HGM523/2006
ID intern unic: 316008
Версия на русском

Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. 523
din 16.05.2006

privind aprobarea Programului Naţional
de Imunizări pentru anii 2006-2010

Publicat : 09.06.2006 în Monitorul Oficial Nr. 87-90 art Nr : 644

    MODIFICAT
    HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455
    HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437

    NOTĂ:
    În tot cuprinsul Programului:
    sintagma „Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă” se substituie prin sintagma „Centrul Naţional de Sănătate Publică”;
    sintagma „centrele de medicină preventivă teritoriale” se substituie prin sintagma “centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică”;
    sintagma „medicina preventiva” se substituie prin sintagma “sănătate publică”;
    sintagma „serviciul de medicină preventivă” se substituie prin sintagma “Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice”, la cazul gramatical respectiv prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455

În tot textul anexei nr. 1, sintagma “Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale” se substituie prin sintagma “Ministerul Sănătăţii”, la cazul respectiv prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437

În scopul reducerii morbidităţii şi mortalităţii populaţiei prin prevenirea bolilor contagioase prin vaccinare, precum şi în vederea diminuării în consecinţă a prejudiciilor sociale şi economice, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010, conform anexei nr.1.

2. Se instituie Consiliul de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010 şi se aprobă, conform anexei nr.2, componenţa lui nominală.

3. Ministerul Sănătăţii:

va prevedea, anual, în limita mijloacelor destinate ocrotirii sănătăţii, alocaţii pentru finanţarea Programului nominalizat;

va asigura aprovizionarea instituţiilor medico-sanitare publice cu vaccinuri eficiente, care să corespundă standardelor mondiale de calitate şi inofensivitate;

va desfăşura, în conformitate cu direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării, aprobate de Parlament, cercetări şi studii ştiinţifice, cu aplicare practică, ale căror rezultate vor constitui obiectul dezbaterilor la diverse conferinţe şi simpozioane consacrate problemelor imunoprofilaxiei, inclusiv la nivel internaţional;

va colabora, în baza acordurilor şi contractelor bi- şi multilaterale, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Uniunea Europeană, alte organisme publice internaţionale şi organizaţii nonguvernamentale, în scopul realizării Programului sus-numit;

va prezenta de 2 ori pe an (iulie, decembrie), o informaţie amplă privind mersul executării acţiunilor prevăzute în Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010, în modul stabilit în Hotărîrea Guvernului nr. 1031 din 3 octombrie 2005 "Cu privire la implementarea programelor naţionale".
[Pct.3 modificat prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437]

4. Se recomandă:

autorităţilor administraţiei publice locale:

să elaboreze şi să aprobe, în termen de două luni, în baza Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010, programele teritoriale de imunizări pentru perioada menţionată;

să examineze anual realizarea programelor teritoriale de imunizări şi să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute;

companiilor de televiziune şi radiodifuziune, agenţiilor şi organelor de presă să familiarizeze pe larg publicul cu avantajele şi eficienţa medicală, economică şi socială a imunoprofilaxiei maladiilor contagioase.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii .
[Pct.5 modificat prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437]

6. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.369 din 28 mai 2001 "Privind aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.59-61, art.406).

Prim-ministru Vasile TARLEV

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii

şi protecţiei sociale Ion Ababii

Ministrul justiţiei Victoria Iftodi

Ministrul finanţelor Mihail Pop

Ministrul economiei

şi comerţului Valeriu Lazăr

Chişinău, 16 mai 2006.

Nr. 523.

Anexa nr. 1

la Hotărîrea Guvernului nr. 523

din 16 mai 2006

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI

PENTRU ANII 2006-2010

I. Principii generale

1. Prevenirea bolilor transmisibile prin intermediul vaccinărilor reprezintă cea mai eficientă investiţie în sănătatea publică, contribuind la stabilirea echităţii sociale şi consolidarea socio-economică a familiei şi societăţii. Prin imunizări se promovează sănătatea şi sînt diminuate prejudiciile de ordin medical, social şi economic, cauzate de bolile prevenibile prin vaccinări, printre care suferinţa cauzată de boală, invaliditate şi deces.

2. Programul Naţional de Imunizări pentru anii 1994-2000, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.584 din 3 august 1994 a contribuit la lichidarea poliomielitei, stoparea epidemiilor de difterie şi oreion, reducerea substanţială a morbidităţii prin hepatita virală B, rujeolă, tuse convulsivă şi tetanos.

3. Realizarea Hotărîrii Guvernului nr.369 din 28 mai 2001 "Privind aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005" a contribuit la fortificarea şi menţinerea stabilă la nivel de 95 - 99% a acoperirii vaccinale, extinderea listei vaccinurilor garantate de stat şi a contingentelor de populaţie beneficiare, ameliorarea calităţii serviciilor de imunizare. Implementarea Programului a permis consolidarea suportului financiar durabil, atît din mijloacele bugetului de stat cît şi prin stabilirea unor programe de asistenţă internaţională. În urma realizării Programului s-a menţinut statutul Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită, s-a atins stadiul de eliminare a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, difterie, s-a redus semnificativ morbiditatea prin hepatita B, tusea convulsivă, oreion, s-a menţinut situaţia epidemiologică favorabilă privind tetanosul.

4. Succesele menţionate au fost realizate prin munca plină de abnegaţie a lucrătorilor medicali la toate nivelurile, prin asistenţa internaţională acordată de UNICEF, Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, guvernele SUA şi Japoniei, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări, precum şi prin creşterea sistematică a suportului financiar acordat de către Guvernul Republicii Moldova.

5. Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010 (în continuare - Program) reflectă politica statului în promovarea imunoprofilaxiei ca mijloc prioritar în protecţia sănătăţii populaţiei, îndeosebi a copiilor, împotriva bolilor transmisibile, prevenibile prin vaccinare, prin garantarea alocării mijloacelor necesare pentru finanţarea lui din contul bugetului destinat pentru sănătate.

6. Programul a fost elaborat în cadrul Strategiei Globale de Imunizare, adoptată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi al acţiunilor de sporire a nivelului de siguranţă epidemiologică din Planul de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Scopul de bază al Programului este realizarea scopurilor din domeniul sănătăţii incluse în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi este parte componentă a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2007 şi a Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005 - 2009 "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului".

