HGO1075/2007
ID intern unic:  325447
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1075
din  01.10.2007

cu privire la aprobarea Regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole

Publicat : 12.10.2007 în Monitorul Oficial Nr. 161-164     art Nr : 1123

    În scopul realizării Programului de consolidare a terenurilor agricole, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 554 din 22 mai 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.83-86, art.606), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind consolidarea terenurilor agricole (se anexează).
    2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va elabora, în funcţie de necesităţi, modelele de documente necesare în procesul consolidării terenurilor agricole.
   3. Ministerul Finanţelor va asigura finanţarea ritmică a acţiunilor de elaborare şi implementare a proiectelor de consolidare a terenurilor agricole, în limita mijloacelor financiare prevăzute pentru acest scop în bugetul de stat.
    4. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru:
    a) în termen de două luni, va selecta întreprinderea de stat care va fi abilitată cu funcţii suplimentare ce ţin de domeniul consolidării terenurilor agricole;
    b) va organiza cursuri de perfecţionare pentru:
    persoanele cu funcţii de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale - pe problemele perfectării actelor notariale ce ţin de procesul de consolidare a terenurilor agricole;
    specialiştii întreprinderilor de stat şi private - pe problemele elaborării şi implementării proiectelor de consolidare a terenurilor agricole.
    5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Prim-ministru                                                                                               Vasile TARLEV

Contrasemnează:
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare                                             Anatolie Gorodenco
Ministrul finanţelor                                                                                      Mihail Pop
Ministrul administraţiei publice locale                                                        Valentin Guznac

Nr. 1075. Chişinău, 1 octombrie 2007.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.1075
din 1octombrie 2007
REGULAMENT
privind consolidarea terenurilor agricole
I. Dispoziţii generale
  1. Scopul Regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole (în continuare - Regulament) este reglementarea, în cadrul legislaţiei existente, a acţiunilor     proprietarilor de terenuri agricole, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, oficiilor cadastrale teritoriale, persoanelor fizice şi juridice, participante la procesul de consolidare a terenurilor agricole, orientate spre folosirea raţională şi eficientă a acestor terenuri.
    2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni principale semnifică:
    a) parcelare - divizare a cotelor de teren echivalent în mai multe terenuri mici;
   b) reparcelare - complex de măsuri organizatorice, tehnice, juridice, economice îndreptate spre reamplasarea terenurilor dispersate în teritoriu, avînd drept scop final alipirea lor în scopul comasării într-un număr mai mic cu dimensiuni mai mari;
   c) dispersare - amplasarea terenurilor în spaţiu la distanţe mari, efectuată în procesul divizării cotelor echivalente de teren;
   d) comasarea terenurilor - acţiune juridică în urma căreia mai multe terenuri, obiecte independente de drept, se contopesc într-un singur obiect de drept; hotarele dintre terenurile contopite dispar.
    3. Regulamentul reglementează acţiunile subiecţilor procesului de consolidare prin intermediul elaborării şi implementării proiectelor de consolidare a terenurilor agricole.
   4. Proiectul de consolidare a terenurilor agricole (în continuare - Proiectul de consolidare) cuprinde un complex de măsuri avînd drept scop formarea unor terenuri compacte în spaţiu şi stabile în timp în vederea folosirii lor raţionale. Proiectul de consolidare poate fi elaborat atît de către întreprinderi de stat sau municipale, cît şi de către întreprinderi private, selectate, prin concurs, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în baza Regulamentului cu privire la atestarea specialiştilor în domeniul consolidării terenurilor agricole, aprobat de Guvern.
   5. În baza prezentului Regulament, toate cheltuielile de consolidare a terenurilor agricole întreprinse cu participarea primăriei la examinarea şi evaluarea terenului, perfectarea Proiectului de consolidare, autentificarea (reautentificarea) drepturilor asupra terenurilor, motivată de implementarea acestuia, înregistrarea în registrul bunurilor imobiliare ţinut de oficiile cadastrale teritoriale se vor suporta de la bugetul de stat, de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective sau din alte surse de finanţare.
   6. Acţiunile ce ţin de vînzarea-cumpărarea terenurilor agricole, schimbul de terenuri agricole, alte acţiuni întreprinse de către persoane fizice sau juridice în afara proiectului de consolidare, fără concursul primăriei, nu vor putea fi calificate ca activităţi de consolidare a terenurilor agricole şi nu vor beneficia de privilegiile acordate de stat, conform legislaţiei în vigoare şi prezentului Regulament.
   7. Elaborarea Proiectului de consolidare prin contracte directe între persoanele interesate (proprietari de terenuri, agenţi economici etc.) şi executorii lucrărilor se efectuează din contul persoanelor interesate. Autentificarea şi înregistrarea drepturilor se realizează în conformitate cu punctul 5 al prezentului Regulament.
II. Selectarea localităţii pentru implementarea Proiectului de consolidare
    8. Selectarea localităţii pentru care va fi elaborat şi implementat Proiectul de consolidare se va efectua în baza următoarelor principii:
    a) respectarea principiului de bază al consolidării - aderarea benevolă la procesul de consolidare;
    b) determinarea celei mai pregătite localităţi pentru demararea procesului de consolidare a terenurilor agricole;
    c) elaborarea unui plan de lucru (program de consolidare în localitatea dată) efectiv şi echilibrat financiar;
    d) obţinerea rezultatelor preconizate, ca urmare a implementării şi realizării Proiectului de consolidare.
   9. Procedura de selectare a localităţii pentru elaborarea şi implementarea Proiectului de consolidare este iniţiată de către autoritatea administraţiei publice locale şi coordonată în prealabil cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În acest scop, autoritatea administraţiei publice locale va întreprinde următoarele acţiuni:
   a) va informa proprietarii de terenuri, prin mijloacele de informare disponibile primăriei, despre intenţia de demarare a procesului de consolidare a terenurilor în localitate;
   b) va convoca o adunare generală a proprietarilor de terenuri, în cadrul căreia se va determina atitudinea proprietarilor faţă de iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale în domeniul consolidării terenurilor agricole.
