ID intern unic: 319609
Версия на русском
Republica Moldova
din 06.09.2006
despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prezentare a
condamnaţilor grav bolnavi pentru liberarea de la executarea pedepsei
condamnaţilor grav bolnavi pentru liberarea de la executarea pedepsei
În scopul executării prevederilor art. 95 Codul penal şi art. 291 Codul de executare, pentru a asigura selectarea obiectivă şi imparţială a condamnaţilor grav bolnavi şi prezentarea acestora în instanţa de judecată pentru liberarea de la executarea pedepsei, în baza prevederilor pct. 13 al Regulamentului Ministerului Justiţiei aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 129 din 15 februarie 2000,-
ORDON:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de prezentare a condamnaţilor grav bolnavi pentru liberarea de la executarea pedepsei conform anexei.
2. A asigura examinarea obiectivă, exigentă şi imparţială a condamnaţilor grav bolnavi cu stabilirea diagnosticului în baza rezultatelor investigaţiilor clinice, instrumentale şi de laborator.
3. Pentru stabilirea diagnosticului somatic, în caz de necesitate, a asigura consultarea condamnaţilor de către medici din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi/sau efectuarea investigaţiilor necesare în instituţiile medico-sanitare publice.
4. Se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 230 din 29 octombrie 1996 despre ordinea de prezentare a condamnaţilor către eliberare de ispăşire a pedepsei pe starea sănătăţii.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Victoria IFTODI
Nr. 331. Chişinău, 6 septembrie 2006.
INREGISTRAT Anexă
Ministerul Justiţiei nr. 462 la 29. 09. 2006 la ordinul ministrului justiţiei
Ministru_______________Vitalie Pîrlog nr. 331 din 06. 09. 2006
COORDONAT COORDONAT
Procurorul General Ministrul sănătăţii şi protecţiei
al Republicii Moldova sociale al Republicii Moldova
14 august 2006 14 august 2006
Regulamentul
cu privire la modul de prezentare pentru liberarea de la executarea
pedepsei a condamnaţilor grav bolnavi
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament reglementează modul de prezentare în instanţa de judecată a condamnaţilor grav bolnavi pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei în baza art. 95 Cod penal adoptat prin Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.
2. Prezentarea pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave poate fi efectuată în privinţa condamnaţilor la pedeapsa arestului, închisorii sau detenţiunii pe viaţă, în privinţa cărora hotărîrea de condamnare a rămas definitivă şi irevocabilă.
3. Liberarea de la executarea pedepsei se aplică condamnaţilor:
a) care în timpul executării pedepsei s-au îmbolnăvit de o boală psihică ce lipseşte persoana de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile sale sau de a le dirija;
b) care după săvîrşirea infracţiunii, sau în timpul executării pedepsei s-a îmbolnăvit de o boală somatică gravă ce împiedică executarea pedepsei.
4. Prezentarea pentru liberare de la executarea pedepsei a condamnatului care suferă de o boală psihică, are loc în cazul constatării, de către Comisia medicală specială, în baza datelor cercetării medicale efectuate în conformitate cu prevederile secţiunii a 2-a, a existenţei la condamnat a uneia din maladiile psihice cronice prevăzute de anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
5. Dacă boala psihică a condamnatului poartă un caracter temporar, trecător cu un pronostic benefic, aceasta nu serveşte temei pentru liberarea condamnatului de la executarea pedepsei. Condamnaţii respectivi urmează a fi internaţi în secţiile de psihoneurologie a spitalelor penitenciare pentru efectuarea tratamentului.
6. Constatarea de către comisiile medicale ale sistemului penitenciar a bolilor psihice menţionate nu constituie o concluzie privind starea de responsabilitate sau iresponsabilitate a condamnaţilor.
7. În sensul prezentului Regulament, boala gravă constituie o modificare organică ireversibilă a unuia sau mai multor organe, care a cauzat o pierdere considerabilă din totalul potenţialului funcţional al organismului, caracterizată printr-o incapacitate vitală, ce împiedică executarea pedepsei în condiţiile privative de libertate.
