[Art.85 în redacţia Legii nr.51-XIII din 14.04.94]

    Articolul 86. Nedenunţarea infracţiunilor contra statului

    Nedenunţarea infracţiunilor contra statului, prevăzute de articolele 61-66,  69, 74 şi 84 din prezentul Cod, despre care se ştia, că sunt  în curs de pregătire sau sunt săvărşite, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.86 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.86 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 87. Favorizarea infracţiunilor contra statului

    Favorizarea prealabil  nepromisă  a infracţiunilor contra  statului, prevăzute de articolele 61-66, 69,74,75,84 şi 85 ale prezentului Cod, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

[Art.87 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.87 modificat prin Ucazul din 23.05.61]

CAPITOLUL AL DOILEA

INFRACŢIUNI CONTRA VIEŢII, SĂNĂTĂŢII,

LIBERTĂŢII ŞI DEMNITĂŢII PERSOANEI

    Articolul 88. Omorul premeditat săvărşit cu circumstanţe agravante

    Omorul premeditat:

    1) săvărşit în interes acaparator;

    2) săvărşit din intenţii huliganice;

    3) săvărşit în  legătură   cu  îndeplinirea  de  către   victimă   a îndatoririlor de serviciu sau obşteşti;

    4) săvărşit asupra a două sau mai multe persoane;

    5) săvărşit asupra  unei  femei,  despre  care cel  vinovat ştia  cu certitudine că este gravidă;

    6) săvărşit cu  o  deosebită cruzime sau prin mijloace,  periculoase pentru viaţa mai multor persoane;

    7) săvărşit cu  scopul  de  a ascunde o altă infracţiune  sau  de  a înlesni săvărşirea ei, precum şi însoţit de viol;

    8) săvărşit de un recidivist deosebit de periculos sau de o persoană care  a  săvărşit  mai  înainte o infracţiune,  prevăzută  de  prezentul articol sau de articolul 89 din prezentul Cod,

    9) săvărşit, profitănd de neputinţa victimei de a se apăra, -

    se pedepseşte  cu detenţiune pe viaţă sau cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece pănă la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.88 completat prin Legea nr.1146 din 09.04.97]

[Art.88 modificat prin Legea din 08.12.95]

[Art.88 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

    Articolul 89. Omorul premeditat

    Omorul premeditat,  săvărşit fără circumstanţele agravante,  arătate în articolul 88 al prezentului Cod, -

     se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase la douăzeci de ani.

[Art.89 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.89 modificat prin Legea din 04.08.92]

    Articolul 90. Omorul, săvărşit în stare de afect

    Omorul premeditat  săvărşit în stare de afect survenit în mod  subit sau  în  urma  actelor  de violenţă, sau a  insultei  grave  din  partea victimei,  sau  în urma altor acţiuni ilegale ale victimei, dacă  aceste acţiuni  au  provocat  sau ar fi putut provoca urmări grave  pentru  cel vinovat sau rudele lui, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani, sau  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.90 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.90 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 91. Omorul, săvărşit în condiţiile depăşirii

                  limitelor legitimei apărări

    Omorul,   săvărşit  în   condiţiile  depăşirii  limitelor  legitimei apărări, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la doi ani,  sau  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.91 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.91 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 92. Omorul pruncului de către mamă

    Omorul pruncului,  săvărşit cu premeditare de către mamă  în  timpul naşterii sau imediat după naşterea lui, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la trei ani, sau  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.92 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Articolul 93. Omorul din imprudenţă

    Omorul din imprudenţă, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la trei ani, sau  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.93 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Omorul din imprudenţă a două sau mai multe persoane ori omorul, care este rezultatul nerespectării conştiente a regulilor de precauţiune, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Partea 1 art.93 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 94. Determinarea la sinucidere

    Determinarea  la  sinucidere  sau la tentativă de sinucidere  a unei persoane,  care se află într-o dependenţă materială sau altă  dependenţă faţă  de  cel  vinovat, fie prin comportare cruntă, fie  prin  înjosirea sistematică a demnităţii personale a victimei, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    Determinarea  la  sinucidere  sau  la tentativă de  sinucidere  prin persecutare  sistematică,  clevetire, jignire din partea celui  vinovat, dacă  victima n-a fost în dependenţă materială sau altă dependenţă  faţă de acesta, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani.

    Articolul 95. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale

    Vătămarea intenţionată  gravă  a  integrităţii corporale,  care este primejdioasă pentru viaţă sau care a provocat pierderea organului de văz de  auz, de vorbire sau a unui alt organ, ori pierderea funcţiunii lui, o boală  mintală  sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită  de  pierderea stabilă  a  cel  puţin  o  treime din capacitatea de  muncă,  a  dus  la întreruperea sarcinii sau o desfigurare iremediabilă a feţei, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani.

    Vătămarea intenţionată  gravă a integrităţii corporale fie că a fost urmată  de  moartea  victimei, fie că a fost săvărşită prin  acţiuni  de schingiuire  sau  torturare, fie ca urmare a unor vătămări  sistematice,  chiar  uşoare,  a  integrităţii corporale, fie că au fost  cauzate  unei persoane  în  legătură  cu îndeplinirea de către ea a  îndatoririlor  de serviciu sau obşteşti, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la cincisprezece ani.

    Acţiunile, prevăzute   de   prezentul  articol,  săvărşite   de   un recidivist deosebit de periculos, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la opt  la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.95 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Partea 1 art.95 modificată prin Ucazul din 14.08.72]

    Articolul 96. Vătămarea intenţionată mai puţin

                  gravă a integrităţii corporale

    Vătămarea intenţionată   a   integrităţii  corporale,  care  nu este periculoasă pentru viaţă şi n-a provocat urmările prevăzute în articolul 95  al  prezentului  Cod,  dar care a fost urmată  fie  de  zdruncinarea îndelungată  a sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă  de mai puţin de o treime din capacitatea de muncă, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la trei ani, sau  cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.96 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi acţiune,  dacă  a  avut un caracter de  schingiuire  sau  de torturare,  precum  şi dacă a fost cauzată unei persoane în legătură  cu îndeplinirea  de către ea a datoriei de serviciu sau obşteşti sau a fost săvărşită de un recidivist deosebit de periculos, -

    se pedepseşte   cu  privaţiune  de  libertate  pănă la  cinci ani.

[Partea 2 art.96 modificată prin Ucazul din 01.12.83]

[Partea 1 art.96 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 97. Vătămarea intenţionată gravă sau mai puţin gravă

                  a integrităţii corporale în stare de afect

    Vătămarea intenţionată  gravă  sau  mai puţin  gravă  a integrităţii corporale în stare de afect survenit în mod subit fie în urma actelor de violenţă  sau a unei insulte grave din partea victimei, fie în urma unor alte  acţiuni ilegale ale victimei dacă aceste acţiuni au avut sau ar fi putut avea urmări grave pentru cel vinovat sau rudele lui, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la trei ani, sau  cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.97 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.97 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 98. Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a in-

                  tegrităţi corporale, cauzată în condiţiile

                  depăşirii limitelor legitimei apărări

    Vătămarea gravă  sau  mai  puţin  gravă  a  integrităţii  corporale, cauzată în condiţiile depăşirii limitelor legitimei apărări, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.98 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Articolul 99. Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a in-

                  tegrităţii corporale, cauzată prin imprudenţă

    Vătămarea gravă  sau  mai  puţin  gravă  a  integrităţii  corporale, cauzată prin imprudenţă,-

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de o sută de salarii minime.

[Art.99 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.99 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.100 exclus prin Legea din 09.12.94]

    Articolul 101. Bătaia sau alte acţiuni violente

    Cauzarea suferinţelor fizice sau morale (psihice) prin bătăi şi alte acţiuni violente, dacă n-au provocat urmările prevăzute de articolele 95 şi 96 ale prezentului cod, -

    se pedepsesc   cu   privaţiune  de  libertate  pănă la   trei   ani.

    Aceleaşi acţiuni săvărşite asupra minorilor -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pănă la cinci ani.

[Art.101 modificat prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

[Art.101 completat prin Legea nr.1146 din 09.04.97]

[Art.101 modificat prin Legea din 09.12.94]

    Articolul 101/1. Tortura

    Acţiunile prin care se provoacă, în mod intenţionat, unei persoane o durere  sau suferinţe puternice, fizice ori psihice, mai ales cu  scopul de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii sau  mărturisiri,  de  a o pedepsi pentru un act pe care aceasta  sau  o terţă  persoană  l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a  intimida sau  de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face  presiuni asupra  unei  terţe  persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat  pe  o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cănd asemenea durere sau astfel  de  suferinţe  sînt provocate de către un agent  al  autorităţii publice  sau de orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la  instigarea  ori cu consimţămăntul expres sau tacit al unor  asemenea persoane,  cu excepţia durerii ori suferinţelor, rezultănd exclusiv  din sancţiuni legale, inerente acestor sancţiuni sau ocazionate de ele,

    - se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte ani.

[Art.101/1 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

    Articolul 102. Violul

    Violul, adică   raportul   sexual   cu  aplicarea   forţei   fizice, ameninţării sau profitănd de starea de neputinţă a părţii vătămate, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte ani.

    Violul, săvărşit  de  o  persoană, care anterior a  mai  săvărşit  o astfel de infracţiune, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece ani.

    Violul, săvărşit  de un grup de persoane, sau violarea unei minore, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la cincisprezece ani.

    Violul, săvărşit de un recidivist deosebit de periculos, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani.

    Violul ce a avut  urmări  extrem de grave, precum şi  violarea  unei minore în vărstă de pănă la 14 ani, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  zece pănă la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.102 modificat prin Legea din 08.12.95]

[Art.102 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.102 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.102 modificat prin Ucazul din 17.06.80]

    Articolul 103. Raportul sexual cu o persoană care n-a

                   împlinit şaisprezece ani

    Raportul sexual cu o persoană care n-a împlinit şaisprezece ani, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la şase ani.

    Articolul 103/1. Satisfacerea prin constrăngere a

                     poftei sexuale în forme perverse

    Satisfacerea poftei sexuale în forme perverse  prin  constrăngere fizică, ameninţare sau profitănd de starea de neputinţă a victimei, dacă lipsesc elementele, prevăzute de articolul 106 din prezentul Cod, -

    se pedepseşte   cu  privaţiune  de  libertate  pănă la  cinci ani.

    Aceleaşi acţiuni  fie  săvărşite de o persoană, care a  mai săvărşit anterior o astfel de infracţiune, fie de un grup de persoane, fie asupra unui minor, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece ani.

[Art.103/1 introdus prin Ucazul din 14.08.72]

    Articolul 104. Pervertirea unor persoane, care n-au

                   împlinit şaisprezece ani

    Pervertirea unor persoane, care n-au împlinit şaisprezece ani, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la trei ani.

    Articolul 105. Constrăngerea unei femei de a avea raport sexual

    Constrăngerea  unei femei de a avea raport sexual, profităndu-se  de dependenţa materială, de serviciu sau de altă dependenţă a victimei, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    Articolul 105/1. Practicarea prostituţiei

    Practicarea prostituţiei  după aplicarea a cel puţin două  sancţiuni administrative -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate de la şase luni la un  an sau cu o amendă de la cinci sute la una mie salarii minime.

[Art/105/1 introdus prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]

    Articolul 105/2. Proxenetismul

    Constrăngerea  sau  îndemnul la prostituţie, înlesnirea  practicării prostituţiei sau obţinerea de profit de pe urma practicării prostituţiei de   către  o  persoană,  precum  şi  recrutarea  unei  persoane  pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate de la trei la şapte ani sau cu amendă de la una mie cinci sute la trei mii de salarii minime.

    Aceleaşi acţiuni  dacă sînt săvărşite faţă de un minor ori au dus la urmări grave -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la cinci la zece ani.

[Art/105/2 introdus prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]

    Articolul 106. Homosexualismul prin constrăngere

    Homosexualismul,   săvărşit   fie  asupra  unui  minor,   fie   prin constrăngere   fizică  sau  psihică,  fie  profităndu-se  de  starea  de neputinţă a victimei, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani.

[Art.106 modificat prin Legea din 15.06.95]

    Articolul 107. Sustragerea de la tratamentul bolii ve-

                   nerice şi transmiterea unei boli venerice

    Sustragerea de  la   tratamentul  bolii  venerice,  continuat   după avertismentul făcut de organele ocrotirii sănătăţii, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amenda în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.107 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acela, care ştiind că este bolnav de o boală venerică, expune o altă persoană  prin  raport  sexual  sau prin alte acte primejdiei  de  a  fi contaminată de această boală, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime.

[Alin.2 art.107 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acela, care ştiind  că suferă de o boală venerică, transmite această boală unei alte persoane, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.3 art.107 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile, prevăzute  de  partea a treia a prezentului articol, dacă sunt  săvărşite  de o persoană, condamnată anterior pentru  contaminarea unei  alte  persoane de o boală venerică, precum şi contaminarea a  două sau mai multe persoane sau a unui minor, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Art.107 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.107 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.107 modificat prin Ucazul din 04.11.71]

    Articolul 107/1. Contaminarea de boala SIDA

    Punerea intenţionată  a altei persoane în pericolul contaminării  de boala SIDA,-

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă  la cinci ani.

    Contaminarea  altei persoane de boala SIDA de către o persoană, care ştia că suferă de această boală, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la opt ani.

[Art.107/1 introdus prin Ucazul din 28.10.87]

    Articolul 108. Efectuarea ilegală a avortului

    Efectuarea ilegală a avortului de un medic, -

    se pedepseşte  cu amendă în mărime de pănă la şaptezeci şi cinci  de salarii  minime  cu interdicţia de a practica medicina pe un  termen  de pănă la doi ani sau fără o asemenea interdicţie.

[Sancţiunea alin.2 art.108 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]

    Efectuarea avortului în condiţii antisanitare sau de o persoană fără studii medicale superioare, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase luni  la  doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de  salarii minime,  în  ambele cazuri cu interdicţia de a practica medicina  pe  un termen de pănă la trei ani.

[Alin.2 art.108 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile, prevăzute  de  partea  întăi şi  de  partea  a  doua  ale prezentului  articol, fie că au fost săvărşite în mod repetat, fie că au cauzat  o  zdruncinare îndelungată a sănătăţii, fie o vătămare  gravă  a integrităţii corporale, fie că au provocat moartea victimei, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la opt  ani  şi interdicţia de a practica medicina pe un termen de pănă  la patru ani.

[Art.108 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.108 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 108/1. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale

    Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale de către medic -

    se pedepseşte  cu amendă în mărime de pănă la şaptezeci şi cinci  de salarii minime cu sau fără privarea de dreptul de a practica medicina pe un termen de pănă la doi ani.

[Sancţiunea alin.1 art.108/1 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]

    Efectuarea sterilizării chirurgicale de către o persoană fără studii medicale   corespunzătoare,   precum  şi  în   unităţi   medico-sanitare nespecializate, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la  un an  la  doi  ani, fie cu amendă în mărime de pănă la o sută  de  salarii minime,  în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a practica  medicina pe un termen de trei ani.

[Alin.2 art.108/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile prevăzute  la  alineatele  întăi sau doi  ale  prezentului articol  fie  că  au fost săvărşite în mod repetat, fie că au  cauzat  o zdruncinare  îndelungată a sănătăţii sau o vătămare gravă a integrităţii corporale, fie că au provocat moartea pacientului -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate de la doi la opt  ani  cu privarea de dreptul de a practica medicina pe un termen de pănă la patru ani.

[Art.108/1 introdus prin Legea nr.56-XIV din 10.06.98]

    Articolul 108/2. Efectuarea fecundării artificiale sau

                     implantarea embrionului

    Efectuarea de  către medic a fecundării artificiale sau  implantarea embrionului fără consimţămăntul în scris al pacientei şi al soţului ei -

    se pedepseşte  cu amendă în mărime de pănă la şaptezeci şi cinci  de salarii minime cu sau fără privarea de dreptul de a practica medicina pe un termen de pănă la trei ani.

[Sancţiunea art.108/2 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.108/2 introdus prin Legea nr.56-XIV din 10.06.98]

[Art.109 exclus prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 110. Sustragerea de la plata pensiei alimen-

                   tare sau de la întreţinerea copiilor

    Sustragerea cu rea-voinţă de la plata mijloacelor stabilite printr-o hotărăre  a instanţei judecătoreşti pentru întreţinerea copiilor  minori (a pensiei alimentare), precum şi sustragerea cu rea-voinţă a părinţilor de  la  întreţinerea copiilor majori dar inapţi pentru muncă, aflaţi  în întreţinerea lor, -

    se pedepsesc  fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci trei sute treizeci de salarii minime.

[Art.110 modificat prin L1196/04.07.2002, MO106/25.07.2002 art.813]

[Art.110 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.110 modificat prin Legea nr.1340-XIII din 08.10.97]

[Art.110 modificat prin Ucazul din 06.06.85]

    Articolul 111. Sustragerea de la acordarea ajutorului

                   material părinţilor sau soţului

    Sustragerea cu   rea-voinţă  de  la  acordarea  ajutorului  material stabilit  de  instanţa  judecătorească, părinţilor sau unuia  din  soţi, inapţi pentru muncă, -

    se pedepseşte  fie  cu  amendă  în mărime de pănă  la  cincizeci  de salarii minime , fie cu mustrare publică.

[Art.111 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Articolul 112. Abuzul de drepturile sau de obligaţiile de tutore

    Folosirea în   interes   de  profit  a  tutelei,  curatelei  sau   a patronatului  în  dauna  intereselor celui pus sub  tutelă  sau  lăsarea copiilor puşi sub tutelă fără supraveghere şi ajutorul material necesar, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la cincizeci de  salarii minime.

[Art.112 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.112 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.112 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 112/1. Divulgarea secretului înfierii

    Divulgarea secretului înfierii contrar voinţei înfietorului, -

    se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime, fie cu mustrare publică.

[Alin.1 art.112/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[ Art.112/1 al.2 în redacţia L1001/19.04.2002, MO71/06.06.2002 art.571]

[ Art.112/1 al.2 în redacţia L1001/19.04.2002, MO71/06.06.2002 art.571]

    Aceeaşi faptă, care a cauzat urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la  unu  la trei ani.

[Partea 1 art.112/1 modificată prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.112/1 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.112/1 introdus prin Ucazul din 31.07.70]

Aceeaşi faptă săvîrşită de către o persoană cu funcţie de răspundere obligată să păstreze secretul adopţiei sau urmată de consecinţe grave -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu la trei ani sau cu amendă în mărime de la cincizeci la o sută de salarii minime.

    Articolul 112/2. Abuzul părinţilor şi altor persoane la înfiere şi

                     transmiterea ilegală a copiilor

    Primirea de către  părinte, tutore (curator), alt ocrotitor legal al copilului sau de către o altă persoană a unei recompense sub orice formă pentru  darea  consimţămăntului de a înfia sau în  alte scopuri   legate de  înfiere,   fie  pentru transmiterea copilului altor persoane,   care nu-i sînt  părinţi, în alt mod decăt cel prevăzut de legislaţie,  precum şi   pentru   prezentarea  unor  date  neveridice   pentru   legitimarea transmiterii  copilului, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani cu confiscarea recompensei primite.

    Exercitarea presiunii  asupra  părintelui, tutorelui  (curatorului), altui  ocrotitor  legal al copilului sub orice formă în scopul  primirii consimţămîntului  de  a  înfia sau de a transmite copilul, precum  şi al prezentării de date neveridice pentru legitimarea transmiterii copilului altor  persoane, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani.

[Art.112/2 în redacţia Legii din 06.02.96]

[Art.112/2 introdus prin Legea din 10.06.93]

    Articolul 112/3. Scoaterea ilegală a copiilor din

                     Republica Moldova

    Scoaterea copilului   din  Republica  Moldova  în  baza  unor   acte falsificate  sau  pe  altă cale ilegală, precum şi  abandonarea  lui  în străinătate, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la doisprezece ani.

[Art.112/3 introdus prin Legea din 06.02.96]

    Articolul 113. Răpirea sau substituirea unui copil străin

    Răpirea sau substituirea unui copil străin, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.113 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite în interes de profit, din răzbunare sau din alte porniri josnice, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la cincisprezece ani.

[Alin.2 art.113 modificat prin Legea din 06.02.96]

    Articolul 113/1. Vănzarea şi traficul de copii

    Vănzarea şi traficul  de  copii  în orice scop şi  în  orice  formă, inclusiv de către părinţi sau persoane subrogatorii legale, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei pănă la opt ani.

[Art.113/1 introdus prin Legea nr.1146 din 09.04.97]

Articolul  113².  Traficul  ilicit de fiinţe umane

Traficul ilicit de fiinţe umane, cu sau fără consimţămîntul lor, săvărşit în scop de profit, -

se pedepseşte cu  privaţiune de libertate de la cinci la zece ani, cu  sau  fără confiscarea averii.

Traficul ilicit de fiinţe umane, cu  sau  fără  consimţămîntul  lor, săvărşit:

1) pentru utilizarea muncii forţate a persoanei  sau  ţinerea ei  în  stare de sclavie;

2) pentru folosirea persoanei în conflicte armate;

3) pentru exploatarea sexuală  a persoanei în diferite forme sau  folosirea acesteia în industria pornografică;

4) pentru atragerea persoanei în activitatea criminală;

5)  pentru folosirea persoanei în alte scopuri  josnice;

6) în urma înţelegerii  prealabile de către un grup  de persoane -

se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la zece la cincisprezece ani  cu confiscarea averii.

Acţiunile, prevăzute la alineatele 1 şi  2 ale prezentului  articol, săvărşite:

1) în mod repetat;

2) asupra a două  sau  mai  multe persoane;

3) asupra minorilor;

4) prin răpire,  abuz de putere,  abuz de serviciu,  înşelăciune,  escrocherie;

5) însoţite de violenţă  periculoasă  pentru  viaţa ori  sănătatea persoanei  sau  soldate cu  decesul  victimei, sau  săvărşite asupra unei  femei  despre care se ştia cu  certitudine că  este gravidă,  sau  profitînd de starea de neputinţă  a persoanei;

6) pentru prelevarea şi  transplantarea organelor sau  ţesuturilor umane;

7) de o  organizaţie criminală -

se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pe un termen de la cincisprezece  la douăzeci şi  cinci de  ani  cu  confiscarea averii.

    [Art.113² introdus prin L450/30.07.2001, MO97/17.08.2001, art 803]

    Articolul 114. Lăsarea în primejdie

    Neacordarea ajutorului necesar şi, care, evident, nu suferă amînare, unei  persoane,  ce se află într-o stare periculoasă pentru viaţă,  dacă acest  ajutor ar fi putut fi acordat în mod vădit de cel vinovat fără un pericol   serios  pentru  sine  sau  pentru  alte  persoane,  precum  şi neînştiinţarea   persoanelor  respective  despre  necesitatea  acordării ajutorului, -

    se pedepseşte  fie  cu  amendă  în mărime de pănă  la  cincizeci  de salarii  minime, fie cu mustrare publică sau atrage după sine  aplicarea măsurilor de influenţă obştească.

[Alin.1 art.114 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Lăsarea cu bună  ştiinţă  fără  ajutor a unei persoane, ce  se  află într-o  stare periculoasă pentru viaţă şi este lipsită de  posibilitatea de a lua măsuri de autoconservare din cauza vărstei fragede, bătrîneţei, bolii sau în general a neputinţei sale, în cazurile cănd cel vinovat fie că  a  avut  posibilitatea  de a acorda ajutor  părţii  vătămate,  fiind obligat  să-i  poarte  de grijă, fie că însuşi l-a pus  într-o  situaţie periculoasă pentru viaţă, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.114 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 2 art.114 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 115. Neacordarea de ajutor unui bolnav

    Neacordarea de  ajutor fără motive întemeiate unui bolnav de către o persoană,  care  în virtutea legii sau regulilor speciale  era  obligată să-l acorde, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la şaptezeci de  salarii minime,  sau  atrage  după  sine aplicarea unor  măsuri  de  influenţare obştească.

[Alin.1 art.115 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, dacă a provocat sau în mod vădit ar fi putut  provoca moartea bolnavului sau alte urmări grave pentru aceasta, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pănă la doi  ani  şi  cu privarea  de dreptul de a exercita activitatea profesională pe un termen de pănă la trei ani.

[Partea 1 art.115 modificată prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.115 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 115/1. Încălcarea regulilor sau metodelor de acordare a

                     asistenţei medicale

    Încălcarea de  către  un  medic  sau de un alt  lucrător  medical  a regulilor  sau metodelor de acordare a asistenţei medicale, ca rezultat al  atitudinii neglijente sau al incompetenţei profesionale, în cazul în care  a  cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a  provocat moartea pacientului -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la şapte ani, fie cu  amendă în mărime de pănă la trei sute de salarii minime, cu privarea de  dreptul de a practica activitatea profesională pe un termen de  pănă la patru ani.

[Art.115/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.115/1 introdus prin Legea nr.56-XIV din 10.06.98]

    Articolul 116. Privaţiunea ilegală de libertate

    Privaţiunea ilegală de libertate, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la un an.

    Aceeaşi acţiune,  fie  că  a fost săvărşită într-un  mod  primejdios pentru  viaţa  sau  sănătatea  părţii  vătămate,  fie  că  i-a  provocat suferinţe fizice, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    Articolul 116/1. Luarea de ostatici

    Luarea sau reţinerea  persoanei în calitate de ostatic, însoţite  de ameninţarea   cu  omor,  cu  pricinuirea  leziunilor  corporale  sau  cu reţinerea  în continuare a acestei persoane, în scopul de a sili statul, organizaţia  internaţională, persoana fizică sau juridică sau un grup de persoane  să  săvîrşească  sau să se abţină de  la  săvărşirea  vre-unei acţiuni în calitate de condiţie pentru eliberarea ostaticului, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la cincisprezece ani.

    Aceleaşi acţiuni, dacă ele au implicat urmări grave, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani cu sau fără confiscarea averii.

    Notă: Aplicarea  prezentului articol nu se extinde asupra  cazurilor de  săvărşire  a  unei  asemenea infracţiuni  pe  teritoriul  Republicii Moldova,  cănd  persoana, care a luat sau reţine un ostatic, se află  pe teritoriul  Republicii Moldova şi această persoană, precum şi  ostaticul sînt cetăţeni al Republicii Moldova.

[Sancţiunile art.116/1 modificate prin Legea din 09.12.94]

[Nota art.116/1 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Art.116/1 introdus prin Ucazul din 29.10.87]

    Articolul 116/2. Internarea ilegală într-un spital de boli mintale

    Internarea ilegală  într-un  spital de boli mintale a unei  persoane vădit sănătoase din punct de vedere psihic, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime, cu sau fără privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la un an pănă la trei ani.

[Art.116/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.116/2 introdus prin Ucazul din 04.02.88]

    Articolul 117. Calomnia

    Calomnia într-o lucrare tipărită sau multiplicată prin alte mijloace într-o scrisoare anonimă, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.117 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Calomnia, urmată  de consecinţe grave sau însoţită de învinuirea  de săvărşirea  unei infracţiuni contra statului sau a unei alte infracţiuni grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni pănă la cinci ani.

[Art.117 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.117 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.117 modificat prin Ucazul din 22.11.85]

[Art.117 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.118 exclus prin Legea din 09.12.94]

CAPITOLUL AL TREILEA

[Cap.III în redacţia Legii nr.500-XIII din 15.02.91]

INFRACŢIUNI CONTRA PROPRIETĂŢII

    Articolul 119. Sustragerea de bunuri din avutul propri-

                   etarului, săvărşită prin furt

    Sustragerea pe   ascuns   a  bunurilor  din  avutul   proprietarului (furtul),-

    se pedepseşte   cu  privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la trei ani, ori cu amendă în mărime de pănă la şaizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.119 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Furtul săvărşit în mod repetat, sau, în urma înţelegerii prealabile,  de  către  un grup de persoane, sau care a  cauzat  daune  considerabile păgubaşului, -

    se pedepseşte   cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  doi pănă  la  şapte  ani, cu sau fără confiscarea averii, ori cu  amendă  în mărime de la şaizeci la optzeci de salarii minime.

[Alin.2 art.119 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Furtul săvărşit prin  pătrundere  în  încăpere, în  alt  loc  pentru depozitare sau în locuinţă, -

    se pedepseşte   cu  privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la cincisprezece  ani, cu sau  fără confiscarea  averii ori cu amendă în mărime de la optzeci la o sută cincizeci de salarii minime.

