*OMET188/2003 ^{Versiunea originala}
ID intern unic: 325548
Версия на русском

Republica Moldova

MINISTERUL ECOLOGIEI CONSRUCŢIILOR ŞI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 188
din 10.09.2002

cu privire la aprobarea Instrucţiunii despre ordinea
de organizare şi efectuare a expertizei ecologice de stat

Publicat : 07.02.2003 în Monitorul Oficial Nr. 014 art Nr : 25

Întru îndeplinirea prevederilor art. 13 şi art. 16 lit. a) ale Legii nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător, art. 7 alin. (5) al Legii nr. 851-XIII din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător şi în temeiul Regulamentului Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 703 din 23 iulie 2001,

ORDON:

1. Se aprobă "Instrucţiunea despre oridnea de organizare şi efectuare a expertizei ecologice de stat", modificată şi completată (în continuare - Instrucţiune).

2. Inspectoratul Ecologic de Stat (dl Gheorghe Manjeru) va lua măsurile necesare pentru asigurarea respectării prevederilor Instrucţiunii de către subdiviziunile subordonate Inspectoratului.

3. Direcţia generală impactul ecologic şi managementul deşeurilor (dl Mihai Iftodi), în termen de 10 zile, va prezenta Instrucţiunea Ministerului Justiţiei pentru înregistrarea de stat. După înregistrare va asigura publicarea acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Se abrogă Instrucţiunea despre oridnea de organizare şi efectuare a expertizei ecologice de stat aprobată prin ordinul Directorului general al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător nr. 33 din 24 august 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 14-15, partea III, art. 16).

5. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina viceministrului dl Nicolae Stratan.

MINISTRUL

ECOLOGIEI, CONSTRUCŢIILOR

ŞI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI Gheorghe DUCA

Chişinău, 10 septembrie 2002.

Nr. 188.

APROBAT INREGISTRAT

Ministru al ecologiei, construcţiilor şi Ministerul Justiţiei

dezvoltării teritoriului al Republicii Moldova al Republicii Moldova

____________________Gheorghe Duca __________________Ion Morei

10 septembrie 2002 11 septembrie 2002 nr. 290

INSTRUCŢIUNE

despre ordinea de organizare şi efectuare a expertizei ecologice de stat

1. Dispoziţii generale

1.1 Prezenta Instrucţiune este elaborată în baza Legii nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr. 10, partea întîi, art. 283) şi Legii nr. 851-XIII din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 52-53, art. 494), în scopul asigurării metodice a organizării şi efectuării expertizei ecologice de stat.

Instrucţiunea este destinată subdiviziunilor autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, persoanelor juridice şi fizice aferente la expertizarea şi coordonarea proiectelor activităţilor economice, investitorilor (beneficiarilor) şi elaboratorilor acestor proiecte pe teritoriul Republicii Moldova.

Instrucţiunea determină scopul, sarcinile, principiile, obiectele şi subiectele expertizei ecologice, ordinea de organizare şi efectuare a ei, cerinţele esenţiale către componenţa şi conţinutul documentaţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului şi de proiect şi stabileşte modul de prezentare a ei către expertizare.

Expertiza ecologică este o componentă a ansamblului de măsuri pentru protecţia mediului înconjurător prin care se evaluează, în prealabil, influenţa activităţilor economice preconizate asupra stării mediului, conformitatea parametrilor acestor activităţi cu actele legislative şi normative şi standardele în vigoare.

Cadrul legislativ şi normativ în domeniul expertizei ecologice este indicat în anexa 6.

Expertiza ecologică se efectuează de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, de alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice sau de asociaţiile obşteşti în modul stabilit de actele legislative şi normative din domeniul respectiv.

Expertiza ecologică de stat este atribuţia exclusivă a autorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător (denumirea în continuare - autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu), care dispune efectuarea ei de către subdiviziunile şi organizaţiile din subordinea sa, care constituie sistemul Expertizei ecologice de stat.

Expertiza ecologică de ramură (departamentală) se efectuează de către ministere şi departamente în organizaţiile şi întreprinderile din subordinea lor.

Expertiza ecologică obştească se organizează şi se efectuează din iniţiativa asociaţiilor obşteşti oficial înregistrate în conformitate cu Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

Pînă la aprobarea de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu rezultatele expertizei ecologice departamentale şi obşteşti au un caracter de recomandare.

1.2 Expertiza ecologică de stat, bazată pe legi, norme şi standarde ecologice, apreciază în complexitate factorii de ordin ecologic, economic şi social care influenţează asupra stării mediului şi se efectuează pînă la luarea deciziilor în activităţile economice şi a altor activităţi, ţinînd cont de:

- necesitatea menţinerii în timpul realizării acestora a unui echilibru ecologic, păstrării fondului genetic şi biodiversităţii, creării condiţiilor optime de viaţă a omului;

- prezumţia că orice activitate economică sau altă activitate materială preconizată care dispune utilizarea resurselor naturale poate dăuna mediului;

- fundamentarea ştiinţifică, obiectivitatea şi legalitatea avizelor expertizei ecologice elaborate;

- transparenţa, participarea asociaţiilor obşteşti şi luarea în consideraţie a opiniei publice.

Sarcinile expertizei ecologice de stat sînt stipulate în art. 4 al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

1.3 În conformitate cu art. 23 al Legii privind protecţia mediului înconjurător şi art. 6 al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Expertiza ecologică de stat este obligatorie pentru documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect privind obiectivele şi activităţile economice preconizate care influenţează sau pot influenţa asupra stării mediului înconjurător şi/sau prevăd folosirea resurselor naturale, indiferent de destinaţie, amplasare, tipul de proprietate şi subordonare a acestor obiecte, volumul investiţiilor, sursa de finanţare şi modul de executare a lucrărilor de construcţii.