8. Incapacitatea vitală ce împiedică executarea pedepsei în condiţiile privative de libertate constituie o afecţiune a stării sănătăţii, cînd deţinerea ulterioară a condamnatului îi pune în pericol viaţa sau datorită caracterului progresiv al bolii persoana fizică nu este aptă să desfăşoare activitatea zilnică în condiţiile regimului penitenciar.
9. Lista bolilor somatice grave care împiedică executarea pedepsei este determinată conform anexei nr. 2 la prezentul Regulament.
10. Prezenţa gradului de invaliditate a condamnatului nu constituie temei pentru prezentarea în vederea liberării de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave.
Secţiunea a 2-a
Examinarea medicală şi prezentarea pentru liberare de la executarea
pedepsei a condamnaţilor grav bolnavi
11. Depistarea condamnaţilor grav bolnavi se efectuează de către medicii din penitenciare cu spitalizarea lor ulterioară în spitalele penitenciare.
12. Spitalele penitenciare asigură examinarea, stabilirea diagnosticului şi tratamentul condamnaţilor.
13. În cazul în care medicul curant constată că maladia somatică a condamnatului este apreciată ca fiind gravă, solicită examinarea condamnatului de către Comisia Medico-Consultativă a spitalului penitenciar, componenţa căreia se aprobă prin ordinul şefului spitalului penitenciar.
14. Comisia Medico-Consultativă a spitalului penitenciar apreciază diagnosticul definitiv stabilit şi în cazul în care constată că maladia condamnatului este inclusă în anexa nr. 2 la prezentul Regulament decide asupra prezentării concluziilor Comisiei Medicale Speciale a Departamentului Instituţiilor Penitenciare (în continuare Comisia Medicală Specială).
15. Examinarea şi stabilirea diagnosticului definitiv pentru constatarea unei boli psihice se efectuează de către Comisia Medicală Psihiatrică, care în cazul în care constată că maladia psihică a condamnatului este inclusă în anexa nr. 1 la prezentul Regulament decide asupra prezentării concluziilor Comisiei Medicale Speciale.
16. Comisia Medicală Psihiatrică este compusă din cel puţin trei medici psihiatri, iar componenţa nominală a acesteia se aprobă prin ordinul directorului general al Departamentului Instituţiilor Penitenciare.
17. Pentru fiecare condamnat prezentat spre examinare Comisiei Medicale Speciale serviciile de securitate ale spitalelor penitenciare vor întocmi o notă privind lipsa obiecţiilor la prezentarea pentru liberare de la executarea pedepsei, care împreună cu concluzia comisiilor medico-consultative sau psihiatrice, în cel mai scurt termen, urmează a fi prezentate pentru examinare Comisiei Medicale Speciale.
18. Comisia Medicală Specială examinează condamnaţii grav bolnavi şi documentaţia medicală, verifică autenticitatea datelor clinice şi paraclinice prezentate, temeinicia şi corectitudinea diagnosticului definitiv stabilit, corespunderea acestuia Listei bolilor ce permit liberarea de la executarea pedepsei, precum şi întocmeşte raportul medical care urmează a fi prezentat instanţei de judecată.
19. În cazul bolilor somatice grave, raportul Comisiei Medicale Speciale privind prezentarea condamnaţilor grav bolnavi pentru liberare de la executarea pedepsei, va cuprinde: diagnosticul definitiv, constatarea că debutul maladiei a survenit după săvîrşirea infracţiunii, sau în timpul executării pedepsei, gravitatea maladiei, constatarea că maladia este inclusă în lista - anexă nr. 2 la prezentul Regulament, precum şi concluzia privind faptul că maladia respectivă împiedică executarea pedepsei.
20. În cazul bolilor psihice, raportul Comisiei Medicale Speciale va cuprinde: diagnosticul definitiv, constatarea că debutul maladiei sau o decădere psihotică a unei maladii preexistente a survenit în timpul executării pedepsei, constatarea că maladia este inclusă în lista - anexă nr.1 la prezentul Regulament, recomandarea, în cazurile dificile, privind numirea unei expertize psihiatrice legale în vederea constatării faptului că boala psihică lipseşte persoana de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile sale sau de a le dirija, precum şi recomandarea privind necesitatea aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical.