7.Programul corespunde prevederilor Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.
[Pct.7 modificat prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455]

8. Programul garantează copiilor şi tuturor cetăţenilor, la o vîrstă de risc, acordarea asistenţei de imunizare gratuită cu vaccinuri eficiente, calitatea cărora corespunde standardelor mondiale şi cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

9. Prezentul Program are drept scop asigurarea populaţiei cu servicii de imunizare garantate de stat împotriva a zece boli infecţioase: poliomielită, difterie, tetanos, tuse convulsivă, hepatita virală B, rujeolă, oreion, rubeolă, tuberculoza copilului, infecţia provocată de Haemophilus influenzae tip b.

10. Obiectivele de baza ale Programului sînt:

asigurarea unei acoperiri vaccinale de peste 95%, la nivel naţional şi teritorial, a populaţiei la vîrstele ţintă;

menţinerea statutului Republicii Moldova de ţară liberă de poliomielită, de tetanos la nou-născuţi şi rubeolă congenitală;

eliminarea durabilă a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, difterie;

reducerea nivelului de morbiditate prin tetanos - sub 0,05 cazuri la 100000 populaţie, prin hepatita virală B la copii - sub 2 cazuri la 100000 populaţie, prin tuse convulsivă - sub 1,5 cazuri la 100000 populaţie şi prin oreion - sub 6 cazuri la 100000 populaţie;

menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tuberculoză generalizată la copii;

reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin meningite septice şi pneumonii, cauzate de infecţia Hib la copii de vîrsta sub 3 ani.

11. Strategiile de bază ale Programului sînt:

finanţarea durabilă a Programului;

aprovizionarea permanentă cu vaccinuri, seringi şi alte consumabile;

asigurarea funcţionării eficiente a "lanţului frig" neîntrerupt la păstrarea şi transportarea vaccinurilor;

asigurarea calităţii şi inofensivităţii imunizărilor;

asigurarea accesului universal a populaţiei la serviciile de imunizare incluse în Program;

fortificarea supravegherii epidemiologice a bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări;

supervizarea, monitorizarea şi evaluarea Programului;

instruirea personalului;

studii ştiinţifice;

colaborarea internaţională;

mobilizarea socială şi informarea populaţiei.

II. Bolile prevenibile prin vaccinare incluse în Program

12. Poliomielita

Situaţia epidemiologică

Pînă la aplicarea vaccinărilor poliomielita a avut o largă răspîndire epidemică, în Republica Moldova fiind înregistrate anual de la 37 pînă la 476 cazuri de poliomielită paralitică. Graţie imunizărilor, morbiditatea a fost redusă treptat, ultimul bolnav cu depistarea virusului sălbatic a fost înregistrat în ţară în anul 1991. În urma realizării Programului Naţional de Imunizări pentru anii 1994-2000 şi Programului Naţional de lichidare a poliomielitei, această infecţie a fost eliminată şi în 2000 Moldova a obţinut statutul OMS de ţară liberă de poliomielită. Actualmente ţara participă la realizarea Programului global de lichidare a poliomielitei, exercitînd cuprinderea cu vaccinări a populaţiei la vîrstele ţintă şi supravegherea bolnavilor cu paralizii acute flasce pentru depistarea importului posibil de cazuri din alte ţări.

Obiectiv de morbiditate

Menţinerea statutului Republicii Moldova de ţară liberă de poliomielită.

Depistarea cazurilor de import din alte ţări.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală de cel puţin 95% cu 3 doze de vaccin poliomielitic oral (VPO) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu revaccinările de rigoare a persoanelor la vîrstele ţintă;

indicele integrat de supraveghere a paraliziilor acute flasce - mai înalt de 0,8 cazuri la 100000 copii sub 15 ani;

supravegherea epidemiologică activă şi raportarea săptămînală zero a cazurilor de paralizie acută flască;

supravegherea epidemiologică bazata pe informare urgentă la nivel naţional despre fiecare caz de paralizie acută flască;

investigarea prin metode de laborator a fiecărui caz de paralizie acută flască în Laboratorul Naţional de referinţă din Centrul Naţional de Sănătate Publică;

controlul asupra circulaţiei viruşilor poliomielitici în mediul ambiant şi la populaţie;

controlul asupra situaţiilor de risc.

13. Difteria

Situaţia epidemiologică

În perioada prevaccinală morbiditatea prin difterie a constituit în medie 22 cazuri la 100000 populaţie. După o perioadă de 30 ani de reducere a morbidităţii, în anii 1994 - 1996 în ţară a avut loc o epidemie de difterie cu 888 bolnavi, dintre care 46 (5,2%) au decedat. Epidemia s-a declanşat ca rezultat al carenţelor în imunizări din cauza asigurării insuficiente cu vaccinuri în anii precedenţi şi influenţei epidemiilor de difterie din Rusia şi Ucraina. În urma măsurilor de control şi imunizărilor suplimentare epidemia a fost stopată. Imunizarea sistematică a populaţiei pe parcursul anilor 1996-2005 a permis reducerea la unităţi şi eliminarea din 2003 a cazurilor indigene de difterie.

Obiectiv de morbiditate

Menţinerea statutului de ţară în care au fost eliminate cazurile indigene de difterie.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu prima revaccinare - pînă la vîrsta de 3 ani;

acoperirea vaccinală de minimum 95% cu revaccinările diftero-tetanice a copiilor şi adulţilor la vîrstele ţintă;

supravegherea epidemiologică bazată pe informarea urgentă la nivel naţional despre fiecare caz suspect la difterie şi depistare a purtătorilor de bastonaşe difterice toxigene;

investigarea de laborator a fiecărui caz suspect la difterie;

controlul asupra situaţiilor de risc.

14. Tusea convulsivă

Situaţia epidemiologică

În perioada prevaccinală morbiditatea prin tuse convulsivă a constituit în medie 290 cazuri la 100000 populaţie. Datorită vaccinării sistematice a copiilor, morbiditatea a fost diminuată cu peste 98 % şi a constituit pe parcursul ultimilor 5 ani în medie 2 cazuri la 100000 populaţie.

Obiectiv de morbiditate

Începînd cu 2006 se preconizează incidenţa prin tuse convulsivă sub 1,5 cazuri la 100000 populaţie.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic -pertusis (DTP) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu o revaccinare pînă la vîrsta de 3 ani;

supravegherea bazată pe caz, cu raportare la nivel naţional a fiecărei îmbolnăviri de tuse convulsivă;

investigarea de laborator a fiecărui caz suspect la tusea convulsivă;

controlul asupra situaţiilor de risc.