1.4 În conformitate cu art. 17 al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, beneficiarul este obligat să prezinte spre expertizarea ecologică de stat documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (E.I.M.Î.). Lista obiectelor şi activităţilor economice pentru care documentaţia privind E.I.M.Î. se elaborează în mod obligatoriu este inclusă în anexa 5 a prezentei instrucţiuni. Documentaţia privind E.I.M.Î. se elaborează la etapa iniţială de planificare şi este considerată parte componentă obligatorie a documentaţiei de proiect şi planificare. Avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat asupra documentaţiei E.I.M.Î. serveşte drept bază pentru elaborarea compartimentului "Protecţia mediului înconjurător" în documentaţia de proiect şi planificare.

Procedurii E.I.M.Î. pot fi supuse, după caz, prin decizia autorităţilor centrale pentru mediu şi alte obiecte şi activităţi în funcţie de nivelul eventualului impact asupra mediului.

2. Termeni şi definiţii

1. DOCUMENT NORMATIV- document care specifică reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţile sau rezultatele acestora.

2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE PRECONIZATE- orice activitate planificată sau proiectată cu folosirea resurselor naturale, în procesul căreia se emană în mediul înconjurător degajări sau noxe care pot provoca schimbarea stării mediului înconjurător.

3. ACTIVITĂŢI ECONOMICE COMPLICATE- obiectele şi întreprinderile la care se prevede aplicarea tehnologiilor noi de producţie fără analog în ţară; activităţi, obiecte şi întreprinderi, amplasate pe terenuri cu condiţii geologice şi hidrogeologice dificile, pentru construcţia cărora se prevede folosirea materialelor şi confecţiilor noi.

4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE POTENŢIAL PERICULOASE PENTRU MEDIU- activităţi economice cu utilizarea resurselor naturale, care pot conduce la degradarea mediului înconjurător, crearea condiţiilor nefavorabile pentru viaţa oamenilor, distrugerea florei şi faunei.

5. BENEFICIARUL DOCUMENTAŢIEI- persoana fizică sau juridică, care propune (deţine) documentaţia şi/sau realizează o activitate economică ori socială preconizată.

6. BIOCENOZĂ- totalitatea organismelor în relaţii determinate de reciprocitate care populează un oarecare sector pe uscat sau apă.

7. CAZURI DE AVARIE- cazurile de degajare necontrolată a rezervelor energetice ale întreprinderii, în care materiile prime, produse intermediare, producţia finită, deşeurile industriale, utilajul tehnologic din spaţiile de producţie, antrenate în procesul de avarie, creează factori de leziune pentru personalul întreprinderii în cauză, populaţie şi mediul înconjurător.

8. COMPONENTELE MEDIULUI- elementele şi condiţiile naturale ale Planetei - aerul, apele de suprafaţă, freatice şi subterane, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, fiinţele vii, toate sistemele naturale în interacţiunea lor.

9. DESECARE- complexul măsurilor hidrotehnice şi agrotehnice aplicate pentru eliminarea surplusului de apă din sol.

10. DOCUNENTAŢIE DE URBANISM ŞI AMENAJARE A TERITORIULUI- planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice şi regulamente aferente, în care se definesc scopurile, mijloacele şi se face etapizarea acţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se oferă soluţii pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriilor şi localităţilor, pentru prevenirea şi eliminarea disfuncţionalităţilor.

11. ECOSISTEME- orice complexe dinamice ale comunităţilor de plante, animale, microorganisme şi mediul lor ambiant, aflate într-o permanentă interacţiune funcţională.

12. EXTINDERE- construirea obiectelor auxiliare şi extinderea unor secţii ale întreprinderii în funcţiune în scopul construirii unor capacităţi suplimentare şi noi de producţie.

13. ECHILIBRU ECOLOGIC- ansamblul de stări al unui ecosistem, a cărui dinamică asigură structura şi funcţiile acestuia.

14. FONDUL GENETIC AL BIODIVERSITĂŢII- integritatea speciilor vegetale şi animale, asociaţiilor şi biocenozelor naturale în totalitate cu particularităţile lor genetice.

15. IMPACT ASUPRA MEDIULUI- efectele negative ale activităţii umane şi ale proceselor naturale asupra elementelor şi factorilor naturali, ecosistemelor, sănătăţii şi securităţii oamenilor, precum şi asupra bunurilor materiale.

16. RESURSE NATURALE- obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale.

17. OBIECTE CU REGIM SPECIAL- obiecte şi teritorii cu destinaţie specifică determinate de către Guvern.

18. RECONSTRUCŢIE- restructurarea secţiilor şi obiectelor existente de bază, auxiliare şi de deservire a întreprinderii în funcţiune, de regulă fără extinderea clădirilor şi obiectelor de bază, pentru modernizarea producerii şi ridicarea nivelului tehnico-economic.

19. REUTILARE- complex de măsuri pentru ridicarea nivelului tehnico-economic în întreprinderea în funcţiune a unor procese de fabricaţie în secţii, sectoare bazate pe introducerea tehnicii şi tehnologiei avansate, mecanizarea şi automatizarea proceselor de fabricaţie, schimbarea utilajului învechit.

20. REPROFILARE- schimbarea profilului întreprinderii din diferite cauze.

21. REGIM DE PROTECŢIE- restrîngerea activităţii economice în scopul protecţiei complexului natural şi conservării componentelor naturii pentru asigurarea funcţionării normale a ecosistemelor.

22. ZONA DE PROTECŢIE A RÎURILOR ŞI BAZINELOR ACVATICE- teritoriul aferent obiectului acvatic cu dimensiuni stabilite, destinat pentru protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării, epuizării şi înnămolirii, în perimetrul căruia activitatea economică este supusă restricţiilor.