    Furtul săvărşit  de  un  recidivist  deosebit de  periculos  sau  în proporţii mari, -

    se pedepseşte   cu privaţiune de libertate pe un  termen de la  şase la douăzeci de ani cu confiscarea averii.

    Notă: În articolele 119,  120, 122, 123 se consideră repetate  acele infracţiuni  ce  au fost săvărşite de o persoană, care anterior a  comis una din infracţiunile prevăzute în aceste articole sau în articolele 74, 121, 123/1, 224/4, 225/2 şi 227/1 din prezentul Cod.

    În prezentul  Cod prin proporţii mari se înţelege valoarea bunurilor materiale  sustrase,  dobăndite,  primite, tăinuite, distruse  etc.  Sau mărimea  pagubei pricinuite de către o persoană sau un grup de persoane, care,  exprimată  în  bani,  depăşeşte  de cinci  sute  de  ori  mărimea salariului minim în vigoare la momentul săvărşirii infracţiunii.

[Alin.2 al notei art.119 modificat prin Legea din 13.03.96]

[Art.119 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Alin.2 al notei art.119 în redacţia Legii nr.51-XIII din 14.04.94]

[Art.119 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.119 în redacţia Legii din 01.04.92]

    Articolul 120. Sustragerea de bunuri din avutul

                   proprietarului, săvărşită prin jaf

    Sustragerea deschisă a avutului proprietarului (jaful)-

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi pănă la  cinci  ani,  ori cu amendă în mărime de la cincizeci la  optzeci  de salarii minime.

[Alin.1 art.120 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi acţiune, dacă  a  fost însoţită  de  violenţă  nepericuloasă pentru  viaţa  ori  sănătatea  persoanei  păgubaşe  sau  de  ameninţarea aplicării  unei asemenea violenţe sau dacă a fost săvărşită, fie în  mod repetat, fie în urma înţelegerii prealabile de către un grup de persoane sau dacă au cauzat o daună considerabilă păgubaşului, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la douăsprezece ani  cu sau fără confiscarea averii sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii minime.

    Jaful săvărşit  prin  pătrundere  în  încăpere, în  alt  loc  pentru depozitare sau în locuinţă, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şapte la cincisprezece  ani cu sau fără confiscarea averii.

    Jaful săvărşit  de  un  recidivist  deosebit  de  periculos  sau  în proporţii  mari, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci de ani cu confiscarea averii.

[Art.120 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.120 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 121. Tîlhăria în scopul sustragerii

                   avutului proprietarului

    Tîlhăria, adică atacul   săvărşit  în  scopul   însuşirii   avutului proprietarului,   însoţit  de  violenţă  periculoasă  pentru  viaţa  sau sănătatea  persoanei care a fost supusă atacului, ori de ameninţarea  cu aplicarea unei asemenea violenţe, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen  de  la  opt la cincisprezece  ani cu sau fără confiscarea averii.

    Tîlhăria săvărşită:

    1) în urma înţelegerii  prealabile  de  către un  grup  de  persoane;

    2) cu aplicarea armei  sau a altor obiecte, folosite în calitate  de armă;

    3) cu pricinuirea unor leziuni corporale grave;

    4) de un recidivist deosebit de periculos;

    5) de o persoană,  care anterior a săvărşit o tălhărie sau un act de banditism;

    6) în scopul însuşirii avutului în proporţii mari;

    7) prin pătrundere  în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii.

[Art.121 modificat prin Legea din 13.03.96]

[Art.121 modificat prin Legea din 09.12.94]

    Articolul 122. Sustragerea prin escrocherie din

                   avutul proprietarului

    Însuşirea avutului  proprietarului  prin  înşelăciune  sau  abuz  de încredere (escrocheria),-

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei  ani ori cu amendă în mărime de la treizeci la şaptezeci de salarii minime.

[Alin.1 art.122 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Escrocheria săvărşită  în  mod repetat, fie în urma unei  înţelegeri prealabile  de către un grup de persoane, fie cu pricinuirea unei  daune considerabile păgubaşului, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi pănă la  şase ani cu sau fără confiscarea averii, ori cu amendă în mărime  de la cincizeci la o sută de salarii minime.

[Alin.2 art.122 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Escrocheria, care a pricinuit pagube mari proprietarului sau a  fost săvărşită de un recidivist deosebit de periculos, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece  ani cu confiscarea averii sau cu o amendă în mărime de la şaptezeci la o sută cincizeci de salarii minime.

[Art.122 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.122 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 122/1. Fabricarea sau punerea în circulaţie

                     a hărtiilor de valoare false

    Fabricarea în    scopul   punerii  în  circulaţie  sau  punerea   în circulaţie a hărtiilor de valoare false, -

    se  pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la cincisprezece ani, cu confiscarea averii.

    Aceleaşi acţiuni,   săvărşite  în  mod  repetat  sau  în  urma  unei înţelegeri  prealabile  de către un grup de persoane, sau  în  proporţii mari, -

    se  pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani, cu confiscarea averii.

[Art.122/1 introdus prin Legea din 03.05.96]

    Articolul 122/2. Confecţionarea, desfacerea sau folosirea

                     carturilor şi a altor documente de plată false

    Confecţionarea  cu  scopul  de a desface, desfacerea  sau  folosirea cardurilor, precum şi a altor documente de plată false, ce nu constituie hîrtii de valoare, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şase ani cu confiscarea averii.

    Aceleaşi acţiuni   săvărşite  în  mod  repetat  sau  în  urma   unei înţelegeri prealabile de către un grup de persoane -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece ani cu confiscarea averii.

    Aceleaşi acţiuni  săvărşite  de  o organizaţie criminală sau  de  un recidivist deosebit de periculos -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la opt  la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Notă. Prin carduri  şi  alte  documente de plată, ce  nu  constituie hîrtii  de  valoare,  se  înţeleg acele instrumente de  plată,  care  au calităţile  unui document de plată ce confirmă, stabileşte ori  atribuie drepturi sau obligaţiuni patrimoniale.

[Art.122/2 introdus prin Legea nr.254-XIV din 24.12.98]

    Articolul 123. Sustragerea din avutul proprietarului prin

                   însuşire, delapidare sau abuz de serviciu

    Însuşirea sau delapidarea  avutului proprietarului, încredinţat celui vinovat  sau  care se află în administrarea lui, precum  şi  sustragerea avutului  proprietarului  de către o persoană  oficială  (împuternicită) prin abuz de serviciu, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă  la cinci  ani, ori cu amendă în mărime de la cincizeci la o sută de salarii minime cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite posturi sau de a exercita o anumită activitate.

[Alin.1 art.123 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite în mod repetat sau în  urma  înţelegerii prealabile de către un grup de persoane, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de   la  trei pănă  la şapte ani cu sau fără confiscarea averii, cu sau fără  privarea de  dreptul  de  a  ocupa anumite funcţii sau de a  exercita  o  anumită activitate  de  la doi pănă la cinci ani, ori cu amendă în mărime de  la şaptezeci la o sută douăzeci de salarii minime, cu sau fără  confiscarea averii.

    Sustragerea,  prevăzută în  partea  întăi şi în partea  a  doua  ale prezentului articol, dacă a fost săvărşită în proporţii mari, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase pănă  la cincisprezece ani cu confiscarea averii şi cu sau fără privarea de  dreptul  de  a  ocupa anumite funcţii sau de a  exercita  o  anumită activitate pe un termen de la doi pănă la cinci ani.

[Art.123 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 123/1. Sustragerea în proporţii deosebit de

                     mari din avutul proprietarului

    Sustragerea în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului, indiferent   de   mijlocul  prin  care  a  fost  săvărşită   sustragerea (articolele 119-123), -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de  a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi pănă la cinci ani.

    Notă. În prezentul  Cod  prin   proporţii deosebit  de  mari  se înţelege  valoarea  bunurilor  materiale sustrase,  dobăndite,  primite, tăinuite,  distruse  etc.  sau  mărimea pagubei pricinuite  de  către  o persoană  sau de un grup de persoane, care exprimată în bani,  depăşeşte de  o  mie  cinci  sute de ori mărimea salariului minim  în  vigoare  la momentul săvărşirii infracţiunii.

[Art.123/1 modificat prin Legea din 13.03.96]

[Sancţiunea art.123/1 modificată prin Legea din 09.12.94]

[Nota art.123/1 în redacţia Legii din 14.04.94]

[Art.123/1 modificat şi completat prin Legea din 01.04.92]

    Articolul 124. Sustragerea în proporţii mici din avutul

                   proprietarului

    Sustragerea în proporţii  mici din avutul proprietarului prin  furt, însuşire,  delapidare, abuz de serviciu sau prin  escrocherie, săvărşită de  o  persoană faţă de care, avînd în vedere circumstanţele  cauzei  şi personalitatea, nu pot fi aplicate măsuri de influenţă administrativă, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an,  ori  cu  amendă în mărime de pănă la cincizeci de  salarii  minime.

[Alin.1 art.124 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă ce a dus la descompletarea automobilelor, tractoarelor a  tehnicii agricole şi a altor mijloace tehnice în timpul transportării lor pe calea ferată, pe apă şi pe alte căi, precum şi în locurile lor de păstrare permanentă sau temporară, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani,  ori  cu  amendă în mărime de la treizeci la şaptezeci  de  salarii minime.

[Alin.2 art.124 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile prevăzute în  părţile  întăi sau a  doua  ale  prezentului articol, săvărşite de o persoană care a fost judecată mai înainte pentru sustragere în proporţii mici sau care a săvărşit o sustragere din avutul proprietarului,  sustragere  prevăzută de articolele  119-123/1,  225/2, 227/1 din prezentul Cod, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani,  ori  cu  o amendă în mărime de la treizeci la o  sută  de  salarii minime.

    Notă: Sustragerea în  proporţii mici din  avutul  proprietarului  se consideră  acţiunea  de  sustragere,  dacă  costul  bunurilor  sustrase, evaluat  în bani, nu  depăşeşte mărimea a cinci salarii minime, stabilite de legislaţie la momentul săvărşirii infracţiunii.

[Nota art.124 modificată prin Legea din 13.03.96]

[Art.124 cu modificat prin Legea din 23.02.93]

[Nota introdusă prin Legea din 01.04.92]

    Articolul 124/1. Sustragerea în proporţii mici din avutul

                     proprietarului, săvărşită prin furt de buzunar

    Sustragerea în  proporţii mici din avutul proprietarului,  săvărşită prin furt de buzunar, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an ori cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

    Aceeaşi faptă  săvărşită  în  mod repetat sau  în  urma  înţelegerii prealabile  de  către un grup de persoane sau de către o  persoană  care anterior  a săvărşit o sustragere din avutul proprietarului,  sustragere prevăzută la articolele 119-123/1, 225/2, 227/1 din prezentul cod, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei  ani  ori  cu o amendă în mărime de la treizeci pănă la o  sută  de salarii minime.

    Notă: Prin furt  de  buzunar se înţelege: sustragerea pe ascuns  (în staţii  şi în mijloacele de transport în comun, în piaţă, pe stradă,  în magazine,  restaurante,  expoziţii, în parcuri etc.) a unui  bun  (bani, alte  hîrtii de valoare, bijuterii, obiecte preţioase etc.) ce  aparţine unei persoane şi se află asupra acesteia (în buzunar, în geantă, poşetă, sacoşă,  este  alipit  hainei  sau încălţămintei)  sau  în  imediata  sa apropiere (pe bancă, pe banchetă, pe tarabă, pe masă etc.), astfel încît să poată fi clară apartenenţa bunului persoanei respective şi dacă fapta nu întruneşte elementele altei infracţiuni.

[Art.124/1 introdus prin Legea nr.386-XIV din 07.05.99]

    Articolul 125. Dobăndirea prin şantaj a avutului proprietarului

    Cererea de a  se transmite avutul proprietarului ori dreptul  asupra acestui  avut, ameninţănd cu violenţă persoana ori rudele apropiate  ale acestuia,   răspăndirea   unor   ştiri  defăimătoare  despre   ele,   cu deteriorarea sau cu nimicirea averii proprietarului (şantajul),-

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă  la cinci ani cu sau fără confiscarea averii ori cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime cu sau fără confiscarea averii.

[Alin.1 art.125 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite  în mod repetat sau în urma  înţelegerii prealabile  de către un grup de persoane, sau însoţite de ameninţarea cu moartea  ori cu pricinuirea unor leziuni corporale grave sau însoţite de acte de violenţă nepereculoase pentru viaţă şi sănătate, sau însoţite de

deteriorarea ori nimicirea bunurilor, -

    se  pedepsesc   cu  privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece  ani cu confiscarea averii.

    Faptele prevăzute  în  partea  întăi  sau  în  partea  a  doua   ale prezentului articol, săvărşite de un grup organizat sau de un recidivist deosebit  de  periculos,  sau  cu aplicarea armei ori  a  altor  obiecte folosite în calitate de armă, sau însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţă  şi sănătate, sau care au adus la pagube de proporţii mari sau  la alte consecinţe grave, -

    se pedepseşte   cu privaţiune de libertate pe un termen de la  şapte la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Dobăndirea prin  şantaj  a  avutului  însoţită  de  răpirea  sau  de ameninţarea  cu  răpirea  proprietarului,  rudelor  sau  a  apropiaţilor acestuia, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii.

[Art.125 modificat prin Legea din 13.03.96]

[Art.125 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.125 modificat prin Legea din 01.04.92]

    Articolul 126. Cauzarea de pagube materiale prin înşe-

                   lăciune sau abuz de încredere

    Cauzarea de pagube  materiale  proprietarului prin  înşelăciune  sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o sustragere, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an,  ori cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime, ori cu  privirea  de dreptul de a ocupa anumite posturi sau de a exercita  o anumită activitate, ori cu destituirea din funcţie.

[Alin.1 art.126 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, săvărşită în mod repetat, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu pănă la  trei  ani,  ori cu amendă în mărime de pănă la nouăzeci  de  salarii minime.

[Alin.2 art.126 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.126 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 126/1. Furtul sau utilizarea samavolnică a

                     energiei electrice, termice sau a gazului

    Furtul  sau utilizarea samavolnică a energiei electrice, termice sau a  gazului, săvărşit după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru aceeaşi  faptă,  sau  dacă  a cauzat o  pagubă  considerabilă,  -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii minime.

[Art.126/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.126/1 introdus prin Legea din 13.03.96]

    Articolul 126/2. Încălcarea regulilor de protecţie a reţelelor

                     electrice de tensiune mai mare de 1000 de volţi

                     şi a conductelor de gaze de tensiune înaltă

    Încălcarea  regulilor de protecţie a reţelelor electrice de tensiune mai   mare de 1000 de volţi, precum şi a conductelor de gaze de tensiune înaltă,   săvărşită după aplicarea unei sancţiuni administrative  pentru aceeaşi  faptă, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani, sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.126/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.126/2 introdus prin Legea din 13.03.96]

    Articolul 127. Nimicirea sau deteriorarea premeditată

                   a avutului proprietarului

    Nimicirea sau  deteriorarea avutului proprietarului, săvărşită  prin incendiere  sau printr-o altă metodă ce prezintă un pericol social,  sau care a cauzat victime omeneşti, pagube mari ori alte urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la  cinci pănă la cincisprezece ani.

    Articolul 128. Nimicirea sau deteriorarea din impruden-

                   ţă a avutului proprietarului

    Nimicirea sau deteriorarea din imprudenţă a avutului proprietarului, săvărşită  în urma folosirii imprudente a focului sau printr-un alt  mod socialmente  periculos,  sau care a pricinuit victime omeneşti sau  alte urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la cinci  ani,  ori  cu amendă în mărime de pănă la  şaptezeci  de  salarii minime.

[Art.128 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.128 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 129. Neglijenţa criminală faţă de folosirea sau

                   păstrarea mijloacelor tehnice agricole

    Neglijenţa criminală  faţă de folosirea sau păstrarea  tractoarelor, automobilelor,   combinelor   şi  altor  maşini  agricole,  ce   aparţin sovhozurilor  şi altor organizaţii de stat, precum şi colhozurilor, care a  cauzat deteriorarea sau defectarea, precum şi descompletarea  acestor maşini, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani ori cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.129 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, dacă au fost săvărşite în mod repetat sau au  cauzat pagube  mari, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la patru ani ori cu amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime.

[Art.129 modificat prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 130. Neglijenţa criminală faţă de

                   paza avutului proprietarului

    Neglijenţa criminală faţă de obligaţiunile proprii, manifestată de o persoană,  căreia  i-a fost încredinţată paza  avutului  proprietarului, atitudine care a avut ca urmare sustragerea, deteriorarea, defectarea sau peirea  în  proporţii  mari  a acestui avut în  cazul  în  care  lipsesc elementele unei infracţiuni de serviciu, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani ori cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.130 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Articolul 131. Infracţiunile contra proprietăţii altor

                   state, precum şi contra proprietăţii

                   persoanelor lor fizice sau juridice

    Infracţiunile  contra  proprietăţii altor state,  precum  şi  contra proprietăţii  persoanelor  lor fizice sau juridice, săvărşite  împotriva avutului aflat pe teritoriul Republicii Moldova, -

    se pedepsesc conform articolelor prezentului capitol.

[Art.131 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

CAPITOLUL AL PATRULEA

INFRACŢIUNI CONTRA DREPTURILOR POLITICE,

DE MUNCĂ ŞI ALTOR DREPTURI ALE CETĂŢENILOR

    Articolul 133. Împiedicarea desfăşurării agitaţiei preelectorale

    Împiedicarea desfăşurării agitaţiei preelectorale, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, sau cu  o amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.133 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.133 în redacţia Legii din 19.10.93]

[Art.133 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.133 în redacţia Ucazului din 11.01.90]

    Articolul 133/1. Răspăndirea datelor intenţionat false despre

                     candidatul pentru alegerile de deputaţi

    Răspăndirea datelor intenţionat   false  despre  candidatul   pentru alegerile de deputaţi, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la doi ani sau cu  o amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.133/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.133/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.133/1 introdus prin Ucazul din 11.01.90]

    Articolul 133/2. Împiedicarea exercitării dreptului de vot

    Împiedicarea prin orice mijloc a exercitării libere a dreptului de a alege sau a fi ales, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni la cinci ani.

    Aceeaşi faptă  însoţită de atacarea localurilor secţiilor de  votare prin  orice  mijloc  şi formă, pricinuirea de leziuni  corporale  grave, periclitarea  vieţii persoanei, precum şi sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    Deschiderea urnelor de  vot înainte de termenul stabilit  prin  lege pentru închiderea votării -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni la trei ani.

[Art.133/2 introdus prin Legea din 19.10.93]

    Articolul 133/3. Falsificarea rezultatelor votării

    Falsificarea prin orice mijloc a rezultatelor votării, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni la patru ani.

[Art.133/3 introdus prin Legea din 19.10.93]

    Articolul 134. Falsificarea actelor electorale sau nu-

                   mărarea intenţionat greşită a voturilor

    Falsificarea actelor electorale sau numărarea intenţionat greşită  a voturilor,  precum şi încălcarea secretului votării fie de un membru  al comisiei electorale, fie de o altă persoană oficială, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pănă la trei ani  sau  cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.134 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.134 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 134/1. Încălcarea egalităţii în drepturi a limbilor

    Faptele îndreptate spre propagarea duşmăniei, desconsiderarea limbii oricărei  naţionalităţi, crearea de obstacole pentru funcţionarea limbii de  stat şi a altor limbi pe teritoriul republicii, precum şi lezarea în drepturi  a  cetăţenilor din motive de limbă, comise în mod  repetat  în decursul anului după aplicarea sancţiunilor administrative, -

    se pedepsesc  cu  amendă  în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

[Art.134/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.134/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.134/1 introdus prin Legea din 10.07.91]

    Articolul 135. Violarea secretului corespondenţei

    Deschiderea,   fără  drept,  a  unei  corespondenţe  adresate  altei  persoane,   interceptarea  ilegală  a  unei  convorbiri  ori  comunicări efectuate  prin  telefon sau prin orice alte mijloace de transmitere  la distanţă, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la  un an  sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de  salarii minime.

    Sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea  conţinutului  unei convorbiri sau  comunicări  interceptate, efectuate fără drept, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani.

    Acţiunile prevăzute  la  alineatele  întăi şi  doi  ale  prezentului articol, săvărşite repetat sau de o persoană care practică activitate de depistare-protecţie,  fie  dacă  au cauzat o pagubă  de  proporţii  mari intereselor publice sau ale unei persoane, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani.

    Notă. Corespondenţă   se   consideră  mesajul  poştal,   telegrafic, telefonic  sau alt mesaj efectuat prin orice formă legală de transmitere la distanţă.

[Art.135 în redacţia Legii din 29.05.96]

    Articolul 136. Violarea de domiciliu

    Percheziţia ilegală,  evacuarea ilegală  sau  alte  acte, ce  încalcă inviolabilitatea de domiciliu a cetăţenilor, -

    se pedepsesc  fie  cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă  în  mărime  de  pănă  la cincizeci de  salarii  minime,  fie  cu destituire din funcţie.

[Art.136 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.136 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.136 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 137. Încălcarea drepturilor sindicatelor

    Împiedicarea activităţii legale a sindicatelor şi a organelor lor, -

    se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime, fie cu destituire din funcţie.

[Art.137 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.137 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.137 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 138. Încălcarea legislaţiei muncii

    Concedierea ilegală  cu bună ştiinţă a unui angajat sau neexecutarea hotărării unui organ competent cu privire la restabilirea în lucru -

    se pedepseşte  fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de  salarii minime, fie cu destituire din funcţie.

[Alin.1 art.138 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Încălcarea intenţionată  a legislaţiei muncii şi a actelor normative privind  protecţia muncii de către o persoană cu funcţii de  răspundere, care  în  decursul  anului a fost supusă unei  sancţiuni  administrative pentru aceeaşi încălcare, -

    se pedepseşte  fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de  salarii minime, fie cu destituire din funcţie.

[Alin.2 art.138 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.138 alin.3 exclus prin L1071/23.05.2002, mo74/11.06.2002 art.606]

   Încălcarea intenţionată a termenului stabilit de plată a salariilor, pensiilor,   burselor,  indemnizaţiilor  şi  altor  plăţi  cu   caracter permanent de către o persoană cu funcţii de răspundere, care în decursul anului  a  fost  supusă  unei sancţiuni  administrative  pentru  aceeaşi încălcare, -

    se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pănă la o sută cincizeci de salarii minime, fie cu destituire din funcţie.

[Alin.3 art.138 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile prevăzute la alineatele întăi, doi şi trei şi doi ale prezentului articol săvărşite repetat, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani, fie cu amendă  în  mărime  de  pănă  la trei sute de  salarii  minime,  fie  cu destituire din funcţie.

[Art.138 în redacţia Legii din 11.07.96]

Articolul  138¹.   Încălcarea termenului  stabilit de plată

     a salariilor, pensiilor, burselor şi a altor

    plăţi cu caracter permanent, stabilite prin

     legislaţie

  Încălcarea, din intenţia persoanei cu  funcţie  de răspundere, pe un termen de peste  două  luni a termenului stabilit de plată a  salariilor, pensiilor,  burselor, indemnizaţiilor,  de  achitare a contribuţiilor de asigurări  sociale de stat obligatorii şi  a altor plăţi  cu caracter permanent, stabilite prin legislaţie, -

se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la şase luni  pînă  la doi ani sau  cu  amendă  în mărime de la două sute la trei sute de salarii  minime,  cu  sau  fără privarea de dreptul de a ocupa funcţii  de conducere pe un termen de la un an  pînă  la trei  ani.

[Art.138¹în redacţia L1071/23.05.2002, mo74/11.06.2002 art.606]

3. Articolul 138¹ devine articolul 138².

    Articolul 138/2. Constrăngerea de a participa sau de a

                     refuza să participe la grevă

    Constrăngerea  unui  salariat sau grup de salariaţi prin  ameninţări ori alte acţiuni violente de a participa sau de a refuza să participe la grevă, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la cincizeci de  salarii minime.

[Alin.2 art.107 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.138/1 introdus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

    Articolul 139. Încălcarea regulilor de protecţie a muncii

    Încălcarea de către  o persoană oficială a regulilor referitoare  la tehnica  securităţii, igiena industrială sau a altor reguli de protecţie a  muncii,  dacă această încălcare ar fi putut provoca accidente  pentru oameni sau avea alte urmări grave, -

    se pedepseşte fie  cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă  în  mărime  de  pănă  la cincizeci de  salarii  minime,  fie  cu destituire din funcţie.

[Alin.1 art.139 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, urmată de  vătămarea integrităţii  corporale  sau  de pierderea capacităţii de muncă, -

    se pedepseşte  cu privaţiune  de libertate pănă la trei ani  sau  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.2 art.139 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Fapta, prevăzută  de  partea  întăi a prezentului  articol,  dacă  a provocat  moarte  de  om sau vătămare gravă a integrităţii  corporale  a cătorva persoane, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Art.139 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.139 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 140. Refuzul de a angaja la lucru sau concedierea

                   unei femei gravide, precum şi a mamei care            

                   alăptează copilul

    Refuzul de a angaja  la  lucru sau concediera unei femei  pe motive, legate  de  sarcină,  precum  şi  refuzul  de  a  angaja  la  lucru  sau concedierea unei mame, pe motivul că îşi alăptează copilul, -

    se pedepsesc  cu  amendă în mărime de pănă la cincizeci  de  salarii minime sau cu destituire din funcţie.

[Art.140 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Articolul 140/1. Prigonirea cetăţenilor pentru critică

    Lezarea intenţionată de  către persoana cu funcţii de  răspundere  a drepturilor şi intereselor, ocrotite de lege, ale  cetăţeanului, această lezare  fiind  legată  de  prigonirea lui  pentru prezentarea, în  modul stabilit, a unor  propuneri,  cereri,   plăngeri  sau   pentru  critica, cuprinsă în ele, precum şi pentru critica făcută într-o altă formă, -

    se pedepseşte  cu o amendă în mărime de pănă la şaptezeci de salarii minime sau cu destituirea din funcţie.

    Aceleaşi acţiuni,   dacă   au  cauzat  un   prejudiciu   substanţial drepturilor şi intereselor, ocrotite de lege, ale cetăţeanului, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime, fie cu destituirea din funcţie.

[Alin.2 art.140/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.140/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.140/1 introdus prin Ucazul din 22.11.85]

    Articolul 140/2. Încălcarea legislaţiei cu privire la petiţii

    Încălcarea premeditată  de către o persoană cu funcţie de răspundere a  modului  stabilit de examinare a petiţiilor, dacă aceste  acţiuni  au fost  săvărşite  după aplicarea unei sancţiuni administrative  pentru  o astfel de încălcare, -

    se pedepseşte  cu amendă de pănă la şaptezeci de salarii minime  sau cu destituirea.

    Aceleaşi acţiuni,  dacă au cauzat o daună considerabilă  drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale petiţionarului, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la  doi ani  sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime, sau cu destituirea.

[Alin.2 art.140/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.140/2 introdus prin Legea din 09.12.94]

    Articolul 140/3. Violarea dreptului la libertatea întrunirilor

    Împiedicarea  ilegală   a  desfăşurării  mitingului,  demonstraţiei, manifestării, procesiunii sau oricărei alte întruniri sau a participării cetăţenilor la acestea, fie constrăngerea lor la participare, -

    se pedepseşte   cu amendă în mărime de la cincizeci la şaptezeci  şi cinci de salarii minime.

    Aceleaşi  fapte, săvărşite  de  o persoană cu funcţii de  răspundere, fie  de  un  grup de persoane, fie însoţite de  violenţă  neprimejdioasă pentru  viaţă  şi  sănătate, fie însoţite de deteriorare  sau  nimicirea averii, -

    se  pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani sau cu amendă în mărime de la şaptezeci la o sută de salarii minime, sau cu destituire din funcţie.

[Alin.2 art.140/3 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Faptele prevăzute   la  alineatele întăi şi al doilea din  prezentul articol,  dacă au fost săvărşite cu aplicarea armei sau a altor  obiecte care  au servit drept armă sau au fost special adaptate pentru  cauzarea leziunilor corporale, fie însoţite de violenţă primejdioasă pentru viaţă şi sănătate, fie soldate cu cauzarea unor pagube mari sau cu alte urmări grave, -

    se  pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la opt ani.