    10. Rezultatele adunării vor fi reflectate în procesul-verbal al adunării proprietarilor de terenuri şi vor fi prezentate consiliului local.
    11. Consiliul local va examina rezultatele adunării proprietarilor de terenuri şi va adopta decizia de demarare a procesului de consolidare.
   12. În cazul adoptării unei decizii pozitive privind iniţierea procesului de consolidare a terenurilor agricole, consiliul local prezintă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare următoarele:
    a) decizia consiliului local de demarare a procesului de consolidare, cu indicarea formelor de consolidare prevăzute la punctul 17;
    b) procesul-verbal al adunării proprietarilor de terenuri agricole;
   c) informaţia despre suprafaţa terenurilor destinate agriculturii, proprietate publică a autorităţii administraţiei publice locale, care pot fi implicate în procesul de consolidare a terenurilor agricole.
  13. În decizia adoptată, consiliul îşi va asuma responsabilitatea îndeplinirii următoarelor lucrări organizatorice la elaborarea Proiectului de consolidare: informarea populaţiei; numirea din cadrul primăriei a persoanei responsabile pentru efectuarea lucrărilor; asigurarea spaţiului necesar pentru lucrul cu populaţia; examinarea şi aprobarea Proiectului de consolidare; autentificarea documentelor cadastrale. Consiliul local este în drept să-şi retragă decizia privind demararea procesului de consolidare pînă la începutul lucrărilor de elaborare a Proiectului de consolidare.
III. Evaluarea necesităţilor şi capacităţilor de elaborare a Proiectului de consolidare
   14. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare examinează materialele prezentate de consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale referitoare la demararea procesului de consolidare a terenurilor agricole şi adoptă decizia privind:
    a) oportunitatea elaborării Proiectului de consolidare pentru localitatea dată;
    b) capacităţile de implementare a Proiectului de consolidare;
    c) forma şi conţinutul Proiectului de consolidare care va fi implementat.
    15. Oportunitatea demarării procesului de consolidare în localitatea dată este evaluată pornind de la următoarele:
    a) există un număr mare de terenuri agricole parcelate şi dispersate în spaţiu şi persistă probleme în organizarea raţională a terenurilor;
    b) proprietarii terenurilor acceptă procesul de consolidare în diferite forme, în scopul soluţionării problemelor cu care se confruntă;
    c) autoritatea administraţiei publice locale susţine procesul de consolidare şi este disponibilă să acorde suportul organizatoric necesar;
    d) terenurile prevăzute pentru consolidare nu fac obiectul unor litigii funciare, nu există alte probleme care necesită soluţionare anterior consolidării, sau alte lucrări ce ţin de dreptul de proprietate.
    16. Capacităţile de implementare a Proiectului de consolidare sînt apreciate reieşind din:
    a) resursele financiare preconizate în bugetul de stat, al unităţii administrativ-teritoriale, alte surse de finanţare;
    b) potenţialul specialiştilor privind elaborarea şi implementarea Proiectului în conformitate cu cerinţele prezentului Regulament şi ale altor acte normative.
   17. Pe baza materialelor prezentate de autoritatea administraţiei publice locale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare decide referitor la forma şi conţinutul Proiectului de consolidare ce urmează a fi implementat:
    a) consolidare complexă;
    b) consolidare în grup;
    c) consolidare individuală.
   18. În procesul de evaluare a necesităţilor elaborării Proiectului de consolidare, în dependenţă de mijloacele financiare alocate, prioritate se va acorda proiectelor de consolidare complexă a terenurilor, apoi de consolidare în grup şi, în sfîrşit, de consolidare individuală.
IV. Selectarea întreprinderilor pentru
elaborarea
Proiectului de consolidare
    19. Procedura de selectare a întreprinderilor pentru elaborarea Proiectului de consolidare se desfăşoară în conformitate cu Legea cu privire la achiziţiile publice.
   20. Întreprinderile de stat, municipale şi private solicitante prezintă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare ofertele lor pentru participarea la concursul de selectare, inclusiv componenţa grupului de lucru.
   21. Este obligatoriu ca din grupul de lucru propus de întreprinderile de stat, municipale şi private pentru participare la concurs să facă parte cel puţin o persoană (conducătorul) atestată în domeniu, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la atestarea specialiştilor în domeniul consolidării terenurilor, aprobat de Guvern.
    22. În condiţiile în care întreprinderea de stat, municipală sau privată a cîştigat concursul pentru elaborarea Proiectului de consolidare, părţile (Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi întreprinderea de stat, municipală sau privată) încheie un contract, la care se anexează graficul de lucru privind elaborarea Proiectului.
    23. La propunerea întreprinderii de stat, municipale sau private cîştigătoare a concursului, conducătorul grupului de lucru va fi autorizat, pe perioada efectuării lucrărilor de elaborare a Proiectului de consolidare, să solicite, în numele beneficiarului, de la instituţiile respective (oficii cadastrale teritoriale, primării, instituţii de proiectări etc.) informaţia necesară, prevăzută de prezentul Regulament.
    24. În cazurile în care Proiectul de consolidare este elaborat şi implementat în baza concursului desfăşurat conform punctelor 19, 21, autorizaţia prevăzută în punctul 23 este eliberată de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
    25. În cazurile în care lucrările de elaborare şi implementare a Proiectului de consolidare sînt efectuate prin intermediul contractelor directe între executori şi persoanele interesate, autorizaţia respectivă va fi eliberată de către primarul unităţii administrativ-teritoriale.
V. Elaborarea Proiectului de consolidare complexă
Secţiunea 1. Etapa iniţială a Proiectului de consolidare
    26. Proiectul de consolidare complexă este elaborat în condiţiile în care majoritatea proprietarilor de terenuri (50% @ 1 proprietar) acceptă procesul de consolidare, care prevede două acţiuni de bază:
    a) reparcelarea terenurilor agricole în scopul consolidării;
    b) organizarea şi amenajarea terenurilor agricole.