3. Structura şi funcţiile sistemului Expertizei ecologice de stat

3.1 Expertiza ecologică de stat constă din următoarele subdiviziuni structurale şi organizaţii subordonate autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, care constituie un sistem unic la diferite niveluri de coordonare şi expertizare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect a activităţilor economice în dependenţă de complexitatea şi importanţa acestor obiecte:

- Direcţia generală impactul ecologic şi managementul deşeurilor a autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu;

- Direcţia expertiză ecologică de stat a Inspectoratului Ecologic de Stat;

- agenţiile teritoriale ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat;

- Institutul Naţional de Ecologie;

- Comisia mixtă de experţi a autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu.

3.2 Direcţia generală impactul ecologic şi managementul deşeurilor a autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu în conformitate cu regulamentul acesteia:

- dirijează din punct de vedere metodologic activitatea subdiviziunilor sistemului Expertizei ecologice de stat, organelor de expertiză ecologică departamentale;

- efectuează Expertiza ecologică de stat a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect pentru scheme, programe şi planuri naţionale, proiectelor de acte legislative şi normative, instrucţiuni şi standarde, convenţii internaţionale şi contracte de concesiune, a documentaţiei de proiect elaborată în alte ţări, care prevăd utilizarea resurselor naturale şi/sau care pot afecta starea mediului;

- efectuează expertiza ecologică a documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător;

- efectuează controlul activităţii subdiviziunilor sistemului Expertizei ecologice de stat, generalizează practica de efectuare a Expertizei ecologice de stat şi întocmeşte recomandări privind perfecţionarea acestei activităţi;

- analizează tendinţele şi nivelul expertizei ecologice de peste hotare şi modul de aplicare a experienţei internaţionale în domeniu;

- organizează în cadrul autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu examinarea litigiilor de orice gen apărute în urma expertizării ecologice de stat şi prezintă propuneri respective conducerii autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu.

3.3 Examinarea documentaţiei de proiect şi planificare a activităţilor economice de către Direcţia generală impactul ecologic şi managementul deşeurilor, Direcţia expertiza ecologică de stat şi agenţiile ecologice teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat se efectuează conform anexei 3.

Cerinţele privind competenţa şi modul de activitate a experţilor ecologici de stat sînt stipulate în art. 22 al Legii privind protecţia mediului înconjurător şi art. 7 şi art. 8 ale Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

3.4 În conformitate cu art. 7 alin. (4) al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Expertiza ecologică de stat a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect pentru obiectele şi activităţile economice complexe şi potenţial periculoase pentru mediu, inclusiv a celor ce necesită cercetări ştiinţifice speciale suplimentare şi implementarea noilor tehnologii industriale, se efectuează prin decizia autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu de către Comisia mixtă de experţi ecologi instituită pe lîngă autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu. Modul de constituire şi desfăşurare a activităţii Comisiei mixte de experţi este stipulat în Regulamentul cu privire la Comisia mixtă de experţi ecologi a autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, aprobat prin ordinul ministrului mediului nr. 25 din 10 decembrie 1998.

3.5 Expertiza ecologică a tehnologiilor şi instalaţiilor noi sau importate din alte ţări şi prima dată utilizate în documentaţia de proiect , anticipat se efectuează de către Institutul Naţional de Ecologie (INECO). Avizul respectiv eliberat de către INECO se prezintă la Expertiza ecologică de stat în ansamblu cu documentaţia de proiect.

3.6 Expertizarea ecologică de stat se efectuează ţinînd cont de avizele serviciului sanitaro - epidemiologic de stat şi ale altor organe cu funcţii de supraveghere şi control de stat.

Documentele şi materialele de proiect şi planificare prezentate trebuie să corespundă cerinţelor normativelor în vigoare şi să conţină autorizaţiile prealabile ale organelor publice locale şi ale organizaţiilor interesate privind amplasarea şi asigurarea tehnică a obiectelor proiectate, precum şi avizele organelor supravegherii şi controlului de stat privind desfăşurarea activităţii economice preconizate.

3.7 În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 721-XIII din 02.02.96 privind calitatea în construcţii şi art. 25 al Legii nr.835-XIII din 17.05.1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, expertizarea ecologică de stat a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect în domeniul construcţiilor capitale se efectuează în mod obligatoriu pînă la efectuarea expertizei tehnice de stat a proiectului respectiv.

4. Ordinea de prezentare a documentaţiei de urbanism şi amenajare

a teritoriului şi de proiect pentru expertizarea ecologică de stat

4.1 Beneficiarii prezintă pentru examinare Expertizei ecologice de stat documentaţia completă privind activitatea economică preconizată, cu anexele şi avizele necesare în conformitate cu cerinţele documentelor instructive şi normative în vigoare, indicate în Lista cerinţelor de bază referitor la volumul şi conţinutul documentelor şi materialelor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect prezentate la organele de expertiză ecologică ale autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu (anexa 2).

Denumirea obiectelor concrete şi organul unde necesită să fie prezentate sînt stabilite în Lista obiectelor clădirilor, edificiilor şi instalaţiilor, documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect a cărora necesită prezentarea pentru efectuarea Expertizei ecologică de stat la subdiviziunile autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu (anexa 3).

4.2 În conformitate cu art. 18 alin. (6) al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, documentaţia prezentată pentru prima dată pentru efectuarea Expertizei ecologice de stat trebuie să fie însoţită de documentul bancar, care face dovadă vărsării de către beneficiar la bugetul de stat a sumei ce constituie cheltuielile legate de efectuarea expertizei. Tarifele pentru efectuarea Expertizei ecologice de stat se stabilesc în conformitate cu "Regulamentul cu privire la plata pentru efectuarea expertizei ecologice de stat a documentaţiei de proiect şi planificare a activităţilor economice" aprobat de ministrul mediului şi amenajării teritoriului, 20 iunie 2000 (Monitorul Oficial nr. 112-114, 5.09.2000). Cheltuielile legate de efectuarea Expertizei ecologice de stat repetate conform art. 23 alin. (2) al Legii menţionate, le suportă organizaţia care a elaborat documentaţia de proiect prezentată pentru examinare.