15. Tetanos şi tetanosul nou-născuţilor

Situaţia epidemiologică

Pînă la aplicarea vaccinărilor în Republică Moldova se înregistrau anual în medie 140 cazuri de tetanos, însoţite de un nivel înalt de deces. În urma implementării vaccinării sistematice a copiilor şi populaţiei adulte, tetanosul nou-născuţilor a fost eliminat, ultimul caz fiind înregistrat în 1966. La adulţi se mai înregistrează cazuri unice de tetanos, de regulă la persoane în vîrstă de peste 50 ani, care au refuzat vaccinarea sau nu s-au adresat după asistenţă medicală în caz de traumatism.

Obiectiv de morbiditate

Începînd cu 2006 se preconizează menţinerea statutului de ţară în care au fost eliminate cazurile de tetanos la nou-născuţi, incidenţa prin tetanos sub 0,05 cazuri la 100000 populaţie.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu prima revaccinare - pînă la vîrsta de 3 ani;

acoperirea vaccinală de minimum 95% cu revaccinările diftero - tetanice a copiilor şi adulţilor la vîrstele-ţintă;

supravegherea epidemiologică bazată pe raportarea fiecărui caz la nivel naţional.

16. Hepatita virală B

Situaţia epidemiologică

Republica Moldova face parte din ţările cu răspîndire largă a virusului hepatitei B. În perioada prevaccinală morbiditatea prin hepatita virală B a fost una din cele mai înalte din Europa. Cel mai mare nivel de morbiditate se înregistra la copii sub doi ani. Pe parcursul a zece ani de vaccinare generală a nou-născuţilor morbiditatea copiilor sub 6 ani a fost redusă cu 99%. Vaccinarea pe parcursul anului 2005 a adolescenţilor pînă la 17 ani creează premise bune pentru reducerea ulterioară a morbidităţii cauzate de hepatitele virale B şi D acute şi cronice, cancerului primar şi cirozei ficatului.

Obiectiv de morbiditate

Către 2008 se preconizează reducerea morbidităţii prin hepatita virală B la copii între 0-17 ani pînă la 2 cazuri la 100000.

Sarcini operative

Începînd cu anul 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală cu 3 doze de vaccin împotriva hepatitei virale B a cel puţin 95% de copii pînă la vîrsta de 1 an;

vaccinarea obligatorie a studenţilor din colegiile medicale şi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", precum şi a medicilor rezidenţi pînă la primul contact cu sîngele sau alte fluide umane;

vaccinarea persoanelor expuse unui risc sporit de infectare;

supravegherea epidemiologică bazată pe caz, cu raportarea la nivel naţional a fiecărei îmbolnăviri de hepatită virală B la copii;

investigarea de laborator în Laboratorul Naţional de referinţă din Centrul Naţional de Sănătate Publică a fiecărui caz suspect de hepatită virală B la copii.

17. Rujeola

Situaţia epidemiologică

În perioada prevaccinală rujeola a avut o răspîndire foarte largă, nivelul mediu anual de morbiditate constituind 826 cazuri la 100000 populaţie. Cu implementarea vaccinării cu o doză de vaccin nivelul de morbiditate a fost redus cu 95%, deşi infecţia şi-a păstrat caracterul ciclic. Ultima creştere epidemică a culminat în 2002 cu 4928 cazuri de îmbolnăvire. Epidemia s-a manifestat prin izbucniri de rujeolă în şcoli, instituţii de învăţămînt superior, mediu special şi alte colectivităţi. Importul infecţiei din colectivităţi în familii a condus la îmbolnăvirea a peste 160 copii sub 12 luni, care nu au atins vîrsta eligibilă pentru vaccinare. Datorită realizării unei campanii de imunizare a persoanelor de la 8 pînă la 23 ani, şi introducerii în calendarul de vaccinare a dozei de revaccinare, răspîndirea în continuare a rujeolei a fost stopată, iar numărul cazurilor s-a redus la unităţi. În prezent Moldova a atins stadiul de eliminare a cazurilor de rujeolă indigenă.

Obiectiv de morbiditate

Menţinerea statutului de ţară în care au fost eliminate cazurile indigene de rujeolă.

Depistarea importului posibil de rujeolă din alte ţări.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală antirujeolică (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de peste 95% cu prima doză a copiilor pînă la vîrsta de doi ani şi cu o revaccinare pînă la vîrsta de 7 ani;

supravegherea epidemiologică bazată pe informarea urgentă la nivel naţional despre fiecare caz suspect la rujeolă;

investigarea de laborator în Laboratorul Naţional de referinţă din Centrul Naţional de Sănătate Publică a fiecărui caz suspect la rujeolă;

controlul asupra situaţiilor de risc.

18. Rubeola

Situaţia epidemiologică

Nivelul mediu de morbiditate în perioada prevaccinală a constituit 95 cazuri la 100000 populaţie, cu afectarea preponderentă a copiilor sub vîrsta de 7 ani. În Moldova vaccinarea împotriva rubeolei a demarat în 2002, prin aplicarea a două doze de rutină de vaccin rubeolic la vîrsta de 12 luni şi 7 ani şi efectuarea unei campanii de vaccinare în masă a populaţiei în vîrstă de 8-29 ani. Drept rezultat morbiditatea prin rubeolă a fost redusă către anul 2004 cu peste 95%.

Obiectiv de morbiditate

Către 2008 va fi atins statutul de ţară în care au fost eliminate cazurile indigene de rubeolă.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală împotriva rubeolei (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minimum 95% cu prima doză a copiilor pînă la vîrsta de doi ani şi cu o revaccinare pînă la vîrsta de 7 ani;

supravegherea epidemiologică bazată pe informarea urgentă la nivel naţional despre fiecare caz suspect la rubeolă;

investigarea de laborator în Laboratorul Naţional de referinţă din Centrul Naţional de Sănătate Publică a fiecărui caz suspect la rubeolă;

controlul asupra situaţiilor de risc.

19. Oreionul

Situaţia epidemiologică

Morbiditatea prin oreion în perioada prevaccinală a constituit în medie 250 cazuri la 100000 populaţie. Implementarea schemei de vaccinare cu două doze a permis reducerea nivelului de morbiditate cu peste 95%.

Obiectiv de morbiditate

Către 2008 se preconizează reducerea şi menţinerea nivelului de morbiditate prin oreion sub 6 cazuri la 100000 populaţie.