[Art.140/3 introdus prin Legea din 22.07.95]

Articolul 140⁴.Încălcarea premeditată  a legislaţiei  privind

  accesul  la informaţie

Încălcarea premeditată  de către o  persoană  cu  funcţii  de răspundere a procesului de asigurare şi  realizare a dreptului de acces la informaţie, ce a cauzat o daună considerabilă drepturilor şi  intereselor ocrotite de lege ale persoanei  care solicită  informaţie referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia mediului înconjurător, -

se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei  ani sau  cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii ori  de a exercita o  anumită  activitate pe un termen de pănă la cinci ani.

[Art.140/4 introdus prin LP312 din 282.06.2001 Mo81-83/20.07.2001]

    Articolul 141. Încălcarea dreptului de inventator

    Însuşirea calităţii  de autor asupra unei invenţii, constrăngerea la coautorat,  precum  şi divulgarea esenţei invenţiei, pănă  la  depunerea cererii   de  brevet,  fără  consimţămîntului  inventatorului, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani sau cu amendă de pănă la şaizeci de salarii minime.

[Art.141 în redacţia Legii din 20.02.96]

    Articolul 141/1. Încălcarea dreptului de autor

    Folosirea operelor  literare,  de  artă sau ştiinţifice  inclusiv  a operelor  autorilor  străini fără a încheia contract cu autorul  sau  cu succesorii  lui  de  drepturi,  încălcarea stipulaţiilor  legii  şi  ale contractului  de folosire a acestor opere, însuşirea paternităţii asupra unei  opere străine, folosirea lor în oarecare alt mod ilicit, precum şi constrăngerea  la  copaternitate, dacă aceste acţiuni au fost  săvărşite după  aplicarea unor sancţiuni administrative sau dacă a fost cauzată  o daună   de   proporţii  mari,  precum  şi  distrugerea  intenţionată   a originalului  operei de artă plastică, sculptură, a manuscrisului sau  a variantei definitive a originalului operei audiovizuale, -

    se pedepsesc  cu amendă în mărime de pănă la şaizeci salarii minime.

[Art.141/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.141/1 introdus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

    Articolul 141/2. Încălcarea dreptului deţinătorului titlului de pro-

                     tecţie privind obiectele proprietăţii industriale

    Producerea, importul,  exportul, stocarea, oferirea spre vănzare sau vănzarea  unor  mărfuri  purtănd  menţiuni false  privind  brevetele  de invenţie,  originea  şi  caracteristicile mărfurilor, precum  şi  numele producătorului  sau  vănzătorului, cu scopul de a-i induce în eroare  pe ceilalţi vănzători sau pe beneficiari, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau cu amendă de pănă la şaizeci de salarii minime, cu  confiscarea produsului însoţit de menţiuni false.

    Notă: Nu se consideră  menţiune  falsă  asupra  originii  mărfurilor denumirea  unui  produs,  al cărui nume a devenit generic şi  indică  în comerţ  numai  natura lui, cu excepţia cazului cănd atare denumire  este însoţită  de  o  menţiune care ar putea face să se creadă  că  are  acea origine.

[Art.141/2 introdus prin Legea din 20.02.96]

    Articolul 142. Încălcarea legilor şi regulilor cu privire la

                   separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică

    Încălcarea legilor şi a regulilor cu privire la separarea  bisericii de stat şi a şcolii de biserică, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la şaizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.142 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, săvărşite de o persoană, anterior condamnată  pentru încălcarea legilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de  biserică,  precum  şi activitatea  organizatorică,  îndreptată  spre săvărşirea unor asemenea acte, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la trei ani.

[Partea 1 art.142 modificată prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.142 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.142 completat prin Ucazul din 10.05.66]

    Articolul 143. Atentarea sub formă de îndeplinire a riturilor

                   religioase la persoană şi la drepturile cetăţenilor

    Organizarea sau   conducerea   unui   grup,  a   cărui   activitate, desfăşurată  sub  formă de propovăduire a credinţelor religioase  şi  de îndeplinire  a riturilor religioase, este însoţită fie de cauzarea  unei daune  sănătăţii  cetăţenilor, fie de alte atentate la persoană  sau  la drepturile lor sau este însoţită de instigarea cetăţenilor la refuzul de a  participa  la activitatea obştească ori la îndeplinirea  obligaţiilor cetăţeneşti, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani  cu  sau fără confiscarea averii.

    Participarea intensă la activitatea grupului arătat în partea  întăi a prezentului articol, precum şi propaganda sistematică, îndreptată spre săvărşirea faptelor enumerate în el, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani, fie cu amendă  în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime, sau atrag după sine aplicarea măsurilor de influenţare obştească.

[Alin.2 art.143 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.143 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

Articolul 143¹.     Ocuparea samavolnică  sau prin metode

       abuzive a lăcaşurilor de cult

Ocuparea samavolnică sau prin metode abuzive a lăcaşului de cult - se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu la trei ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la trei sute de salarii minime.

Aceeaşi acţiune săvîrşită în urma înţelegerii prealabile de către un grup de persoane, cu pricinuirea unor leziuni corporale grave sau însoţite de violenţă nepericuloasă pentru viaţă şi sănătate, sau însoţite de deteriorarea ori nimicirea bunurilor, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte ani.

Faptele prevăzute la alineatul 1 sau la alineatul 2 din prezentul articol, săvîrşite de un grup organizat ori cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă, ori însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţă şi sănătate, ori care au pricinuit pagube de proporţii mari sau alte consecinţe grave, -

se pedepsesc cu privaţiunea de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani.

[Art.143³in redactia L1263/19.07.2002, MO106/25.07.2002 art.819]

    Articolul 144. Împiedicarea exercitării riturilor religioase

    Împiedicarea exercitării  riturilor religioase, dacă ele nu  tulbură ordinea   publică  şi  nu  sînt  însoţite  de  atentate  la   drepturile cetăţenilor, -

    se pedepseşte  cu  amendă  corecţionată  pănă la şase  luni  sau  cu mustrare publică.

[Art.144 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

CAPITOLUL AL CINCILEA

INFRACŢIUNI CONTRA PROPRIETĂŢII PERSONALE A CETĂŢENILOR

[Capitolul V (art.145-154) excluse prin Legea nr. 500-XII din 15.02.91]

CAPITOLUL AL ŞASELEA

INFRACŢIUNI ECONOMICE

Articolul  155.  Divulgarea secretului  comercial sau a secretului fiscal

Divulgarea informaţiilor ce constituie secret comercial sau secret fiscal de către o  persoană căreia aceste informaţii i-au fost  încredinţate sau  i-au  devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa, dacă  această  faptă  a fost  comisă după  aplicarea unei  sancţiuni  administrative pentru  o  contravenţie similară, fie că  a cauzat pagube de mari  proporţii, -

se pedepseşte cu  o amendă  în mărime de la trei  sute pănă  la cinci sute de salarii minime cu  destituirea din funcţia ocupată.

[Art.155 modificat prin L1162/27.06.2002, MO100/11.07.2002, art.747]

[Art.155 inclus prin L340/06.07.01, MO97/17.08.01, art.771]

[Art.155 exclus prin Legea nr.1295 din 23.02.93]

    Articolul 155/1. Refuzul intenţionat de a furniza date statistice

                     sau prezentarea intenţionată de date

                     statistice neautentice

    Refuzul intenţionat  de  a furniza date statistice  sau  prezentarea intenţionată   de  date  statistice  neautentice,  ce  cauzează   pagube economiei naţionale, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de la două sute la trei  sute  de salarii minime.

[Art.155/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.155/1 modificat prin Legea nr.1326-XIII din 25.09.97]

[Art.155/1 modificat prin Legea nr.1295-XII din 23.02.93]

[Art.155/1 în redacţia Legii nr.1142-XII din 04.08.92]

    Articolul 155/2. Folosirea neconformă destinaţiei a mijloacelor

                     bugetare

    Folosirea neconformă  destinaţiei  a mijloacelor bugetare,  adică în scopuri   ce  nu  corespund  destinaţiei  sau  devizului  aprobat   fără autorizaţie în scris a organelor competente, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani sau cu amendă de la cincizeci la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.155/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,   săvărşite  în  mod  repetat ori  în  urma   unei înţelegeri  prealabile  de către un grup de persoane, fie că  au  cauzat pagube de mari proporţii intereselor publice, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la cinci  ani sau cu amendă de la şaptezeci şi cinci la o sută cincizeci de salarii minime şi destituire.

[Art.155/2 introdus prin Legea nr.316-XIII din 09.12.94]

    Articolul 155/3. Dezafectarea sau nerambursarea creditului

    Folosirea mijloacelor  de  credit  contrar destinaţiei  indicate  în contractul  de  credit  fie nerambursarea creditului  şi  dobănzilor  în termenele  şi în condiţiile stipulate în contractul de credit, dacă prin aceste  acţiuni au fost cauzate instituţiei financiare pagube  materiale în proporţii mari, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte  ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii.

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite repetat fie însoţite de folosirea  unor documente  false, care au cauzat instituţiei financiare pagube materiale în proporţii deosebit de mari ori au dus la insolvabilitatea ei -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la doisprezece ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii.

[Art.155³Prin L1069/23.05.2002, MO74/11.06.2002 art.602]

[Prin HCC17/02.04.2002, MO50/11.04.2002 art.11 sînt declarate neconstituţionale sintagmele "fie nerambursarea creditului şi dobînzilor în termenele şi în condiţiile stipulate în  contractul de credit" din art. 155³  alin. 1 şi "sau nerambursarea" din titlul art. 155³ din Codul penal în redacţia Legii nr. 1436-XIII din 24 decembrie 1997 "Pentru modificarea şi completarea Codului penal]

[Art.155/3 în redacţia Legii nr.1436-XIII din 24.12.97]

[Art.155/3 introdus prin Legea nr.316-XIII din 09.12.94]

    Articolul 155/4. Falimentul intenţionat şi fictiv

    Acţiunile unei   persoane  cu  funcţii  de  răspundere  şi/sau   ale proprietarului   debitorului  (cetăţeanului)  constănd  în  crearea  ori exagerarea  premeditată  a insolvabilităţii debitorului,  cauzarea  unor daune  acestuia în interesele proprii sau în interesele altor  persoane, gestionarea    intenţionat   incompetentă   a   afacerilor   (falimentul intenţionat),   declararea   intenţionat  falsă  de  către   debitor   a insolvabilităţii  sale cu scopul de a induce în eroare creditorii pentru a  obţine  de  la aceştia amănarea şi/sau eşalonarea  plăţilor  cuvenite creditorilor  sau  reducerea la datorii (falimentul fictiv),  precum  şi acţiunile  nelegitime întreprinse prevăzănd insolvabilitatea debitorului sau  după  deschiderea  procedurii concursuale, prin  care  creditorului (creditorilor)   i-au   fost  cauzate  prejudicii  în  proporţii   mari, manifestate prin:

    1) tăinuirea unei părţi din bunurile debitorului sau din obligaţiile acestuia;

    2) tăinuirea,  nimicirea,  falsificarea  oricărui  act  de  evidenţă privind activitatea economică a debitorului;

    3) neoperarea înscrisurilor necesare în documentele contabile;

    4) nimicirea,   vănzarea   sau  gajarea  unei  părţi  din   bunurile debitorului, luate în credit şi neachitate, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani  fie cu amendă de la şaptezeci şi cinci pănă la două sute de salarii minime.

[Alin.1 art.155/4 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni  comise  de  un  grup de  persoane,  în  urma  unei înţelegeri  prealabile, sau care i-au cauzat daune în proporţii deosebit de mari creditorului (creditorilor) -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani.

[Art.155/4 în redacţia Legii nr.1554 din 25.02.98]

[Art.155/4 modificat prin Legea nr.1436-XIII din 24.12.97]

[Art.155/4 introdus prin Legea nr.316-XIII din 09.12.94]

    Articolul 155/5. Încălcarea normelor contractelor de gaj

    Gajarea bunurilor   sau  drepturilor  patrimoniale  sechestrate  sau arestate de instanţa judecătorească -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau  cu  amendă de la douăzeci şi cinci la şaptezeci  şi  cinci  de salarii minime.

Delapidarea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor gajate în valoare de peste 5000 de lei de către persoana care a depus aceste bunuri în gaj sau de către persoana căreia aceste bunuri i-au fost date în gaj -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei ani pănă la cinci ani sau cu amendă de la cincizeci pănă la o mie de salarii minime.

   [Art.155/5 în redacţia L nr.901/24.03.2000 MO nr. 54/12.05.2000]

[Art.155/5 în redacţia Legii nr.1465-XIII din 29.01.98]

[Art.155/5 introdus prin Legea nr.316-XIII din 09.12.94]

    Articolul 155/6. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor  

                     din împrumuturile de stat sau garantate de stat

    Utilizarea contrar  destinaţiei  a mijloacelor din împrumuturile  de stat  sau garantate de stat, dacă aceste acţiuni au fost săvărşite  după aplicarea  unei sancţiuni administrative pentru o contravenţie  similară sau care au cauzat pagube în proporţii mari, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii minime, cu destituirea din funcţie.

[Alin.1 art.155/6 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni  săvărşite repetat sau de un grup de persoane  prin înţelegere  prealabilă, sau care au cauzat pagube în proporţii  deosebit de mari -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la cinci ani.

[Art.155/6 introdus prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

    Articolul 155/7. Încălcarea legislaţiei cu privire la faliment

    Încălcarea legislaţiei cu privire la faliment, manifestată prin:

    1) tăinuirea de administratorul procedurii concursuale (administratorul  arbitral)  a  informaţiei vizănd cui, cănd şi  sub  ce formă a fost transmisă o parte din bunurile debitorului;

    2) Neprezentarea, la cererea  administratorului procedurii concursuale  (administratorului arbitral), a bunurilor aflate la debitor în folosinţă sau la păstrare;

    3) Neprezentarea, la cererea administratorului procedurii concursuale (administratorului arbitral), a documentelor contabile;

    4) tăinuirea de administratorul procedurii concursuale (administratorul arbitral) a tranzacţiilor efectuate de către  persoana cu  funcţii  de răspundere şi/sau de către proprietarul  debitorului  cu unul  dintre  creditori (cu unii creditori) sau cu o altă persoană  după deschiderea  procedurii  falimentare, dacă tranzacţiile în  cauză  oferă unor   creditori  drepturi  preferenţiale  faţă  de  alţi  creditori  la satisfacerea  cerinţelor, care a fost admisă după aplicarea sancţiunilor

administrative sau care a condus la cauzarea daunelor în proporţii mari, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an  fie cu amendă de la şaptezeci şi cinci pănă la două sute de  salarii minime.

[Art.155/7 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.155/7 introdus prin Legea nr.1554 din 25.02.98]

    Articolul 156. Încălcarea regulilor de creditare

    Acordarea creditului cu încălcarea regulilor de creditare, dacă prin aceasta  au  fost  cauzate instituţiei financiare  pagube  materiale  în proporţii mari, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte  ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii.

    Aceleaşi acţiuni   care  au  cauzat  instituţiei  financiare  pagube materiale  în proporţii deosebit de mari ori au dus la  insolvabilitatea ei -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la doisprezece ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii.

[Art.156 introdus prin Legea nr.1436-XIII din 24.12.97]

[Art.156 exclus prin Legea nr.1295 din 23.02.93]

    Articolul 157. Construirea de proastă calitate

    Darea intenţionată   în   folosinţă   a   caselor   de   locuit,   a construcţiilor  industriale  pentru transporturi, energetice şi a  altor construcţii   de   proastă  calitate,  neterminate  sau   necoresponzînd condiţiilor   contractului   şi   proiectului  de   către   conducătorii organizaţiilor  de  construcţie, conducătorii de şantier  şi  persoanele oficiale, ce exercită controlul asupra calităţii construcţiilor, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani, fie cu  amendă  în mărime de la o sută pănă la o sută cincizeci  de  salarii minime, fie cu destituire din funcţie.

[Alin.1 art.157 completat prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

[Alin.1 art.157 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Continuarea de către persoanele responsabile a lucrărilor  executate necorespunzător şi oprite prin acte de control, în cazul în care acestea pot  afecta  rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, -

    se pedepseşte  fie  cu amendă în mărime de la treizeci la o sută  de salarii minime, fie cu destituirea din funcţie.

    Proiectarea,   verificarea,  expertizarea,   realizarea   de   către persoanele responsabile a unui complex urbanistic ori a unei construcţii sau  executarea de modificări ale acestora fără respectarea prevederilor documentelor  normative  privind siguranţa, rezistenţa şi  stabilitatea, dacă au avut drept urmare:

    1) vătămarea    gravă  a  integrităţii  corporale  a  persoanei  sau pierderea de către aceasta a capacităţii de muncă;

    2) distrugerea totală sau parţială a construcţiei;

    3) distrugerea   sau    degradarea  unor  instalaţii   sau   utilaje importante;

    4) pierderi materiale   considerabile,  -

    se pedepsesc  fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la  doi la  cinci ani, fie cu amendă în mărime de la optzeci la o sută cincizeci de salarii minime şi cu destituirea din funcţie.

    Acţiunile prevăzute  la alineatul trei al prezentului articol,  dacă au cauzat pierderea vieţii unei sau a mai multor persoane, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

[Art.157 completat prin Legea din 02.02.96]

Notă: Vezi Legea nr.261-XIV din 24.12.98 "Privind aplicarea unor articole din Codul penal"

    Articolul 158. Falsificarea produselor (mărfurilor), folosirea

                   ilicită a emblemei comerciale străine

    Falsificarea produselor (mărfurilor), folosirea ilicită a  emblemei comerciale străine, dacă aceste acţiuni au fost săvărşite după aplicarea unei  sancţiuni administrative pentru încălcări similare sau în proporţii mari, -

    se  pedepsesc  cu  amendă  în mărime de la cinci sute la  o  mie  de salarii  minime,  cu confiscarea produselor (mărfurilor)  ce  constituie obiectul infracţiunii.

[Alin.1 (sancţiunea) modificat prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

    Producerea, comercializarea,  transportarea şi păstrarea în scop  de comercializare  a băuturilor alcoolice falsificate, dacă aceste  acţiuni au  fost  săvărşite după aplicarea unei sancţiuni administrative  pentru contravenţii similare sau în proporţii considerabile, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani  sau  cu  amendă în mărime de la o sută cincizeci la cinci  sute  de salarii  minime,  cu confiscarea produselor (mărfurilor)  ce  constituie obiectul infracţiunii.

    Aceleaşi acţiuni  săvărşite fie în proporţii mari, fie  în  repetate rănduri -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şapte  ani sau cu amendă de la cinci sute la două mii de salarii minime, cu   confiscarea   produselor   (mărfurilor)  ce   constituie   obiectul infracţiunii.

    Aceleaşi acţiuni    săvărşite  în  proporţii deosebit de mari, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la doisprezece  ani  sau  cu amendă de la două mii la trei mii  de  salarii minime,  cu  confiscarea produselor (mărfurilor) ce constituie  obiectul infracţiunii.

[Art.158 completat prin Legea din 26.04.96]

[Art.158 în redacţia Legii din 20.07.94]

    Articolul 159. Producerea sau comercializarea

                   produselor (mărfurilor) necalitative,

                   necomplete sau neconforme standardelor

    Producerea sau comercializarea produselor (mărfurilor) necalitative, necomplete  sau  neconforme  standardelor, dacă aceste acţiuni  au  fost comise  după  aplicarea  unei sancţiuni administrative  pentru  aceleaşi încălcări sau în proporţii mari, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  trei pănă la cinci ani sau cu o amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime  cu  confiscarea produselor (mărfurilor) ce  constituie  obiectul infracţiunii.

[Art.159 în redacţia Legii nr. 1145 din 09.04.97]

[Sancţiunea art.159 în redacţia Legii din 19.09.96]

[Art.159 în redacţia Legii din 20.07.94]

    Articolul 159/1. Producerea sau comercializarea produselor

                     (mărfurilor) periculoase pentru viaţa şi

                     sănătatea consumatorilor

    Producerea sau  comercializarea produselor (mărfurilor)  periculoase pentru  viaţa  şi sănătatea consumatorilor, care au  cauzat  îmbolnăviri grave sau moartea, sau alte consecinţe grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  trei pănă  la cinci ani cu confiscarea produselor (mărfurilor) ce  constituie obiectul infracţiunii.

[Art.159/1 în redacţia Legii nr. 1145 din 09.04.97]

[Sancţiunea art.159/1 în redacţia Legii din 19.09.96]

[Art.159/1 introdus prin Legea din 20.07.94]

Articolul 159².    Alimentarea cu apă potabilă ce nu

      corespunde normelor sanitaro-igienice

Alimentarea cu apă potabilă ce nu corespunde normelor sanitaro-igienice, care a cauzat îmbolnăvirea gravă sau moartea unei persoane, -

se pedepseşte cu o amendă de la trei sute la cinci sute de salarii minime sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani.

[Art.159² introdus prin L689/29.11.2001, MO36/14.03.2002 art.206]

[Art.160 exclus prin Legea din 04.08.92]

[Art.160/1 exclus prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 160/2. Înşelarea clienţilor

    Depăşirea preţurilor  cu amănuntul stabilite, precum şi a  preţurilor şi tarifurilor pentru servicii sociale şi comunale, prestate populaţiei, înşelarea la socoteală sau vreo altă inducere în eroare a celor care fac comandă  la  întreprinderile  de deservire socială a populaţiei  şi  ale gospodăriei comunale, -

    se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pănă la o sută cincizeci de salarii minime, fie cu privarea de dreptul pe un termen de la doi pănă la cinci  ani de a ocupa posturi în întreprinderile de deservire socială  a populaţiei şi ale gospodăriei comunale.

[Alin.1 art.160/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite fie în urma unei înţelegeri  prealabile de  un  grup  de  persoane, fie în proporţii mari,  fie  de  o  persoană anterior condamnată pentru o infracţiune similară, -

    se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pe un termen de la  doi  la şapte  ani cu sau fără confiscarea averii şi cu interdicţia pe un termen de   la   doi  pănă  la  cinci  ani  de  a  ocupa  anumite  posturi   la întreprinderile  de  deservire socială a populaţiei şi  ale  gospodăriei comunale.

[Art.160/2 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.160/2 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.160/2 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.160/2 introdus prin Ucazul din 23.05.74]

    Articolul 160/3. Primirea unei remuneraţii ilicite de

                     la cetăţeni pentru îndeplinirea lucră-

                     rilor, legate de deservirea populaţiei

    Primirea de către lucrătorul  fără  funcţie  de  răspundere  dintr-o întreprindere,   instituţie   sau  organizaţie, prin estorcare  a   unei remuneraţii ilicite de la cetăţean pentru îndeplinirea unei lucrări  sau pentru prestarea unui serviciu în sfera comerţului, alimentaţiei publice, deservirii  sociale,  comunale, medicale, cu mijloace de  transport  sau pentru  alte  feluri  de deservire a populaţiei, ce se referă  la  sfera obligaţiilor de serviciu ale acestui lucrător, -

    se pedepseşte  cu o amendă în mărime de pănă la treizeci şi cinci de salarii minime.

[Alin.1 art.160/3 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi  acţiuni,  săvărşite  în   repetate   rănduri  sau în  mari proporţii, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani sau cu o amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime.

[Sancţiunea alin.2 art.160/3 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.160/3 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Vezi Hot. Prezidium. nr.1246-X din 19.10.81]

[Art.160/3 introdus prin Ucazul din 19.10.81]

[Art.160/4 exclus prin Legea din 04.08.92]

[Art.160/5 exclus prin Legea 23.02.93]

[Art.161 exclus prin Legea din 04.08.92]

[Art.161/1 exclus prin Legea 23.02.93]

    Articolul 161/2. Încălcarea modului de exportare

                     a mărfurilor şi serviciilor

    Încălcarea modului  de exportare a mărfurilor şi serviciilor pe bază de  licenţă, fără a le înregistra, în volum mai mare decăt cel  prevăzut în  licenţă,  precum  şi a celor neindicate în licenţă,  comisă  în  mod repetat în decursul anului după aplicarea sancţiunii administrative, -

    se pedepseşte  cu  amendă  în mărime de pănă la o  sută  de  salarii minime cu confiscarea mărfurilor.

[Art.161/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.161/2 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.161/2 introdus prin Legea din 10.07.91]

    Articolul 161/3. Majorarea şi menţinerea artificială a

                     preţurilor mari la mărfuri

    Majorarea şi  menţinerea artificială a preţurilor mari la  mărfurile de  larg  consum  de  către precupeţi sau de către  alte  persoane  prin înţelegere, violenţă sau prin ameninţare cu violenţă, -

    se pedepsesc  prin  privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la doi ani cu sau fără confiscarea averii ori prin aplicarea unei amenzi în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite de o persoană condamnată anterior pentru

infracţiunile prevăzute în prezentul articol, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la cinci ani cu confiscarea averii ori prin aplicarea unei amenzi în mărime de pănă la o sută cincizeci de salarii minime.

[Art.161/3 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.161/3 introdus prin Legea nr.499-XII din 15.02.91]

[Art.161/4, 162 excluse prin Legea din 23.02.93]

[Art.163 exclus prin Legea nr.500-XII din 15.02.91]

Notă: Vezi Legea nr.261-XIV din 24.12.98 "Privind aplicarea unor articole din Codul penal"

    Articolul 164. Practicarea ilegală activităţii de întreprinzător

    Practicarea ilegală a  activităţii  de întreprinzător,  dacă  aceste fapte  au  fost săvărşite după aplicarea unei  sancţiuni  administrative pentru aceeaşi încălcare, -

    se pedepseşte cu amendă în mărime de la şaptezeci şi cinci la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.164 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, săvărşite  repetat  sau de un grup  de  persoane  cu înţelegere prealabilă, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la  doi ani sau cu amendă în mărime de la o sută la două sute de salarii minime.

[Alin.2 art.164 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Notă: Prin  desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător, în sensul  prezentului  articol, se înţelege: desfăşurarea  activităţii  de întreprinzător  fără înregistrarea (reînregistrarea) la organele special autorizate;  desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără punerea  la evidenţă  la  organul  fiscal (fără atribuirea codului fiscal  în  modul stabilit); desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrarea ca  plătitor  de cote de asigurare socială de stat obligatorie în  modul stabilit de legislaţie; desfăşurarea unor genuri de activitate interzise de  legislaţie, precum şi desfăşurarea fără licenţă a unor activităţi ce necesită   autorizarea   prin  licenţă;  desfăşurarea   activităţii   de întreprinzător    prin    intermediul   filialelor,    reprezentanţelor, sucursalelor, secţiilor, magazinelor, depozitelor, unităţilor comerciale etc.,  neînregistrate  în  modul stabilit  de  legislaţie;  desfăşurarea activităţii  de  întreprinzător fără utilizarea  emblemelor  comerciale, mărcilor  de fabrică şi fără indicarea în documente a codurilor fiscale,

în  cazul cănd folosirea sau indicarea lor este prevăzută de legislaţie, ori   desfăşurarea   acestei  activităţi  cu  utilizarea  unor   embleme comerciale, mărci de fabrică, coduri fiscale străine sau plastografiate.

[Nota completată prin Legea nr.145-XIV din 24.09.98]

[Nota în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]

[Art. 164 modificat prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

[Art.164 în redacţia Legii din 06.06.95]

    Articolul 164/1. Eschivarea de la prezentarea documentelor şi

                     a datelor cu privire la venit

    Eschivarea de  la  prezentarea la timp a documentelor şi  a  datelor prevăzute   de  legislaţie,  necesare  pentru  calcularea  şi  achitarea impozitelor,  contribuţiilor de asigurări sociale şi altor plăţi la bugetul public naţional, precum şi includerea cu bunăştiinţă în ele a unor indici denaturaţi,  -

    se pedepsesc  cu  amendă  în  mărime de la cincizeci la  o  sută  de salarii minime.

[Art.164¹ modificat prin L390/20.07.2001, MO110/13.09.2001 art. 847]

[Art.164/1 modificat prin Legea din 06.06.95]

[Art.164/1 în redacţia Legii din 23.02.93]

[Art.164/1 introdus prin Ucazul din 17.06.86]

Articolul 164².  Diminuarea de către întreprinderi, instituţii

        şi organizaţii a plăţilor la bugetul public naţional

Diminuarea de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii a impozitelor, contribuţiilor de asigurări sociale şi altor plăţi la bugetul public naţional, săvîrşită în proporţii mari, -";

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau cu amendă în mărime de pănă la cinci sute de salarii minime, cu privarea  dreptului  de  a deţine anumite funcţii sau de  a  exercita  o anumită activitate pe un termen de pănă la trei ani.