    27. Cîştigătorul concursului de selectare trebuie să deţină următoarele acte şi informaţii:
    a) copia planului cadastral al unităţii administrativ-teritoriale cu reflectarea terenurilor destinate agriculturii, inclusiv în formă electronică şi pe suport de hîrtie (actualizat);
    b) copia planului evidenţei grafice a teritoriului (actualizat);
    c) copia planului pedologic al terenurilor destinate agriculturii (actualizat);
    d) copia planului reliefului (actualizat);
    e) lista proprietarilor de terenuri în conformitate cu planul cadastral (actualizată);
    f) lista tranzacţiilor de vînzare-cumpărare (din ultimii 3 ani);
    g) lista tranzacţiilor de schimb de terenuri (din ultimii 3 ani);
    h) lista contractelor de arendă de lungă durată (total contracte în vigoare);
    i) lista contractelor de arendă pe un termen de pînă la trei ani;
    j) lista proprietarilor de terenuri asociaţi;
    k) lista altor modificări ale drepturilor de proprietate ale cetăţenilor, înregistrate la oficiile cadastrale teritoriale (moştenire, donaţie etc.);
    l) lista terenurilor abandonate la etapa elaborării proiectului;
    m) lista terenurilor destinate agriculturii proprietate a unităţii administrativ-teritoriale;
    n) lista întreprinderilor agricole după forma organizatorico-juridică;
    o) date privind baza geodezică utilizată în procesul privatizării (înregistrării drepturilor) terenurilor agricole;
    p) coordonatele terenurilor care urmează a fi comasate;
    q) informaţii privitor la grevarea terenurilor agricole.
    Pot fi solicitate şi alte documente şi informaţii necesare pentru elaborarea Proiectului de consolidare.
    28. Cheltuielile aferente eliberării informaţiei indicate mai sus vor fi suportate:
    a) pentru informaţia în formă electronică, care nu necesită efectuarea acţiunilor suplimentare de analiză sau actualizare - de către întreprinderile de stat;
    b) pentru informaţia pe suport de hîrtie sau care necesită actualizare şi modificare suplimentară - de către întreprinderea cîştigătoare a concursului de selectare.
    29. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile de stat sînt obligate, în termen de 10 zile de la data solicitării, să prezinte conducătorului grupului de lucru copiile documentelor şi informaţiile prevăzute la punctul 27.
    30. În cazul în care planul pedologic sau planul evidenţei grafice nu satisfac cerinţele elaborării Proiectului de consolidare, ele vor fi corectate şi actualizate. Modificările vor fi efectuate de către întreprinderea de stat specializată în acest domeniu (Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului) sau de către altă instituţie abilitată cu aceste funcţii.
   31. Activităţile organizatorice în cadrul elaborării Proiectului de consolidare au ca scop mobilizarea proprietarilor de terenuri pentru o conlucrare eficientă cu autorul proiectului, explicarea fiecărui proprietar a esenţei Proiectului de consolidare, precum şi sistematizarea solicitărilor şi propunerilor primite de la proprietari.
   32. La etapa lucrărilor organizatorice, autorul proiectului va desfăşura cel puţin două întruniri: una - cu autorităţile administraţiei publice locale, alte persoane interesate, alta - cu proprietarii de terenuri, participanţi la procesul de consolidare, pentru discutarea efectelor pozitive ale procesului de consolidare.
    33. În scopul determinării opiniei fiecărui participant la procesul de consolidare, autorul proiectului va elabora un chestionar, care, cu suportul organizatoric al primăriei localităţii, va fi propus proprietarilor de terenuri pentru completare.
    34. Grupul de lucru, în comun cu primarul unităţii administrativ-teritoriale, va elabora un grafic de întîlniri cu fiecare participant la procesul de consolidare în parte, în cadrul cărora vor fi discutate problemele proprietarilor, căile de soluţionare, esenţa Proiectului de consolidare etc.
    35. În funcţie de situaţie, grupul de lucru va organiza întrevederi cu fiecare proprietar, pentru a determina doleanţele şi metodele de rezolvare.
    36. După ce proprietarul, participant la procesul de consolidare, se va decide referitor la doleanţele sale, el va îndeplini şi va prezenta grupului de lucru un exemplar al chestionarului semnat.
    37. Pe baza chestionarelor prezentate, grupul de lucru va elabora lista participanţilor la Proiectul de consolidare şi sinteza doleanţelor acestora.
Secţiunea a 2-a. Dezvoltarea în perspectivă a teritoriului
    38. Dezvoltarea în perspectivă a teritoriului este determinată de integritatea acţiunilor de reparcelare şi organizare a teritoriului respectiv şi este influenţată de următorii factori:
    a) politica de stat (investiţională) în domeniul dezvoltării sectorului rural pe o perioadă concretă;
    b) condiţiile climaterice (naturale) concrete ale localităţii respective;
    c) tradiţiile, infrastructura existentă, în raport cu condiţiile climaterice şi politica investiţională, relaţiile economice, condiţiile sociale, demografice etc.
    39. Dezvoltarea în perspectivă a teritoriului cuprinde două direcţii:
    a) organizarea şi amenajarea terenurilor agricole;
    b) elaborarea planului de organizare şi amenajare a terenurilor agricole.
    40. Organizarea şi amenajarea terenurilor agricole presupune elaborarea unei serii de recomandări şi cerinţe, avînd drept scop utilizarea raţională şi eficientă a terenurilor agricole în perspectivă. Reparcelarea terenurilor agricole va fi efectuat cu luarea în calcul a acestor recomandări şi cerinţe.
    41. Organizarea şi amenajarea terenurilor agricole prevede:
    a) determinarea zonelor care, ţinînd cont de condiţiile climaterice (naturale) concrete, conţin elemente pentru o utilizare mai raţională, inclusiv:
amplasarea plantaţiilor multianuale;
amplasarea terenurilor de calitate superioară;
amplasarea terenurilor slab productive;
amplasarea terenurilor supuse eroziunii;
amplasarea elementelor obligatorii de protecţie împotriva eroziunii;
amplasarea terenurilor pasibile irigării (bazine acvatice, sisteme de irigare existente, perspectiva irigării în localitate);
amplasarea zonelor de dezvoltare în perspectivă a legumiculturii;
amplasarea zonelor cu umiditate excesivă;
recomandări de perspectivă privind asolamentele;
recomandări generale de lucrare a terenurilor;
    b) amplasarea obiectelor de prelucrare (procesare) a materiei prime, a altor elemente ale infrastructurii agricole:
determinarea obiectelor de perspectivă reieşind din volumul materiei prime;
amplasarea fermelor animaliere reieşind din condiţiile ecologice, rezervele de hrană etc.;
    c) situarea drumurilor de deservire a terenurilor sau a altor obiecte de infrastructură.