Se scutesc de plată pentru efectuarea Expertizei ecologice de stat beneficiarii documentaţiei E.I.M.Î. de proiect şi planificare pentru obiectele finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale conform art. 18 alin. (7) al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

4.3 Documentaţia prezentată este supusă unei examinări complexe, în cadrul căreia se vor lua în consideraţie factorii ecologici, economici şi sociali cu studierea riguroasă a variantelor soluţiilor tehnice, menite să asigure îndeplinirea cerinţelor ecologice armonizate cu particularităţile regionale, şi menţinerea stabilităţii ecosistemelor naturale în contextul unui eventual impact pe întreaga perioadă de practicare a activităţii economice preconizate, începînd cu construirea obiectului, punerea lui în funcţiune pînă la momentul demolării lui.

Pentru tehnologiile şi utilajele noi elaborate sau importate este necesară prezentarea documentelor (avizului) de efectuare în ordinea stabilită, la etapa iniţială de proiectare, a expertizei ecologice a acestora, sau confirmarea documentară de către firma respectivă a securităţii ecologice şi folosirii raţionale a resurselor naturale.

4.4 Deciziile tehnice în proiectele prezentate pentru expertizare trebuie să fie fundamental argumentate în privinţa micşorării impactului asupra mediului înconjurător în zona de amplasare a obiectului proiectat cu evidenţa stării existente a mediului în conformitate cu cerinţele actelor legislative şi normative în vigoare.

4.5 Documentaţia completă de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de proiect prezentată pentru expertizare trebuie să cuprindă măsuri eficiente şi motivate de protecţie a mediului pentru asigurarea securităţii ecologice a activităţii economice propuse pe toată perioada prognozată, începînd de la construire, punere în funcţie, pînă la lichidarea obiectului şi necesitatea demolării lui. Aceste cerinţe esenţiale sînt enumerate în anexa 1 a prezentei Instrucţiuni.

4.6 În cazul prezentării pentru expertizarea repetată a proiectului corectat şi completat în conformitate cu avizul Expertizei ecologice de stat, documentaţia trebuie să conţină lista măsurilor şi soluţiilor tehnice de refacere şi corectare a proiectului , modificărilor introduse în memoriile explicative respective şi desenele tehnice (conform anexei 4).

4.7 Documentaţia de proiect a tehnicii moderne, tehnologiilor, materialelor şi substanţelor noi se prezintă pentru expertizarea ecologică cu copiile următoarelor documente şi materiale:

- sarcinile tehnice pentru elaborarea tehnicii moderne, tehnologiei, materialelor şi substanţelor noi;

- proiectele condiţiilor tehnice sau proiectele standardelor pentru producţia, care va fi fabricată;

- avizul expertizei instituţiilor de bază sau specializate în domeniul dat;

- proiectele instrucţiunilor tehnologice, regulamentelor pentru tehnologiile preconizate;

- proiectele instalaţiilor de exploatare (utilizare);

- materialele despre rezultatele expertizării prealabile, inclusiv aprecierea influenţei asupra mediului înconjurător (procese-verbale, note informative, dări de seamă).

4.8 Nerespectarea cerinţelor actelor normative, legislative şi instructive în vigoare în privinţa volumului, conţinutului şi completării documentaţiei prezentate la Expertiza ecologică de stat poate fi una din cauzele restituirii beneficiarului documentaţiei pentru completare şi reîntocmire.

5. Ordinea de examinare a documentaţiei prezentate pentru efectuarea
Expertizei ecologice de stat şi elaborarea avizului general

5.1 Expertiza ecologică de stat se efectuează de către experţi ecologi de stat titulari, precum şi cu concursul savanţilor, specialiştilor de înaltă calificare - membri ai Comisiei mixte de experţi, în trei etape de lucru: de pregătire, de bază, de elaborare a avizului general.

5.2 Etapa de pregătire pentru efectuarea expertizei constă din controlul suficienţei completării documentaţiei prezentate spre examinare pe obiectul proiectat conform cerinţelor punctului 4.1 al prezentei Instrucţiuni cu materialele şi coordonările necesare.

5.3 La etapa de bază de lucru a expertizării documentaţia prezentată este supusă unei examinări complexe în cadrul căreia se verifică:

- gradul de exactitate a evaluării impactului activităţii economice preconizate asupra mediului înconjurător;

- argumentarea necesităţii de realizare a activităţii economice preconizate pe terenul ales şi a modului de desfăşurare a acestei activităţi;

- caracterul soluţiilor tehnice, inginereşti, arhitectural-urbanistice, precum şi al propunerilor privind folosirea materiei prime, resurselor naturale;

- suficienţa şi eficacitatea măsurilor prevăzute pentru evitarea cazurilor de avariere a utilajelor şi de poluare a mediului înconjurător, precum şi pentru intervenţiile de urgenţă în vederea lichidării consecinţelor poluării;

- implementarea metodelor eficiente de epurare a apelor uzate, de tratare a nămolului şi utilizării pentru obţinerea biogazului, excluderea deversărilor de ape reziduale neepurate în bazinele de apă;

- introducerea metodelor noi de restabilire a fertilităţii solului, de ameliorare şi recultivare a terenurilor, de prevenire a eroziunii;

- metode eficiente de protecţie a subsolului;

- aplicarea metodelor eficiente de păstrare şi completare a fondului genetic al biodiversităţii, de optimizare a structurii regnului animal şi vegetal în ecosistemele naturale, folosirea mijloacelor de protecţie a resurselor piscicole, a tehnologiilor de reproducere a acestora, precum şi metodelor de redresare ecologică şi de regenerare a pădurilor;