    Aceleaşi acţiuni,  comise  în  repetate rănduri sau  de  o  persoană anterior condamnată pentru infracţiunea prevăzută la alineatul întăi din prezentul articol, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani  sau  cu  amendă în mărime de pănă la o mie de salarii  minime,  cu privarea  dreptului  de  a deţine anumite funcţii sau de  a  exercita  o anumită activitate pe un termen de pănă la trei ani.

    Acţiunile  prevăzute  la alineatele 1 şi 2 ale prezentului  articol, care au cauzat pagube în proporţii deosebit de mari, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci  ani  sau cu amendă în mărime de la o mie la patru mii de  salarii minime,  cu  privarea  dreptului de a deţine anumite funcţii  sau  de  a desfăşura o anumită activitate pe un termen de pănă la cinci ani.

  

Notă. Diminuarea plăţilor la bugetul public naţional se consideră de proporţii mari dacă suma diminuată depăşeşte o sută de salarii minime, iar de proporţii deosebit de mari - dacă suma diminuată depăşeşte cinci sute de salarii minime.

[Art.164² modificat prin L390/20.07.2001, MO110/13.09.2001 art. 847]

[Nota în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]

[Art.164/2 completat prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

[Art.164/2 în redacţia Legii din 06.06.95]

[Art.164/2 introdus prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 164/3. Evaziunea fiscală a persoanelor fizice

    Neprezentarea de către o persoană fizică a declaraţiei cu privire la venituri,  în cazul cănd depunerea declaraţiei este obligatorie,  precum şi  includerea în declaraţie a unor date falsificate despre venituri  şi cheltuieli, care au adus la evaziune fiscală în proporţii mari, -

    se pedepsesc cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii minime.

    Notă. Evaziunea fiscală a persoanei fizice se consideră de proporţii mari, dacă suma impozitului neachitat depăşeşte 100 salarii minime.

[Nota modificată prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

[Art.164/3 introdus prin Legea din 06.06.95]

    Articolul 164/4. Tăinuirea mijloacelor în devize

    Tăinuirea mijloacelor în  devize  ce  urmează a  fi  virate  în  mod obligatoriu  la  conturile  băncilor mandatare ale  Republicii  Moldova, săvărşită  în  proporţii  mari de către  conducătorii  întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani.

    Aceleaşi fapte săvărşite repetat fie în proporţii deosebit de mari -

    se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la opt ani.

    Notă. Faptele  prevăzute  de  prezentul  articol  se  consideră   de proporţii  mari,  dacă suma devizelor depăşeşte echivalentul de  50  mii dolari  S.U.A.  şi  de proporţii deosebit de mari, dacă  suma  devizelor depăşeşte echivalentul de 250 mii dolari S.U.A.

[Art.164/4 introdus prin Legea din 06.06.95]

    Articolul 164/5. Deschiderea ilegală a conturilor şi depozitarea

                     mijloacelor băneşti în străinătate

    Deschiderea de  către  persoane juridice şi  fizice,  care  practică activitate  de  întreprinzător,  de conturi şi  depozitarea  mijloacelor băneşti în străinătate fără autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei -

    se pedepseşte  cu  amendă  în  mărime de la cincizeci la  o sută  de salarii minime cu confiscarea depunerii.

    Aceleaşi fapte săvărşite repetat, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la  doi ani  sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii minime cu confiscarea depunerii.

[Art.164/5 introdus prin Legea din 06.06.95]

Notă: Vezi Legea nr.261-XIV din 24.12.98 "Privind aplicarea unor articole din Codul penal"

    Articolul 164/6. Neachitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi

  Neachitarea, în termenul stabilit, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări sociale şi altor plăţi la bugetul public naţional, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru o contravenţie similară, -

    se pedepseşte cu amendă în mărime de la două sute cincizeci la cinci sute de salarii minime.

    Aceleaşi acţiuni săvărşite repetat sau în proporţii mari -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase luni la  trei ani, cu privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la trei la cinci ani.

    Aceleaşi acţiuni săvărşite în proporţii deosebit de mari -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şapte  ani,  cu privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de  a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la trei la cinci ani.

    Notă: Neachitarea impozitelor, taxelor şi a altor plăţi se consideră săvărşită  în  proporţii mari dacă suma datoriei depăşeşte trei  mii  de salarii  minime  şi  de proporţii deosebit de mari, dacă  suma  datoriei depăşeşte zece mii de

salarii minime.

[Art.164⁶ modificat prin L390/20.07.2001, MO110/13.09.2001 art. 847]

[Art. 164/6 introdus prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

Notă: Vezi Legea nr.261-XIV din 24.12.98 "Privind aplicarea unor articole din Codul penal"

    Articolul 164/7. Transportarea, păstrarea sau comercializarea

                     mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea

                     lor cu timbre de control sau cu timbre de acciz

    Transportarea,  păstrarea sau comercializarea, în proporţii mari,  a mărfurilor  supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau cu timbre de acciz de model  stabilit,  dacă aceste acţiuni au fost săvărşite  după  aplicarea unei sancţiuni administrative pentru o contravenţie similară, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen  de pănă la doi ani,  sau  cu amendă în mărime de la două sute la trei sute  de  salarii minime, cu confiscarea mărfurilor nemarcate.

[Alin.1 art.164/7 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni   săvărşite  în  proporţii  deosebit  de  mari  sau marcarea cu alte timbre decăt cele de modelul stabilit -    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani, cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul infracţiunii.

    Notă: Transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor,  fără  marcarea  lor cu timbre de control sau cu timbre de acciz,  se  consideră  de proporţii  mari dacă valoarea lor depăşeşte două sute de salarii  minime şi  de proporţii deosebit de mari, dacă valoarea lor depăşeşte trei sute de salarii minime.

[Art.164/7 modificat prin Legea nr.145-XIV din 24.09.98]

[Art.164/7 introdus prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

[Art.165 exclus prin Legea din 23.02.93]

[Art.164/7 completat prin Legea nr.109 din 27.04.2001 MO52-54 din 17.05.2001]

Articolul 164⁸. Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale

Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale, săvîrşită în proporţii mari, -

[Art.164/8 titlul, al.1 modificat prin L1371/10.10.02, MO154/21.11.02 art.1203]"

Eschivarea de la achitarea taxelor vamale

Eschivarea de la achitarea taxelor vamale, săvîrşită în proporţii mari, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă în mărime de la cinci sute la o mie de salarii minime, cu confiscarea mărfii.

[Art.164/8 rectificat prin L609/02.11.2001, MO150/11.12.2001 art.1189]

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă în mărime de la cinci sute la o mie de salarii minime, cu confiscarea averii mărfii.

Aceleaşi acţiuni săvîrşite repetat sau în urma înţelegerii prealabile de către un grup de persoane -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi la cinci ani sau cu amendă în mărime de la trei mii la cinci mii de salarii minime, cu confiscarea mărfii şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

Aceleaşi acţiuni săvîrşite în proporţii deosebit de mari -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte ani.

Notă:

1. Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale se consideră de proporţii mari dacă suma taxelor neachitate este mai mare de cinci sute de salarii minime, iar de proporţii deosebit de mari - dacă această sumă este mai mare de o mie de salarii minime.

[Art.164/8 nota pct.1. modificat prin L1371/10.10.02, MO154/21.11.02 art.1203]

1. Eschivarea de la achitarea taxelor vamale se consideră de proporţii mari dacă suma taxelor neachitate este mai mare de cinci sute de salarii minime, iar de proporţii deosebit de mari - dacă această sumă este mai mare de o mie de salarii minime.

2. Persoana care a săvîrşit pentru prima dată infracţiunea prevăzută la alin.1 al prezentului articol poate fi absolvită de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea infracţiunii şi a reparat integral paguba cauzată.

  [Art.164⁸ în redacţia L609/02.11.2001, MO150/11.12.2001 art.1189]

Articolul 164⁹. Spălarea banilor

Săvîrşirea operaţiilor legale cu mijloace băneşti sau cu alte valori dobîndite cu bună-ştiinţă pe cale ilegală -

se pedepseşte cu amendă în mărime de la o mie la trei mii de salarii minime sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la cinci ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.

Aceeaşi acţiune săvîrşită:

1) repetat;

2) de două sau mai multe persoane;

3) cu folosirea situaţiei de serviciu -

se pedepseşte cu amendă în mărime de la trei mii la cinci mii de salarii minime sau cu privaţiune de libertate pe un termen de la patru la şapte ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.

Acţiunile prevăzute la alin. 1 sau 2 ale prezentului articol, săvîrşite:

1) de o organizaţie criminală;

2) în proporţii mari, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la cinci la zece ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de cinci ani.

[Art.164⁹ în redacţia L1326/29.09.02, MO137/10.10.02 art.1056]

    Articolul 166. Stricăciunea semănăturilor şi vătămarea plantaţiilor

    Stricăciunea   intenţionată  a  semănăturilor, precum  şi   vătămarea intenţionată  a  perdelelor  forestiere, a cămpurilor  de  protecţie,  a plantaţiilor  de pomi şi arbuşti şi a altor plantaţii, dacă s-au  cauzat pagube mari proprietarului, -

    se pedepsesc  cu  amendă  în mărime de pănă la  optzeci  de  salarii minime.

[Art.166 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.166 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.166 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 167. Tăierea ilegală a pădurii

    Tăierea ilegală  a  copacilor  şi a tufarilor în pădurile  de  grupa întăi  care  îndeplinesc  funcţii protectoare, igienico-sanitare  şi  de asanare  în pădurile rezervaţiilor naturale, ale parcurilor naţionale şi naturale  pe  sectoarele  silvice  rezervate,  în  pădurile  care  au  o însemnătate  ştiinţifică sau istorică, în zona monumentelor  naturale, în silvoparcuri,

    se pedepseşte fie  cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă  în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime cu  confiscarea lemnului tăiat ilegal.

    Tăierea ilegală sistematică  a copacilor şi a tufarilor  în  orişice păduri ori dacă a fost săvărşită întăia dată, însă a cauzat o mare daună

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la  trei ani fie cu amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime cu confiscarea bunurlor obţinute în mod ilicit.

[Art.167 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.167 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.167 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

   Articolul 168. Distrugerea sau vătămarea intenţionată a

                   masivelor forestiere

    Distrugerea intenţionată sau vătămarea în proporţii mari a masivelor forestiere prin incendiere, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la zece ani.

    Articolul 169. Distrugerea sau vătămarea din imprudenţă

                   a masivelor forestiere

    Distrugerea sau  vătămarea  din  imprudenţă  în  proporţii  mari   a masivelor  forestiere în urma folosirii neglijente a focului sau a  unor surse de pericol sporit, -

    se pedepseşte cu  privaţiune  de libertate pănă la trei ani  sau  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.169 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Articolul 170. Vînatul ilegal

    Vînatul fără  autorizaţia  corespunzătoare  fie în  perioada  şi  în locurile, interzise, fie cu unelte şi metode nepermise (braconaj), -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime, cu confiscarea întregului vînat şi a uneltelor de vînătoare.

[Alin.1 art.170 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă,  dacă  a cauzat  pagube mari  sau  a  fost  săvărşită împotriva fiarelor, animalelor  sălbatice şi păsărilor,  vînatul  cărora este complet interzis, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pănă la doi ani  sau  cu amendă  în  mărime  de pănă la o sută de salarii minime  cu  confiscarea întregului vînat şi a uneltelor de vînătoare.

[Art.170 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.170 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.170 modificat prin Ucazul din 14.08.72]

    Articolul 171. Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul sau

                   alte exploatări ale apelor

    Îndeletnicirea cu pescuitul, vînatul sau alte exploatări ale  apelor fie   fără  autorizaţia corespunzătoare, fie  în  perioada  şi  locurile interzise, fie cu metode şi unelte nepermise, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime,  în  ambele cazuri cu sau fără confiscarea întregului  vînat,  a uneltelor de pescuit şi a mijloacelor de plutire cu atributele lor.

[Alin.1 art.171 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi acţiune săvărşită  fie  chiar  pentru  prima  oară,  dar  cu folosirea  uneltelor meşteşugăreşti de pescuit, a substanţelor explozive şi otrăvitoare sau cu alte mijloace de nimicire în masă, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pănă la doi ani  sau  cu amendă  în mărime de pănă la şaizeci de salarii minime, în ambele cazuri cu confiscarea întregului vînat, a uneltelor de pescuit şi a mijloacelor de plutire cu atributele lor.

[Alin.2 art.171 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile, prevăzute de partea întăi şi partea a doua a  prezentului articol,  dacă  ele  au fost săvărşite repetat sau au fost  însoţite  de pescuitul ori distrugerea unor specii preţioase de animale de apă ori au cauzat o pagubă mare, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pănă la cinci ani  cu  sau fără confiscarea averii şi cu confiscarea obligatoare a întregului vînat a uneltelor de pescuit şi a mijloacelor de plutire cu atributele lor.

[Partea 1 art.171 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.171 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.171 completat prin Ucazul din 14.11.74]

    Articolul 172. Încălcarea regulilor veterinare

    Încălcarea regulilor  veterinare,  care a provocat răspăndirea  unor boli epidemice la animale (epizootii) sau a avut alte urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  amendă  în mărime de pănă la optzeci  de  salarii minime.

[Art.172 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.172 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.172 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 173. Încălcarea regulilor de combatere a

                   vătămătorilor şi bolilor plantelor

    Încălcarea regulilor, stabilite în vederea combaterii  vătămătorilor şi bolilor plantelor, care a avut urmări grave, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime.

[Art.173 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.173 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.173 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 174. Deteriorarea intenţionată a instalaţii-

                   lor de irigaţie

    Deteriorarea   intenţionată  a  instalaţiilor  de  irigaţie  sau   a instalaţiilor de protecţie a apelor, dacă aceasta a avut urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

    Articolul 174/1. Deteriorarea intenţionată a liniilor de        

                     telecomunicaţii, a reţelelor electrice şi

                     termice, a conductelor de gaze şi de apă

    Deteriorarea intenţionată a liniilor de telecomunicaţii, a reţelelor electrice  şi  termice,  a conductelor de gaze şi de apă,  precum  şi  a utilajelor care asigură exploatarea lor, -

    se pedepseşte   cu  privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la doi  ani,  sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii  minime.

[Alin.1 art.174/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni     care   au   condus   la   un   deranjament   de telecomunicaţie   de   lungă  durată,  la  întreruperea   aprovizionării consumatorilor     cu energie electrică sau termică, gaz sau apă, precum şi  în cazul producerii unor daune considerabile, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la cinci ani.

[Art.174/1 introdus prin Legea din 13.03.96]

    Articolul 174/2. Deconectarea neautorizată a energiei electrice

    Deconectarea    neautorizată    a   energiei    electrice    livrate consumatorilor,  dacă  această  acţiune  a fost  comisă  după  aplicarea sancţiunii  administrative pentru aceeaşi încălcare,

    - se pedepseşte cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă la  doi ani sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

    Notă: În prezentul articol, prin deconectare neautorizată a energiei electrice   livrate  consumatorilor  se  înţelege  încălcarea  de  către lucrătorii  sistemului  electroenergetic,  precum şi de  către  persoane neautorizate  de personalul administrativ-tehnic şi operativ al  acestui sistem,  a modului de alimentare cu energie electrică stabilit de actele normative  tehnice,  cu  excepţia  cazurilor  cănd  atare  acţiuni  s-au efectuat  în scopul asigurării securităţii vieţii omeneşti, a  cazurilor de avarie sau în situaţii de forţă majoră.

[Art.174/2 introdus prin Legea nr.1144 din 09.04.97

    Articolul 175. Falsificarea mărcilor poştale sau a

                   biletelor de călătorie

    Confecţionarea, folosirea  sau  punerea  în  circulaţie  a  mărcilor poştale  sau  a cupoanelor internaţionale de răspuns false,  scoase  din circulaţie   sau  utilizate,  precum  şi  falsificarea  sau   desfacerea biletelor  false  ori a altor documente de călătorie a  pasagerilor  sau pentru transportul încărcăturilor, -

    se pedepsesc  fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase luni  pănă  la trei ani cu sau fără confiscarea  averii,  fie  cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.175 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.175 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 176. Încălcarea dreptului de proprietate asupra terenului

    Încălcarea sub   formă   directă  sau  indirectă  a   dreptului   de proprietate  asupra  terenului (cumpărare, vănzare, ipotecare,  donaţie, schimb ş. a.), dacă această acţiune a fost săvărşită de o persoană, supusă anterior unei sancţiuni administrative pentru acelaşi delict, -

    se pedepseşte  cu amendă în mărime de pănă la şaptezeci şi cinci  de salarii minime.

[Art.176 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.176 în redacţia Legii din 23.02.93]

CAPITOLUL AL ŞASELEA¹

INFRACŢIUNI ÎN DOMENIUL

TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE

  [Capitolul al ŞASELEA¹ în redacţia L830/07.02.2002, MO46/04.04.2002 art. 304]

Articolul 176¹.   Accesul ilegal (nesancţionat) la informaţia

      computerizată

Accesul ilegal (nesancţionat) la informaţia ce se păstrează în sistemul computerizat, cu încălcarea sistemului de protecţie, -

se pedepseşte cu amendă în mărime de la două sute pînă la cinci sute de  salarii minime.

Aceeaşi acţiune săvîrşită  din imprudenţă, care a cauzat nimicirea sau blocarea informaţiei, precum şi scoaterea din funcţiune a utilajului computerizat  ori alte urmări grave,-

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la şase sute de salarii minime.

Notă. În prezentul capitol, prin sistem computerizat se subînţeleg computerul, reţelele computerizate locale şi globale, precum şi suporţii electronici ai informaţiei.

Articolul 176². Însuşirea ilegală a informaţiei computerizate

Copierea ilegală sau altă însuşire ilicită a informaţiei ce se  păstrează în sistemul computerizat, precum şi interceptarea informaţiei transmise prin  intermediul reţelei computerizate, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă în mărime de la două sute pînă la cinci sute de salarii minime.

Aceleaşi acţiuni care au fost săvîrşite în mod repetat sau în urma unei înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, ori care au cauzat daune considerabile părţii vătămate, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci pînă la şapte ani.

Notă. În articolele 176²-176⁶ se consideră repetate acele infracţiuni ce au fost săvîrşite de o persoană care anterior a comis una din  infracţiunile prevăzute în articolele 176¹-176⁷ din prezentul Cod.

Articolul 176³.   Fabricarea sau desfacerea mijloacelor

    specifice în scopul obţinerii accesului ilegal

    (nesancţionat) la istemul computerizat

Fabricarea în scopul desfacerii, fie desfacerea mijloacelor specifice de programare sau aparataj, în scopul obţinerii accesului ilegal (nesancţionat) la sistemul computerizat protejat,-

se pedepsesc cu amendă în mărime de la două sute pînă la cinci sute de salarii minime.

Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani.

Articolul 176⁴. Modificarea informaţiei computerizate

Modificarea ilegală a informaţiei ce se păstrează în sistemul computerizat, precum şi introducerea cu bună ştiinţă în sistemul computerizat a informaţiei false, dacă aceste acţiuni au cauzat daune considerabile părţii vătămate, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei  ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la una mie de  salarii minime.

Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat sau în urma unei înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la cinci ani.

Articolul 176⁵. Sabotajul computerizat

Nimicirea, blocarea, aducerea în stare inutilizabilă a informaţiei computerizate sau a programului computerizat, scoaterea din funcţiune a utilajului computerizat, săvîrşite cu intenţie, precum şi distrugerea sistemului computerizat, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la un an pînă la trei ani sau cu amendă în mărime de la două sute pînă la una mie de salarii minime, cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pînă la trei ani.

Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei ani pînă la cinci ani, cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a  practica anumite activităţi pe un termen de pînă la cinci ani.

Articolul 176⁶.   Crearea, utilizarea sau răspîndirea

       programelor dăunătoare

Crearea unor programe computerizate sau introducerea modificărilor în programele existente în scopul nimicirii, blocării, modificării sau copierii nesancţionate a informaţiei din sistemul computerizat, precum şi elaborarea unor programe virulente speciale, utilizarea sau răspîndirea acestora, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate  pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la cinci sute de salarii minime.

Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat, sau care au cauzat urmări grave, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei pînă la zece ani.

Articolul 176⁷.   Încălcarea regulilor de exploatare a sistemului

     computerizat

Încălcarea regulilor de  exploatare a sistemului computerizat de către persoana care are acces la acest sistem, fapt care a dus la nimicirea, blocarea, modificarea informaţiei computerizate, la dereglarea activităţii utilajului computerizat, dacă prin această faptă a cauzat o daună considerabilă, -

se pedepseşte cu amendă în mărime de la o sută pînă la trei sute de  salarii minime, cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a  practica anumite activităţi pe un termen de pînă la doi ani.

Aceeaşi faptă săvîrşită la exploatarea sistemului computerizat ce conţine informaţii de o importanţă majoră, sau care a cauzat urmări grave, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la cinci sute de salarii minime, cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a  deţine anumite funcţii sau de a  practica anumite activităţi pe un termen de pînă la trei ani.

Fapta prevăzută de alineatul întîi al prezentului articol, săvîrşită din imprudenţă, care a cauzat urmări grave, -

se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime."

3. Articolul 223 se completează cu alineatul doi, cu următorul cuprins:

"Fabricarea, păstrarea, difuzarea, transmiterea sau facerea reclamei prin intermediul reţelei computerizate materialelor pornografice, care conţin imagini ale persoanelor în vîrsta de pînă la 18 ani, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la trei sute de salarii minime.

CAPITOLUL AL ŞAPTELEA

INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI TRANSPORTURILOR

    Articolul 177. Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi

                   de exploatare a mijloacelor de transport de către            

                   persoanele care conduc mijloace de transport

    Încălcarea regulilor  de securitate a circulaţiei şi de exploatare a mijloacelor  de  transport  de către persoana care conduce  mijlocul  de transport, încălcare ce a pricinuit victimei leziune corporală mai puţin gravă, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la trei  ani  sau printr-o amendă în mărime de pănă la treizeci de  salarii minime  cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe  un termen de pănă la doi ani sau fără ea.

[Alin.1 art.177 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi acţiune săvărşită în stare de ebrietate, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la patru  ani  sau printr-o amendă în mărime de pănă la şaizeci de  salarii minime  cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe  un termen de pănă la trei ani.

[Alin.2 art.177 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi de exploatare  a mijloacelor  de  transport  de către persoana care conduce  mijlocul  de transport, încălcare ce s-a soldat cu decesul victimei sau cu pricinuirea acesteia a unei leziuni corporale grele, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la şapte  ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport  pe un termen de pănă la cinci ani sau fără ea.

    Acţiunea prevăzută   de  partea  a  treia  a  prezentului   articol, săvărşită în stare de ebrietate, -     se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de la  trei pănă  la  zece  ani  cu privarea de dreptul de  a  conduce  mijloace  de transport  pe un termen de cinci ani.

    Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor  de  transport  de către persoana care conduce  mijlocul  de transport, încălcare  ce  s-a soldat cu moartea a două  sau  mai  multor persoane, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de la  trei pănă  la doisprezece ani cu privare de dreptul de a conduce mijloace  de transport pe un termen de pănă la cinci ani.

    Acţiunea prevăzută  de  partea  a  cincea  a  prezentului   articol, săvărşită în stare de ebrietate, -

    se pedepseşte  prin privaţiune  de  libertate de la  cinci  pănă  la cincisprezece  ani  cu  privarea  de dreptul de a  conduce  mijloace  de transport  pe un termen de cinci ani.

    Notă. Prin mijloacele  de  transport  menţionate în articolele  177, 177/1, 178, 180, 182 din Cod se subînţeleg toate tipurile de automobile, tractoare    şi  alte  tipuri de maşini  autopropulsate,  tramvaiele  şi troleibuzele, precum  şi  motocicletele şi alte  mijloace  de  transport mecanice.

[Art.177 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.177 modificat prin Legea din 14.04.94]

[Art.177 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.177 în redacţia Ucazului din 29.03.90]

[Art.177/1 exclus prin Legea din 20.07.94]

[Art.177/1 introdus prin Ucazul din 30.07.68]

    Articolul 177/2. Admiterea la conducerea mijloacelor de transport

                     a unor persoane, aflate în stare de ebrietate

    Admiterea la conducerea  mijloacelor de transport a  unor  persoane, aflate  în stare de ebrietate, cănd admiterea emană de la o  persoană, ce răspunde  de starea tehnică sau de exploatarea mijloacelor de transport, dacă  aceasta a avut urmările menţionate în articolul 177 din  prezentul Cod, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la cinci ani, fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime şi  cu privarea pe un termen de pănă la cinci ani de dreptul de a deţine funcţii,   legate  de  răspunderea  pentru  starea  tehnică  sau  pentru exploatarea mijloacelor de transport.

[Art.177/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.177/2 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.177/2 introdus prin Ucazul din 29.11.85]

    Articolul 177/3. Predarea conducerii mijlocului de transport

                     unei persoane aflate în stare de ebrietate

    Predarea conducerii  mijlocului de transport unei persoane aflate în stare  de  ebrietate, dacă această faptă a fost săvărşită de o  persoană supusă anterior unei sancţiuni administrative pentru acelaşi delict, -

    se pedepseşte  prin privaţiune de libertate pe un termen de pănă  la un an sau cu o amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime cu privarea  de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen  de la trei pănă la cinci ani.

[Art.177/3 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.177/3 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.177/3 introdus prin Ucazul din 29.03.90]

    Articolul 178. Darea în exploatare a unor mijloace de transport

                   defectate din punct de vedere tehnic

    Darea în exploatare a unor mijloace de transport vădit defectate din punct  de  vedere  tehnic,  sau  altă încălcare  gravă  a  regulilor  de exploatare  a lor, ce asigură securitatea de circulaţie, săvărşită de  o persoană,  responsabilă  pentru  starea tehnică sau  pentru  exploatarea mijloacelor  de  transport, precum şi încălcarea de către persoanele  cu funcţii   de   răspundere  a  regimului  de  lucru  al   şoferilor   sau mecanizatorilor,  dacă  acestea au avut urmările, indicate în  articolul 177 din prezentul Cod, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani,  fie cu  amendă  în  mărime  de  pănă la treizeci de  salarii  minime  şi  cu interdicţia de a ocupa posturi, legate de responsabilitate pentru starea tehnică  sau exploatarea mijloacelor de transport, pe un termen de  pănă la cinci ani sau fără această interdicţie.

[Art.178 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.178 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.178 modificat prin Ucazul din 29.11.85]

[Art.178 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.178 modificat prin Ucazul din 30.07.68]

    Articolul 179. Încălcarea regulilor în vigoare la transporturi

    Încălcarea regulilor  în  vigoare  la  transporturi  cu  privire  la menţinerea ordinii şi a securităţii circulaţiei, dacă a provocat victime sau a avut alte urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni pănă la cinci ani.

    Articolul 179/1. Oprirea samovolnică, fără necesitate, a trenului

    Oprirea samovolnică,  fără  necesitate, a trenului, prin  decuplarea conductei  generale  a frănei sau printr-un alt mijloc, dacă  aceasta  a provocat o dereglare a circulaţiei normale a trenurilor, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la doi ani,  fie  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.179/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,  dacă  au provocat accidente de oameni,  deraierea deteriorarea materialului rulant sau alte urmări grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la opt ani.

[Art.179/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.179/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.179/1 introdus prin Ucazul din 21.11.63]

[Art.179/2 exclus prin Legea din 03.05.96]

[Art.179/2 introdus prin Legea nr.496-XII din 15.02.91]

    Articolul 179/3. Constrăngerea lucrătorului din transportul

                     feroviar, aerian, fluvial sau auto de a nu-şi

                     îndeplini funcţiile de serviciu

    Constrăngerea lucrătorului din transportul feroviar, aerian, fluvial sau  auto de a nu-şi îndeplini funcţiile de serviciu prin ameninţarea cu moartea, cu vătămări grave ale integrităţii corporale sau cu distrugerea averii  acestui  lucrător  sau a rudelor lui apropiate, dacă  a  existat pericolul aplicării unei astfel de ameninţări, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate de pănă la un an  ori  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite  repetat sau de un grup de persoane  în urma unei înţelegeri prealabile, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pănă la cinci ani, sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.179/3 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.179/3 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.179/3 introdus prin Legea nr.496-XII din 15.02.91]

    Articolul 180. Folosirea neautorizată a mijloacelor de transport,

                   a maşinilor ori a mecanismelor

    Folosirea neautorizată în scop de profit a mijloacelor de transport, a   maşinilor   ori   a  mecanismelor,  ce   aparţin   întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor,  săvărşită   după  aplicarea   sancţiunii administrative pentru aceeaşi încălcare, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă  în  mărime  de pănă la treizeci de salarii minime, cu  sau  fără privarea  de  dreptul  de a deţine anumite funcţii sau de a  exercita  o anumită activitate.