21. Forma raportului Comisiei Medicale Speciale se stabileşte conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament.
22. Raportul Comisiei Medicale Speciale se coordonează cu Direcţia Securitate, Regim şi Supraveghere şi se aprobă de către directorul general al Departamentului Instituţiilor Penitenciare.
23. Comisia Medicală Specială este formată din cel puţin cinci medici cu asigurarea reprezentării următoarelor specialităţi medicale: medicină internă, ftiziopneumologie, chirurgie şi psihiatrie. Componenţa nominală a Comisiei Medicale Speciale se aprobă prin ordinul ministrului justiţiei.
Secţiunea a 3-a
Prezentarea în instanţa de judecată
24. Imediat după aprobare, raportul Comisiei Medicale Speciale este expediat administraţiei spitalului penitenciar unde se deţine condamnatul.
25. Administraţia spitalului penitenciar care asigură executarea pedepsei, în termen de 5 zile, va prezenta în instanţa de judecată demersul privind liberarea condamnatului grav bolnav de la executarea pedepsei, raportul Comisiei Medicale Speciale şi dosarul personal al condamnatului.
26. La examinarea demersului cu privire la liberarea de executare a pedepsei a condamnaţilor grav bolnavi, este obligatorie prezenţa în instanţa de judecată a reprezentantului Comisiei Medicale Speciale.
27. Evidenţa centralizată a condamnaţilor grav bolnavi prezentaţi pentru liberarea de la executarea pedepsei este în responsabilitatea Direcţiei Medicale a Departamentului Instituţiilor Penitenciare conform anexei nr.4 la prezentul Regulament.
Anexa nr.1
la Regulamentul cu privire la modul
de prezentare pentru liberare de la
executarea pedepsei a condamnaţilor
grav bolnavi
L I S T A
bolilor psihice care lipsesc persoana de posibilitatea
de a-şi da seama de acţiunile sale sau de a le dirija şi care
constituie temeiul prezentării condamnaţilor pentru
liberarea de la executarea pedepsei
de a-şi da seama de acţiunile sale sau de a le dirija şi care
constituie temeiul prezentării condamnaţilor pentru
liberarea de la executarea pedepsei
TULBURĂRI PSIHICE
1. Schizofrenie cu evoluţie nefavorabilă.
2. Psihoză maniaco-depresivă cu alterări frecvente ale fazelor depresivă şi maniacală, cu stare psihotică mixtă, evoluţie continuă.
3. Stări demenţiale de orice etiologie.
4. Psihoză reactivă trenantă cu evoluţie progredientă.
5. Stări psihotice cronice de orice geneză.
6. Tulburări delirante persistente.
7. Dezvoltarea patologică a personalităţii.
Anexa nr.2
la Regulamentul cu privire la modul
de prezentare pentru liberare de la
executarea pedepsei a condamnaţilor
grav bolnavi
LISTA
bolilor somatice, care constituie temeiul prezentării condamnaţilor
grav bolnav pentru liberarea de la executarea pedepsei
1. Tuberculoză.
1.1. Tuberculoză pulmonară fibro-cavitară extensivă bilaterală, cu empiem pleural total cronic, cu fistulă bronşică cu insuficienţă cardiacă (NYHA III - IV) şi insuficienţă respiratorie gradul II-III.
Se caracterizează prin prezenţa cavernei fibroase primare şi caverne formate adăugător în acelaşi plămîn, unde este localizat procesul de bază sau în cel opus şi/sau empiem pleural cu fistula bronşică. La aceasta se remarcă noduli de diseminare, fibroză/ciroză/scleroză mai mult sau mai puţin pronunţată, aderenţe pleurale, emfizem compensator secundar, bronşiectazii, afectarea secundară a altor organe şi sisteme ca consecinţe a procesului pulmonic cronic, apariţia de noi noduli de diseminare limfohematogenă sau bronhogenă şi caverne recente pe fundalul tratamentului antibacterian adecvat. Acest proces prezintă etapa finală a diferitor forme de tuberculoză pulmonară cu evoluţie nefavorabilă şi se complică cu insuficienţă cardiacă (NYHA III - IV) şi insuficienţa respiratorie gradul II-III, hemoptizii periodice sau hemoragii pulmonare, hidro/piopneumotorax total, eliminare continuă a micobacteriilor tuberculoase.