Sarcini operative

Începînd cu anul 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală împotriva oreionului (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minimum 95% cu prima doză a copiilor pînă la vîrsta de doi ani şi cu o revaccinare pînă la vîrsta de 7 ani;

supravegherea epidemiologică bazată pe caz a îmbolnăvirilor de oreion;

implementarea investigaţiilor de laborator în confirmarea diagnosticului de oreion;

controlul asupra situaţiilor de risc.

20. Tuberculoza la copii

Situaţia epidemiologică

Actualmente situaţia epidemiologică privind tuberculoza este gravă şi se manifestă prin creşterea numărului de cazuri recente, precum şi a numărului total al bolnavilor. Are loc şi o creştere evidentă a morbidităţii la copii. Datorită particularităţilor vaccinului, imunizarea împotriva tuberculozei la o vîrsta fragedă contribuie doar la prevenirea formelor generalizate grave de tuberculoză la copii. Revaccinările ulterioare nu au un impact confirmat asupra morbidităţii populaţiei.

Obiectiv de morbiditate

Menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tuberculoză generalizată la copii.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

acoperirea vaccinală cu BCG de minimum 98% a copiilor pînă la vîrsta de 1 an şi cu revaccinarea la vîrsta de 6-7 ani de minimum 85%;

supravegherea epidemiologică bazată pe caz, cu raportarea la nivel naţional a fiecărui caz de tuberculoză la copii.

21. Infecţia cu Haemophilus influenzae tip b (Hib)

Situaţia epidemiologică

Meningitele bacteriene cauzate de Haemophilus influenzae tip b constituie o cauză majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copii în vîrstă de la 3 luni la 5 ani. Studiile recente executate în diferite ţări demonstrează că Hib generează circa 20% din pneumonii, care ocupă un loc de bază în structura cauzelor de deces la copii. În urma unei evaluări efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în Moldova anual au loc pînă la 200 cazuri de meningite septice şi pneumonii cauzate de Hib, inclusiv pînă la 10 cazuri de deces cauzate de aceste patologii. O dată cu modernizarea sistemelor de diagnostic de laborator va fi posibilă o evaluare mai amplă a răspîndirii infecţiei Hib în ţară.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine iniţiativa implementării vaccinării împotriva infecţiei Hib a copiilor din ţările cu un nivel înalt de morbiditate. În acest scop a fost creată, cu concursul mai multor organisme internaţionale, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (GAVI), care are drept scop extinderea accesului copiilor la vaccinuri noi şi eficiente, inclusiv la vaccinul Hib. Luînd în considerare costul înalt al vaccinului, implementarea imunizării va fi efectuată pe măsura obţinerii suportului extern pentru o perioadă de 5-7 ani.

Obiectiv de morbiditate

Reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin meningite septice şi pneumonii, cauzate de infecţia Hib, la copii de vîrsta sub 3 ani.

Sarcini operative

Începînd cu 2006, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura:

evaluarea nivelului de morbiditate prin infecţia Hib la copii pe parcursul anilor 2006-2007;

adresarea în 2007 către donatorii externi potenţiali pentru acordarea asistenţei în asigurarea cu vaccin contra infecţiei Hib în baza evaluării impactului patologiei respective în ţară;

implementarea vaccinării contra infecţiei Hib cu 3 doze de vaccin a copiilor, începînd cu 2008;

începînd cu 2008, acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 3 doze de vaccin Hib a copiilor pînă la vîrsta de un an;

supravegherea epidemiologică bazată pe caz, cu raportare individuală la nivel naţional;

investigarea de laborator a fiecărui caz suspect la meningite septice;

controlul asupra situaţiilor de risc.

22. Prevenirea prin vaccinări a altor boli contagioase

Ministerul Sănătăţii va elabora anual recomandări de vaccinare a unor contingente de populaţie cu risc sporit la gripă, hepatită virală A, infecţie meningococică, antrax, leptospiroză, tularemie, febră tifoidă, bruceloză, în funcţie de situaţia epidemică, recomandările internaţionale şi posibilităţile financiare.

Imunizarea împotriva febrei galbene, encefalitei acariene şi pestei se aplică persoanelor ce pleacă în regiunile endemice în mod individual.

Ministerul Sănătăţii va elabora cadrul normativ pentru lărgirea spectrului serviciilor de imunizare acordate populaţiei, inclusiv prin prestarea serviciilor suplimentare contra plată.

III. Calendarul vaccinărilor în Republica Moldova

În scopul realizării obiectivelor prezentului Program va fi aplicat următorul calendar de vaccinări

HGO523A.rtf

IV. Strategiile de bază privind implementarea prezentului Program

23. Finanţarea durabilă a Programului

Obiectiv

Către anul 2010 cheltuielile bugetare necesare pentru realizarea prezentului Program se vor majora semnificativ faţă de nivelul anului 2005.

Activităţi:

se va elabora un plan de finanţare durabilă a prezentului Program, cu participarea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor, precum şi a diverşilor parteneri naţionali şi internaţionali;

Ministerul Sănătăţii:

va pregăti şi înainta pentru aprobare proiecte comune de finanţare a Programului, cu participarea organismelor internaţionale şi donatorilor;

va asigura creşterea anuală a bugetului destinat pentru procurarea vaccinurilor, seringilor şi pentru alte cheltuieli curente, în scopul trecerii treptate la finanţarea integrală a Programului;

va prezenta anual propuneri ce ţin de bugetul Programului şi un grafic privind eliberarea mijloacelor pentru bunurile achiziţionate;

va prezenta anual Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină propuneri privind alocarea mijloacelor din fondul măsurilor de profilaxie pentru susţinerea Programului;

va prezenta anual propuneri privind finanţarea serviciilor de imunizări în cadrul pachetului de asistenţă medicală primară;

va elabora mecanisme de încurajare şi stimulare materială a lucrătorilor medicali, pentru atingerea indicatorilor stabiliţi de Program şi desfăşurarea acţiunilor suplimentare de imunizare a populaţiei.

Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze programe teritoriale de imunizare şi să prevadă alocarea de mijloace pentru întreţinerea şi repararea clădirilor şi echipamentelor utilizate în vederea realizării Programului.

24. Asigurarea accesului universal a populaţiei la serviciile de imunizare incluse în prezentul Program

Obiectiv

Cuprinderea cu vaccinări a populaţiei la vîrsta ţintă la nivel de peste 95%.