[Alin.1 art.180 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,  care au  pricinuit o pagubă de  mari  proporţii, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Art.180 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.180 modificat prin Ucazul din 17.06.86]

[Art.180 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.181 exclus prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 182. Răpirea mijloacelor de transport

    Răpirea mijloacelor de transport fără scopul de a le însuşi, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  ani la  şapte  ani  fie cu amendă în mărime de pănă la  şaizeci  de  salarii minime.

[Alin.1 art.182 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Răpirea mijloacelor  de  transport  cu tracţiune animală, precum  şi răpirea  animalelor de tracţiune, urmată de abandonarea sau  restituirea lor către proprietar, -

    se pedepsesc cu o amendă de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.2 art.182 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile prevăzute  în  alineatul doi dacă au cauzat distrugere  de bunuri, vătămarea gravă a animalelor răpite sau moartea lor, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate de la doi la cinci ani fie cu amendă de la cincizeci la o sută cincizeci de salarii minime.

[Alin.3 art.182 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Acţiunile prevăzute la alineatele întăi, doi şi trei ale prezentului articol,  săvărşite  în mod repetat sau în urma  înţelegerii  prealabile dintre un grup de persoane, precum şi însoţite de violenţă nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea părţii vătămate ori însoţite de ameninţarea cu

o asemenea violenţă, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece ani.

    Acţiunile prevăzute în  alineatele  întăi, doi, trei  şi  patru  ale prezentului  articol,  însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţa  şi sănătatea părţii vătămate sau de ameninţare cu o asemenea violenţă, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la cincisprezece ani cu sau fără confiscarea averii.

    Acţiunile prevăzute  în   alineatele  întăi,  patru  şi  cinci   ale prezentului  articol, săvărşite prin pătrundere în încăpere, dependinţă, loc îngrădit sau păzit, -

    se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

[Art.182 completat şi modificat prin Legea din 19.12.95]

[Art.182 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.182 în redacţia Legii din 01.04.92]

    Articolul 182/1. Deturnarea sau capturarea unei garnituri de

                     tren, a unei nave aeriene sau fluviale

    Deturnarea sau  capturarea  unei  garnituri  de tren,  a  unei  nave aeriene sau fluviale, ca şi ocuparea gării, aerodromului, portului sau a altei  întreprinderi, instituţii, organizaţii de transport, precum şi  a încărcăturilor, fără scop de jefuire, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pănă la opt ani.

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite  de  un grup de persoane  în  urma  unei înţelegeri  prealabile, precum şi cele săvărşite cu aplicarea  violenţei sau ameninţărilor, ori care au dus la avarierea mijlocului de transport, arătat  în  partea întăi a prezentului articol, ori care  au  avut  alte urmări grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la trei pănă la zece  ani cu sau fără confiscarea averii.

    Acţiunile prevăzute  în  părţile  întăi şi a  doua  ale  prezentului articol,  dacă ele au avut drept consecinţă moartea unei persoane sau  a mai  multor persoane, ori cauzarea unor vătămări grave ale  integrităţii corporale, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de  libertate de  la  cinci  pănă   la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

[Art.182/1 în redacţia Legii nr.496-XIII din 23.02.93]

[Art.182/1 introdus prin Ucazul din 14.05.73]

CAPITOLUL AL OPTULEA

INFRACЮIUNI SГVВR\xa6ITE DE PERSOANE

CU FUNCŢII DE RĂSPUNDERE

    Articolul 183. Noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere

    Persoană cu  funcţii de răspundere, potrivit prezentului  cod,  este considerată   persoana   căreia,   în   autorităţile   publice,   într-o întreprindere,   instituţie,   organizaţie,  indiferent  de   tipul   de proprietate  şi forma juridică de organizare, i se acordă permanent  sau provizoriu   -  în  virtutea  legii,  prin  numire,  alegere  sau   prin încredinţarea  unei  însărcinări,  - anumite drepturi  şi  obligaţii  în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau întreprinderii de acţiuni administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.

[Alin.1 în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]

    Se consideră  persoană  cu înaltă funcţie de răspundere persoana  cu funcţie   de  răspundere  al  cărei  mod  de  alegere  sau  numire  este reglementat  de  Constituţia  Republicii Moldova şi  de  legi  organice, precum  şi persoanele cărora persoana cu funcţie de răspundere  indicată le-a delegat împuternicirile sale.

[Art.183 în redacţia Legii din 09.12.94]

    Articolul 184. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

    Abuzul de putere   sau   abuzul   de   serviciu,   adică   folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a atribuţiilor sale   contrar  obligaţiilor  de  serviciu,  dacă  ea  a  cauzat   daune considerabile   intereselor  publice,  fie  drepturilor  şi  intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei ani sau cu amendă de la o sută cincizeci la patru sute de salarii minime cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

[Art.184 al.1 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei  ani  sau cu amendă de la treizeci la o sută de salarii  minime  şi destituire, cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a ocupa anumite funcţii  sau  de a practica anumite activităţi pe un termen de  pănă  la cinci ani.

[Sancţiunea alin.1 completată prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Abuzul de putere sau abuzul de serviciu săvărşit în mod repetat  sau de o persoană cu înaltă  funcţie  de  răspundere, sau care a avut urmări grave, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la opt ani sau cu amendă de la patru sute la şapte sute de salarii minime cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

[Art.184 al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

[Art.184 al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

   se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la opt  ani  cu  privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii  sau  de  a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

    Abuzul de putere sau abuzul de serviciu săvărşit în interesele  unei organizaţii criminale, -

  se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la opt la cincisprezece ani sau cu amendă de la şapte sute la o mie de salarii minime, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

[Art.184 al.3 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece  ani  cu  privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii  sau  de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Art.184 modificat prin Legea nr.480 din 06.06.95]

[Art.184 în redacţia Legii nr.316 din 09.12.94]

    Articolul 185. Excesul de putere sau depăşirea atribu-

                   ţiilor de serviciu

    Excesul de putere  sau  depăşirea  atribuţiilor de  serviciu,  adică săvărşirea  de  către o persoană cu funcţie de răspundere a  unor  acte, care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate de  lege, dacă aceasta a cauzat daune considerabile intereselor  publice sau  drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor  fizice şi juridice, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu  amendă în mărime de la treizeci la o sută de salarii minime, fie  cu destituire  din funcţie, cu privarea, în toate cazurile, de dreptul de a ocupa  anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Alin.1 art.185 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Sancţiunea alin.1 completată prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Excesul de putere  sau  depăşirea atribuţiilor de serviciu, însoţite fie  de  acte  de violenţă, fie de folosirea armei, fie  de  acţiuni  de tortură şi care jignesc demnitatea personală a părţii vătămate, -

    se pedepseşte  cu privaţiune  de  libertate  pe un termen de la trei la  zece ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Sancţiunea alin.2 completată prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu,  săvărşită în  mod  repetat sau de  o persoană cu înaltă  funcţie  de  răspundere  sau săvărşită   în  interesele unei organizaţii criminale, sau care  a  avut urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la doisprezece ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Alin.3 art.185 modificat prin Legea din 06.06.95]

[Art.185 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Sancţiunea alin.1 art.185 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 186. Neglijenţa

    Neîndeplinirea   sau  îndeplinirea  necorespunzătoare  de  către   o persoană  cu  funcţie de răspundere a îndatoririlor sale ca rezultat  al atitudinii  neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă a cauzat o daună   considerabilă   fie  intereselor  de  stat  sau  obşteşti,   fie drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale cetăţenilor, -

  se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei ani sau cu amendă de pînă la cinci sute de salarii minime, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

[Art.186 al.1 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu  amendă  în  mărime de pănă la trei zeci de salarii  minime,  fie  cu destituire din funcţie.

[Alin.1 art.186 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Neîndeplinirea   sau  îndeplinirea  necorespunzătoare  de  către o persoană  cu  funcţie  de răspundere a îndatoririlor sale  ca  urmare  a atitudinii neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, care a condus la urmări grave sau la pierderea de vieţi omeneşti, -

  se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte ani sau cu amendă de la cinci sute la o mie de salarii minime, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

[Art.186 al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

[Art.186 al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şapte  ani  cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau  de  a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Art.186 completat prin Legea din 09.12.94]

[Art.186 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.186 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 186/1. Nerespectarea cerinţelor Legii Republicii Moldova

                     cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul      

                     Republicii Moldova

    Nerespectarea  de către  conducătorii  organelor  puterii  de  stat, administraţiei  de stat şi ale organizaţiilor obşteşti, precum şi de către  conducătorii  întreprinderilor,  instituţiilor  şi  organizaţiilor, aflate pe   teritoriul Republicii Moldova, a Legii Republicii Moldova cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, comisă în mod repetat în decursul anului după aplicarea sancţiunii  administrative, -

    se pedepseşte  cu amendă  în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime sau cu destituire din funcţie.

[Art.186/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.186/1 introdus prin Legea din 10.07.91]

    Articolul 187. Luarea de mită

    Luarea  de către  o persoană cu funcţii de răspundere, personal  sau prin  mijlocitor,  a  mitei sub formă de bani, hîrtii de  valoare,  alte bunuri  sau  avantaje cu caracter patrimonial, acceptarea  de  servicii, privilegii  sau beneficii, care nu i se cuvin, pentru îndeplinirea  unei acţiuni  (inacţiuni)  sau îndeplinirea cu întărziere a unei  acţiuni  în interesul  mituitorului  sau  persoanelor  pe care  le  reprezintă  dacă asemenea  acţiune  (inacţiune)  intră  în obligaţiile  de  serviciu  ale persoanei  cu  funcţii  de răspundere (sau, în virtutea  funcţiei  sale, aceasta  poate  contribui la o asemenea acţiune (inacţiune),  precum  şi protecţia în serviciu a persoanei corupte, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani cu confiscarea averii şi privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii  sau  de a practica anumite activităţi pe un termen de  pănă  la cinci ani.

[Alin.1 în redacţia Legii nr.1375 din 19.11.97]

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite în  urma  unei înţelegeri  prealabile  de către  un  grup  de  persoane sau în repetate rănduri  sau  însoţite  de extorcarea mitei, ori primirea unei mite de mari proporţii -

    se pedepsesc   cu  privaţiune  de  libertate  de  la  cinci pănă  la cincisprezece  ani, cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa  anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la 5 ani.

[Sancţiunea alin.2 completată prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Acţiunile prevăzute  de  părţile  întăi şi a  doua  ale  prezentului articol,  săvărşite  de o persoană cu înaltă funcţie de  răspundere  ori care  a  fost condamnată anterior pentru luare de mită, ori care a  luat mită în proporţii deosebit de mari, ori care a luat mită pentru servicii acordate unei organizaţii criminale, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci  şi  cinci  de  ani cu confiscarea averii, şi  cu  privarea  de dreptul  de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la 5 ani.

[Sancţiunea alin.3 completată prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

[Art.187 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.187 modificat prin Ucazul din 17.06.86]

[Art.187 modificat prin Ucazul din 24.05.62]

    Articolul 187/1. Mijlocirea mituirii

    Mijlocirea mituirii, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la opt ani.

    Mijlocirea mituirii săvărşită fie în mod repetat, fie de o  persoană anterior condamnată pentru mituire, fie prin abuzul de serviciu, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Mijlocirea mituirii  săvărşită  de o persoană cu înaltă  funcţie  de răspundere sau în interesul unei organizaţii criminale, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci de ani cu confiscarea averii.

    Mijlocitorul mituirii sau luării de mită este absolvit de răspundere penală  dacă  se  autodenunţă,  neştiind despre faptul  că  organele  de cercetare   penală,   anchetatorul,   procurorul  sînt  la   curent   cu infracţiunea săvărşită de el.

[Art.187/1 completat prin Legea din 09.12.94]

[Sancţiunea alin.2 art.187/1 modificată prin Legea din 04.08.92]

[Art.187/1 introdus prin Ucazul din 24.05.62]

    Articolul 188. Darea de mită

    Darea de mită -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la opt ani.

    Darea de mită  în  repetate rănduri,  fie  de  o  persoană  anterior condamnată pentru mituire sau darea de mită în proporţii mari, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Darea de mită  în  proporţii  deosebit de mari  sau pentru  servicii acordate organizaţiei criminale, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci de ani cu confiscarea averii.

    Persoana care  a  dat mită este absolvită de răspundere penală  dacă mita i-a fost extorcată sau dacă persoana s-a autodenunţat, neştiind  că

organele de cercetare penală, anchetatorul, procurorul sînt la curent cu infracţiunea săvărşită de ea.

[Art.188 în redacţia Legii din 09.12.94]

    Articolul 188/1. Traficul de influenţă

    Primirea sau  extorcarea de bani, hîrtii de valoare, alte bunuri sau avantaje   cu  caracter  patrimonial,  acceptarea  de  servicii  sau  de promisiuni  de bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru sine  sau  pentru  o  altă persoană, săvărşite intenţionat  de  către  o persoană  care  are influenţă sau care susţine că are  influenţă  asupra unui funcţionar public, în scopul de a-l face să îndeplinească ori să nu îndeplinească   acţiuni  ce  intră  în  obligaţiile  sale  de  serviciu, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu au fost săvărşite, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la opt ani cu confiscarea averii.

    Aceleaşi acţiuni  urmate  de  influenţa  promisă  sau  de  obţinerea rezultatului  urmărit, săvărşite, în urma unei înţelegeri prealabile, de către  un  grup  de  persoane sau repetat, ori primirea  de  valori  sau avantaje în proporţii mari, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Acţiunile prevăzute  la  alineatele  întăi sau doi  ale  prezentului articol,  săvărşite de persoane care au fost condamnate anterior  pentru asemenea  acţiuni sau pentru dare de mită, sau pentru primirea de valori fie  avantaje  în  proporţii deosebit de mari, sau pentru  acordarea  de servicii unei organizaţii criminale, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate de la zece la douăzeci  de ani cu confiscarea averii.

[Art.188/1 introdus prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Articolul 189. Falsul în actele publice

    Falsul în actele  publice,  adică  înscrierea în actele oficiale  de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor date intenţionat false, întocmirea   şi  eliberarea  unor  acte  intenţionat  false,  precum  şi falsificarea  actelor, dacă aceste acţiuni au cauzat daune considerabile intereselor  publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă de pînă la cinci sute de salarii minime, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

[Art.189 al.1 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau  cu  amendă în mărime de pănă la o sută de  salarii  minime  şi destituire, cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a ocupa anumite funcţii  sau  de a practica anumite activităţi pe un termen de  pănă  la cinci ani.

[Alin.1 art.189 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Sancţiunea alin.1 completată prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Falsul în actele  publice săvărşit în mod repetat sau de o  persoană cu   înaltă  funcţie  de  răspundere,  sau  în  interesele  organizaţiei criminale, -

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi la şapte ani sau cu amendă de la cinci sute la o mie de salarii minime, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.

[Art.189 al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la şapte  ani  cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau  de  a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Art.189 în redacţia Legii din 09.12.94]

    Articolul 189/1. Abuzurile la emiterea hărtiilor de valoare

    Includerea în  prospectul emisiei sau în alte documente, în  temeiul cărora  se  înregistrează emisia hărtiilor de valoare,  a  informaţiilor neautentice  sau  care  pot  induce în  eroare,  aprobarea  prospectului emisiei  care  conţine informaţii intenţionat neautentice sau  care  pot

induce  în eroare, precum şi aprobarea rezultatelor emisiei  intenţionat neautentice,  dacă aceste acţiuni au fost săvărşite după aplicarea  unei sancţiuni  administrative  pentru  aceleaşi contravenţii sau  au  cauzat prejudicii investitorilor, -

    se pedepsesc  fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la cinci  ani, fie amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime, cu privarea  de  dreptul  de  a ocupa anumite funcţii  sau  de  a  exercita activităţi cu hîrtii de valoare pe un termen de pănă la cinci ani.

[Alin.1 art.189/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,   săvărşite  în  mod  repetat  sau  în  urma  unei înţelegeri  prealabile de către un grup de persoane, sau care au  cauzat prejudicii considerabile investitorilor, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şapte  ani,  cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a  ocupa anumite  funcţii sau de a exercita activităţi cu hîrtii de valoare pe un termen de la doi la cinci ani.

    Acţiunile, prevăzute  la  alineatele  întăi şi doi  ale  prezentului articol, care au cauzat investitorilor prejudicii în proporţii mari, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase  la cincisprezece  ani, cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa  anumite funcţii sau de a exercita activităţi cu hîrtii de valoare pe un termen de pănă la cinci ani.

[Art.189/1 introdus prin Legea din 03.05.96]

     Articolul 189/2. Abuzurile pe piaţa hărtiilor de valoare

    Asocierea participanţilor  la  piaţa hărtiilor de valoare în  scopul unei   concurenţe   neoneste  pe  piaţă,  săvărşirii  unor  acţiuni   de înşelăciune, precum şi implicarea în aceste acţiuni a altor participanţi ai  pieţei hărtiilor de valoare, dacă aceste acţiuni au cauzat pagube în proporţii mari, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime, cu privarea  dreptului de  a deţine anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate  pe un termen de pănă la cinci ani.

[Alin.1 art.189/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni  săvărşite  repetat  sau care au cauzat  pagube  în proporţii deosebit de mari -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şapte  ani,  cu privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de  a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.

[Art.189/2 introdus prin Legea nr.1326 din 25.09.97]

    Articolul 189/3. Primirea de către funcţionar a

                     recompensei nelegitime

    Primirea de către  un  funcţionar  al autorităţilor  publice,  altor instituţii,  întreprinderi şi organizaţii de stat care nu este  persoană cu  funcţii  de  răspundere  a unei recompense  nelegitime  sau  a  unor avantaje  patrimoniale  de la cetăţeni pentru îndeplinirea unor  acţiuni sau acordarea de servicii care intră în atribuţiile sale de serviciu, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani,  sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime  cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Alin.1 art.189/3 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni săvărşite repetat sau în proporţii mari -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la şase  ani sau cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pănă la cinci ani.

[Art.189/3 introdus prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

    Articolul 189/4. Nerespectarea de către persoana cu funcţii

                     de răspundere a prevederilor Legii privind

                     combaterea corupţiei şi protecţionismului

    Eschivarea intenţionată  a conducătorilor de autorităţi publice,  de alte  instituţii,  întreprinderi  şi organizaţii de stat  de  la  luarea măsurilor  de  rigoare  faţă  de  funcţionarii  subalterni  vinovaţi  de comiterea  unor acte de corupţie şi protecţionism, săvărşite repetat  pe parcursul  unui  an  după aplicarea sancţiunilor  administrative  pentru aceeaşi încălcare, -

    se pedepseşte  cu  amendă  în  mărime de la  douăzeci  şi  cinci  la cincizeci de salarii minime cu destituire din funcţie.

[Art.189/4 introdus prin Legea nr.1375 din 19.11.97]

CAPITOLUL AL NOUĂLEA

INFRACŢIUNI CONTRA JUSTIŢIEI

    Articolul 190. Tragerea cu bună ştiinţă la răspundere

                   penală a unei persoane nevinovate

    Tragerea cu bună   ştiinţă  la  răspundere  penală  a  unei persoane nevinovate   de  către  cel  care  înfăptuieşte  cercetarea  penală,  de anchetatorul penal sau de către procuror, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.190 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, dacă ea se referă fie la învinuire de săvărşirea unei infracţiuni  deosebit  de periculoase contra statului, fie a unei   alte infracţiuni  grave, fie la crearea artificială a dovezilor de  învinuire sau  dacă a fost săvărşită din interese materiale ori din alte  interese personale sau dacă au avut urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    Articolul 190/1. Amestecul în efectuarea urmăririi penale sau în ju-

                     decarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti

    Amestecul în  efectuarea urmăririi penale, adică exercitarea ilegală sub orice formă a influenţei asupra persoanei care efectuează cercetarea penală, asupra anchetatorului penal sau asupra procurorului cu scopul de a  împiedica  cercetarea  sub toate aspectele, completă şi  obiectivă  a circumstanţelor  cauzei penale sau de a obţine adoptarea unei  ordonanţe ilegale sau a unei alte hotărări nelegale, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani sau cu amendă în mărime de pănă la 100 de salarii minime.

[Alin.1 art.190/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Amestecul în  judecarea cauzelor de către instanţele  judecătoreşti, adică   exercitarea   ilegală  sub  orice  formă  a  influenţei   asupra judecătorului cu scopul de a împiedica judecarea unei cauze concrete sau de a obţine pronunţarea unei hotărări ilegale, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la 100 de salarii minime.

[Alin.2 art.190/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Faptele prevăzute  la alineatele întăi şi doi din prezentul articol, săvărşite prin abuz de serviciu, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani.

[Art.190/1 în redacţia Legii din 19.06.96]

[Art.190/1 introdus prin Legea din 10.07.91]

    Articolul 190/2. Ameninţarea judecătorului

    Ameninţarea judecătorului  cu  moartea, cu violenţa sau  distrugerea averii,  precum  şi a rudelor lui apropiate, în legătură cu  înfăptuirea justiţiei de către judecător, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.190/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.190/2 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.190/2 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.190/2 introdus prin Legea din 10.07.91]

    Articolul 190/3. Ofensa adusă judecătorului

    Ofensa adusă   judecătorului,  în  legătură cu  activitatea  lui  de înfăptuire  a justiţiei şi comisă în mod repetat în decursul anului după aplicarea sancţiunii administrative, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la şase luni sau cu amendă în mărime de pănă la patruzeci de salarii minime.

[Art.190/3 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.190/3 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.190/3 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.190/3 introdus prin Legea din 10.07.91]

    Articolul 191. Darea unei sentinţe, hotărîri, încheieri

                   sau decizii ilegale

    Pronunţarea cu bună  ştiinţă  de către judecători a  unei  sentinţe, hotărîri, încheieri sau decizii ilegale, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la trei ani.

    Aceeaşi faptă,  dacă  se  referă  la învinuirea de  săvărşirea  unei infracţiuni  deosebit  de  periculoase contra statului ori a  unei  alte infracţiuni  grave sau dacă a fost săvărşită din interese de profit  ori alte interese personale sau dacă a avut urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    Articolul 192. Arestarea, reţinerea sau  aducerea ilegală

    Arestarea ilegală cu bună ştiinţă, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime şi destituire din funcţie.

    Aceeaşi faptă,  săvărşită  din interese de profit sau  alte interese personale, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    Reţinerea sau aducerea ilegală cu bună ştiinţă, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la un an sau cu amendă în  mărime  de  pănă la treizeci de salarii minime  cu  destituirea  din funcţie.

[Art.192 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Articolul 193. Constrăngerea de a face depoziţii

    Constrăngerea  prin ameninţări  sau  alte acte  ilegale  de  a  face depoziţii  la  interogatoriu  sau constrăngerea expertului  de  a-şi  da concluzia,   sau  constrăngerea  traducătorului  de  a  face   traducere nedreaptă  de  către persoana, care înfăptuieşte cercetarea  penală  sau

ancheta penală, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la trei ani.

    Aceleaşi fapte, însoţite de acte de violenţă asupra persoanei sau de batjocorirea ei, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    Articolul 194. Constrăngerea martorului sau părţii vătămate de a

                   face depoziţii mincinoase, constrăngerea expertului

                   de a da o concluzie mincinoasă, constrăngerea tradu-

                   cătorului de a face o traducere falsă sau

                   coruperea acestor persoane

    Constrăngerea  martorului,  a  părţii  vătămate,  a expertului  de  a prezenta organelor de cercetare penală, de anchetă penală sau instanţelor de  judecată depoziţii mincinoase, concluzii  de expertiză sau  traducere falsă,  săvărşite  prin  ameninţare  cu moartea,  violenţă,  distrugerea

averii  persoanei în cauză sau a rudelor ei apropiate, corupţie sau prin alte acte ilegale în scopul de a împiedica înfăptuirea justiţiei, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase luni la doi ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.194 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.194 completat prin Legea nr.1044 din 17.12.96]

[Art.194 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 195. Denunţarea calomnioasă

    Denunţarea calomnioasă  cu bună ştiinţă în scopul de a-l învinui  pe cineva  de  săvărşirea  unei  infracţiuni, făcută unui  organ  sau  unei persoane  cu funcţie de răspundere, care sunt în drept a porni urmărirea penală, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.3 art.29 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, dacă  ea  se referă la învinuirea de  săvărşirea  unei infracţiuni  deosebit  de  periculoase contra statului sau a  unei  alte infracţiuni  grave,  ori a fost săvărşită din interese de profit sau  se referă la crearea artificială a dovezilor de învinuire, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la şapte ani.

[Partea 1 art.195 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 196. Depoziţia mincinoasă, concluziile de

                   expertiză sau traducerea falsă

    Prezentarea cu  bună  ştiinţă  a depoziţiilor mincinoase  de  către martor  partea vătămată sau a concluziilor false de către expert, precum şi  a  traducerii greşite de către traducător, dacă aceste acte au  fost săvărşite în timpul cercetărilor sau în instanţe de judecată, -

    se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pănă la un an sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.196 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, dacă ele se referă la învinuirea de săvărşirea  unei infracţiuni  deosebit  de  periculoase contra statului sau a  unei  alte infracţiuni  grave, ori au fost săvărşite din interese de profit sau  se referă la crearea artificială a dovezilor de învinuire, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la şapte ani.

    Articolul 197. Refuzul sau sustragerea martorului, a părţii

                   vătămate, a expertului şi a traducătorului de

                   la îndeplinirea obligaţiilor lor

    Refuzul sau sustragerea  martorului ori a părţii vătămate de a  face depoziţii,  a  expertului  de  a da concluzii,  a  traducătorului  de  a îndeplini obligaţiile sale, dacă aceste acte au fost săvărşite în timpul efectuării cercetărilor sau la şedinţa de judecată, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime, fie cu mustrare publică.

[Art.197 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.197 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.197 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 198. Divulgarea datelor cercetării penale sau

                   anchetei penale

    Divulgarea datelor  cercetării  penale sau anchetei  penale  contrar interdicţiei  procurorului,  anchetatorului penal sau a persoanei,  care efectuează cercetarea penală, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la patruzeci de  salarii minime.

[Alin.1 art.198 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Divulgarea datelor  cercetării  penale sau anchetei penale de  către persoana  care efectuează cercetarea penală, anchetator, procuror sau de către persoana abilitată cu controlul asupra activităţii lor în perioada desfăşurării cercetării penale sau anchetei penale, dacă această acţiune

a  cauzat  daune  morale sau materiale martorului, părţii  vătămate  sau reprezentanţilor  acestora,  precum şi dacă l-au făcut pe vinovat să  se eschiveze de răspundere, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la o sută  cincizeci  de salarii minime cu destituire din funcţie.

[Art.198 completat prin Legea nr.1044 din 17.12.96]

[Art.198 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.198 modificat Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 198/1. Executarea necorespunzătoare a măsurilor de

                     protecţie de stat faţă de persoanele care acordă

                     ajutor în procesul penal, precum şi divulgarea

                     datelor privind măsurile de protecţie aplicate

                     faţă de acestea

    Neaplicarea sau   executarea   necorespunzătoare  a   măsurilor   de protecţie  de către persoanele cu funcţii de răspundere din organele  ce asigură  protecţia de stat a persoanelor care acordă ajutor în  procesul penal -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la cinci  ani  sau  cu amendă în mărime de la o sută pănă la trei  sute  de salarii  minime cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de la trei pănă la cinci ani.

    Divulgarea de către persoanele cu funcţii de răspundere din organele ce  asigură  protecţia  de  stat a persoanelor  care  acordă  ajutor  în procesul  penal a datelor privind măsurile de protecţie aplicate faţă de persoanele protejate -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la cinci  ani  sau cu amendă în mărime de la o sută pănă la cinci  sute  de salarii  minime cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de la trei pănă la cinci ani.