La stabilirea diagnosticului de tuberculoză pulmonară fibrocavitară bilaterală progresivă sau empiem cronic, este necesar de luat în consideraţie prezenţa îndelungată în anamneză a procesului de tuberculoză însoţit de acutizări periodice, incapacitate de muncă stabilă. La explorarea radiologică obligatorie se depistează schimbări pronunţate fibroase şi distructive a ţesutului pulmonar, de asemenea trebuie să fie confirmarea clinică şi de laborator a prezenţei procesului şi complicaţiilor asociate.
1.2. Tuberculoză pulmonară infiltrativă (pneumonie cazeoasă) cu insuficienţă cardiacă (NYHA III-IV) şi respiratorie II-III.
Se caracterizează prin prezenţa afectării subtotale a unui plămîn cu evoluţie rapidă şi distrucţii pulmonare, stare de gravitate medie/gravă a pacientului, semne pronunţate de intoxicaţie şi insuficienţă cardio-respiratorie gradul III -avansată pe fundalul tratamentului antituberculos adecvat. La aceasta se remarcă noduli de diseminare limfo-hematogenă şi bronhogenă în ambii plămîni, hemoragii pulmonare, hemoptizii repetate, hidro/piopneumotorax total cu eliminarea continuă a micobacteriilor tuberculoase.
Pentru argumentarea diagnosticului este obligatorie explorarea radiologică, clinică şi de laborator.
1.3. Tuberculoză extrarespiratorie.
1.3.1. Tuberculoza oaselor şi articulaţiilor (coloana vertebrală, oasele şi articulaţiile mari). Se caracterizează prin distrugeri masive în regiunea afectată şi schimbări distrofice ireversibile. Apar adeziuni cicatriceale, regenerări cicatriceale a burselor articulare, care duc la contracturi.
La spondilită deseori au loc abcese "reci" tuberculoase, paralezii spastice, leziuni medulare.
Diagnosticul tuberculozei osteoarticulară se bazează pe explorarea radiologică în 2 incidenţe (directă şi de profil), clinică şi de laborator, reacţia la tuberculină, examenul eliminărilor din abcesul "rece".
1.3.2. Tuberculoza urogenitală - tuberculoză cavitară a rinichilor cu dezvoltarea insuficienţei renale cronice stadiul terminal sau amiloidoza organelor interne cu incapacitatea de muncă stabilă. Se caracterizează prin distrugeri masive în regiunea afectată şi schimbări distrofice ireversibile a ţesutului renal.
Diagnosticul tuberculozei rinichilor se bazează pe datele analizei clinice a urinei (caracteristice - piurie, proteinurie, izostenurie, cilindrurie), obligator radiografia de ansamblu a regiunii rinichilor şi vizicii urinare, examenul ultrasonografic, urografie excretorie, cistoscopie şi pielografie retrogradă.
1.3.3. Tuberculoza sistemului nervos (meningita tuberculoasă, meningoencefalită tuberculoasă şi encefalomielită tuberculoasă ş.a.). Se caracterizează prin dereglări a conştiinţei, somnolenţă, delir, stupoare, comă, crize convulsive, paralezii a nervilor cranieni, paraplegie flască sau spastică, tulburări sfincteriene, semne meningiene, prezenţa reflexelor de automatizm medular, escare. Diagnosticul tuberculozei sistemului nervos (meningita tuberculoasă, meningoencefalită tuberculoasă şi encefalomielită tuberculoasă ş.a.) se bazează pe datele examinării lichidului cefalo-rahidian, concluziei specialistului neurolog, explorării radiologice şi clinice.