Activităţi:

prestează serviciilor de vaccinare gratuite pentru populaţie în cadrul pachetului unic de servicii de asistenţă medicală primară, la adresarea pacientului în orice maternitate sau instituţie medicală de asistenţă medicală primară din ţară;

asigurarea condiţiilor pentru prestarea sistematică a serviciilor de imunizare a nou-născuţilor în maternităţi, pentru vaccinarea zilnică contra hepatitei virale B şi de cel puţin 2 ori pe săptămînă pentru vaccinarea BCG;

asigurarea condiţiilor pentru prestarea sistematică a serviciilor de imunizare în cabinetele şi punctele de vaccinări din instituţiile de asistenţă medicală primară, iar, în caz de necesitate, prin intermediul echipelor mobile, de regulă săptămînal, dar cel puţin o dată pe lună;

asigurarea admiterii în colectivităţile de copii, în lipsa contraindicaţiilor medicale, doar a copiilor vaccinaţi în conformitate cu prezentul Program.

În scopul sporirii eficienţei imunizării, la o adresare vor fi studiate posibilităţile de utilizare a vaccinurilor combinate, cu mai multe componente, şi a schemelor de vaccinare concomitentă.

25. Asigurarea calităţii şi inofensivităţii imunizărilor

Obiective

Proporţia vaccinurilor utilizate conform prevederilor prezentului Program, produse de producători "precalificaţi" de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii va fi de 100%.

Excluderea reacţiilor postvaccinale adverse cauzate de nerespectarea tehnicii de administrare a vaccinurilor.

Proporţia dozelor de vaccin injectabil, livrate împreună cu seringi auto-blocante şi de uz unic va fi de 100%.

Admiterea la activităţile de imunizare doar a personalului instruit în domeniu, cu testarea cunoştinţelor.

Activităţi:

în scopul imunizării populaţiei, în cadrul prezentului Program vor fi procurate şi utilizate doar vaccinuri înregistrate în ţară, de la producători "precalificaţi" de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru livrări internaţionale, produsele cărora prezintă un nivel superior de imunogenitate şi un grad inferior de reactogenitate;

instituirea controlului şi monitorizarea calităţii vaccinurilor în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

luarea de măsuri pentru a evita schimbarea frecventă a producătorilor de vaccinuri, în scopul facilitării monitorizării imunogenităţii şi reactogenităţii fiecărui produs şi evitării expunerii populaţiei la riscuri noi, necunoscute;

întreprinderea acţiunilor pentru înlocuirea vaccinurilor caracterizate prin nivel sporit de reactogenitate cu produse moderne, caracterizate prin rate diminuate de reactogenitate;

fiecare vaccin livrat va fi însoţit de instrucţiuni clare de mînuire şi aplicare, în limba de stat şi/sau rusă;

asigurarea cabinetelor şi punctelor de vaccinări cu medicamente şi instrucţiuni pentru conduita adecvată a cazurilor de reacţii adverse în urma imunizării;

securitatea injecţiilor, administrate în cadrul prezentului Program va fi asigurată prin efectuarea imunizărilor în locuri amenajate, de regulă în instituţii medicale, cu respectarea condiţiilor de prevenire a contaminării;

pentru vaccinările administrate prin injectare vor fi folosite doar seringi de uz unic, cu mecanism de blocare automată după utilizare, evitîndu-se folosirea lor repetată, ceea ce prezintă un risc de infectare pentru pacient;

seringile utilizate, datorită potenţialului de risc biologic, vor fi colectate, înlăturate şi nimicite, utilizîndu-se containere jetabile, în conformitate cu legislaţia în vigoare, astfel, excluzîndu-se riscul de infectare pentru prestatorul de servicii şi public.

26. Asigurarea sistematică cu vaccinuri, seringi şi alte consumabile

Obiectiv

Menţinerea stocului de vaccin la depozitul naţional de vaccinuri la nivel de nu mai puţin de 50% din necesitatea anuală.

Activităţi:

Ministerul Sănătăţii va organiza finanţarea centralizată a procurărilor de vaccinuri şi materiale necesare pentru injectare (seringi, ace şi dispozitive pentru colectarea şi nimicirea lor sigură);

Centrul Naţional de Sănătate Publică va stabili necesităţile şi graficul de livrare, comanda, recepţionarea, păstrarea, distribuirea şi monitorizarea stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru injectare;

centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică vor asigura, trimestrial, recepţionarea vaccinurilor şi materialelor pentru injectare de la depozitul naţional, stocarea, păstrarea şi distribuirea lor lunară instituţiilor medico-sanitare publice şi monitorizarea sistematică a utilizării;

instituţiile de asistenţă medicală primară vor fi responsabile de stabilirea necesităţii la nivel local, recepţionarea vaccinului şi materialelor pentru injectare de la centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică, de transportarea, păstrarea, mînuirea, administrarea corectă şi monitorizarea utilizării stocurilor;

conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice şi centrelor de sănătate publică vor asigura cu mijloace de transport şi vor crea condiţii pentru transportarea vaccinurilor la destinaţie;

la nivel local, teritorial şi naţional se va utiliza un sistem de evidenţă şi raportare a consumului şi stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru injectare.

27. Asigurarea funcţionării "lanţului frig"

Fiind preparate biologice active, vaccinurile necesită condiţii de păstrare şi transportare la temperaturi speciale, care vor fi asigurate de un sistem format din personal instruit şi echipamente speciale, denumit "lanţul frig".

Obiective

Proporţia dozelor de vaccin care se păstrează în condiţii de temperatură adecvată la depozitul naţional de vaccinuri şi în centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică va fi de 100%.

Proporţia instituţiilor medico-sanitare publice prestatoare a serviciilor de imunizare, dotate cu echipament frigorifer şi izotermic, care asigură condiţiile de păstrare şi transportare a vaccinurilor va fi de 100%.