- minimalizarea, pe baza tehnologiilor avansate, a cantităţii de deşeuri de producţie rezultate la utilizarea resurselor minerale;

- eficacitatea soluţiilor tehnice de prelucrare, reciclare şi înhumare a deşeurilor de producţie şi menajere, relevarea posibilităţilor de cooperare regională în acest domeniu, examinarea posibilităţii de compostare cu obţinerea biogazului;

- aplicarea metodelor de control recomandate pentru asigurarea securităţii ecologice a activităţii economice preconizate şi a calităţii normate a mediului înconjurător;

- elaborarea măsurilor de prevenire sau de minimalizare a consecinţelor ecologice ale realizării proiectului;

- implementarea producerii mai pure în procesele tehnologice a obiectelor existente cu scopul micşorării consumului resurselor energetice şi resurselor naturale.

Dacă în materialele prezentate nu este evidenţiată suficient influenţa negativă a obiectului proiectat, nu este apreciat impactul posibil asupra mediului înconjurător şi nu sînt prevăzute măsurile necesare de protecţie în conformitate cu normativele în vigoare, documentaţia se restituie beneficiarului pentru reîntocmire.

5.4 După examinarea complexă a documentaţiei prezentate se elaborează proiectul avizului general al Expertizei ecologice de stat care trebuie să conţină: enumerarea documentaţiei prezentate; informaţia despre obiectul proiectat - o scurtă descriere a varietăţii activităţii economice preconizate şi a deciziilor tehnice şi măsurilor în privinţa protecţiei mediului înconjurător; obiecţiile şi propunerile clar formulate despre:

- posibilitatea şi condiţiile de realizare a proiectului, planului, programului, schemei;

- necesitatea completării şi corectării proiectului, prezentării repetate a lui pentru expertizarea finală;

- respingerea proiectului ca fiind inacceptabil în condiţiile prevăzute pentru realizare.

5.5 Avizul general al Expertizei ecologice de stat se transmite beneficiarului proiectului şi serveşte drept bază pentru:

a) aprobarea documentaţiei E.I.M.Î programelor, proiectelor, planurilor, schemelor şi finanţarea realizării acestora după efectuarea expertizei tehnice sau generale conform ordinei stabilite de normativele respective;

b) eliberarea de către subdiviziunile respective ale autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu şi alte organe de resort a autorizaţiilor pentru dreptul de folosinţă a resurselor naturale şi componentelor naturii;

c) suspendarea temporară a construirii şi punerii în funcţiune a obiectelor respective sau executarea altor lucrări;

d) publicarea informaţiei despre rezultatele expertizării ecologice în mass-media.

Controlul asupra respectării cerinţelor avizului general al Expertizei ecologice de stat pe teren se efectuează de către Inspectoratul Ecologic de Stat şi subdiviziunile acestuia.

5.6 Finanţarea realizării proiectelor de activităţi economice fără avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat nu se admite. Persoanele fizice şi juridice, care încalcă aceste reguli poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

5.7 Avizele şi deciziile organului Expertizei ecologice de stat sînt apărate de legislaţia în vigoare.

5.8 Avizul Expertizei ecologice de stat, în dependenţă de complexitate şi semnificaţie pentru economia naţională a obiectului preconizat , poate fi examinat în caz de necesitate la şedinţa Colegiului autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu.

5.9 Avizul Expertizei ecologice de stat este valabil în termenul preconizat pentru construirea obiectului prevăzut de normativele în vigoare şi proiectul examinat. Dacă obiectul nu a fost construit în termenele prevăzute, documentaţia de proiect trebuie să fie revăzută şi corectată cu evidenţa noilor condiţii tehnice, apariţiei noilor Normative în Construcţii şi prezentată la expertiză pentru reactualizarea sau confirmarea coordonării anterioare.

5.10 Contrazicerile care apar între beneficiarii proiectelor activităţii economice şi Expertiza ecologică de stat în privinţa deciziilor expertizei se examinează şi se rezolvă de autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu.

În conformitate cu art. 20 alin. (9) al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, în cazul în care beneficiarul nu este de acord cu deciziile din avizul general al Expertizei ecologice de stat, este în drept să atace aceste decizii în instanţa judecătorească.

5.11 Conform art. 21 al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, termenul de efectuare a Expertizei ecologice de stat este de pînă la trei luni de la data prezentării documentaţiei însoţite de materialele şi documentele necesare pentru examinare. Termenul de efectuare a Expertizei ecologice de stat a documentaţiei pentru obiectele şi activităţile economice complexe şi potenţial periculoase pentru mediu, inclusiv a documentaţiei a cărei examinare necesită derulare a unor cercetări ştiinţifice speciale suplimentare, poate fi prelungit de autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu pînă la 6 luni.

6. Finanţarea activităţii de expertizare ecologică de stat

6.1 Conform art. 22 (1) al Legii privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în scopul asigurării independenţei experţilor ecologi de stat titulari, activitatea privind efectuarea Expertizei ecologice de stat este finanţată de la bugetul de stat.

6.2 Conform art. 23 al Legii privind Expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător cheltuielile legate de efectuarea Expertizei ecologice de stat cu concursul experţilor netitulari (Comisiei mixte de experţi ecologi), le suportă beneficiarul, iar suma acestor cheltuieli se stabileşte conform Regulamentului cu privire la plata pentru efectuarea expertizei ecologice de stat a documentaţiei de proiect şi planificare a activităţilor economice, aprobat de Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului (Monitorul Oficial 112-114 din 05.09.2000).