    Divulgarea de  către partea vătămată, martori şi alte persoane  care acordă  ajutor în procesul penal a datelor privind măsurile de protecţie de  stat  aplicate  faţă de ei, dacă aceasta a cauzat  consecinţe  grave pentru alte persoane, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la trei sute de salarii minime.

[Art.198/1 introdus prin Legea nr.240-XIV din 23.12.98]

    Articolul 199. Delapidarea, înstrăinarea sau tăinuirea bunurilor

                   sechestrate ori tăinuirea sau însuşirea bunurilor,

                   care urmează să fie confiscate

    Delapidarea,    înstrăinarea,   substituirea,  tăinuirea   bunurilor sechestrate  sau folosirea lor în alte scopuri, săvărşite de o  persoană căreia  i-au fost încredinţate aceste bunuri sau care este obligată,  în condiţiile   legii,  să  asigure  integritatea  lor,  care  au  dus   la imposibilitatea  comercializării  acestor bunuri sau la  comercializarea lor la un preţ mai scăzut, cît şi pierderea, deteriorarea, substituirea, descompletarea acestor bunuri din neglijenţa acestei persoane -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau cu amendă în mărime de la o sută la o mie cinci sute de salarii minime.

[Alin.1 în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]

    Tăinuirea sau însuşirea bunurilor, care urmează să fie confiscate, -

    se pedepsesc  cu  amendă  în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

[Art.199 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.199 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.199 completat prin Ucazul din 13.12.84]

[Art.199 modificat Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 199/1. Înstrăinarea averii necesare pentru asigurarea

                     protecţiei de stat a persoanelor care acordă

                     ajutor în procesul penal

    Înstrăinarea  averii necesare pentru asigurarea protecţiei de stat a părţii  vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul  penal,  săvărşită de către persoana protejată, căreia  această avere i-a fost încredinţată, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la trei sute de  salarii minime.

[Art.199/1 introdus prin Legea nr.240-XIV din 23.12.98]

    Articolul 200. Evadarea din locurile de privaţiune de

                   libertate sau de sub arest

    Evadarea din  locurile de privaţiune de libertate sau de sub  arest, săvărşită  de  persoana,  care execută pedeapsa sau se  află  sub  arest preventiv, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe termen de la şase  luni pănă la patru ani.

    Evadarea repetată,  precum şi evadarea săvărşită în urma înţelegerii prealabile  a  cătorva persoane sau însoţită de acte de violenţă  asupra pazei, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la şapte ani.

[Art.200 modificat prin Ucazul din 13.12.84]

    Articolul 200/1. Sustragerea de la executarea pedepsei

                     privative de libertate

    Sustragerea de  la executarea pedepsei a condamnatului, căruia i s-a dat voie să plece pe scurtă durată din locurile de deţinere, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an.

[Art.200/1 completat prin Ucazul din 07.04.77]

    Articolul 200/2. Neexecutarea deciziei instanţei judecătoreşti

    Neexutarea premeditată a sentinţei, hotărării sau deciziei instanţei judecătoreşti  definitive ori împiedicarea executării lor după aplicarea unei  sancţiuni administrative pentru aceleaşi încălcări,

   - se pedepseşte  cu  o  amendă  în mărime de pănă  la  şaptezeci  de salarii minime.

se pedepseşte cu privaţiune de libertate de pînă la doi ani, fie cu amendă de la o sută la trei sute treizeci de salarii minime.

[Art.200/2 modificat prin L1196/04.07.2002, MO106/25.07.2002 art.813]

[Art.200/2 în redacţia Legii nr.51-XIII din 14.04.94]

[Art.200/2 introdus prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 200/3. Nesupunerea cu rea-credinţă cerinţelor adminis-

                     traţiei instituţiei de reeducare prin muncă

    Nesupunerea cu  rea-credinţă cerinţelor legitime ale  administraţiei instituţiei   de   reeducare   prin  muncă  sau   o   altă   împotrivire administraţiei  în  timpul  exercitării funcţiilor ei,  săvărşită  de  o persoană,  care  îşi  execută  pedeapsa în  locurile  de  privaţiune  de libertate,  dacă această persoană pentru încălcarea cerinţelor regimului de  executare a pedepsei a fost supusă în cursul anului unei pedepse sub formă de transferare într-o încăpere izolată (celulă) sau a fost izolată la închisoare, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la trei ani.

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite de un recidivist deosebit de  periculos sau de o persoană, judecată pentru o infracţiune gravă, -

   se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

[Art.200/3 introdus prin Ucazul din 29.09.83]

    Articolul 200/4. Transmiterea ilegală a unor obiecte interzise

                     persoanelor deţinute în instituţiile de corectare

                     prin muncă, în izolatoarele de anchetă penală, în

                     preventoriile de educaţie prin muncă, de tratament

                     şi muncă şi de tratament şi educaţie

    Transmiterea,  tăinuită de la control, sau încercarea de transmitere prin orice mijloc persoanelor deţinute în instituţiile de corectare prin muncă,  în izolatoarele de anchetă penală, în preventoriile de  educaţie prin  muncă,  de  tratament  şi  muncă şi de  tratament  şi  educaţie  a băuturilor   alcoolice,  a  substanţelor  medicamentoase  sau  a   altor substanţe  cu  efect  narcotizant, precum şi a altor  obiecte,  a  căror transmitere  este  interzisă, dacă aceasta s-a săvărşit  după  aplicarea sancţiunii administrative pentru aceleaşi acţiuni, sau în mod sistematic

sau în mari proporţii, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.200/4 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.200/4 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.200/4 introdus prin Ucazul din 03.11.87]

[Art.201 exclus prin Legea din 04.08.92]

    Articolul 202. Favorizarea infracţiunilor

    Favorizarea prealabilă  nepromisă  a  infracţiunilor,  prevăzute  de articolele  88 şi 89 (omorul premeditat), articolul 102, alineatele doi, trei,  patru  şi cinci (violul cu circumstanţe agravante), de  articolul 116/1  (luarea  de ostatici), de articolul 119, alineatele doi, trei  şi patru, de articolul 120, alineatele doi, trei şi patru, de articolul 122 alineatele  doi  şi trei, de articolul 123, alineatele doi şi  trei,  de articolul  123/1, (sustragerea  de  bunuri  din  avutul  proprietarului, săvărşite  cu  circumstanţe  agravante), de articolul 121  (tălhăria  în scopul sustragerii avutului proprietarului),de articolul 125, alineatele doi,  trei şi patru (dobăndirea prin şantaj a avutului  proprietarului), partea a treia a articolului 179/2 (blocarea intenţionată a arterelor de transport   săvărşite   cu  circumstanţe  agravante),  articolul   182/1 (deturnarea  sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave  aeriene sau  fluviale),  articolul  206/1 (atentarea  la  viaţa  colaboratorului poliţiei),  partea  a doua a articolului 224/3  (procurarea,  păstrarea, folosirea,   transmiterea   sau  deteriorarea  ilegală  a   materialelor radioactive,  dacă  ele  au provocat moartea oamenilor sau  alte  urmări grave), articolul 224/4 (sustragerea materialelor radioactive) articolul 225/1  (fabricarea,  procurarea,  păstrarea,  transportarea,  expedierea ilegală  în  scop de desfacere sau desfacerea de  substanţe  narcotice), articolul  225/2  (sustragerea de substanţe narcotice), articolul  227/1 (sustragerea de arme de foc, a muniţiilor sau substanţelor explozive), -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pănă la cinci ani  sau  cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.202 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.202 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Art.202 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.202 modificat prin Legea nr.500-XII din 15.02.92]

[Art.202 modificat prin Legea nr.496-XII din 15.02.92]

[Art.202 modificat prin Ucazul din 04.08.88]

[Art.202 modificat prin Ucazul din 29.10.87]

[Art.202 modificat prin Ucazul din 05.04.84]

[Art.202 modificat prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul  203. Nedenunţarea

    Nedenunţarea în organele de stat corespunzătoare a infracţiunilor în curs  de  pregătire sau săvărşite, despre care se ştie  cu  certitudine, prevăzute  de articole 88 şi 89 (omorul intenţionat), de articolul  102, alineatele  doi, trei, patru şi cinci (violul cu circumstanţe  agravante) de  articolul  116/1 (luarea de ostatici), de articolul 119,  alineatele trei  şi patru, de articolul 120, alineatele trei şi patru, de  articolul 122,  alineatul  trei,  de articolul 123/1 (sustragerea  de  bunuri  din avutul proprietarului, săvărşită cu circumstanţe agravante), de articolul 121   (tălhăria  în  scopul  sustragerii  avutului  proprietarului),  de articolul  125,  alineatele  trei  şi patru (dobăndirea  prin  şantaj  a avutului   proprietarului),  de  partea  a  treia  a  articolului  179/2 (blocarea   intenţionată   a  arterelor  de  transport,   săvărşită   cu circumstanţe  agravante), de articolul 182/1, (deturnarea sau capturarea unei  garnituri de tren, a unei nave aeriene sau fluviale), de articolul 206/1  (atentarea la viaţa colaboratorului poliţiei),de partea a doua  a articolului  224/3  (procurarea, păstrarea, folosirea, transmiterea  sau deteriorarea  ilegală  a materialelor radioactive, dacă ele au  provocat moartea   oamenilor   sau  alte  urmări  grave),  de   articolul   224/4 (sustragerea  materialelor  radioactive),de partea a doua a  articolului 225/1   (fabricarea,  procurarea  păstrarea,  transportarea,  expedierea ilegală  în  scop  de desfacere sau desfacerea de  substanţe  narcotice, săvărşite  cu  circumstanţe agravante), de partea a treia a  articolului 225/2  (sustragerea  de substanţe narcotice săvărşită de  un  recidivist deosebit de periculos sau printr-un atac tălhăresc, precum şi sustragerea de  substanţe narcotice în proporţii mari), de părţile a doua şi a treia a   articolului   227/1  (sustragerea  de  arme  de  foc,  muniţii   sau substanţelor explozive), -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.203 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.203 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Art.203 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.203 modificat prin Legea din 15.02.91]

[Art.203 modificat prin Ucazul din 04.08.88]

[Art.203 modificat prin Ucazul din 29.10.87]

[Art.203 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.203 modificat prin Ucazul din 17.06.80]

[Art.203 modificat prin Ucazul din 05.06.75]

CAPITOLUL AL ZECELEA

INFRACŢIUNI CONTRA ORDINII DE ADMINISTRAŢIE

    Articolul 203/1. Nesupunerea cerinţelor Constituţiei Republicii

                     Moldova şi ale altor legi ale Republicii Moldova

    Persoanelor care  împiedică în  mod  activ  îndeplinirea  cerinţelor Constituţiei Republicii Moldova şi ale altor legi ale Republicii Moldova prin  nesupunere civilă făţişă, precum şi cele ce provoacă alte persoane la astfel de acţiuni, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.203/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni,   urmate  de   un  apel   la   nesupunere   civilă (împotrivire)  în masă cerinţelor Constituţiei Republicii Moldova şi ale altor Legi ale Republicii Moldova, precum şi organizarea lor, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei pănă la şapte ani.

    Acţiunile prevăzute în părţile întăi şi doi ale prezentului articol, săvărşite   de   conducătorii   organelor  puterii  de   stat   şi   ale administraţiei   de   stat   ai   întreprinderilor,   instituţiilor   şi organizaţiilor  de  stat, cooperatiste şi obşteşti, ce  aduc  prejudicii intereselor de stat, obşteşti, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei pănă la zece ani.

[Art.203/1 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 05.06.75]

[Art.203/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.203/1 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.203/1 introdus prin Legea din 05.06.90]

    Articolul 203/2. Profanarea simbolurilor naţional - statale

    Profanarea simbolurilor naţional - statale (stema, drapelul,  imnul) ale Republicii Moldova sau ale altui stat, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.203/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite  a doua oară sau în urma unei  înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei pănă la  şapte  ani sau cu amendă în mărime de la cincizeci la  şaptezeci  de salarii minime.

    Acţiunile prevăzute în partea întăi a prezentului articol, săvărşite de  persoane  cu funcţii de răspundere, responsabile pentru  respectarea modului de folosire a simbolurilor naţional-statale, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei pănă la  şapte  ani  sau cu amendă în mărime de pănă la  optzeci  de  salarii minime cu destituirea din funcţie.

[Art.203/2 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Art.203/2 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.203/2 în redacţia Legii din 05.06.90]

[Art.203/2 introdus prin Ucazul din 12.10.66]

    Articolul 203/3 Încălcarea premeditată a modului de folosire a

                    simbolurilor naţional-statale de către persoanele

                    cu funcţii de răspundere

    Încălcarea premeditată a modului de folosire a simbolurilor naţional -  statale (stema, drapelul, imnul) ale Republicii Moldova sau ale altui stat  de către persoanele cu funcţii de răspundere, responsabile  pentru respectarea  acestui  mod,  după  aplicarea  faţă  de  ei  a  sancţiunii administrative pentru aceleaşi acţiuni, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei  ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime cu destituirea din funcţie.

    Încălcarea cu  rea-voinţă  a  modului  de  folosire  a  simbolurilor naţional-statale   de   către  persoanele  cu  funcţii  de   răspundere, responsabile  pentru respectarea acestui mod, deci refuzul premeditat şi repetat de a folosi simbolurile naţional-statale în modul stabilit, de a

îndeplini   hotărîrile   organelor  supreme  ale  puterii  de  stat   şi administraţiei  de  stat  ale republicii, încălcare ce  aduce prejudicii intereselor de stat şi obşteşti, -     se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate de la trei pănă la  şapte ani  sau  cu o amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime  cu destituirea din funcţie.

[Art.203/3 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.203/3 introdus prin Legea din 05.06.90]

    Articolul 203/4. Organizarea sau participarea activă la acţiuni      

                     de grup, care tulbură ordinea publică

    Organizarea, precum şi  participarea activă la acţiuni de grup, care tulbură grav ordinea publică, sau sunt însoţite de ne îndeplinirea vădită a  dispoziţiilor legale ale reprezentanţilor puterii sau care au avut ca urmare   tulburarea   activităţii   transporturilor,   întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat sau obşteşti, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani, fie cu muncă  corecţională pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă  la treizeci de salarii minime.

[Art.203/4 modificat prin LP 136 din10.05.2001 MO 62 din 09.06.2001]

[Art.203/4 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.203/4 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.203/4 introdus prin Ucazul din 12.10.66]

[Art.203/5 exclus prin Legea din 23.02.93]

[Art.203/6 exclus prin Legea din 24.04.96]

[Art.203/6 introdus prin Legea din 05.06.90]

Articolul 203⁵.   Insultarea în public sau calomnierea

      Preşedintelui Uniunii R.S.S.

Insultarea în  public  sau calomnierea Preşedintelui Uniunii  R.S.S.-   se pedepseşte cu amendă în sumă de pînă la trei mii de ruble sau  cu muncă corecţională pe un termen de pînă la doi ani, sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei ani.

Aceleaşi acţiuni,  săvîrşite cu folosirea presei sau a altor mijloace de informare în masă,

- se pedepsesc  cu  muncă corecţională pe un termen de pînă la doi  ani sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la şase ani".

Articolul 203⁶. Insultarea în public sau calomnierea Preşedintelui

                    Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova

Insultarea în  public sau calomnierea Preşedintelui Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova -

se pedepseşte  cu amendă în sumă de pînă la trei mii de ruble sau  cu muncă corecţională pe un termen de pînă la doi ani, sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei ani.

Aceleaşi acţiuni,  săvîrşite cu folosirea presei sau a altor mijloace de informare în masă, -

se pedepsesc  cu  muncă corecţională pe un termen de pînă la doi  ani sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la şase ani.

     [Art.203/5-203/6 introdus prin LP77/05.06.90, MO001/05.06.90]

Articolul 204. Împiedicarea activităţii legale a persoanelor cu      

                   funcţii de răspundere sau opunerea de rezistenţă      

                   acestora

    Împiedicarea  în  orice formă a activităţii legale a persoanelor  cu funcţii  de  răspundere  din  cadrul Curţii  de  Conturi,  ministerelor, departamentelor,  inspectoratelor şi altor organe abilitate, precum şi a deputaţilor   în  Parlament,  aflaţi  în  exerciţiul  funcţiunii,  adică ne admiterea    efectuării   controalelor,   ne prezentarea   documentelor corespunzătoare sau bunurilor pentru sechestrare, ne asigurarea accesului liber  în încăperi, neexecutarea prescripţiilor şi altor cerinţe legale, dacă  aceste  acţiuni  au fost săvărşite după aplicarea  unei  sancţiuni administrative pentru o contravenţie similară, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la un an sau cu amendă în mărime de la o sută la trei sute de salarii minime.

    Opunerea de rezistenţă  persoanelor  nominalizate  la  alineatul  1, aflate  în exerciţiul funcţiunii, precum şi constrăngerea acestora, prin violenţă sau prin ameninţarea cu aplicarea violenţei, la săvărşirea unor acţiuni ilegale -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani  sau  cu  amendă în mărime de la cinci sute la o mie cinci  sute  de salarii minime.

[Art.204 în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]

[Art.204 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.204 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 204/1. Opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei

    Opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei, altui lucrător  din organele  afacerilor  interne  sau unei persoane  aflate  în  exerciţiul datoriei  de serviciu sau obşteşti pentru menţinerea ordinii publice  şi combaterea  criminalităţii săvărşită în mod repetat în decursul unui  an după aplicarea sancţiunilor administrative pentru acţiuni similare, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an, sau cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.204/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Opunerea de rezistenţă  colaboratorului poliţiei, altui lucrător din organele  afacerilor interne sau unei persoane în exerciţiul  funcţiunii sau  al datoriei obşteşti de menţinere a ordinii publice şi de combatere a  criminalităţii, însoţită de violenţă sau de ameninţarea cu  aplicarea forţei, precum şi constrăngerea acestor persoane, prin violenţă sau prin ameninţarea cu aplicarea forţei, la îndeplinirea unor acţiuni nelegale, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la  un an pănă  la  cinci  ani  sau cu amendă în mărime de pănă  la  cincizeci  de salarii minime.

[Dispoziţia alin. 2 art.204/1 în redacţia Legii din 09.12.94]

[Art.204/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.204/1 în redacţia Legii din 15.02.91]

[Art.204/1 introdus prin Ucazul din 24.05.62]

    Articolul 205. Ultrajul contra unui reprezentant al puterii sau unui

                   reprezentant al organizaţiilor obşteşti, care menţine

                   ordinea publică

    Ultrajul contra  unui reprezentant al puterii sau unui  reprezentant al organizaţiilor obşteşti, care menţine ordinea publică, în timpul cănd aceştea îşi exercită funcţiile lor, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime, sau atrage aplicarea măsurilor de influenţă obştească.

    Aceeaşi acţiune, săvărşită în mod public, -

    se  pedepseşte  cu amendă în mărime de pănă la şaptezeci de salarii minime.

[Art.205 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 1 art.205 modificată prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.205 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 205/1. Ultragierea colaboratorului poliţiei

    Ultragierea colaboratorului poliţiei,  adică jignirea premeditată  a  onoarei  şi  demnităţii  lui, ultragierea altui  lucrător  din  organele afacerilor  interne  sau unei persoane aflate în exerciţiul datoriei  de serviciu  sau  obşteşti pentru menţinerea ordinii publice şi  combaterea criminalităţii, exprimată prin acţiune, verbal sau în scris, săvărşită în mod   repetat   în   decursul  unui  an  după   aplicarea   sancţiunilor administrative pentru acţiuni similare, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la şase luni sau cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.205/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.205/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.205/1 în redacţia Legii din 15.02.91]

[Art.205/1 introdus prin Ucazul din 24.05.62]

    Articolul 205/2. Clevetirea asupra colaboratorului

                            organelor de ocrotire a drepturilor

    Clevetirea asupra  unui  colaborator  al  organelor  de  ocrotire  a drepturilor, adică acţiunile legate de comportarea unor informaţii vădit false  şi  defăimătoare  referitoare la  activitatea  lui  profesională, inclusiv clevetirea prin tipărituri sau prin altă metodă de multiplicare prin mijloace de informare în masă, prin scrisori anonime, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.205/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Sancţiunea art.205/2 modificată prin Legea din 23.02.93]

[Art.205/2 introdus prin Legea din 15.02.91]

    Articolul 206. Ameninţarea sau violenţa săvărşită asupra unei          

                   persoane oficiale sau unui cetăţean care

                   îşi îndeplineşte datoria obştească

    Ameninţarea cu moartea, cu pricinuirea unor leziuni corporale sau cu nimicirea  bunurilor,  ori săvărşirea unor acţiuni nelegale asupra  unei persoane  oficiale  sau rudelor ei apropiate, acţiuni în scopul  de  a-i contracara  activitatea  de serviciu sau obştească, ori de  a-i  schimba

caracterul  ei  în  interesul  celui care ameninţă,  precum  şi  aceeaşi ameninţare  sau aceleaşi acţiuni săvărşite ilegal asupra unui  cetăţean sau  asupra  rudelor  lui apropiate în legătură cu participarea  lui  la prevenirea, curmarea unei infracţiuni sau a unei fapte antisociale, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

    Pricinuirea unor leziuni corporale uşoare, lovirea sau alte acte  de violenţă,  săvărşite asupra unei persoane oficiale ori asupra rudelor ei apropiate  sau asupra unui cetăţean ori asupra rudelor lui apropiate  în legătură  cu  participarea lui la prevenirea, curmarea unei  infracţiuni sau a unei fapte antisociale, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la cinci ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.206 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.206 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.206 în redacţia Legii din 15.02.91]

    Articolul 206/1. Atentarea la viaţa colaboratorului poliţiei

    Atentarea la  viaţa colaboratorului poliţiei, a altui  lucrător  din organele  afacerilor  interne sau a unei persoane aflate  în  exerciţiul funcţiunii  sau al datoriei obşteşti de menţinere a ordinii publice şi de combatere a criminalităţii, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de  la  cinci la  cincisprezece  ani.

    Aceleaşi   acţiuni   care  au   cauzat  leziuni  corporale grave sau moartea, -

    se pedepseşte  cu detenţiune pe viaţă sau cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece pănă la douăzeci şi cinci de ani.

[Sancţiunea alin.2 art.206/1 în redacţia Legii din 08.12.95]

[Art.206/1 în redacţia Legii din 09.12.94]

[Art.206/1 introdus prin Ucazul din 24.06.62]

    Articolul 206/2. Deteriorarea sau nimicirea premeditată

                     a bunurilor colaboratorilor poliţiei

    Deteriorarea sau nimicirea premeditată a bunurilor unui  colaborator al  poliţiei, ale altui lucrător din organele afacerilor interne sau ale rudelor  lor,  săvărşită  în  legătură  cu exercitarea  de  către  ei  a îndatoririlor de serviciu sau obşteşti pentru menţinerea ordinii publice şi combaterea criminalităţii, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  trei pănă la zece ani.

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite prin incendiere, explozie ori prin  altă metodă  socialmente  periculoasă,  sau care a cauzat o pagubă  mare  ori urmări grave, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la opt pănă la cincisprezece ani.

[Art.206/2 introdus prin Legea din 15.02.91]

    Articolul 207. Uzurparea puterii sau a titlului unei

                   persoane oficiale

    Uzurparea puterii sau a titlului unei persoane oficiale, însoţite de săvărşirea pe această bază a unor acte social-periculoase, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.207 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.207 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.207 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 207/1.Organizarea unei greve interzise şi conducerea ei,      

                    împiedicarea activităţii întreprinderii, instituţiei,    

                    organizaţiei în condiţiile stării excepţionale

    Organizarea unei   greve  interzise şi  conducerea  ei,  precum   şi împiedicarea  activităţii  întreprinderii, instituţiei,  organizaţiei  în condiţiile stării excepţionale, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani ori cu o amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

    Aceleaşi acţiuni,   săvărşite  în  perioada  formelor  speciale   de administrare, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de  pănă  la cinci  ani  ori  cu o amendă în mărime de la cincizeci la  şaptezeci  de salarii minime.

[Art.207/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.207/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.207/1 introdus prin Legea din 15.02.91]

    Articolul 207/2. Blocarea intenţionată a arterelor de transport,        

                     întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor

    Blocarea intenţionată   a   arterelor   de   transport,   clădirilor (obiectelor),    ce   aparţin   întreprinderilor,   instituţiilor    sau organizaţiilor, prin instalarea de posturi sau în alt mod, care a cauzat ori ar fi putut cauza pericol pentru viaţa sau sănătatea oamenilor sau a avut ori ar fi putut avea alte consecinţe grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la patru ani ori cu amendă de la treizeci la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.207/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni, săvărşite în mod repetat, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la zece ani.

    Acţiunile, prevăzute  în  alineatele întăi sau doi  ale  prezentului articol,  care au cauzat accidente cu oameni sau au atras după sine alte consecinţe deosebit de grave, -

    se  pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.207/2 introdus prin Legea din 03.05.96]

    Articolul 208. Sustragerea sau degradarea documentelor

    Sustragerea,  distrugerea,  degradarea  sau tăinuirea  documentelor, precum  şi sustragerea imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor, care se află în întreprinderile, instituţiile, organizaţiile de stat sau obşteşti dacă  aceste  fapte au fost săvărşite într-un interes de profit sau  din motive josnice, -

    se pedepsesc fie  cu privaţiune de libertate pănă la un an,  fie  cu amendă în mărime de pănă la şaizeci de salarii minime , fie cu retragerea dreptului de a practica activitatea de întreprinzător pe o perioadă de la doi la cinci ani..

[Art.208 al.1  modificat prin L1276/25.07.02, MO117/15.08.02 art.958]

[Alin.1 art.208 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, dacă au cauzat o daună substanţială  întreprinderii, instituţiei  sau  organizaţiei de stat sau obşteşti ori  drepturilor  şi intereselor legitime ale cetăţenilor, sau au fost săvărşite în scopul de a  ascunde urmele infracţiunii, precum şi sustragerea documentelor de  o deosebită importanţă, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  unu  la cinci ani.

    Sustragerea de  la  cetăţeni  a paşapoartelor sau a altor  documente personale importante, -

    se pedepseşte  fie  cu privaţiune de libertate pănă la un an  fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.3 art.208 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.208 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.208 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.208 modificat prin Ucazul din 14.08.72]

Articolul 208¹. Neasigurarea păstrării bunurilor sechestrate

Înstrăinarea, substituirea, tăinuirea, deteriorarea, descompletarea bunurilor sechestrate sau folosirea lor în alte scopuri, care au dus la imposibilitatea comercializării acestor bunuri sau la comercializarea lor la un preţ mai scăzut, săvîrşite de o persoană căreia i-au fost încredinţate aceste bunuri sau care era obligată să asigure păstrarea lor conform legii, precum şi dispariţia, deteriorarea, substituirea, descompletarea acestor bunuri din neglijenţa acestei persoane -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la trei ani sau cu o amendă în mărime de la o mie la o mie cinci sute de salarii minime.

[Art.208¹ în redacţia L390/20.07.2001, MO110/13.09.2001 art. 847]

    Articolul 209. Falsificarea sau folosirea documentelor, ştampilelor,

                   sigiliilor sau a imprimatelor false

    Fabricarea, vănzarea sau folosirea documentelor oficiale false,  care acordă  drepturi  sau eliberează de îndatoriri, fabricarea sau  vănzarea ştampilei  sau sigiliului false, precum şi a imprimatelor false ale unor întreprinderi, instituţii, organizaţii de stat sau obşteşti, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă de pînă la trei sute de salarii minime.

[Art.209 al.1 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

[Art.209 al.1 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepsesc fie  cu privaţiune de libertate pănă la un an,  fie  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.209 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, săvărşite în mod repetat, sau dacă au cauzat o daună substanţială intereselor statului sau celor obşteşti, ori drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, precum şi fabricarea, vănzarea sau folosirea unui document fals de importanţă deosebită, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu la cinci ani sau cu amendă de la trei sute la şase sute de salarii minime.

[Art.209 al.2 modificat prin L1599/27.12.2002, MO10/28.01.03 art.36]

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  unu  la cinci ani.