Activităţi:

vor fi elaborate acte normative şi regulatorii privind standardizarea condiţiilor de păstrare, transportare şi administrare a produselor biologice la nivelul tuturor factorilor de răspundere;

la depozitul naţional de vaccinuri va fi instituit un sistem de gestionare a echipamentului şi vaccinurilor în conformitate cu cerinţele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind managementul efectiv al depozitului de vaccinuri;

în scopul reparării şi menţinerii echipamentului frigorific pentru păstrarea vaccinurilor la toate nivelurile, va fi estimată necesitatea şi vor fi achiziţionate centralizat piese de schimb;

luînd în considerare precauţiile de protecţie a mediului, tot echipamentul frigorific ce funcţionează în baza agentului frigorific "R12" va fi treptat înlocuit cu echipament liber de acest agent frigorific;

Centrul Naţional de Sănătate Publică, în colaborare cu organismele internaţionale, va pregăti proiecte comune de dotare, menţinere, reparare şi înlocuire a echipamentului necesar pentru asigurarea "lanţului frig" (frigidere, congelatoare, termosuri, termometre, termoindicatori, elemente de răcire etc.) la toate nivelurile de păstrare, transportare şi aplicare a vaccinurilor;

conducătorii instituţiilor de asistenţă medicală primară, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, vor planifica mijloace pentru întreţinerea sistematică şi repararea echipamentului frigorific pentru păstrarea vaccinurilor.

28. Perfecţionarea sistemului de supraveghere asupra bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări

Obiectiv

Atingerea scopurilor Programului ce ţin de lichidarea, eliminarea şi reducerea morbidităţii prin boli prevenibile prin vaccinare.

Activităţi:

utilizarea definiţiilor standard de caz, adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii;

corelarea legislaţiei interne în domeniul infecţiilor prevenibile prin vaccinare cu legislaţia Uniunii Europene;

supravegherea bazată pe caz;

raportarea săptămînală zero;

clasificarea cazurilor de îmbolnăvire: indigenă sau de import, primară sau secundară;

analiza sistematică a morbidităţii, utilizînd caracteristicile de timp, loc şi persoană;

aprecierea situaţiei de risc epidemiologic sporit pentru fiecare infecţie;

evaluarea eficienţei măsurilor profilactice şi antiepidemice;

modernizarea suportului de laborator în diagnosticul bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări (implementarea testelor rapide, a tehnicilor de diagnostic moderne (inclusiv bazate pe reacţiile de polimerizare în lanţ, reacţii imunoenzimatice etc.);

eşalonarea investigaţiilor de laborator şi asigurarea transportării mostrelor;

implementarea sistemului naţional electronic de supraveghere a bolilor infecţioase şi imunizărilor.

29. Supervizarea, monitorizarea şi evaluarea Programului

Obiectiv

Definirea setului de indicatori de monitorizare a Programului în perioada 2006-2007

Activităţi:

monitorizarea realizării Programului va fi efectuată prin intermediul unui sistem lunar de raportare a activităţilor de imunizare;

trimestrial vor fi emise în adresa Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor teritoriale de asistenţă medicală primară şi preventivă rapoarte de monitorizare a realizării Programului;

anual va fi efectuată evaluarea realizărilor Programului şi discutarea rezultatelor în cadrul şedinţelor Ministerului Sănătăţii, autorităţilor teritoriale de sănătate şi administraţiei publice locale;

vor fi stabiliţi indicatorii de monitorizare a performanţei realizării Programului de către instituţiile de asistenţa medicală primară;

în colaborare cu organismele internaţionale, vor fi efectuate studii populaţionale de evaluare a acoperirii vaccinale;

vor fi organizate studii sistematice ale calităţii serviciilor de imunizare;

vor fi elaborate recomandări standard de supervizare a instituţiilor de asistenţă medicală primară şi sănătate publică privind realizarea Programului.

30. Instruirea personalului

Obiectiv

Proporţia lucrătorilor medicali din asistenţa medicală primară cu cunoştinţe adecvate în domeniul imunizărilor va constitui peste 90%, începînd cu anul 2008.

Activităţi:

elaborarea şi aprobarea curriculei de instruire universitară a medicilor de familie şi asistentelor medicale de familie în domeniul imunizărilor;

elaborarea şi aprobarea unor materiale didactice în scopul instruirii lucrătorilor din asistenţa medicală primară şi din sănătatea publică;

elaborarea şi implementarea unui program de instruire rapidă în domeniul imunizărilor pentru lucrătorii medicali din medicina primară;

organizarea anuală a atestării cunoştinţelor şi practicilor personalului ce prestează servicii de imunizare;

implementarea unui sistem de atestare şi licenţiere a instituţiilor antrenate în prestarea serviciilor de imunizări.

31. Studii ştiinţifice

Obiectiv

Asigurarea suportului ştiinţific adecvat în scopul realizării şi perfecţionării Programului.

Activităţi:

evaluarea sistematică, cel puţin o dată în 2-3 ani, a nivelului imunităţii populaţiei la infecţiile prevenibile incluse în Program;

evaluarea impactului Programului asupra răspîndirii infecţiilor prevenibile prin vaccinare;

studierea fezabilităţii introducerii unor vaccinuri şi scheme de imunizare noi în scopul lărgirii spectrului de infecţii prevenibile prin vaccinare;

efectuarea controlului selectiv asupra nivelului imunităţii prin metode serologice.

32. Colaborarea intersectorială şi internaţională

Obiectiv

Funcţionarea eficientă trimestrială a Consiliului de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010, începînd cu anul 2006.

Activităţi:

elaborarea anuală a planului de lucru a Consiliului de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010;

elaborarea proiectelor de susţinere financiară a Programului şi prezentarea acestora partenerilor internaţionali pentru aprobare;

întreprinderea acţiunilor privind racordarea suportului legislativ şi normativ în domeniul imunizărilor şi supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinare la rigorile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Uniunii Europene;

asigurarea informării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, Alianţei Globale pentru Vaccinuri şi Imunizări şi altor organisme internaţionale interesate privind rezultatele implementării Programului;

solicitarea asistenţei şi expertizei organismelor internaţionale interesate în evaluarea Programului, elaborarea strategiilor, obiectivelor şi activităţilor de dezvoltare în continuare a imunoprofilaxiei infecţiilor prevenibile prin vaccinare;

asigurarea participării specialiştilor din domeniul imunizărilor la conferinţe, simpozioane, ateliere de lucru naţionale şi internaţionale.

33. Mobilizarea socială şi informarea populaţiei

Obiectiv

Proporţia persoanelor informate despre vaccinurile incluse în Program va constitui peste 85%, începînd cu anul 2008.