Anexa 1

CERINŢE ESENŢIALE

privind componenţa tuturor capitolelor documentaţiei de planificare

şi proiectare, pe soluţiile cărora se bazează măsurile de protecţie

a mediului înconjurător

Prezenta anexă nu înlocuieşte prevederile documentelor legislative, normative, instructive şi metodice, dar accentuează atenţia la cerinţele de bază a acestora, care necesită a fi rezolvate în volumul necesar pentru obiectele respective.

Textul anexei conţine enumerarea cerinţelor esenţiale, care necesită reflectare în capitolele respective ale documentaţiei şi care se referă la proiect în ansamblu şi la capitolele concrete, inclusiv pentru compartimentele:

1. Dispoziţii generale:

1.1 Date iniţiale şi generale:

- condiţiile tehnice de proiectare, amplasare şi asigurare inginerească a obiectului proiectat;

- informaţiile generale în privinţa obiectului, menirea lui şi producţia de bază, termenele de construire; în caz de necesitate, se indică denumirea şi volumul producţiei fabricate în prezent şi după realizarea proiectului;

- planul de situaţie (harta, schema) de amplasare a obiectului cu o rază nu mai puţin de 2 km la scara 1:5000, 1:10000 (dacă obiectul are surse de degajare cu înălţimea H mai mare de 40 m, raza planului de situaţie poate fi mai mare de 2 km, însă nu mai puţin de 50 H). În planul de situaţie trebuie să fie trasate curbele cotei altitudinii care caracterizează relieful regiunii, conturul terenului obiectului şi zonei sanitare de protecţie, plasa punctelor de calcul şi sistemul de coordonate care caracterizează concentraţiile maxime de dispersare a degajărilor cu curbele care caracterizează concentraţiile maxime de dispersare, punctele fixe de supraveghere a poluării aerului atmosferic, spaţiul locativ din apropiere şi terenurile pentru construirea spaţiului locativ în perspectivă, zonele de recreaţie, balneare şi casele de odihnă, terenurile instituţiilor preşcolare, preuniversitare şi medico-sanitare, zonele ariilor protejate şi pădurile, zonele (nodurile) industriale, aerodromurile, obiectele cu diferite radiaţii, emiţătoare de unde electromagnetice;

- în planul de situaţie trebuie să fie trasate reţelele de aprovizionare cu apă şi canalizare, prizele de apă şi zonele sanitare ale acestora, deversorii de evacuare a apelor uzate, staţiile de epurare, depozitele de înhumare a deşeurilor de producţie şi menajere etc;

- planul general al obiectului cu amplasarea clădirilor, secţiilor de fabricare, cu indicarea surselor de degajare a substanţelor poluante şi cu sistemul de coordonate în care se execută calculele de dispersare a degajărilor;

- valoarea totală a lucrărilor de construire a obiectului şi valoarea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător.

1.2 Caracteristica fizico-geografică, climaterică, hidrologică şi condiţiile sanitare ale terenului preconizat pentru construirea obiectului:

- caracteristica terenului din punct de vedere a dispersării degajărilor substanţelor nocive în dependenţă de relief (dealuri, coline, depresiuni), care înrăutăţesc condiţiile de aerisire a terenului şi spaţiului locativ adiacent;

- caracteristica climei şi potenţialului de poluare a atmosferei, temperaturile medii maxime ale celei mai calde şi celei mai friguroase luni, media anuală de repetare a direcţiilor vînturilor pentru carturile principale şi în direcţia spaţiului locativ, particularităţile meteorologice ale regiunii care influenţează asupra dispersărilor degajărilor industriale, repetarea ceţelor şi durata lor, inversiunile de temperaturi la sol şi puţin ridicate etc;

- caracteristica regiunii de amplasare a terenului obiectului în dependenţă de nivelul poluării de fond a aerului atmosferic cu toţi ingredienţii utilizaţi în procesul tehnologic al obiectului proiectat, tendinţa schimbării poluării aerului de sarcini tehnologice care se caracterizează din punct de vedere al influenţei activităţii economice asupra mediului cu gradul de poluare a aerului atmosferic şi schimbarea nivelului de poluare în ultimii cinci ani, lista noxelor, care se menţin în aerul atmosferic. De asemenea, trebuie să fie apreciate nivelurile zgomotului, tensiunii cîmpului electromagnetic, poluarea cu radiaţie etc;

- caracteristica resurselor acvatice, poluarea de fond a obiectelor acvatice cu substanţe dăunătoare, componenţa şi cantitatea lor, starea obiectelor acvatice care în viitor vor nimeri în zona de influenţă a obiectului proiectat (apele de suprafaţă, prizele de apă ş.a.), mărimea pierderilor admisibile de infiltrare şi componenţa chimică a apelor infiltrate, adîncimea apelor freatice şi subterane;

- structura geologică a terenului;

- prezenţa ori lipsa minereurilor pe terenul în cauză;

- caracteristica solului, densitatea excavărilor subterane la o unitate de suprafaţă şi a haldelor, date în privinţa poluării învelişului de sol cu evidenţa obiectelor poluante existente (poligoanelor şi gunoiştilor de înhumare a deşeurilor de producţie şi menajere, inclusiv a celor neamenajate etc);

- caracteristicile geologice şi hidrogeologice ale terenului la adîncimea necesară, zonarea seismică;

- condiţiile geologice nefavorabile pentru construirea obiectului; alunecări de teren, carst, terenuri prelucrate cu goluri subterane etc;

- inundabilitatea periodică a terenului de apele de suprafaţă şi dinamica nivelului apelor freatice;

- descrierea şi starea sanitară a plantaţiilor verzi existente pe teren şi în împrejurul lui, valoarea lor, indicii de taxare;

- descrierea şi starea existentă a regnului animal, mediului lor de existenţă, a căilor de migraţie, a speciilor rare şi celor pe cale de dispariţie, incluse în "Cartea Roşie".

2. Caracteristica generală a obiectului. Procesele tehnologice.

Utilizarea raţională a materiei prime şi resurselor naturale.