2. Tumori.
2.1. Toate tumorile maligne în grupa IV clinică după clasificarea internaţională TNM.
Diagnosticul clinic, ca regulă, se confirmă prin examenul histologic.
2.2. Tumorile maligne ale ţesuturilor limfatic şi hematopoietic.
Tumorile mieloproliferative:
2.2.1. Leucoză acută (toate formele).
2.2.2. Mieloleucoză cronică cu caşexie progresivă, anemie, splenomegalie, sindrom hemoragic.
2.2.3. Eritromieloză cronică, stadiu terminal.
2.2.4. Eritremie, complicată cu hemoragii sau tromboză cerebrală.
2.2.5. Limfoleucoză cronică, complicată cu anemie, trombocitopenie şi infecţii continuu recidivante.
2.2.6. Leucoză monocitară cronică, stadiu terminal cu anemie şi sindrom hemoragic.
2.2.7. Mielom multiplu cu procese osteodistructive (fracturi patologice a coloanei vertebrale şi oaselor extremităţilor inferioare).
2.2.8. Limfogranulomatoză, stadiu IV, cu leziune difuză a unui sau mai multe organe extralimfatice, cu leziunea ganglionilor limfatici.
3. Bolile endocrine.
3.1. Diabet zaharat tip 1 (doza de insulină nictemerale 64 UA), evoluţie gravă cu micro-macro angiopatii, polineuropatii pronunţate, pusee de chetoaccidoză.
3.2. Diabet zaharat tip 2, evoluţie gravă cu retinopatie severă, polineuropatie pronunţată, angiopatie diabetică:
- boala hipertonică gr.III;
- BIC cu insuficienţă gr.IV NYHA;
- encefalopatie diabetică.
3.3. Boala Iţenco-Cuşing cu complicaţii pronunţate: fracturi patologice a oaselor tubulare sau coloanei vertebrale, atrofia muşchilor, cardiomiopatie cu insuficienţă circulatorie de gradul III, dereglarea circulaţiei cerebrale cu tulburări motore profunde stabile a două sau mai multe extremităţi.
3.4. Insuficienţă hipofizară (boala Simmonds) în stadiu caşexie.
3.5. Boala Addison cu manifestări pronunţate şi care se supune compensării cu greu.
4. Bolile sistemului nervos şi organelor de simţ.
4.1. Bolile vasculare a encefalului şi măduvii spinării: embolie, dereglare acută a circulaţiei cerebrale hemoragice, ichemică sau mixtă, encefalopatie vasculară cronică de gradul III, hemoragie subarahnoidiană primară (netraumatică) cu diagnosticul stabilit cu fenomene pronunţate stabilite a lezărilor nodulare a encefalului (hemi-, paraplegii, hemi-, parapareze profunde, dezorientare în timp şi spaţiu, sindrom acineticorigid).
4.2. Bolile infecţioase demielinizante a sistemului nervos central, însoţite de leziuni organice a encefalului şi măduvei spinării cu dereglări profunde stabile a funcţiei (paralizii grave, pareze profunde cu dereglări răspîndite a sensibilităţii, dereglări a funcţiei organelor bazinului, dereglări trofice, sindromacineticorigit pronunţat) şi evoluţie progresivă a procesului:
4.2.1. Meningită secundară purulentă.
4.2.2. Abcese cerebrale.
4.2.3.Abcese spinale epidurale şi granuloame de etiologie netuberculoasă.
4.2.4. Neurosifilis.
4.2.5. Leziunea sistemului nervos la tuberculoză.
4.2.6. Scleroză diseminată.
4.2.7. Leucoencefalită Schilder.
4.3. Bolile traumatice a sistemului nervos central cu fenomene pronunţate stabile de lezare nodulară a creierului (hemi-, paraplegii, hemi-, parapareze profunde).