   42. Amplasarea zonelor destinate unei utilizări mai raţionale a terenurilor agricole se efectuează pornind de la doleanţele de dezvoltare în perspectivă, exprimate în discuţiile purtate cu proprietarii de terenuri, ţinînd cont de caracteristicile, particularităţile, condiţiile climaterice, tradiţiile locale, planurile de dezvoltare regională, politica statului în domeniul dezvoltării spaţiului rural etc. Zonele de protecţie şi zonele sanitare sînt stabilite în conformitate cu normele prevăzute de legislaţie.
  43. Amplasarea obiectelor de prelucrare (procesare) a materiei prime, a altor construcţii ale infrastructurii agricole se efectuează reieşind din propunerile agenţilor economici, potenţialul materiei prime, necesităţile social-culturale ale localităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    44. Amplasarea drumurilor este determinată de necesitatea accesului liber şi permanent spre obiectele de producţie (ferme animaliere, obiecte de prelucrare, culturi de cîmp etc.).
    45. Elementele obligatorii de combatere a eroziunii solurilor, alte amenajări de protecţie a solului se amplasează în baza unor regulamente speciale, aprobate în modul stabilit.
    46. Selectarea locurilor de amplasare a sistemelor de irigare, desecare / drenaj se efectuează în funcţie de resursele acvatice sau surplusul de apă în sol, în conformitate cu normele stabilite de cadrul juridic în vigoare.
   47. În procesul de organizare şi amenajare a terenurilor agricole sînt stabilite terenurile slab productive, asupra cărora se aplică un cadru juridic special, în scopul elaborării unor metode adecvate de utilizare raţională.
    48. Elementele obligatorii de organizare şi amenajare a terenurilor agricole sînt reflectate în Planul de organizare şi amenajare a terenurilor
    49. În scopul soluţionării problemelor reparcelării, organizării şi amenajării terenurilor agricole, Proiectul de consolidare va include o analiză detaliată a integrităţii acestor compartimente.
    50. În cadrul Proiectului de consolidare, planul de organizare şi amenajare a terenurilor agricole reprezintă o imagine grafică a amplasării obiectivelor, a amenajărilor de infrastructură, de protecţie, a sistemelor de irigare sau desecare, a drumurilor etc., reflectînd situaţia actuală şi cea de perspectivă.
    51. Conţinutul planului de organizare şi amenajare a terenurilor agricole, elementele obligatorii care urmează a fi reflectate, modul de îndeplinire etc. sînt stabilite
printr-o Instrucţiune aprobată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Secţiunea a 3-a. Metodele de reparcelare a terenurilor agricole
    52. Metodele principale de reparcelare a terenurilor agricole sînt:
    a) vînzarea-cumpărarea terenurilor;
    b) schimbul de terenuri;
    c) arenda de lungă durată;
    d) asocierea;
    e) comasarea;
    f) redefinirea hotarelor.
   53. În scopul impulsionării aplicării metodelor de reparcelare a terenurilor agricole, pot fi utilizate terenurile destinate agriculturii din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
Vînzarea-cumpărarea
    54. În baza chestionarelor sînt identificaţi proprietarii (agenţii economici) care doresc să cumpere sau să vîndă terenuri, preferinţele acestora ce ţin de amplasament etc.
   55. În baza unui grafic coordonat cu autorităţile administraţiei publice locale, grupul de lucru poartă discuţii cu fiecare proprietar de teren (agent economic) care a solicitat vînzarea-cumpărarea, propunîndu-le diferite variante, pentru a se ajunge la o înţelegere a părţilor.
    56. Proprietarilor care au solicitat vînzarea li se aduce la cunoştinţă situaţia privind piaţa funciară din localitatea dată, din alte localităţi, din raion în ansamblu. Acestora li se explică factorii care influenţează asupra preţului de piaţă al terenurilor.
   57. Proprietarilor care au solicitat cumpărarea terenurilor li se aduc la cunoştinţă, în primul rînd, variantele de cumpărare (persoanele care vînd terenurile la un preţ acceptabil). De asemenea, li se explică influenţa diferiţilor factori obiectivi asupra preţului de piaţă al terenurilor agricole, preţurile reale din localitate, din localităţile vecine, din raion în ansamblu, facilităţile de care dispun părţile contractului de vînzare-cumpărare în cadrul proiectului etc.
    58. În majoritatea cazurilor, în procesul aplicării metodei de vînzare-cumpărare, terenurile cumpărate sînt amplasate la distanţe mari unul faţă de celalalt. În asemenea condiţii, cînd acţiunea nu şi-a atins scopul final, metoda de consolidare prin vînzare-cumpărare va continua în procesul consolidării terenurilor prin metoda schimbului.
Arenda de lungă durată
    59. Aplicarea, în cadrul proiectului, a arendei de lungă durată în calitate de metodă de consolidare a terenurilor presupune următoarele:
    a) determinarea proprietarilor disponibili de a transmite terenuri în arendă;
    b) determinarea persoanelor disponibile de a arenda terenuri;
    c) stabilirea amplasării spaţiale a terenurilor care fac obiectul relaţiilor de arendă.
    60. Terenurile obiect al arenzii pot fi amplasate la distanţe mari unul faţă de altul (dispersate), devenind astfel neaplicabile pentru arendă. În asemenea condiţii, grupul de lucru va selecta proprietarii de teren care sînt disponibili să negocieze schimbul în scopul consolidării terenurilor prin metoda arenzii de lungă durată. Acest schimb va fi provizoriu, avînd o durată egală cu termenul contractului de arendă.