Degajările substanţelor poluante în aerul atmosferic,obiectele acvatice şi sol

2.1 Corespunderea proceselor tehnologice proiectate cerinţelor tehnologiei de vîrf şi celor ecologice, care prevăd folosirea raţională a materiei prime, materialelor, resurselor energetice şi acvatice la o unitate de fabricare a produselor, micşorarea degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic, obiectele acvatice, sol şi atestarea lor în conformitate cu Standardele Respective şi Normative în Construcţia Moldovei (NCM), denumirea instituţiei care a elaborat procesele tehnologice de bază introduse în proiect.

2.2 De asemenea trebuie să fie inclusă următoarea informaţie:

- descrierea succintă a secţiilor de fabricare care vor fi construite în componenţa întreprinderii proiectate în conformitate cu planul general al obiectului, descrierea utilajului necesar şi proceselor tehnologice de bază introduse (schemele lor pentru tehnologii complicate), denumirea şi cantitatea substanţelor nocive degajate şi deversate în aerul atmosferic, obiectele acvatice, sol de la operaţiile procesului tehnologic;

- tabelul de bilanţ a substanţelor nocive utilizate în procesul tehnologic şi a degajărilor de la fiecare operaţie în mediul înconjurător cu evidenţa transformărilor substanţelor chimice. În tabel se indică cantităţile necesare pentru producere pe parcursul anului, în tone şi kg în 24 ore, care se subdivizează în cantităţi consumate pentru fabricarea produselor, deversate în canalizare cu ape reziduale, degajate în aerul atmosferic şi deşeuri pentru utilizare şi înhumare;

- măsurile tehnologice prevăzute în proiect pentru reducerea degajărilor substanţelor nocive în aerul atmosferic, apele reziduale, sol pe parcursul procesului tehnologic de la depozitul materiei prime şi a materialelor pînă la formarea deşeurilor; cooperarea cu alte întreprinderi pentru reducerea numărului "producerilor poluante";

- cantităţile substanţelor nocive care se degajă, stabilite prin calcul şi măsurări, la întreprinderile asemănătoare (similare) puse în funcţiune sau argumentate cu indici de normative a degajărilor la o unitate de produse fabricate, elaborate şi coordonate în modul stabilit.

2.3 În proiectele de extindere, reanimare, modernizare, reconstrucţie şi reprofilare a întreprinderilor în funcţiune se include următoarea informaţie suplimentară:

- caracteristica secţiilor de producere de bază a obiectelor existente, enumerarea lor, descrierea tehnologiei şi utilajului cu indicaţia capacităţii, producţiei fabricate, inclusiv cu informaţia despre secţiile şi obiectele care vor fi lichidate şi demolate în conformitate cu proiectul elaborat;

- analiza în cadrul întreprinderii în funcţiune a datelor de inventariere a degajărilor noxelor în aerul atmosferic şi deversărilor în canalizare cu apele reziduale (pentru situaţia existentă şi după realizarea proiectului);

- descrierea tehnologiilor şi utilajelor introduse în proiectul elaborat (de extindere, reanimare, modernizare, reconstrucţie şi reprofilare), enumerarea şi clasificarea deşeurilor, descrierea metodelor de utilizare a deşeurilor (pentru situaţia existentă şi după realizarea proiectului);

- tabelul de bilanţ corectat a substanţelor nocive (vezi alineatul 2.2);

- indicii tehnici a noilor utilaje şi instalaţii introduse în proiect, care trebuie să asigure micşorarea sau menţinerea nivelului de consum a materiei prime, resurselor naturale, combustibilului, să reducă degajările şi deversările la o unitate de produs fabricat.

2.4 Informaţia despre concentraţia maximă admisibilă (CMA) a substanţelor nocive (poluanţilor) utilizate şi produse în procesele tehnologice:

- CMA ori nivelul aproximativ inofensiv de impact în aerul atmosferic în formă de tabel, în care se arată denumirea substanţei, codul ei, CMA ori nivelul aproximativ inofensiv de impact în mg/m³ în zona de lucru, pe terenul întreprinderii la hotarul zonei de protecţie sanitară, în spaţiul locativ, clasa de pericol conform standardului, sursa de informare şi datele privind poluarea de fond;

- CMA ori nivelul aproximativ inofensiv în obiectele acvatice pentru utilizarea apelor potabile şi de gospodărire sau de menire piscicolă în formă de tabel, în care se arată denumirea substanţei, codul ei, CMA ori nivelul aproximativ inofensiv în mg/l, indicele de nocivitate limitat, clasa de pericol conform standardului şi sursa de informare.

Nu se admite utilizarea în procesele tehnologice a substanţelor nocive, pentru care nu sînt stabilite CMA ori nivelurile aproximative inofensive de impact asupra aerului atmosferic, obiectelor acvatice, solului, florei şi faunei.

3. Protecţia şi folosirea raţională a resurselor acvatice:

3.1 Condiţiile tehnice de aprovizionare cu apă şi evacuare a apelor uzate coordonate cu Inspectoratul Ecologic de Stat în modul stabilit.

3.2 Schemele tehnologice ale instalaţiilor de tratare a apei potabile şi epurare a apelor uzate, argumentarea lor. Caracteristica calitativă a componenţilor apei potabile şi celor uzate pînă şi după epurare. Caracteristica bazinului acvatic reieşind din bilanţul de gospodărire a apelor şi influenţa obiectului proiectat asupra stării ecosistemului acvatic.

3.3 Bilanţul de alimentare şi evacuare a apelor.

3.4 Autorizaţia de gospodărire a apei din sursele de apă de suprafaţă şi subterane.

3.5 Indicii tehnici de utilizare a apei potabile şi evacuării apelor uzate la o unitate de produs fabricat, în comparaţie cu întreprinderile de branşă cu tehnologii moderne şi în conformitate cu normativele în vigoare.