4.4. Bolile cu evoluţie rapidă progresivă, dereglări pronunţate stabile a funcţiilor motor, sensibilitate şi vegetotrofie cu tratament efectuat ineficace:
4.4.1. Tumoare a creierului.
4.4.2. Tumoare craniospinală.
4.4.3. Tumoare medulară.
4.4.4. Siringobulbie.
4.4.5. Distrofie hepatocerebrală (degenerescenţă hepatolenticulară; boala Wilson-Konovalov).
4.4.6. Ataxie spinalcerebrală.
4.4.7. Scleroză laterală amiotrofică.
4.4.8. Miastenie.
4.5. Epilepsie:
4.5.1. Psihoză epileptică cu evoluţie trenantă, care capătă caracter cronic, tratament efectuat ineficace.
4.5.2. Cu generalizare şi complicată cu dereglări paroxistice cu schimbări psihice pronunţate şi progresive.
4.5.3. Demenţă epileptică.
4.6. Cecitate totală, de asemenea starea cînd pe baza schimbărilor patologice stabile acuitatea vizuală a ochiului, care vede mai bine nu depăşeşte 0,03 şi nu poate fi corectată sau cîmpul vizual a ambilor ochi este îngustat concentric pînă la 100.
5. Bolile organelor circulaţiei sangvine.
5.1. Bolile inimii cu insuficienţă cardiacă IV NYHA.
5.1.1. Pericardită constrictivă, care nu poate fi supusă tratamentului chirurgical.
5.1.2. Valvulopatiile cardiace dobîndite şi malformaţiile cardiace congenitale.
5.1.3. Endocardită bacteriană, evoluţie trenantă.
5.1.4. Cardiomiopatie (congestivă, hipertrofică, obstructivă).
5.1.5. Fibroză endomiocardică.
5.1.6. Cardioscleroză miocarditică.
5.1.7. Boala coronariană.
5.1.8. Dereglarea ritmului cardiac.
5.2. Boala hipertonică în stadiu III:
5.2.1. Cu infarct miocardic acut repetat transmural sau macrofocal cu dereglarea stabilă a ritmului şi insuficienţă circulatorie progresivă.
5.2.2. Cu insuficienţă IV NYHA.
5.2.3. Cu insuficienţă renală cronică stadiu terminal.
5.3. Bolile arteriilor cu afecţiunea vaselor mari a cel puţin două extremităţi în stadiu gangrenosnecrotic.
5.3.1. Endarterită obliterantă.
5.3.2. Ateroscleroză obliterantă.
6. Bolile organelor respiratorii.
Bolile cronice nespecifice a plămînilor cu pneumoscleroză difuză, emfizem pulmonar, cord pulmonar cronic în stadiu decompensat, insuficienţă respiratorie de gradul III sau amiloidoză a organelor interne şi insuficienţă renală stadiu terminal:
6.1. Bronşită obstructivă cronică.
6.2. Astm bronşic.
6.3. Boala bronşectatică.
6.4. Abces pulmonar.
6.5. Empiem pleural.
6.6. Pneumoconioze de etiologii diferite.
6.7. Alveolită idiopatidă fibroasă.
6.8. Sarcoidoză.
6.9. Emfizem primar.
7. Bolile aparatului digestiv.
7.1. Bolile intestinului sau ale altor organe a aparatului digestiv cu sindrom pronunţat de dereglare a absorbţiei în stadiu caşexic.
7.2. Ciroze hepatice de etiologie diferite în stadiu decompensat cu hipertenzie portală, sindromul hepato-renal, hipersplenism.
1. Bolile rinichilor cu insuficienţă renală în stadiu terminal.
8.1. Glomerulonefrită cronică.
8.2. Pielonefrită cronică.
8.3. Hidronefroză.
8.4. Boala cistică a rinichilor.
9. Bolile sistemului osteoarticular şi ţesutului conjunctiv cu proces generalizat neîntrerupt progresiv şi cu prezenţa insuficienţei renale cronice în stadiu terminal, sau insuficienţă circulatorie în stadiu III, sau leziune stabilă nodulară a sistemului nervos central (hemi-, paraplegii, hemi-, parapareze), sau leziune generalizată a musculaturii striatice cu disfagie, disartrie.