Asocierea
    61. Consolidarea prin asociere prevede încheierea, de către proprietarii care lucrează terenurile agricole proprii în mod individual, a unui contract de asociere, în scopul utilizării mai raţionale a terenurilor, sau a unui contract de prestare a serviciilor agricole cu alte întreprinderi. Forma organizatorico-juridică a asocierii este determinată de către proprietari în mod benevol.
Schimbul
    62. Schimbul, ca metodă de consolidare (reparcelare), se efectuează în două etape:
    a) selectarea tuturor cazurilor acceptate pentru efectuarea schimbului;
    b) divizarea schimburilor negociabile în echivalente şi neechivalente.
   63. Schimbul echivalent este aplicat în cazul în care părţile convin (negociază) tranzacţia fără compensări ale valorii terenurilor. Părţile implicate sînt informate despre procedura de schimb, amplasarea sectoarelor etc.
  64. Părţile schimbului neechivalent vor fi informate despre valoarea de piaţă a terenurilor care urmează a fi schimbate, despre cuantumurile aproximative ale compensărilor pe care le pot obţine, despre condiţiile schimbului etc.
    65. Grupul de lucru va propune părţilor implicate în schimb mai multe variante pentru a fi analizate, negociate şi acceptate.
    66. Schimbul de terenuri în condiţiile de arendă poate fi efectuat, la decizia proprietarilor, atît pe perioada de arendă, cît şi prin modificarea drepturilor de proprietate iniţiale (schimbarea dreptului de proprietate).
    67. În scopul impulsionării aplicării metodelor de reparcelare a terenurilor agricole, pot fi utilizate terenurile destinate agriculturii proprietate publică din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. În acest caz, în calitate de parte a schimbului apare consiliul local respectiv.
Comasarea
    68. Consolidarea terenurilor agricole cu hotare comune prin comasare se efectuează în conformitate cu art. 12 al Legii nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile.
    69. Proiectul de comasare a terenurilor agricole este parte integrantă a Proiectului de consolidare şi include:
    a) partea grafică;
    b) partea textuală (nota de argumentare a elementelor de proiect).
   Partea grafică a proiectului de comasare reflectă amplasarea spaţială a terenurilor care urmează a-şi pierde identitatea (numărul cadastral), fiind incluse în terenul consolidat. Terenul consolidat prin comasare va primi un număr cadastral nou.
Redefinirea hotarelor
    70. Metoda redefinirii hotarelor este utilizată în cazurile în care amplasarea spaţială a terenurilor mai multor proprietari, în hotarele existente, nu corespunde, din diferite motive (pericol de eroziune, surplus de ape subterane etc.), posibilităţilor de exploatare raţională. Totodată, în condiţiile unei alte amplasări spaţiale problema poate fi     soluţionată pozitiv.
    71. În condiţiile consolidării terenurilor prin metoda redefinirii hotarelor, proprietarii de terenuri renunţă la hotarele existente ale terenurilor şi acceptă, benevol, hotarele noi, stabilite prin consultări prealabile.
    72. Renunţarea la hotarele existente în scopul aplicării metodei consolidării prin redefinire a hotarelor se efectuează în baza unei decizii a proprietarului, autentificată de persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii administraţiei publice locale.
  73. În condiţiile redefinirii hotarelor, în baza deciziilor proprietarilor de renunţare la hotarele existente şi a deciziei consiliului local, proprietarii de terenuri vor fi reautentificaţi în drepturi asupra terenurilor prin titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Documentele de drept asupra terenurilor anterioare vor fi anulate în baza deciziei proprietarului şi a consiliului local.
   74. Oficiile cadastrale teritoriale vor reînregistra titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorilor de terenuri în hotarele redefinite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Planul exprimării doleanţelor
    75. În procesul discuţiilor între autorul Proiectului de consolidare şi participanţii la acesta sînt stabilite doleanţele fiecărui proprietar. Planul exprimării doleanţelor include următoarele compartimente:
    a) planul vînzărilor propuse;
    b) planul cumpărărilor solicitate;
    c) planul schimbului propus;
    d) planul schimbului solicitat;
    e) planul arenzii propuse;
    f) planul arenzii solicitate;
    g) planul terenurilor asociate;
    h) planul propunerilor de redefinire a hotarelor;
    i) planul terenurilor comasate.
   76. În funcţie de numărul participanţilor la consolidare şi diversitatea doleanţelor, 2-3 planuri pot fi combinate în unul singur, utilizînd diferite culori pentru diferite doleanţe.
   77. La fiecare plan de exprimare a doleanţelor se anexează lista participanţilor la Proiectul de consolidare care au solicitat aplicarea uneia dintre metodele de consolidare a terenurilor.
    78. Elaborarea planului de exprimare a doleanţelor se efectuează în conformitate cu instrucţiunea aprobată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În procesul de negocieri doleanţele participanţilor la consolidare pot fi modificate.
Secţiunea a 4-a. Evaluarea terenurilor agricole
în scopul consolidării
   79. Evaluarea terenurilor agricole la preţ de piaţă în scopul consolidării este efectuată de către autorul Proiectului de consolidare în cazurile vînzării-cumpărării, schimbului neechivalent, precum şi al arenzii pe termen lung. Evaluarea de piaţă a terenurilor poate fi solicitată şi în alte cazuri.
    80. Pentru determinarea valorii de piaţă a terenurilor supuse consolidării se aplică o formă simplificată a metodei analizei comparative a vînzărilor pe piaţa funciară. În cazul evaluării terenurilor amenajate (sisteme de irigare, desecare / drenaj, plantaţii forestiere, plantaţii de vii sau livezi etc.) este aplicată, paralel cu metoda analizei comparative a vînzărilor, şi metoda costurilor.
    81. Metoda analizei comparative a vînzărilor se bazează pe estimarea valorii terenului agricol prin compararea lui cu alte terenuri agricole similare, vîndute sau propuse pentru vînzare în localitatea respectivă.
    82. La determinarea preţului terenurilor destinate consolidării se aplică o variantă a evaluării masive. Particularităţile evaluării masive constau în utilizarea unui număr redus de factori de influenţă asupra valorii, şi anume:
    a) suprafaţa terenului;
    b) bonitatea;
    c) condiţiile de piaţă (data, anul vînzării);
    d) amplasarea terenului evaluat.