Activităţi:

promovarea sistematică a multiplicării, distribuţiei şi eliberării certificatelor de vaccinare, pentru a fi păstrate la domiciliu;

publicarea anuală a bucletelor şi posterelor pentru populaţie privind eficienţa şi beneficiile vaccinării;

publicarea anuală a posterelor pentru lucrătorii medicali privind practicile sigure de imunizare;

pregătirea, multiplicarea şi distribuirea fişelor informaţionale privind beneficiile şi riscurile fiecărui vaccin pentru persoanele ce urmează a fi vaccinate;

pregătirea sistematică a articolelor, emisiunilor radio şi TV privind realizările Programului;

elaborarea, în comun cu Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, a propunerilor privind modalităţile didactice de familiarizare a elevilor cu eficienţa şi necesitatea imunizărilor.

V. Implementarea, coordonarea şi monitorizarea Programului

Implementarea eficientă a prezentului Program se bazează pe colaborarea şi conlucrarea strînsă a mai multor servicii, organizaţii şi instituţii sub egida Ministerului Sănătăţii:

serviciul de sănătate publică;

serviciul de asistenţă medicală primară;

instituţiile medico-sanitare publice şi de cercetări ştiinţifice naţionale;

autorităţile administraţiei publice locale;

instituţiile Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului;

organismele internaţionale şi nonguvernamentale.

34. La nivel local:

Instituţiile de asistenţă medicală primară:

conducătorii instituţiilor de asistenţă medicală primară şi medicii de familie poartă responsabilitate nemijlocită pentru planificarea, organizarea şi prestarea serviciilor de imunizare a populaţiei, coordonarea acestor activităţi cu structurile interesate teritoriale şi locale;

asigură integrarea serviciilor de imunizare a populaţiei în cadrul serviciilor de asistenţă medicală primară;

asigură continuitatea şi accesul populaţiei la servicii de imunizare gratuite;

asigură calitatea serviciilor de imunizare, inclusiv instruirea adecvată a personalului sanitar şi respectarea condiţiilor de transportare, păstrare şi utilizare a vaccinurilor;

organizează funcţionarea sistemului de evidenţă a vaccinărilor efectuate şi de triere sistematică (lunară) a persoanelor ce urmează a fi vaccinate;

asigură în termen comanda şi primirea, în cantităţi adecvate, şi evidenţa materialelor şi mijloacelor necesare pentru imunizare;

monitorizează sistematic acoperirea vaccinală, respectarea "lanţului frig", consumul de vaccinuri, apariţia cazurilor de boli prevenibile şi a altor indicatori de performanţă din teritoriul deservit, cu raportarea lor instanţelor superioare în modul stabilit;

informează populaţia despre beneficiile vaccinării şi stabilirea datei de imunizare.

Autorităţile administraţiei publice locale:

vor acorda suport nemijlocit pentru crearea condiţiilor de efectuare a vaccinărilor, inclusiv întreţinerea localului, asigurarea cu echipament pentru păstrarea vaccinului, asigurarea legăturii telefonice, înlăturarea deşeurilor ascuţite şi tăioase, provenite în urma procesului de vaccinare, vor acorda susţinere lucrătorilor medicali la mobilizarea socială a populaţiei.

Instituţiile subordonate Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului:

vor oferi suport în organizarea imunizării preşcolarilor, elevilor şi studenţilor;

vor contribui la informarea şi educarea populaţiei privind eficienţa şi necesitatea imunizărilor;

vor coopera cu instituţiile medicale pentru admiterea în instituţiile subordonate doar a persoanelor vaccinate, conform prevederilor Programului, cu excepţia unor cazuri medicale rare, constatate de medicul de familie.

35. La nivel administrativ-teritorial (raion, municipiu):

Serviciul de sănătate publică:

poartă responsabilitate pentru elaborarea programelor teritoriale de imunizare şi monitorizarea implementării lor, în colaborare cu administraţia instituţiilor medico-sanitare publice;

elaborează planurile de vaccinare teritoriale, recepţionează şi distribuie la timp vaccinurile şi alte consumabile necesare pentru imunizări;

monitorizează atingerea obiectivelor Programului şi a altor indicatori de performanţă la nivel de teritoriu şi instituţie medicală;

conlucrează cu autorităţile administraţiei publice locale în privinţa organizării implementării Programului;

participă la atestarea personalului medical, precum şi la autorizarea instituţiilor care prestează servicii de imunizare;

participă la instruirea personalului sanitar privind practicile de imunizare;

organizează supervizarea instituţiilor de asistenţă medicală primară şi acordă ajutorul metodic şi practic necesar;

exercită supravegherea epidemiologică, organizează şi efectuează măsuri antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire prin infecţii prevenibile prin vaccinare;

organizează şi efectuează activităţi de informare şi promovare a cunoştinţelor populaţiei privind beneficiile imunizărilor.

Instituţia medico-sanitară publică:

în colaborare cu serviciul de sănătate publică, poartă responsabilitate pentru elaborarea programelor teritoriale de imunizare şi monitorizarea implementării lor;

asigură cu cadre instituţiile medicale primare, pentru a garanta accesul populaţiei la servicii de imunizare;

conlucrează cu autorităţile administraţiile publice locale privind organizarea implementării Programului;

organizează, planifică, monitorizează şi evaluează îndeplinirea Programului;

organizează şi participă la instruirea personalului sanitar privind practicile de imunizare, evaluare a cunoştinţelor şi practicilor lucrătorilor medicali care prestează servicii de imunizări la atestarea acestui personal;

efectuează controlul calităţii serviciilor de imunizări acordate de instituţiile de asistenţă medicală primară şi acordă ajutorul metodic şi practic necesar;

asigură crearea condiţiilor, dotarea cu echipamentul şi consumabilele necesare pentru efectuarea imunizărilor;

evaluează anual necesitatea şi asigură comanda centralizată a formularelor statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

asigură informarea populaţiei privind eficacitatea imunizărilor şi importanţa lor pentru sănătate.