9.1. Artrită reumatoidă.
9.2. Vascularită hemoragică.
9.3. Spondilartrită anchilopoietică.
9.4. Lupus eritematos sistemic.
9.5. Dermatomiozită.
9.6. Periarterită nodoasă.
9.7. Sclerodermie sistemică.
10. Bolile metabolice: gută cu nefropatie gutoasă şi insuficienţă renală cronică în stadiu terminal.
11. Defecte anatomice datorită bolilor sau traumelor în timpul ultimului termen de ispăşire a pedepsei; amputaţie superioară a extremităţilor superioare sau inferioare, de asemenea combinarea amputaţiei superioare a unei extremităţi superioare şi a unei extremităţi inferioare.
12. Boala actinică.
12.1. Boala actinică acută.
12.1.1. Boala actinică acută în perioada de stare de oricare grad a greutăţii (I- IV).
12.1.2. Leziuni actinice a pielii în perioada de stare la gradul I-IV de greutate.
12.1.3. Consecinţele bolii actinice acute:
12.1.3.1. Sindrom astenic cu caşexie sporită şi insuficienţă funcţională a sistemelor regulatoare, în primul rînd nervos şi vascular.
12.1.3.2. Simptoamele afecţiunii organice a sistemului nervos şi vascular cu dereglarea circulaţiei sangvine cerebrale şi periferice.
12.1.3.3. Instabilitatea indicilor sîngelui periferic - sindrom citopenic pronunţat cu simptoame de hipoplazie a măduvei osoase (numărul leucocitelor mai mic de 3,0 x 109, numărul trombocitelor mai mic de 1,5 x 1012).
12.1.3.4. Schimbări locale profunde trofice, degenerative şi sclerotice, ulceraţii actinice tardive, sindrom dureros.
12.1.3.5. Contracturi şi defecte de amputaţie.
12.1.3.6. Cataracta de iradiaţie stadia III cu acuitate vizuală la ochiul mai bun 0,1 - 0,5.
12.2. Boala actinică cronică în perioada de formare gradul II-IV de greutate şi perioada îndepărtată (stadia progresare).
12.3. Efecte actinice tardive (tumori maligne a ţesutului hematopoetic, ţesutului osos, plămînilor, ficatului).
Diagnosticul bolii actinice şi efectelor actinice se stabileşte de comisie cu participarea specialiştilor în medicina de radiaţie.
13. SIDA.
13.1. SIDA în stadiul IV după clasificarea clinică OMS - asocierea suprainfecţiilor:
13.1.1. Candidoză pulmonară;
13.1.2. Candidoză esofagiană;
13.1.3. Cancer cervical;
13.1.4. Coccidioidoză;
13.1.5. Cryptococoză extrapulmonară;
13.1.6. Cryptosporidioză cu diaree mai mult de 1 lună;
13.1.7. Toxoplazmoză cerebrală;
13.1.8. Infecţii provocate cu citomegalovirus, cu afectarea organelor, cu excepţia: ficatului, splina şi ganglionii limfatici;
13.1.9. Herpes simplex cronic (mai mult de 1 lună) sau esofagită cu Herpes simplex;
13.1.10. Lencoencefalopatia multifocală progresivă;
13.1.11. Infecţii cu micobacterii atipice;
13.1.12. Sepsicemie provocată de salmonelose (cu excepţia salmonella typhi);
13.1.13. Tuberculoza extrapulmonară;
13.1.14. Limfoma;
13.1.15. Sarcom Kapoşi;
13.1.16. Encefalopatie HIV;
13.1.17. Wasting sindrom (caşexia HIV).
Diagnosticul SIDA şi semnelor clinice ale bolii se stabilesc de comisie cu participarea specialiştilor corespunzători după examenul şi investigaţiile medicale necesare.
Anexa nr.3
la Regulamentul cu privire la modul de
prezentare pentru liberare de la executarea
pedepsei a condamnaţilor grav bolnavi
Anexa nr.4
la Regulamentul cu privire la modul de
prezentare pentru liberare de la executarea
pedepsei a condamnaţilor grav bolnavi