    83. Procedura evaluării terenurilor prin metoda analizei comparabile a vînzărilor include:
   a) analiza pieţei terenurilor agricole în localitatea respectivă, selectarea tranzacţiilor comparabile, colectarea altei informaţii referitoare la factorii de influenţă asupra valorii;
    b) estimarea valorii unui grad / hectar de teren agricol în localitatea respectivă;
    c) determinarea factorilor de influenţă;
    d) estimarea valorii terenului după formula:
W = S x B x K1 x K2 x K3 , unde:
W - valoarea estimată a terenului;
S - suprafaţa terenului;
B - bonitatea medie a terenului, determinată conform planului pedologic;
K1 - costul unui grad / hectar;
K2 - coeficientul de majorare sau micşorare reieşind din condiţiile pieţei (dinamica preţurilor de pe piaţa terenurilor agricole);
K3 - coeficientul de majorare sau micşorare în funcţie de situarea terenului evaluat.
    84. În cazul în care terenul evaluat este amenajat (sădit cu o plantaţie de vie etc.), la valoarea estimativă a terenului se va adăuga valoarea amenajărilor. Una dintre metodele utilizate pentru estimarea valorii amenajărilor este metoda liniară bazată pe valoarea obiectului nou construit (înfiinţat, sădit) şi uzura la momentul evaluării.
    85. În cazul în care plantaţiile multianuale n-au fost lucrate mai mult de 2-3 ani, ele nu vor fi considerate amenajări. Valoarea finală a terenului poate fi stabilită prin scăderea costului lucrărilor de defrişare a plantaţiilor multianuale.
    86. Indiferent de metoda evaluării aplicată, părţile implicate în tranzacţie (vînzare-cumpărare, schimb sau arendă) negociază independent preţul. Grupul de lucru, în baza metodelor de evaluare prevăzute în prezentul Regulament, propune părţilor preţuri recomandabile pentru terenuri. Totodată, grupul de lucru nu va interveni în cazul în care părţile au încheiat deja negocierile.
Secţiunea a 5-a. Lucrări geodezice
în scopul consolidării terenurilor agricole
    87. În procesul consolidării terenurilor agricole este folosită baza geodezică (punctele de reper geodezice etc.), utilizate la înregistrarea masivă a terenurilor agricole.
    88. În condiţiile lipsei punctelor geodezice de reper (sau a numărului insuficient), în funcţie de necesităţi, grupul de lucru va iniţia efectuarea lucrărilor geodezice necesare. Punctele geodezice de reper noi şi coordonatele modificate ale terenurilor vor fi calculate în sistemul în care a fost elaborat planul cadastral al localităţii respective.
   89. În caz de necesitate, lucrările geodezice în procesul de consolidare a terenurilor agricole vor fi efectuate de către autorul proiectului, în conformitate cu cerinţele prevăzute în instrucţiunile Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.
Secţiunea a 6-a. Negocierea cererilor şi ofertelor
în procesul de consolidare a terenurilor agricole
   90. În baza chestionarelor de exprimare a doleanţelor, a listei participanţilor la procesul de consolidare a terenurilor agricole, a planului doleanţelor, a metodelor de consolidare descrise în capitolul III, grupul de lucru va elabora mai multe variante de reparcelare a terenurilor.
    91. Scopul etapei de negociere constă în elaborarea propunerilor de realizare a doleanţelor proprietarilor, sporirea încrederii faţă de procesul de consolidare, stimularea adoptării deciziilor aşteptate, excluderea formulărilor incorecte etc. În acest scop, la propunerea participanţilor la procesul de consolidare este creat, prin decizia consiliului local, comitetul participanţilor la procesul de consolidare. Una dintre funcţiile de bază ale comitetului este menţinerea unui contact constant cu participanţii la procesul de consolidare şi asigurarea transparenţei procesului de examinare a problemelor şi luare a deciziilor.
    92. În procesul negocierilor nu se admit acţiuni de influenţă (presiune) asupra participanţilor.
   93. Termenul negocierilor este stabilit de către autorul Proiectului de consolidare, coordonat cu primarul unităţii administrativ-teritoriale şi adus la cunoştinţa părţilor participante la consolidare (contra semnătură).
    94. Limitele temporale ale procesului de negocieri sînt determinate de condiţiile şi graficul elaborării Proiectului de consolidare, dar nu vor depăşi o lună calendaristică.     În cazul în care părţile n-au decis asupra soluţionării problemei în perioada stabilită pentru negociere, ei vor fi excluşi, pentru anul curent, din lista celor care vor beneficia de facilităţile proiectului.
    95. În baza negocierilor purtate între părţi, grupul de lucru elaborează:
    a) lista persoanelor care au acceptat vînzarea-cumpărarea terenurilor;
    b) lista persoanelor care au acceptat arenda de lungă durată a terenurilor;
    c) lista proprietarilor de terenuri care au acceptat schimbul terenurilor;
    d) lista proprietarilor de terenuri care au acceptat asocierea terenurilor;
    e) lista terenurilor comasate;
    f) lista proprietarilor care au acceptat redefinirea terenurilor.
Secţiunea a 7-a. Elaborarea planului final de reparcelare
    96. Planul final de reparcelare a terenurilor agricole este elaborat în baza listelor indicate în punctul 95 şi reprezintă o imagine grafică a parcelelor consolidate. În planul final de reparcelare, terenurile vîndute, arendate, schimbate, asociate, cu hotare redefinite, comasate vor fi marcate prin culori diferite.
   97. Planul final de reparcelare este aprobat prin decizia consiliului local şi, după înregistrarea drepturilor modificate conform Proiectului de consolidare, este utilizat pentru actualizarea planului cadastral existent.
VI. Aprobarea Proiectului de consolidare
    98. Grupul de lucru prezintă consiliului local spre examinare Proiectul de consolidare, care va cuprinde:
    a) nota explicativă la proiect;
    b) listele elaborate în conformitate cu punctul 95;
    c) planul organizării şi amenajării terenurilor agricole, elaborat conform prevederilor pct. 51;
    d) planul final de reparcelare a terenurilor, elaborat conform punctului 96.