[Partea 1 art.209 modificată prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.209 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.209 modificat prin Ucazul din 14.08.72]

    Articolul 209/1. Acţiuni ilegale faţă de decoraţiile de stat

    Cumpărarea, vănzarea,   schimbarea   sau o  altă   transmitere   prin compensare  a  ordinului,  medaliei,  insignei la  titlul  onorific  ale Republicii Moldova, -

    se pedepsesc  cu  amendă  în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

    Aceleaşi acţiuni,  săvărşite în mod repetat, precum şi  falsificarea sau  distrugerea intenţionată a ordinului, medaliei, insignei la  titlul onorific ale Republicii Moldova sau o altă profanare a lor, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani, fie cu amendă în mărime de pănă la şaizeci de salarii minime.

[Art.209/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.209/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.209/1 introdus prin Ucazul din 05.09.85]

    Articolul 210. Încălcarea regulilor de intrare în făşia

                   de frontieră sau în zona de frontieră

    Încălcarea regulilor  de  intrare,  de locuire  sau de  înregistrare în făşia de frontieră sau în zona de frontieră, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.210 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.210 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.210 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 210/1. Încălcarea de către cetăţenii străini şi persoanele

                     fără cetăţenie a regulilor de şedere în Republica  

                     Moldova şi de trecere în tranzit prin teritoriul

                     Republicii Moldova

    Încălcarea cu  rea voinţă de către cetăţenii străini  şi  persoanele fără  cetăţenie  a  regulilor  de  şedere  în  Republica  Moldova  adică domicilierea  fără  acte, ce dau dreptul de şedere în Republica  Moldova sau  domicilierea cu acte ne valabile, nerespectarea modului stabilit  de înregistrare,  eschivarea  de  la plecare după expirarea  termenului  de şedere,  ce  le-a  fost stabilit, precum şi nerespectarea  regulilor  de trecere  în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova, -

  se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la unu la doi ani sau cu amendă de la cincizeci la o sută de salarii minime.

[Art.210/1 modificat prin L1524/12.12.02, MO3/21.01.03 art. 10]

Încălcarea cu  rea voinţă de către cetăţenii străini  şi  persoanele fără  cetăţenie  a  regulilor  de  şedere  în  Republica  Moldova  adică domicilierea  fără  acte, ce dau dreptul de şedere în Republica  Moldova sau  domicilierea cu acte ne valabile, nerespectarea modului stabilit  de înregistrare,  eschivarea  de  la plecare după expirarea  termenului  de şedere,  ce  le-a  fost stabilit, precum şi nerespectarea  regulilor  de trecere  în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova dacă mai  înainte pentru  încălcarea  regulilor  sus-menţionate aceste  persoane  au  fost supuse în decursul anului unei sancţiuni administrative, -

    se pedepseşte  prin  privaţiune  de libertate pănă la un an  sau  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.210/1 modificat prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

[Art.210/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.210/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.210/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.210/1 modificat prin Ucazul din 17.05.82]

[Art.210/1 introdus prin Ucazul din 12.10.66]

    Articolul 211. Încălcarea regulilor sistemului de paşapoarte

    Încălcarea cu rea-voinţă a regulilor sistemului de paşapoarte,  dacă aceasta  s-a  manifestat prin locuire fără paşaport şi dacă mai  înainte persoana a fost de acum de două ori supusă unei sancţiuni administrative pentru aceasta, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.211 modificat prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

[Art.211 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.211 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.211 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.211/1 exclus prin Legea nr.1277 din 18.07.97]

[Art.211/1 completat prin Ucazul din 29.09.83]

[Art.211/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.211/1 introdus prin Ucazul din 12.10.66]

    Articolul 212. Încălcarea legilor cu privire la

înregistrarea actelor stării civile

    Ascunderea împrejurărilor, care împiedică încheierea căsătoriei, sau comunicarea organelor stării civile a unor date vădit mincinoase,  -

    se pedepsesc  cu  amendă  în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

[Art.212 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.212 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.212 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.212 modificat prin Ucazul din 14.08.72]

    Articolul 213. Sustragerea unui supus militar de la

                   concentrarea de instrucţie sau de

                   control şi de la evidenţa militară

    Sustragerea unui supus militar de la concentrarea de instrucţie  sau de control, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.213 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, săvărşită prin automutilare, prin simularea unei boli, prin  falsificarea  documentelor  sau prin altă înşelăciune,  precum  şi săvărşită cu alte circumstanţe agravante, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la trei ani.

    Sustragerea unui  supus  militar de la evidenţa militară,  în  cazul cănd  pentru  o  astfel  de faptă vinovatului  i-au  mai  fost  aplicate sancţiuni administrative, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

[Alin.3 art.213 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.213 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.213 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.213 modificat prin Ucazul din 30.01.69]

    Articolul 214. Samavolnicia

    Samavolnicia, adică exercitarea arbitrară şi prin încălcarea ordinii stabilite  a  unui  drept legitim sau presupus, dacă s-au  cauzat  daune considerabile   intereselor  publice  ori  drepturilor  şi   intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei  ani sau cu amendă de la douăzeci şi cinci la şaptezeci şi cinci de salarii minime.

[Alin.1 art.214 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi acţiuni  săvărşite în mod repetat sau de către un  grup  de persoane  în  urma unei înţelegeri prealabile, sau prin  ameninţarea  cu moartea  ori cu aplicarea de leziuni corporale, sau însoţite de violenţă nepericuloasă pentru viaţă şi sănătate, sau de deteriorarea şi nimicirea bunurilor, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  doi  la cinci ani sau cu amendă de la cincizeci la o sută de salarii minime.

    Faptele prevăzute de alineatele întăi şi doi ale prezentului articol săvărşite  de  o organizaţie criminală sau de un recidivist deosebit  de periculos,  sau cu aplicarea armei, sau însoţite de violenţă periculoasă pentru  viaţă şi sănătate, sau dacă au condus la cauzarea unor pagube de mari proporţii ori la alte urmări grave, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la doisprezece ani.

    Samovolnicia  însoţită  de  răpirea sau de  ameninţarea  cu  răpirea părţii vătămate, a rudelor sau apropiaţilor ei, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

[Art.214 în redacţia Legii din 09.12.94]

    Articolul 214/1. Încălcarea modului de organizare şi de

                     desfăşurare a adunărilor, mitingurilor,

                     procesiunilor şi demonstraţiilor de stradă

    Încălcarea modului  de organizare sau de desfăşurare  a  adunărilor, mitingurilor,  procesiunilor şi demonstraţiilor de stradă, săvărşită  de către  organizatorul adunării, mitingului, procesiunii sau demonstraţiei de  stradă după aplicarea măsurilor de sancţionare administrativă pentru aceleaşi acţiuni, -

    se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci trei sute de salarii minime fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la şase luni doi ani.

[Art.214¹ modificat prin L792/24.O1.2002, MO20/02.02.2002 art. 82]

[Art.214/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Sancţiunea art.214/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.214/1 introdus prin Ucazul din 02.08.88]

Art. I. - În sancţiunea articolului 214¹ din Codul penal, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 24 martie 1961 (Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, 1961, nr. 10, art. 41), cu modificările ulterioare, cuvîntul "treizeci" se substituie prin cuvintele "trei sute", iar cuvintele "şase luni" - prin cuvintele "doi ani".

    Articolul 215. Construirea samavolnică

    Construirea samavolnică a  unei case de locuit sau a unei  anexe  la clădire, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă  în  mărime de pănă la o sută de salarii minime cu demolarea  sau confiscarea  casei de locuit sau a anexei la clădire, construite în  mod samavolnic.

[Art.215 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 2 art.215 exclusă prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.215 în redacţia Ucazului din 10.02.62]

[Art.216 exclus prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 217. Folosirea ilegală a semnelor aflate sub  

    protecţia tratatelor internaţionale

Folosirea emblemei Crucii Roşii şi a denumirii "Crucea Roşie" de către persoane  care nu sînt împuternicite cu acest drept, precum şi a însemnelor care pot fi identificate cu emblema Crucii Roşii, dacă aceste acţiuni au avut urmări grave, -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an sau cu amendă în mărime de o sută de salarii minime.

[Art.217 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.217 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.217 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.217 modificat prin LP 188 din 24.05.2001 MO 63 din 14.06.2001]

  Articolul 217/1 Încălcarea regulilor de pază a liniilor

                    de telecomunicaţii

    Încălcarea regulilor  de  pază a liniilor de telecomunicaţii, care a avut  ca  urmare deteriorarea unei linii de cablu  a  telecomunicaţiilor interurbane, dacă a provocat o întrerupere a telecomunicaţiilor, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.217/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Sancţiunea art.217/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.217/1 introdus prin Ucazul din 24.12.69]

                      CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA

                INFRACŢIUNI CONTRA SECURITĂŢII PUBLICE,

              A ORDINII PUBLICE ŞI A SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI

    Articolul 218. Huliganismul

    Huliganismul, adică acte intenţionate, care încalcă grosolan ordinea publică şi exprimă o vădită lipsă de respect faţă de societate, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an sau cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.218 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Huliganismul  agravat, adică aceleaşi acte, care prin conţinutul lor se  deosebesc  printr-un cinism excepţional sau o deosebită  obrăznicie, ori  însoţite de opunerea de rezistenţă unui reprezentant al puterii sau unui  reprezentant al obştimii, care îndeplineşte funcţiile de menţinere a  ordinii  publice, sau altor cetăţeni, care curmă  actele  huliganice, precum  şi  săvărşite de  o  persoană, condamnată   mai  înainte  pentru huliganism, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu la cinci ani.

    Huliganismul  deosebit  de agravat, adică acte, prevăzute  de partea întăi  sau  partea  a  doua  a prezentului articol,  dacă  ele  au  fost săvărşite  cu  aplicarea  sau  încercarea aplicării  armei  de  foc  sau cuţitelor, boxelor sau altor arme albe, precum şi altor obiecte, special adaptate pentru vătămarea integrităţii corporale, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şapte ani.

[Art.218 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.218 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Partea 1 art.218 modificată prin Ucazul din 07.04.77]

[Partea 3 art.218 modificată prin Ucazul din 31.07.70]

[Partea 2 art.218 modificată prin Ucazul din 12.10.66]

    Articolul 219. Ameninţarea cu omor, cu vătămarea gravă

                   a integrităţii corporale sau cu distrugerea bunurilor

    Ameninţarea cu omor, cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu  distrugerea bunurilor prin incendiere, dacă au fost motive de  a  se teme de realizarea acestei ameninţări, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la patruzeci de salarii minime.

[Art.219 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.219 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.219 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 220. Dobăndirea sau desfacerea bunurilor,

                   despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală

    Dobăndirea sau desfacerea bunurilor, despre care se ştie că au  fost obţinute pe cale criminală, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime, fie cu mustrare publică.

    Aceleaşi fapte, săvărşite  fie  sub formă de îndeletnicire,  fie  în proporţii mari, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani cu sau fără  confiscarea   averii, fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime cu sau fără confiscarea averii.

[Art.220 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.220 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.220 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.220 modificat prin Ucazul din 31.05.62]

[Art.221 exclus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

[Art.221/1 exclus prin Ucazul din 04.09.75]

    Articolul 222. Întreţinerea speluncilor pentru

                   desfrău şi codoşia

    Organizarea sau întreţinerea  speluncilor pentru desfrău, precum  şi codoşia pentru desfrău sau recrutarea femeilor în acelaşi scop, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şase ani, cu sau fără confiscarea averii.

[Sancţiunea alin.1 art.222 modificată prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]

    Organizarea sau   întreţinerea  speluncilor  pentru  consumarea   de băuturi  spirtoase,  precum şi acordarea sistematică de încăperi  pentru aceste scopuri, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.2 art.222 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Organizarea sau întreţinerea  caselor de desfrău pentru  narcotizare prin folosirea mijloacelor medicinale şi altor mijloace, care nu sunt de categoria narcoticelor, sau  punerea la dispoziţie a încăperilor  pentru aceste scopuri, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, sau cu o amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.3 art.222 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Dispoziţia alin.1 art.222 modificată prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

[Art.222 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.222 modificat prin Legea din 04.08.92]

[Art.222 completat prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.222 completat prin Ucazul din 29.17.85]

[Art.222 modificat prin Ucazul din 05.06.75]

[Art.222/1 exclus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

[Art.222/1 introdus prin Ucazul din 10.03.88]

    Articolul 223. Fabricarea sau desfacerea obiectelor pornografice

    Fabricarea, difuzarea  şi  facerea  reclamei  operelor pornografice, publicaţiilor  tipărite,  tablourilor  sau  altor  obiecte  cu  caracter pornografic,  precum  şi  comerţul cu ele sau păstrarea lor în  scop  de vănzare  sau  difuzare,  săvărşite în decursul unui  an  după  aplicarea sancţiunii administrative pentru astfel de acţiuni, -

    se pedepsesc  fie  cu privaţiune de libertate pănă la un an, fie  cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime în toate cazurile cu ridicarea obiectelor pornografice şi a mijloacelor de fabricare a lor.

[Art.223 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.223 modificat prin Legea din 03.05.96]

[Art.223 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.223 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 223/1. Confecţionarea sau difuzarea de lucrări, ce

                     propagă cultul violenţei şi al cruzimii

    Confecţionarea, difuzarea,  demonstrarea  sau păstrarea în  scop  de difuzare  sau de demonstrare a unor filme de cinematograf şi  video filme sau  a  altor  lucrări,  ce  propagă cultul  violenţei  şi  al cruzimii, săvărşite  în decursul unui an după aplicarea sancţiunii  administrative pentru astfel de acţiuni, -

    se pedepsesc  fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă  în  mărime de pănă la treizeci de salarii minime cu  confiscarea lucrărilor şi a mijloacelor pentru confecţionarea şi demonstrarea lor.

[Art.223/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.223/1 modificat prin Legea din 03.05.96]

[Art.223/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.223/1 introdus prin Ucazul din 04.09.86]

    Articolul 223/2. Antrenarea minorilor în acţiuni militare

                     şi propagarea războiului în răndurile lor

    Antrenarea minorilor  care  nu au atins vărsta de 16 ani în  acţiuni militare şi propagarea războiului în răndurile lor -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani ori cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.223/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.223/2 introdus prin Legea nr.1146 din 09.04.97

    Articolul 224. Atragerea minorilor la activitatea criminală

                   sau determinarea lor la fapte amorale

    Atragerea minorilor la  activitatea criminală sau instigarea lor  la săvărşirea infracţiunilor, sau altor delicte, precum şi determinarea lor la fapte amorale, -

    se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pe un termen de la  unu  la cinci ani.

    Atragerea  minorilor   la   săvărşirea  de  acţiuni   prevăzute   la articolele 105, 105/1, 105/2 şi 222 din prezentul cod -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate de la şapte la zece ani.

[Alin.2 art.224 introdus prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]

[Art.224 modificat prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

[Art.224 modificat prin Ucazul din 02.08.73]

    Articolul 224/1. Atragerea minorilor la beţie

    Îmbătarea minorului de către o persoană, faţă de care acesta îi  era subordonat pe linie de serviciu, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.224/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Atragerea  minorului  la beţie,  adică   îmbătarea   sistematică   a minorului, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Partea 1 art.224/1 modificată prin Legea din 23.02.93]

[Partea 1 art.224/1 modificată prin Ucazul din 29.11.85]

[Partea 1 art.224/1 modificată prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.224/1 introdus prin Ucazul din 02.08.73]

    Articolul 224/2. Atragerea minorilor la consumarea

      nemedicinală a medicamentelor şi a altor

                              mijloace cu efect narcotizant

    Atragerea minorilor la consumarea nemedicinală a medicamentelor şi a altor mijloace, care nu sunt narcotice, avînd un efect narcotizant, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă  la cinci ani.

[Art.224/2 introdus prin Ucazul din 27.07.87]

    Articolul 224/3. Procurarea, păstrarea, folosirea, transmiterea sau

                     deteriorarea ilegală a materialelor radioactive

    Procurarea, păstrarea,   folosirea, transmiterea   sau  deteriorarea ilegală  a  materialelor  radioactive (surselor  de  radiaţie  ionizată, substanţelor  radioactive şi materialelor nucleare, ce se află în  orice stare fizică în instalaţie sau în preparat, ori sub altă formă) -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă  la cinci ani.

    Aceleaşi fapte,  dacă  ele  au provocat moartea oamenilor  sau  alte urmări grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la zece ani.

[Art.224/3 introdus prin Ucazul din 04.08.88]

    Articolul 224/4. Sustragerea materialelor radioactive

    Sustragerea materialelor radioactive, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani cu sau fără confiscarea bunurilor.

[Art.224/4 introdus prin Ucazul din 04.08.88]

    Articolul 224/5. Ameninţarea de a săvărşi sustragerea

                     materialelor radioactive sau de a le folosi

    Ameninţarea de  a săvărşi  sustragerea materialelor  radioactive  în scopul  de  a  forţa un stat, o organizaţie internaţională,  o  persoană fizică  sau juridică de a săvărşi vreo acţiune sau de a se abţine de  la ea, dacă  au   existat  motive   de  a   se  teme  de realizarea acestei ameninţări, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani.

    Ameninţarea de a folosi materiale radioactive în scopul de a provoca moartea  unor oameni sau alte urmări grave, dacă au existat motive de  a se teme de realizarea acestei ameninţări, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă  la cinci ani.

[Art.224/5 introdus prin Ucazul din 04.08.88]

    Articolul 224/6. Încălcarea regulilor de păstrare, folosire,

                     evidenţă, transportare a materialelor radioactive      

                     sau a altor reguli de manipulare a lor

    Încălcarea regulilor de păstrare, folosire, evidenţă, transportare a materialelor  radioactive  şi a altor reguli de manipulare a  lor,  dacă aceste  acţiuni  ar  putea  provoca  moartea  oamenilor  sau alte urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei ani sau cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.224/6 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, dacă  ele  au provocat moartea  oamenilor  sau  alte urmări grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la zece ani.

[Art.224/6 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.224/6 introdus prin Ucazul din 04.08.88]

    Articolul 225. Fabricarea sau desfacerea substanţelor

                   cu efect puternic şi toxice

    Încălcarea regulilor  stabilite în ce priveşte fabricarea, păstrarea livrarea,   evidenţa,  transportul,  expedierea  substanţelor  cu  efect puternic şi toxice, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la un an, fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

    Fabricarea, desfacerea, precum şi păstrarea în scopul desfacerii sau procurarea în acelaşi scop a substanţelor cu efect puternic sau a  celor toxice,  dar  care  nu  sunt  substanţe  narcotice,  săvărşite  fără   o autorizaţie specială, -

    se pedepsesc  fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă  în  mărime de pănă la şaizeci de salarii minime  cu  confiscarea substanţelor cu efect puternic şi toxice.

[Art.225 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.225 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.225 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.225 modificat prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul 225/1. Fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea,  

                     expedierea ilegală în scop de desfacere sau            

                     desfacerea ilegală a mijloacelor narcotice

    Fabricarea, procurarea,  păstrarea, transportarea   sau   expedierea ilegală în scop de desfacere, precum şi desfacerea ilegală a mijloacelor narcotice, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la zece ani  cu  sau fără confiscarea averii.

    Aceleaşi fapte, săvărşite repetat sau prin înţelegere prealabilă  de un  grup de persoane, sau de o persoană, care a săvărşit mai înainte una din  infracţiunile  prevăzute  de articolele 225/2 - 225/4  şi  226  din prezentul  Cod,  sau de un recidivist deosebit de periculos,  precum  şi dacă  obiectul  acestor  fapte  l-au constituit  mijloace  narcotice  în proporţii mari, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la şase la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

    Notă la articolele 225/1, 225/5 - 225/7.

    Persoana, care  a  predat benevol mijloace narcotice, este scutită de răspunderea  penală  pentru  procurarea mijloacelor  narcotice  predate, precum şi pentru păstrarea, transportarea şi expedierea lor.

    Persoana, care s-a adresat benevol la o instituţie medicală pentru a i  se acorda asistenţă medicală în legătură cu consumarea unor substanţe narcotice  în  scopuri ne medicinale, este scutită de răspunderea  penală pentru  consumarea  mijloacelor  narcotice fără  prescripţia  medicului, precum  şi  pentru  procurarea, păstrarea, transportarea  şi  expedierea ilegale ale mijloacelor narcotice consumate.

[Nota introdusă prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.225/1 modificat prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.225/1 introdus prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul 225/2. Sustragerea de mijloace narcotice

    Sustragerea de mijloace narcotice, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la cinci ani cu  sau fără confiscarea averii.

    Aceeaşi faptă,  săvărşită repetat sau prin înţelegere prealabilă  de un grup de persoane, sau printr-un act de violenţă, ce nu este periculos pentru  viaţă  şi  sănătate, sau de o persoană, căreia  substanţele  sus-arătate  i-au fost încredinţate în legătură cu situaţia ei de  serviciu sau  pentru  pază, precum şi de o persoană, care a săvărşit mai  înainte una  din  infracţiunile, prevăzute de articolele 225/1, 225/3, 225/4  şi 226 din prezentul Cod, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece  ani cu sau fără confiscarea averii, cu privaţiunea dreptului de  a ocupa  anumite posturi sau de a desfăşura o anumită activitate ori  fără aceasta.

    Sustragerea de  mijloace  narcotice,  săvărşită  de  un   recidivist deosebit   de  periculos  sau  printr-un  atac  tălhăresc,  precum   şi sustragerea de mijloace narcotice în proporţii mari, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la cincisprezece ani cu confiscarea averii.

[Art.225/2 modificat prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.225/2 introdus prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul 225/3. Organizarea sau întreţinerea de spelunci

                     pentru consumul de mijloace narcotice

    Organizarea sau întreţinerea de spelunci pentru consumul de mijloace narcotice  sau  punerea  la  dispoziţie a  localurilor  pentru  aceleaşi scopuri, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece ani cu sau fără confiscarea averii.

[Art.225/3 modificat prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.225/3 introdus prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul 225/4. Îndemnul de a consuma mijloace narcotice

    Îndemnul de a consuma mijloace narcotice, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

    Aceeaşi faptă,  săvărşită  faţă de două sau mai multe  persoane  sau faţă  de  un  minor, sau de o persoană, condamnată  mai  înainte  pentru îndemn  la consumul de mijloace narcotice, precum şi de o persoană, care a  săvărşit  mai înainte una din infracţiunile prevăzute  de  articolele 225/1-225/3 şi 226 din prezentul cod, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la zece ani.

[Art.225/4 modificat prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.225/4 introdus prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul 225/5 Fabricarea, procurarea, păstrarea sau

                    expedierea ilegală de mijloace narcotice

        fără scop de desfacere

    Fabricarea, procurarea,  păstrarea, transportarea   sau   expedierea ilegală de mijloace narcotice fără scop de desfacere, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pănă la trei ani  sau  cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.225/5 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, săvărşite repetat sau de o persoană, care a săvărşit mai înainte una din infracţiunile, prevăzute de articolele  225/1-225/4, 226 şi 226/1 din prezentul Cod, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Art.225/5 modificat prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.225/5 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.225/5 introdus prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul 225/6. Încălcarea regulilor de producţie, procurare,      

                     păstrare, evidenţă, livrare, transportare sau          

                     expediere a mijloacelor narcotice

    Încălcarea regulilor  de  producţie, procurare, păstrare,  evidenţă, livrare, transportare sau expediere de mijloace narcotice, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu  amendă  în  mărime de pănă la o sută de salarii minime cu  sau  fără privarea  de  dreptului de a ocupa anumite posturi sau de a desfăşura  o anumită activitate sau fără aceasta.

[Art.225/6 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.225/6 modificat prin Ucazul din 27.07.87]

[Art.225/6 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.225/6 introdus prin Ucazul din 05.06.75]

    Articolul 225/7. Procurarea sau păstrarea ilegală a mijloacelor    

                     narcotice în cantităţi mici ori consumarea        

                     mijloacelor narcotice fără prescripţia medicului

    Procurarea sau  păstrarea ilegală fără scop de vănzare a mijloacelor narcotice  în  cantităţi mici ori consumarea mijloacelor narcotice  fără prescripţia  medicului,  săvărşite a doua oară în decursul unui an  după aplicarea sancţiunei administrative pentru aceleaşi încălcări, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani, sau cu o amendă în mărime de pănă la treizeci de salarii minime.

[Art.225/7 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.225/7 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.225/7 introdus prin Ucazul din 27.07.87]

    Articolul 226. Semănatul sau creşterea macului pentru opiu şi

                   a cănepei, a căror cultivare este interzisă

    Semănatul sau  creşterea  macului pentru opiu, precum şi  a  cănepei indiene,  sud-manciuriene,  din Ciuea-de-Sud, din Arhonul-de-Sud şi  din sudul ţinutului Crasnodar, a căror cultivare este interzisă, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de libertate pe un termen de pănă  la cinci ani.

    Aceleaşi fapte,  săvărşite a doua oară sau de către o persoană, care a  săvărşit  mai înainte una din infracţiunile, prevăzute de  articolele 225/1-225/4 şi 226/1 din prezentul Cod, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la opt ani.

[Art.226 în redacţia Ucazului din 27.07.87]

    Articolul 226/1 Semănatul sau creşterea ilegală a

     macului pentru ulei şi a cănepei

    Semănatul sau  creşterea  ilegală a macului pentru ulei, precum şi a cănepei,  în  afară de speciile, indicate în partea întăi  a  articolului 266  din prezentul Cod, săvărşite  a doua oară în decursul unui an  după aplicarea sancţiei administrative pentru aceleaşi încălcări, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la trei ani ori cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Alin.1 art.226/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, săvărşite  de o persoană, care săvărşise mai înainte una  din infracţiunile, prevăzute de partea întăi a prezentului articol, de articolele 225/1 - 225/4 şi 226 din prezentul Cod, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la  opt ani.

[Art.226/1 introdus prin Ucazul din 27.07.87]

    Articolul 227.    Purtarea, păstrarea, transportarea, procurarea,

       fabricarea sau desfacerea ilegală a armelor,

      a muniţiilor, a dispozitivelor sau a

      substanţelor explozive

Purtarea, păstrarea, transportarea, procurarea, fabricarea sau desfacerea armelor de foc (cu excepţia armelor de vînătoare cu ţeavă lisă), a muniţiilor, a dispozitivelor sau a substanţelor explozive fără autorizaţia corespunzătoare

se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pînă la şapte ani.

Acţiunile prevăzute la alineatul întîi, săvîrşite de către un grup de persoane sau în mod repetat,

se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la trei la doisprezece ani.

Persoana care a predat de bună voie arma de foc, muniţiile, dispozitivele sau substanţele explozive, pe care le-a păstrat fără autorizaţia corespunzătoare, este absolvită de răspundere penală.

[Art.227 în redacţia L831/07.02.2002, MO46/04.04.2002 art.306]

    Articolul 227/1. Sustragerea de arme de foc, a muniţiilor

      sau substanţelor explozive

    Sustragerea de  arme  de foc (cu excepţia armei de vînătoare cu ţeava netedă), a muniţiilor sau a substanţelor explozive, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la şapte ani.

    Aceeaşi faptă  săvărşită  în  mod repetat sau  în  urma  înţelegerii prealabile  de  un grup de persoane sau săvărşită de o persoană,  căreia armele de foc, muniţiile sau substanţele explozive i-au fost date pentru folosirea în interes de serviciu sau încredinţate spre păstrare, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la cincisprezece ani.

    Sustragerea de  arme  de foc (cu excepţia armei de vînătoare cu ţeava netedă), de muniţii sau de substanţe explozive, săvărşită printr-un atac tălhăresc sau de către un recidivist deosebit de periculos, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.227/1 modificat prin Legea din 09.12.94]

[Art.227/1 introdus prin Ucazul din 14.07.67]

    Articolul 227/2. Păstrarea neglijentă a armelor de foc

                     şi a muniţiilor

    Păstrarea neglijentă  a armelor  de foc şi a muniţiilor,  precum  şi predarea  acestor arme şi a muniţiilor către minori, dacă aceasta a  avut urmări grave, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.227/2 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.227/2 introdus prin Ucazul din 05.09.74]

[Codul a fost completat cu art.227/2.