36. La nivel naţional:

Ministerul Sănătăţii:

aprobă cadrul normativ şi recomandările privind implementarea Programului;

prevede anual, în limita mijloacelor destinate ocrotirii sănătăţii, alocaţii pentru finanţarea procurării vaccinurilor, seringilor, echipamentului de nimicire inofensivă a deşeurilor în urma imunizării, echipamentului pentru sistemul "lanţului frig" şi a altor echipamente şi consumabile necesare pentru implementarea Programului;

emite dispoziţii anuale de planificare a vaccinărilor şi aprobă planurile anuale de vaccinare pe ţară;

evaluează anual îndeplinirea Programului la şedinţele Colegiului Ministerului Sănătăţii;

asigură coordonarea îndeplinirii Programului cu concursul Consiliului de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului pentru anii 2006-2010, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Sănătăţii Mamei şi Copilului, Institutului de Ftiziopneumologie, Centrului Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar, Spitalului Clinic Republican de Boli Infecţioase "Toma Ciorba", Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Consiliul de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010 (în continuare - Consiliu) este un organ consultativ, care funcţionează pe baze obşteşti şi are drept scop consolidarea şi acordarea de ajutor pentru realizarea Programului. Consiliul este constituit din reprezentanţi ai Parlamentului şi Guvernului, Ministerului Sănătăţii, instituţiilor medico-sanitare naţionale, responsabile de coordonarea şi realizarea Programului, organismelor neguvernamentale şi internaţionale care activează în domeniul ocrotirii sănătăţii. Activităţile Consiliului vor fi orientate spre:

acordarea de sprijin pentru evaluarea şi planificarea activităţilor pe o perioadă de scurtă şi lungă durată;

suportul şi asistenţa în identificarea şi realizarea priorităţilor Programului;

crearea unui parteneriat solid prin coordonarea acţiunilor şi resurselor disponibile din ţară şi de peste hotare pentru a maximiza resursele pentru sporirea eficienţei Programului;

acordarea de sprijin pentru mobilizarea resurselor interne şi externe în vederea realizării Programului;

acordarea de asistenţă întru asigurarea transparenţei Programului şi utilizării fondurilor şi resurselor disponibile;

încurajarea distribuirii informaţiei între partenerii din ţară şi cei externi;

acordarea suportului în soluţionarea problemelor noi incluse în Program.

Deciziile Consiliului sînt luate în cadrul şedinţelor şi au caracter de recomandări.

Şedinţele se convoacă cel puţin de patru ori pe an şi deciziile adoptate sînt consemnate prin procese-verbale.

Centrul Naţional de Sănătate Publică va fi responsabil pentru:

dezvoltarea, argumentarea şi promovarea politicii de imunizare;

elaborarea şi perfecţionarea cadrului normativ şi metodic în domeniul imunizărilor şi supravegherii bolilor prevenibile;

colaborarea cu instituţiile naţionale şi internaţionale, ministerele şi alte autorităţi administrative centrale;

elaborarea planului naţional de vaccinare, asigurarea cu vaccinuri, seringi şi alte consumabile pentru efectuarea vaccinărilor;

supervizarea, monitorizarea şi evaluarea realizării Programului;

monitorizarea şi asigurarea funcţionării "lanţului frig", conform cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Uniunii Europene;

supravegherea epidemiologică şi diagnosticul specific al bolilor contagioase, prevenibile prin vaccinări;

organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire prin infecţii prevenibile prin vaccinare;

organizarea şi dirijarea procesului de instruire şi atestare a personalului sanitar privind practicile de imunizare, cu elaborarea şi aprobarea programelor de instruire şi materialelor didactice corespunzătoare;

efectuarea de studii ştiinţifice şi ştiinţifico-practice;

informarea populaţiei şi promovarea imunizărilor.

Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar va asigura:

aprobarea anuală a formularelor statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

publicarea în anuarele statistice a indicatorilor de acoperire vaccinală şi morbiditate prin boli contagioase;

pregătirea anuală a informaţiei privind distribuţia teritorială şi de vîrstă a cazurilor de deces prin infecţiile incluse în Program.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Sănătăţii Mamei şi Copilului, Institutul de Ftiziopneumologie, Spitalul Clinic Republican de Boli Infecţioase "Toma Ciorba" vor asigura:

pregătirea universitară şi postuniversitară a cadrelor medicale în domeniul imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor prevenibile prin vaccinare;

ajustarea programelor de studii cerinţelor prezentului Program şi cadrului normativ aprobat de Ministerul Sănătăţii pentru implementarea lui;

participarea în cadrul grupurilor de experţi pentru pregătirea cadrului normativ de implementare a Programului şi evaluarea subiectelor specifice de importanţă epidemiologică;

includerea în programele de cercetare - dezvoltare a problemelor legate de imunoprofilaxia, diagnosticul şi tratamentul bolilor contagioase, prevenibile prin vaccinare.

VI. Bugetul Programului

37. Bugetul anual al Programului include cheltuielile necesare de achiziţionare a vaccinurilor şi consumabilelor pentru injectare şi efectuarea imunizărilor conform calendarului de vaccinări.

38. Sursele potenţiale de finanţare ale Programului vor fi:

mijloacele bugetului de stat;

mijloacele fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală;

donaţiile de la organizaţiile internaţionale.

Cheltuielile preponderente ale Programului se prevăd din următoarele surse de finanţare:

(mii lei)

Nr. d/o	Sursele de finanţare	2006	2007	2008	2009	2010
1.	Bugetul de stat	6.196,3	6.657,6	7.176,4	7.761,0	8.420,9
2.	Fondul de Vaccinuri al Alianţei Globale pentru Vaccinuri şi Imunizări	1.093,3	332,1
	Total	7.289,6	6.989,7	7.176,4	7.761,0	8.420,9

Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului nr. 523

din 16 mai 2005

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Consiliului de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare

a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2006-2010

Golovin Boris - viceministru al sănătăţii, preşedinte al
Consiliului

Bahnarel Ion - medic-şef sanitar de stat al Republicii

Moldova, director general, Centrul Naţional

Ştiinţifico - Practic de Medicină Preventivă,
vicepreşedinte al Consiliului

Melnic Anatolie - şef secţie epidemiologie generală, Centrul

Naţional Ştiinţifico - Practic de Medicină
Preventivă, secretar al Consiliului

Membrii Consiliului:

Osoianu Iurie - vicedirector, Compania Naţională de

Asigurări în Medicină

Perebicovschi Liubov - consultant, Direcţia finanţele în ocrotirea

sănătăţii şi asistenţă socială, Ministerul

Finanţelor

Ray Virgilio Torres - Reprezentant al Fondului Naţiunilor Unite

pentru Copii (UNICEF) în Republica

Moldova

Ursu Pavel                   - şeful biroului de coordonare al Organizaţiei
                                         Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova
    [Anexa nr.2 modificată prin HG462 din 24.03.08, MO66-68/01.04.08 art.437]

Notă: Se stabileşte că în cazul eliberării din funcţie a persoanelor care fac parte din componenţa Consiliului nominalizat, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în posturile respective, fără a aproba o nouă hotărîre de Guvern.