    99. Nota explicativă va conţine următoarele:
    a) descrierea procedurii de iniţiere a lucrărilor;
    b) descrierea obiectului consolidării;
    c) descrierea metodelor de consolidare aplicate;
    d) evaluarea proiectului;
    e) rezultatele obţinute;
    f) concluzii de perspectivă.
    În funcţie de situaţie, nota informativă poate cuprinde şi alte argumente ale acţiunilor întreprinse în procesul de elaborare a Proiectului de consolidare.
    100. Consiliul local examinează documentele înaintate şi adoptă decizia referitoare la Proiectul de consolidare elaborat pentru localitatea respectivă.
VII. Perfectarea contractelor
    101. În baza deciziei de aprobare a Proiectului de consolidare, grupul de lucru perfectează următoarele documente de drept (contracte):
    a) contractele de vînzare-cumpărare;
    b) contractele de schimb echivalent;
    c) contractele de schimb neechivalent;
    d) contract de schimb în condiţiile arenzii de lungă durată;
    e) contractele de arendă de lungă durată;
    f) contracte de asociere (statutul-model al asociaţiei proprietarilor de teren);
    g) titlul de autentificare a drepturilor deţinătorului de terenuri comasate;
    h) titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorilor de terenuri modificate prin redefinirea hotarelor.
    102. Contractele de vînzare-cumpărare, de schimb sînt autentificate de către persoanele cu funcţii de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, conform Legii nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002 “Cu privire la notariat”. În cazul comasării terenurilor sau consolidării prin metoda redefinirii, titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren sînt eliberate în baza deciziei consiliului local şi semnate de către primarul unităţii administrativ-teritoriale în modul stabilit.
VIII. Înregistrarea drepturilor conform Proiectului de consolidare
    103. Pentru înregistrarea drepturilor modificate în procesul de implementare a Proiectului de consolidare, grupul de lucru pregăteşte dosarul cu documentele cadastrale, care va include:
    a) decizia consiliului local de aprobare a Proiectului de consolidare;
    b) Proiectul de consolidare;
    c) contractele, titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorilor de terenuri perfectate şi autentificate conform punctelor 102, 103 (în trei exemplare);
    d) lista coordonatelor noi ale terenurilor care au suferit modificări în procesul de implementare a Proiectului de consolidare.
   104. În temeiul deciziei consiliului local de aprobare a Proiectului de consolidare (pe baza procurii autentificate de către persoana cu funcţii de răspundere abilitată a autorităţii administraţiei publice locale, conform Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, art.702 din Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991), conducătorul grupului de lucru va prezenta, iar oficiul cadastral teritorial, în raza de activitate a căruia se află localitatea în care este implementat Proiectul de consolidare, va primi, prin act de primire-predare, dosarul documentelor cadastrale (în două exemplare), perfectat conform punctului 103.
  105. Oficiul cadastral teritorial examinează şi decide, în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, asupra materialelor cadastrale prezentate spre înregistrare, potrivit prezentului Regulament.
   106. În baza listei terenurilor propuse spre comasare, conform Legii nr.354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, oficiul cadastral teritorial va elibera certificatul, de modelul stabilit de Guvern, referitor la bunul imobil format, şi planul cadastral unic al terenurilor comasate (titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren).
   107. În termenele stabilite de legislaţie, oficiul cadastral teritorial remite conducătorului grupului de lucru un exemplar al documentelor cadastrale, prezentate conform punctului 103 litera c). Pe toate documentele cadastrale de drept asupra terenurilor va fi aplicată parafa de înregistrare.
IX. Finalizarea lucrărilor asupra Proiectului de consolidare
   108. Conducătorul grupului de lucru transmite, prin act de primire-predare, autorităţii administraţiei publice locale două exemplare ale materialelor cadastrale, înregistrate la oficiul cadastral teritorial.
    109. Autoritatea administraţiei publice locale transmite, contra semnătură de primire, proprietarilor de teren contractele respective, certificatele de formare (comasare) a bunurilor imobile înregistrate, autentificate în modul stabilit, şi titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorilor de terenuri.
    110. Grupul de lucru va forma dosarul tehnic (într-un exemplar), care va cuprinde:
    a) materialele colectate pentru elaborarea Proiectului de consolidare, conform punctului 27;
    b) procesele-verbale întocmite în procesul consolidării;
    c) informaţii privind măsurările geodezice efectuate;
    d) calculele efectuate în procesul elaborării propunerilor de evaluare a terenurilor;
    e) planul doleanţelor;
    f) alte documente tehnice, ce au servit ca argumentare la adoptarea deciziilor.
    111. Lucrările asupra elaborării şi implementării Proiectului de consolidare vor fi considerate finalizate în baza:
    a) actului de primire-predare, semnat de primarul unităţii administrativ-teritoriale, a documentelor cadastrale înregistrate la oficiul cadastral teritorial;
    b) actului de primire-predare a dosarului tehnic, semnat de întreprinderea de stat în domeniul consolidării;
    c) actului de control al lucrărilor din partea beneficiarului.
X. Particularităţile proiectului de consolidare în grup
Secţiunea 1. Noţiuni generale
   112. Proiectul de consolidare în grup este elaborat în cazul în care, în localitatea respectivă, un grup de proprietari solicită (acceptă) procesul de consolidare, pe cînd majoritatea (51% + 1) este satisfăcută de amplasarea şi dimensiunile terenurilor pe care le deţin. În asemenea cazuri, acţiunile de organizare a terenurilor sînt desfăşurate în măsura necesităţilor de protecţie, ameliorare, organizare raţională şi eficientă a terenurilor implicate în procesul de consolidare.
    113. Proiectul de consolidare a terenurilor agricole proprietate a unui grup de proprietari este elaborat, în majoritatea cazurilor, în scopuri de:
    a) asociere;
    b) utilizare în comun a serviciilor de lucrare a terenurilor;
    c) irigare, desecare (construcţie, reconstrucţie a sistemelor de irigare, desecare);
    d) sădire a livezilor, viilor, utilizarea raţională a plantaţiilor multianuale existente;
    e) protecţie împotriva eroziunii solului, altor factori de distrugere naturali;
    f) alte scopuri.