[Art.227/3 exclus prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 228. Practicarea ilegală a medicinii

    Practicarea medicinii ca profesie de o persoană fără studii medicale corespunzătoare,  precum  şi  îndeletnicirea unui  lucrător  medical  cu practica medicală, pe care nu este în drept s-o exercite, -

    se pedepsesc cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Sancţiunea alin.1 art.228 în redacţia Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte,   dacă   au  provocat  zdruncinarea  îndelungată   a sănătăţii sau moartea victimei, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Sancţiunea părţii 1 art.228 modificată prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 229. Încălcarea regulilor de securitate în

                   întreprinderile sau secţiile supuse

                   pericolului exploziei

    Încălcarea disciplinei  tehnice şi de producţie sau a regulilor,  ce asigură securitatea de producţie în întreprinderile sau secţiile, supuse pericolului exploziei, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la cincizeci de  salarii minime.

[Alin.1 art.229 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, dacă a avut urmări grave, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani.

[Art.229 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.229 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 230. Încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare,

                   folosire sau transportare a substanţelor explozive

    Încălcarea regulilor    de   evidenţă,   păstrare,   folosire    sau transportare a substanţelor explozive, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

[Alin.1 art.230 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, dacă a avut urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu la zece ani.

[Art.230 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.230 modificat prin Ucazul din 04.08.88]

[Art.230 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.230 modificat prin Ucazul din 13.06.74]

    Articolul 230/1. Transportarea ilegală că  transportul aerian

                     a substanţelor explozive sau uşor inflamabile

    Transportarea de  către un pasager pe o navă aeriană a  substanţelor explozive sau uşor inflamabile, -

    se pedepseşte  fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani,  fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Alin.1 art.230/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte, dacă au avut urmări grave, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani.

[Art.230/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.230/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.230/1 introdus prin Ucazul din 13.06.74]

    Articolul 231. Expedierea ilegală a substanţelor uşor

                   inflamabile sau corozive

    Expedierea ilegală  prin   poştă  sau  bagaj  a  substanţelor   uşor inflamabile sau corozive, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

    Aceeaşi faptă, dacă a avut urmări grave, -

    se pedepseşte  fie  cu  privaţiune de libertate de la şase  luni  la cinci ani, fie cu amendă în mărime de pănă la şaizeci de salarii minime.

[Art.231 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.231 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.231 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.231 modificat prin Ucazul din 13.06.74]

    Articolul 232. Încălcarea regulilor de producţie contra incendiilor

    Neîndeplinirea  dispoziţiilor  organelor  de  stat  de  supraveghere antiincendiară,  precum  şi  încălcarea  cu rea-voinţă  a  regulilor  de protecţie contra incendiilor, dacă aceasta a avut urmări grave, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani, fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.232 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Sancţiunea art.232 modificată prin Legea din 23.02.93]

    Articolul 233. Încălcarea regulilor la efectuarea exploatărilor    

                   miniere sau a lucrărilor de construcţie

    Încălcarea regulilor   de  securitate  la  exploatările miniere, a regulilor de construcţie, sanitare şi de protecţie contra incendiilor la efectuarea exploatărilor miniere sau a lucrărilor de construcţie, precum şi  încălcarea  regulilor de exploatare a mecanismelor  de  construcţie, dacă aceasta ar fi putut avea în mod vădit urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la patruzeci de  salarii minime.

[Alin.1 art.233 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă, dacă a  fost urmată de victime omeneşti sau  de  alte consecinţe grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu la cinci ani.

[Art.233 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.233 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 234. Încălcarea regulilor, stabilite

                   în scopul combaterii epidemiilor

    Încălcarea regulilor, stabilite    în   scopul   prevenirii   bolilor epidemice  şi a altor boli infecţioase şi combaterii lor, dacă aceasta a provocat sau a putut să provoace răspăndirea bolilor infecţioase, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pănă la doi ani, fie cu amendă în mărime de pănă la cincizeci de salarii minime.

[Art.234 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.234 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.234 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.234 modificat prin Ucazul din 04.03.71]

    Articolul 234/1. Încălcarea regulilor de întreţinere a animalelor

                     sau de comercializare a producţiei animaliere

    Încălcarea regulilor    de   întreţinere   a   animalelor   sau   de comercializare a producţiei animaliere, în cazul cănd aceasta a provocat sau  ar  putea  provoca răspăndirea bolilor contagioase la  animale  sau oameni, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la trei  ani sau cu o amendă în mărime de pănă la o sută de salarii  minime cu confiscarea produselor ce constituie obiectul infracţiunii.

[Art.234/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.234/1 introdus prin Legea nr.1145 din 09.04.97

    Articolul 235. Impurificarea bazinelor de apă şi a aerului

    Impurificarea răurilor, lacurilor şi altor bazine şi surse de apă cu ape de scurgere ne epurate şi ne dezinfectate, cu resturi sau deşeuri  ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor industriale, agricole, comunale  şi altele, dacă aceasta a cauzat sau a putut să cauzeze  daune fie  sănătăţii  oamenilor, fie  producţiei  agricole, fie  rezervelor de peşte,   precum  şi  impurificarea  aerului  cu  deşeuri ale producţiei, industriale ce sînt dăunătoare pentru sănătatea oamenilor, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la cincizeci de  salarii minime.

[Alin.1 art.235 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceleaşi fapte,  care  au  cauzat  o  daună  substanţială  sănătăţii oamenilor sau producţiei agricole ori au avut ca urmare peirea în masă a peştelui, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la cinci ani.

[Art.235 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.235 modificat prin Ucazul din 14.11.74]

    Articolul 235/1. Încălcarea regulilor de îngropare (depozitare)

                     în subsol a substanţelor şi deşeurilor nocive

    Încălcarea regulilor   de   îngropare  (depozitare) în   subsol   a substanţelor şi deşeurilor nocive, de evacuare a apelor reziduale, dacă aceasta  a  cauzat  pagube de proporţii mari sau putea  să  conducă  la urmări grave, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la şaptezeci de  salarii minime.

[Alin.1 art.235/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

    Aceeaşi faptă,  dacă  ea  a cauzat îmbolnăviri în masă  sau moartea oamenilor fie alte consecinţe grave, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de  pănă  la cinci ani.

[Art.235/1 introdus prin Legea din 20.07.94]

    Articolul 236. Nimicirea, distrugerea sau deteriorarea

                   monumentelor de istorie şi de cultură

    Nimicirea, distrugerea  sau deteriorarea intenţionată a monumentelor de  istorie şi de cultură sau a obiectelor naturii, luate sub  ocrotirea statului, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani, fie cu amendă în mărime de pănă la optzeci de salarii minime.

[Art.236 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.236 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.236 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 237. Profanarea mormintelor

    Profanarea mormintelor,  precum şi însuşirea obiectelor, ce se  află în mormănt sau pe el, -

    se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pănă la trei ani, fie cu amendă în mărime de pănă la o sută de salarii minime.

[Art.237 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.237 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 237/1. Purtarea crudă cu animalele

    Purtarea crudă  cu  animalele, ceea ce a avut drept urmare peirea sau mutilarea  lor, precum şi chinuirea animalelor, săvărşită de o persoană, faţă   de   care  a  fost  aplicată  în  decursul  anului   o   pedeapsă administrativă pentru aceleaşi acţiuni, -

    se pedepseşte  cu  amendă în mărime de pănă la treizeci  de  salarii minime.

[Art.237/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Art.237/1 modificat prin Legea din 23.02.93]

[Art.237/1 introdus prin Ucazul din 09.06.88]

                     CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA

                         INFRACŢIUNI MILITARE

    Articolul 238. Noţiunea de infracţiune militară     Infracţiuni militare   se   consideră  infracţiunile,  prevăzute  de prezentul  Cod,  contra modului stabilit de îndeplinire a  îndatoririlor serviciului   militar,   a   pregătirii  militare   obligatorii   şi   a concentrărilor, săvărşite de militari, precum şi de persoanele care trec pregătirea militară obligatorie sau de rezervişti în timpul satisfacerii serviciului  militar, pregătirii militare obligatorii, concentrărilor de instrucţie sau de probă.

    Conform articolelor  respective  ale  prezentului Cod, sînt   supuşi  răspunderii   pentru  infracţiunile  contra  modului  de  îndeplinire  a serviciului,  stabilit  pentru  ei, militarii din  organele  securităţii naţionale, ale afacerilor  interne,  precum şi persoanele,  în  privinţa cărora există indicaţii speciale în legislaţie.

    Complicitatea  la infracţiunile militare a persoanelor  ne menţionate în  prezentul  articol se pedepseşte conform articolelor respective  ale prezentului Cod.

[Art.238 în redacţia Legii din 01.04.92]

    Articolul 239. Insubordonarea

    1) Insubordonarea, adică refuzul direct de a executa ordinul şefului precum şi altă ne executare intenţionată a ordinului, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    2) Aceeaşi faptă, dacă a fost săvărşită de un grup de persoane sau a avut consecinţe grave, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani.

    3) Insubordonarea,  săvărşită  în timp de război sau în condiţii  de luptă, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe  un termen de la zece la douăzeci de ani.

[Sancţiunea pct.3 art.239 în redacţia Legii din 15.06.95]

    Articolul 240. Neexecutarea ordinului

    1) Neexecutarea ordinului dat de şef, săvărşită în lipsa elementelor arătate în punctul 1 din articolul 239 al prezentului Cod, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  trei luni pănă la trei ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepseşte  conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

    3) Fapta, prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a fost săvărşită în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la zece ani.

[Art.240 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.240 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 241. Opunerea de rezistenţă şefului sau constrăngerea

                   acestuia la încălcarea îndatoririlor de serviciu

    1) Opunerea de  rezistenţă  şefului, precum şi unei alte,  persoane, care exercită îndatoririle legate de serviciul militar, sau  constrăngerea lui la încălcarea acestor îndatoriri, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu la cinci ani.

    2) Aceleaşi fapte,   săvărşite  de  un  grup  de  persoane,  fie  cu folosirea armei, fie că au avut urmări grave, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    3) Faptele, prevăzute de punctul 2 al prezentului articol, dacă sînt însoţite de omorul premeditat al superiorului sau al unei alte persoane, care  îşi îndeplineşte îndatoririle legate de serviciul militar, ori  au fost săvărşite în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepsesc  cu detenţiune pe viaţă sau cu privaţiune de  libertate pe un termen de la doisprezece pănă la douăzeci şi cinci de ani.

[Sancţiunea pct.3 art.241 în redacţia Legii din 08.12.95]

     Articolul 242. Ameninţarea şefului

    1) Ameninţarea   şefului   cu  moartea, cu   vătămarea   integrităţii corporale   sau  cu  loviri  în  timpul  cănd  acesta  îşi  îndeplineşte îndatoririle legate de serviciul militar, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  trei luni pănă la trei ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepseşte conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate  ale Republicii Moldova.

    3) Fapta prevăzută  de punctul 1 al prezentului articol, dacă a fost săvărşită în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

[Art.242 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.242 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 243. Acte de violenţă săvărşite asupra şefului

    1) Vătămarea integrităţii  corporale sau lovirea şefului  în  timpul cănd acesta îşi îndeplineşte îndatoririle legate de serviciul militar, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la zece ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită în timp de război sau în condiţii de luptă, dacă a provocat urmări grave, -

    se pedepseşte  cu privaţiune  de  libertate  pe  un  termen  de  la doisprezece la douăzeci de ani.

[Sancţiunea pct.2 art.243 în redacţia Legii din 15.06.95]

    Articolul 244. Insulta adusă şefului de către

   subaltern sau subalternului de către şef

    Insulta adusă printr-un act de violenţă şefului de către  subaltern, precum şi subalternului de către şef, -

    se pedepseşte  cu privaţiune  de libertate pe un termen de  la  şase luni la cinci ani.

[Art.244 modificat prin Ucazul din 05.04.84]

    Articolul 245. Încălcarea regulilor statutare cu privire la

                   relaţiile dintre militari, persoanele care trec          

                   pregătirea militară obligatorie şi rezerviştii,

                   dacă între ei nu există raporturi de subordonare

    1) Încălcarea regulilor  statutare  cu privire la  relaţiile  dintre militari,  persoanele  care  trec  pregătirea  militară  obligatorie  şi rezervişti, în  timpul   satisfacerii   serviciului  militar, pregătirii militare  obligatorii  şi  a  concentrărilor, dacă între  ei  nu  există raporturi  de  subordonare  şi  dacă ea s-a manifestat  prin  bătăi  sau printr-un alt act de violenţă, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pănă la doi ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită faţă de căteva persoane sau prin care  i sau  cauzat  părţii  vătămate o leziune corporală mai  puţin  gravă  ori uşoară, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pănă la    cinci ani.

    3) Faptele, prevăzute  de punctele 1 şi 2 ale  prezentului  articol, săvărşite  de  un grup de persoane sau făcăndu-se uz de armă, precum  şi dacă au avut consecinţe grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pănă la doisprezece ani.

[Titlu şi pct.1 art.245 în redacţia Legii din 01.04.92]

[Art.245 modificat prin Ucazul din 05.04.84]

    Articolul 246. Absenţa samavolnică

    1) Absenţa samavolnică  din  unitate, din centrul de instrucţie  sau din  locul  de  serviciu a unui militar sau a unei  persoane  care  trec pregătirea  militară  obligatorie, precum şi ne prezentarea  fără  motive întemeiate  în  termen  a  acestora la serviciu sau  la  concentrări  în cazurile: învoire din unitate sau din centrul de instrucţie, repartizare transferare,   întoarcere  din  deplasare,  din  concediu  sau   dintr-o instituţie  curativă,  dacă  această absenţă a depăşit o zi, însă  nu  a durat  mai mult de trei zile sau chiar dacă nu a durat o zi, dar a  fost repetată în curs de trei luni, -

    se pedepsesc  cu repartizarea  într-un batalion  disciplinar  pe  un termen de la trei luni pănă la doi ani.

    2) Aceleaşi fapte, săvărşite în timp de război, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  doi  la zece ani.

    3) Faptele, prevăzute  de punctul 1 al prezentului articol, dacă  au fost săvărşite de un militar, care îşi execută pedeapsa într-un batalion disciplinar, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  unu  la trei ani.

    4) Faptele, prevăzute  de punctul 1  din  prezentul articol, dacă au fost săvărşite cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepsesc conform  Statutului disciplinar al Forţelor Armate  ale Republicii Moldova.

[Art.246 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.246 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.246 completat prin Ucazul din 31.03.65]

    Articolul 247. Părăsirea samavolnică a unităţii sau a

                   locului de serviciu

    1) Părăsirea samavolnică a unităţii, a centrului de instrucţie sau a locului de serviciu de un militar din serviciul în termen, de o persoană care  trece pregătirea militară obligatorie, sau de un rezervist, precum şi ne prezentarea  fără motive întemeiate în termen a acestora  la  serviciu sau la concentrări în cazurile: învoire din unitate sau din certul de  instrucţie, repartizare, transferare, întoarcere din deplasare,  din concediu sau dintr-o instituţie curativă, dacă această absenţă a depăşit trei zile, dar nu mai mult de o lună, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  pănă la cinci ani.

    2) Părăsirea samavolnică a unităţii sau a locului de serviciu de  un militar care satisface serviciul militar pe bază de contract, precum  şi ne prezentarea  fără motive întemeiate în termen a acestuia la  serviciu, dacă această absenţă a durat mai mult de zece zile, dar nu mai mult de o lună  sau chiar şi dacă mai puţin de zece zile, dar nu mai mult de  trei zile, în cazul cănd a fost săvărşită a doua oară în decurs de un an, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  pănă la cinci ani.

    3) Faptele, prevăzute  de  punctele 1 şi 2 ale  prezentului  articol, dacă absenţa samavolnică a durat mai mult de o lună, -

    se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la şapte ani.

    4) Faptele, prevăzute  de  punctele 1 şi 2 ale  prezentului  articol, dacă  au fost săvărşite în timp de război şi dacă absenţa samavolnică  a durat mai mult de o zi, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la zece ani.

[Pct.1,2 art.247 în redacţia Legii din 01.04.92]

[Art.247 modificat prin Ucazul din 05.04.84]

[Art.247 modificat prin Ucazul din 05.09.74]

    Articolul 248. Dezertarea

    1) Dezertarea, adică părăsirea  unităţii militare, a  centrului de instrucţie  sau  a  locului  de serviciu în  scopul  sustragerii  de  la serviciul militar,  de  la  pregătirea militară obligatorie  sau  de  la concentrări, precum şi ne prezentarea cu acelaşi scop la serviciu sau  la concentrări   în   cazurile: repartizare,  transferare, întoarcere   din deplasare, din concediu sau dintr-o instituţie curativă, săvărşită de un militar, de o persoană care trece pregătirea militară obligatorie sau de un rezervist, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  pănă la trei ani.

    2) Aceleaşi fapte, săvărşite în timp de război, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece  la douăzeci şi cinci de ani.

[Sancţiunile pct.1,2 art.248 în redacţia Legii din 15.06.95]

[Art.248 modificat prin Legea din 01.04.92]

    Articolul 249.Părăsirea samavolnică a unităţii în  condiţii de luptă

    Părăsirea samavolnică  a  unităţii  sau a  locului  de  serviciu  în

condiţii de luptă, indiferent de durată, -

    se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau  cu privaţiune de libertate pe  un termen de la cinci pănă la zece ani.

[Sancţiunea art.249 în redacţia Legii din 08.12.95]

    Articolul 250. Sustragerea de la serviciul militar prin

                   automutilare sau prin alt mijloc

    1) Sustragerea militarului,  a  persoanei   care  trece   pregătirea militară obligatorie, sau a rezervistului de la îndeplinirea îndatoririlor serviciului militar, pregătirii militare obligatorii sau a concentrărilor prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin  falsificarea documentelor sau prin altă înşelăciune, precum şi refuzul de a îndeplini îndatoririle  serviciului militar, pregătirii militare obligatorii sau a concentrărilor, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  pănă la şapte ani.

    2) Aceleaşi fapte, săvărşite  în timp de război sau în  condiţii  de luptă, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate  pe  un termen de la opt la cincisprezece ani.

[Sancţiunea pct.2 art.250 în redacţia Legii din 15.06.95]

[Pct.1 art.250 în redacţia Legii din 01.04.92]

    Articolul 251. Risipirea sau pierderea avutului militar

    1) Vănzarea, darea în gaj sau darea în folosinţă de către o persoană care  trece pregătirea militară obligatorie, sau de către un rezervist a echipamentului  sau a armamentului, care i-au fost date pentru folosinţă personală (risipă),precum şi pierderea sau defectarea acestor obiecte în urma încălcării regulilor de păstrare, -

    se pedepseşte cu  repartizarea  într-un batalion disciplinar  pe  un termen de la trei luni pănă la un an.

    2) Aceleaşi fapte, săvărşite cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepsesc conform  Statutului disciplinar al Forţelor Armate  ale Republicii Moldova.

    3) Faptele, prevăzute de  punctul 1 al prezentului articol, dacă  au fost săvărşite în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  unu  la cinci ani.

    4) Pierderea   sau  defectarea,  în  urma  încălcării  regulilor  de păstrare a armelor, muniţiilor, a mijloacelor de locomoţie, a obiectelor de aprovizionare tehnică sau a unui alt avut militar, încredinţat spre a fi folosit în timpul serviciului, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani.

    5) Faptele, prevăzute  de punctul 4 al prezentului articol, dacă  au fost săvărşite în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  doi  la şapte ani.

[Art.251 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.251 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 252. Distrugerea sau deteriorarea

                   intenţionată a avutului militar

    1) Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a armelor,  muniţiilor, mijloacelor  de  locomoţie,  a  tehnicii militare sau a  unui  alt  avut militar, dacă nu constituie o infracţiune deosebit de periculoasă contra statului, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    2) Aceeaşi faptă, dacă a provocat urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    3) Fapta, prevăzută de punctul 2 al prezentului articol, dacă a fost săvărşită în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci de ani.

[Sancţiunea pct.3 art.252 în redacţia Legii din 15.06.95]

    Articolul 252/1. Încălcarea regulilor de mănuire a armei, precum şi

                     de manipulare a substanţelor şi obiectelor, ce        

                     prezintă un pericol sporit pentru cei din jur

    1) Încălcarea  regulilor de mănuire a armei, precum şi de manipulare a muniţiilor, a substanţelor explozive, radioactive şi a altor substanţe şi obiecte, ce prezintă un pericol sporit pentru cei din jur, cauzăndu-i părţii vătămate leziuni corporale, -

    se pedepseşte  cu   privaţiune  de  libertate  pănă  la  trei   ani.

    2) Aceeaşi faptă, dacă  a  cauzat leziuni corporale cătorva  persoane sau moartea părţii vătămate, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la zece ani.

    3) Fapta, prevăzută de  punctul  1 al prezentului  articol,  dacă  a provocat moartea cătorva persoane sau a avut alte consecinţe grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la cincisprezece ani.

[Art.252/1 introdus prin Ucazul din 05.04.84]

    Articolul 253. Încălcarea regulilor de conducere sau de

                   exploatare a maşinilor

    Încălcarea regulilor de  conducere sau de exploatare a maşinilor  de luptă,  speciale  ori de transport, dacă a provocat accidente cu  oameni sau alte urmări grave, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la zece ani.

    Articolul 254. Încălcarea regulilor de zbor sau ale

                   pregătirii de zbor

    Încălcarea regulilor  de zbor  sau ale pregătirii de  zbor,  dacă  a provocat o catastrofă sau alte urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    Articolul 255. Încălcarea regulilor de navigaţie

    Încălcarea regulilor  de navigaţie, dacă a provocat fie  scufundarea sau deteriorarea serioasă a navei, fie victime omeneşti, fie alte urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    Articolul 256. Încălcarea regulilor statutare cu

                   privire la serviciul de gardă

    1) Încălcarea regulilor  statutare cu privire la serviciul de  gardă

(de  cart) şi a ordinelor şi dispoziţiilor, emise în vederea dezvoltării

acestor reguli,-

    se pedepseşte  cu   privaţiune  de  libertate  pănă  la  trei   ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    atrage după sine aplicarea  regulilor  din Statutul  disciplinar  al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

    3) Fapta, prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a avut consecinţe nefaste, pentru  prevenirea  cărora a fost  instituită  garda respectivă (cartul respectiv),-

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la zece ani.

    4) Încălcarea regulilor  statutare  cu privire  la  patrulare,  dacă aceasta  a  avut  consecinţe nefaste, pentru prevenirea  cărora  a  fost instituită patrula respectivă, -

    se pedepseşte cu privaţiune  de  libertate  pănă    la  cinci   ani.

    5) Faptele, prevăzute  de  punctul 1 şi 4 ale  prezentului  articol, dacă au fost săvărşite în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepsesc  cu privaţiune de libertate pe un termen de la  doi  la şapte ani.

    6) Fapta, prevăzută de punctul 3 al prezentului articol, dacă a fost săvărşită în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepseşte  fie  cu  privaţiune de libertate pe un termen  de  la cinci la cincisprezece ani.

[Sancţiunea pct.6 art.256 în redacţia Legii din 15.06.95]

[Pct.2 art.256 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.256 modificat prin Ucazul din 05.04.84]

    Articolul 257. Încălcarea regulilor cu privire la

                   serviciul de grăniceri

    1) Încălcarea  regulilor  cu  privire la serviciul de  grăniceri  de către  o  persoană,  care  intră în componenţa  unui  grup  pentru  paza graniţei de stat a Republicii Moldova, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepseşte conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate  ale Republicii Moldova.

    3) Fapta, prevăzută  de punctul 1  al prezentului  articol,  dacă  a provocat urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

[Art.257 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.257 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 258. Încălcarea regulilor cu privire la

                   serviciul de luptă al trupelor

    1) Încălcarea regulilor  cu  privire la  executarea  serviciului  de alarmă (serviciului de luptă) pentru descoperirea şi respingerea la timp a  unui  atac  prin  surprindere asupra Republicii  Moldova  sau  pentru apărarea şi asigurarea securităţii Republicii Moldova, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepseşte conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate  ale Republicii Moldova.

    3) Fapta, prevăzută de  punctul 1  al prezentului  articol,  dacă  a provocat urmări grave, -

    se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zeci ani.

    4) Faptele, prevăzute  de  punctele 1 şi 3 ale prezentului  articol, săvărşite în timp de război, -

    se pedepsesc   cu  privaţiune  de  libertate  pe  un  termen  de  la doisprezece la douăzeci şi cinci de ani.

[Art.258 modificat prin Legea din 15.06.95]

[Art.258 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

[Art.258 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.258 modificat prin Ucazul din 05.04.84]

[Art.258 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

[Art.258 modificat prin Ucazul din 31.03.65]

    Articolul 259. Încălcarea regulilor statutare

                   cu privire la serviciul intern

    1) Încălcarea  regulilor statutare cu privire la serviciul intern de o  persoană,  care  face  parte din personalul de  zi  al  unităţii  (cu excepţia gărzii şi a cartului),-

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la şase luni.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepseşte conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate  ale Republicii Moldova.

    3) Fapta, prevăzută  de punctul 1  al prezentului  articol,  dacă  a provocat  urmări dăunătoare, prevenirea cărora intra în datoria  acestei persoane, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  şase luni la doi ani.

    4) Fapta, prevăzută de punctul 3 al prezentului articol, dacă a fost săvărşită în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la cinci ani.

[Art.259 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.259 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 260. Divulgarea secretului militar sau pierderea

                   documentelor, ce conţin un secret militar

    1) Divulgarea datelor cu caracter militar, ce costituie un secret de stat, dacă aceasta nu constituie trădare de Patrie, -

    se pedepseşte cu  privaţiune de libertate pe un termen de la doi  la cinci ani.

    2) Pierderea  documentelor,  ce  conţin  date  cu  caracter  militar constituind  secret de stat, sau a obiectelor, ale căror date constituie secret  de  stat, de o persoană, căreia i-au  fost  încredinţate  aceste documente   sau  obiecte,  dacă  pierderea  este  rezultatul  încălcării regulilor  stabilite  cu  privire  la  comportarea  cu  documentele  sau obiectele sus-arătate, -

    se pedepseşte  cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu  la trei ani.

    3) Faptele prevăzute  de  punctele 1 şi 3 ale  prezentului  articol, dacă au provocat urmări grave, -

    se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci  la zece ani.

    4) Divulgarea  datelor  militare, care nu trebuie să fie  divulgate, dar nu constituie secret de stat, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune de libertate pe un termen de  la  trei luni la un an.

    5) Fapta, prevăzută de punctul 4 al prezentului articol, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    se pedepseşte conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate  ale Republicii Moldova.

[Pct.5 art.260 modificat prin Legea din 01.04.92]

[Art.260 modificat prin Ucazul din 24.12.82]

    Articolul 261. Abuzul de putere, excesul de putere sau

                   inacţiunea la exercitarea puterii

    1) Abuzul de putere  sau  de serviciu de către şef sau  de  către  o persoană  cu  funcţii de  răspundere, excesul de  putere  sau  depăşirea atribuţiilor de serviciu, inacţiunea la exercitarea puterii, dacă aceste fapte  au fost săvărşite fie în mod sistematic, fie în interes de profit sau  în  alt  interes  personal, precum şi dacă ele au cauzat   o  daună considerabilă, -

    se pedepsesc  cu   privaţiune  de  libertate  pănă  la  cinci   ani.

    2) Aceleaşi fapte, dacă au avut consecinţe grave, -

    se pedepsesc cu  privaţiune de libertate pe un termen de la trei  la zece ani.

    3) Faptele, prevăzute  de  punctele 1 şi 2 ale  prezentului  articol, dacă au fost săvărşite în timp de război sau în condiţii de luptă, -

    se pedepsesc  cu  privaţiune  de  libertate  pe  un  termen  de   la doisprezece la douăzeci şi cinci de ani.

[Sancţiunea pct.3 art.261 în redacţia Legii din 15.06.95]

[Art.261 modificat prin Ucazul din 05.04.84]

    Articolul 261/1. Atitudinea neglijentă faţă de serviciu

    1) Atitudinea neglijentă a şefului sau a unei persoane cu funcţii de răspundere faţă de serviciu, dacă a cauzat o daună considerabilă, -

    se pedepseşte   cu  privaţiune  de  libertate  pănă  la  trei   ani.

    2) Aceeaşi faptă, săvărşită cu circumstanţe atenuante, -

    atrage după sine aplicarea  regulilor  din Statutul  disciplinar  al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

    3) Fapta, prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a avut consecinţe grave, -

    se pedepseşte  cu  privaţiune  de  libertate  pănă  la  şapte   ani.

    4) Faptele, prevăzute  de  punctele 1 şi 3 ale  prezentului  articol dacă au fost săvărşite în timp de război sau în condiţii de luptă, -