    114. Proiectul de consolidare în grup a terenurilor agricole presupune aceleaşi două compartimente (reparcelarea, organizarea şi amenajarea terenurilor agricole) ca şi proiectul de consolidare complexă a terenurilor agricole.
    115. Procesul de organizare şi amenajare a terenurilor va fi orientat spre executarea cerinţelor şi posibilităţilor terenurilor angajate în procesul consolidării, în special spre realizarea măsurilor de protecţie a solului.
    116. Reparcelarea terenurilor se va realiza bazîndu-se pe faptul că participanţii la procesul de consolidare cunosc doleanţele fiecăruia dintre ei.
Secţiunea a 2-a. Conţinutul Proiectului de consolidare în grup
    117. Elaborarea şi implementarea Proiectului de consolidare în grup include următoarele etape:
    a) iniţierea lucrărilor;
    b) elaborarea Proiectului de consolidare;
    c) aprobarea Proiectului de către consiliul local;
    d) înregistrarea (reînregistrarea) documentelor cadastrale din cadrul Proiectului de consolidare;
    e) finalizarea lucrărilor de elaborare a Proiectului.
    118. Indiferent de tipul Proiectului de consolidare, procedura de elaborare şi aprobare a Proiectului; conţinutul şi modul de prezentare a materialelor cadastrale pentru înregistrare la oficiile cadastrale; condiţiile şi modul de finalizare a lucrărilor asupra Proiectului vor fi aceleaşi ca şi în cazul consolidării complexe.
XI. Particularităţile Proiectului de consolidare individuală
   119. Proiectul de consolidare a terenurilor agricole, în conformitate cu prezentul Regulament, poate fi elaborat şi la solicitarea unei persoane fizice sau juridice, în vederea creării unei proprietăţi consolidate în localitatea dată (proiect de consolidare individuală).
    120. De regulă, un proiect de consolidare individuală este iniţiat în cazul în care o persoană fizică sau juridică are intenţia de:
a procura o suprafaţă de teren pentru fondarea unui întreprinderi agricole;
a-şi majora suprafaţa de teren pe care o deţine prin vînzare-cumpărare sau arendă de lungă durată;
a comasa terenurile dispersate în teritoriu care îi aparţin.
   121. În scopul realizării Proiectului de consolidare individuală iniţiat de o persoană fizică sau juridică, autorul Proiectului poate implica în proces şi alte persoane proprietari de terenuri, pe principii benevole.
    122. Organizarea şi amenajarea terenurilor agricole se efectuează în măsura necesităţilor de protecţie împotriva eroziunii a terenurilor implicate în procesul de elaborare a Proiectului de consolidare individuală. La solicitarea proprietarului, pot fi examinate şi soluţionate şi alte probleme ce ţin de amenajarea terenurilor, cum ar fi: crearea plantaţiilor multianuale, construcţia (reconstrucţia) sistemelor de irigare / desecare etc.
    123. Proiectul de consolidare individuală presupune aceleaşi etape (reparcelarea, organizarea şi amenajarea terenurilor agricole) ca şi Proiectul complex de consolidare.
XII. Controlul şi monitorizarea procesului de consolidare a terenurilor agricole
    124. În scopul monitorizării procesului de consolidare, toate întreprinderile care efectuează lucrări de elaborare şi implementare a Proiectului de consolidare, indiferent de sursa de finanţare, vor prezenta:
    a) instituţiei de stat specializate în domeniu - un exemplar al Proiectului de consolidare;
    b) Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare lunar, la data de 1 a lunii - o informaţie referitor la activităţile întreprinse în luna precedentă, pe fiecare proiect în parte.   
 125. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare exercită controlul asupra efectuării lucrărilor de consolidare a terenurilor agricole de către întreprinderile de stat, municipale sau private, indiferent de sursa de finanţare.
XIII. Dispoziţii finale
   126. În scopul aplicării prevederilor prezentului Regulament, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va elabora şi va aproba, în termen de o lună, modelele de documente necesare implementării procesului de consolidare, şi anume:
    a) criteriile de selectare a localităţii în scopul elaborării proiectului de consolidare;
    b) autorizaţia ce confirmă activitatea în cadrul elaborării Proiectului de consolidare;
    c) chestionarul de consultare a opiniilor participanţilor la procesul de consolidare a terenurilor agricole;
    d) formularul listei participanţilor la procesul de consolidare a terenurilor agricole;
    e) formularul listei proprietarilor care solicită vînzarea-cumpărarea terenurilor;
    f) formularul listei proprietarilor care solicită transmiterea sau arendarea pe termen lung a terenurilor;
    g) formularul listei proprietarilor care solicită asocierea terenurilor;
    h) formularul listei proprietarilor care solicită schimbul de terenuri;
    i) metodele de estimare a valorii de piaţă a terenurilor agricole în scopul consolidării;
    j) formularul listei proprietarilor care au negociat şi acceptat condiţiile de vînzare-cumpărare a terenului;
    k) formularul listei proprietarilor care au negociat şi acceptat arenda de lungă durată;
    l) formularul listei proprietarilor de terenuri care au acceptat condiţiile schimbului;
    m) formularul listei proprietarilor de terenuri care au acceptat asocierea;
    n) formularul listei terenurilor propuse pentru comasare;
    o) formularul listei proprietarilor care au acceptat redefinirea hotarelor;
    p) contractul de vînzare-cumpărare a terenului agricol în procesul de consolidare (cu titlu de recomandare);
    q) contractul de schimb de terenuri agricole în scopul consolidării (echivalent, neechivalent, în condiţiile arenzii de lungă durată) (cu titlu de recomandare);
    r) contractul de arendă de lungă durată a terenurilor în procesul consolidării (cu titlu de recomandare);
    s) statutul asociaţiilor proprietarilor de terenuri, altor forme asociative şi cooperatiste;
    t) programul de investigaţii sociologice.