3.6 Măsurile de creare şi amenajare a zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor acvatice şi a condiţiilor de valorificare a terenurilor învecinate rîurilor, bazinelor acvatice şi prizelor de apă.

3.7 Metodele şi locul de depozitare, tratare şi utilizare a reziduurilor ce se formează la instalaţiile de epurare a apelor uzate şi coordonările cu instanţele respective.

3.8 Situaţiile posibile de avarie la sistemele şi instalaţiile de aprovizionare cu apă şi canalizare, măsurile de prevenire a lor şi de lichidare a consecinţelor.

3.9 Influenţa posibilă a obiectului proiectat asupra obiectelor acvatice (bazinelor de apă, rîurilor, apelor subterane). Starea existentă a bazinelor de apă, rîurilor şi apelor subterane şi consecinţele deversării apelor uzate prealabil epurate.

3.10 Paşapoartele şi datele concrete despre încercările oficiale a noilor utilaje şi tehnologiilor introduse în proiect, bazate pe încercări în condiţiile de producţie.

3.11 Măsurile şi instalaţiile argumentate ştiinţific prevăzute în proiect pentru protecţia resurselor piscicole.

3.12 Informaţia suplimentară în proiectele de extindere, modernizare, reconstrucţie şi reprofilare a întreprinderilor în funcţiune:

- caracteristica existentă a sistemelor de aprovizionare cu apă, canalizare şi a instalaţiilor de epurare;

- darea de seamă - forma statistică nr. 1 "Gospodărirea apei", precum şi datele comparabile referitor la volumele de apă potabilă şi apă uzată pînă la reconstrucţie (modernizare) şi după realizarea proiectului;

- argumentarea debitului necesar de apă pentru întreprindere, avînd în vedere folosirea apelor uzate după epurare şi decontaminare în sistemele de reciclare a apei şi utilizare repetată;

- argumentarea existenţei capacităţii libere la staţiile şi instalaţiile de epurare a apelor uzate şi caracteristica staţiilor şi instalaţiilor existente;

- argumentarea majorării consumului apei la fabricarea unei unităţi de produs în comparaţie cu situaţia existentă;

- analiza folosirii apei la fiecare operaţie a procesului tehnologic existent şi introdus în proiect, bilanţul de alimentare cu apă şi de evacuare a apelor în ansamblu pentru toată întreprinderea şi aparte pentru sectoarele de extindere, reutilare, reconstrucţie şi reprofilare;

- măsurile concrete prevăzute în proiect pentru reducerea folosirii apei în procesele tehnologice, micşorarea poluanţilor în apele uzate şi a sedimentului etc.;

- măsuri concrete prevăzute în proiect pentru utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor uzate, inclusiv în scopul obţinerii metanului şi utilizării lui în calitate de combustibil.

4. Protecţia aerului atmosferic

4.1 Argumentarea şi autenticitatea datelor în privinţa degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic. Corectitudinea elaborării tabelului "Parametrii degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic" (conform anexei 1 la GOST 17.2.3.02-78).

4.2 Valorile concentraţiilor maxime admisibile (CMA) pentru toate substanţele poluante degajate în aerul atmosferic de la procesele tehnologice introduse în proiect, confirmate de normative (nu se admite utilizarea în procesele tehnologice a substanţelor poluante, pentru care nu sînt stabile valorile CMA ori nivelul aproximativ inofensiv de impact al lor cu evidenţa transformării substanţelor chimice pe parcursul proceselor tehnologice).

4.3 Aprecierea progresivităţii soluţiilor tehnice pentru reducerea degajărilor în aerul atmosferic de la procesele tehnologice, caracteristice utilajelor de captare, utilizare şi neutralizare a substanţelor poluante din gazele emise.

4.4 Direcţiile principale ale complexului de măsuri active şi pasive care trebuie să fie prevăzute în proiect în scopul reducerii poluării aerului atmosferic în spaţiul locativ:

a) tehnologice şi tehnice - active;

b) de planificare - pasive:

- compatibilitatea întreprinderilor şi spaţiului locativ cu evidenţa direcţiei preponderente a vînturilor;

- amplasarea obiectelor întreprinderilor pe teren în aşa mod ca să se excludă eventuala răspîndire a trenei de fum asupra spaţiului locativ;

- dimensiunea zonei sanitare de protecţie argumentată cu calcule, corectată în dependenţă de media anuală de repetare a direcţiilor vînturilor, amenajarea şi înverzirea respectivă a zonei;

c) speciale - pasive:

- reducerea degajărilor neorganizate;

- purificarea şi neutralizarea substanţelor nocive din gazele emise;

- ameliorarea condiţiilor de dispersare a degajărilor.

4.5 Calculele şi analiza valorilor concentraţiilor substanţelor poluante la nivelul solului, datele iniţiale pentru calcule, metodele de calcul, enumerarea substanţelor şi grupelor de substanţe cu efect de însumare. Argumentarea sistemului coordonatelor, dreptunghiurilor de calcul, denumirea maşinii electronice de calcul şi programului de calcul. Etapele de dezvoltare a întreprinderii pentru care sînt efectuate calculele (situaţia existentă, tranşele de construire, dezvoltare deplină). În calcul trebuie să fie menţionat modul evidenţierii concentraţiilor de fond a poluării aerului atmosferic, conform p. 8.3 al OND-86, pentru teritoriile cu cerinţe deosebite de protecţie a mediului, calculele se efectuează cu 0,8 CMA.

4.6 Rezultatele calculelor de dispersare a concentraţiilor substanţelor poluante la nivelul solului, trasate cu curbe pe planul de situaţie (harta-schemă). Sursele de poluare cu depunere esenţială în concentraţiile substanţelor poluante determinate prin calcul (dacă concentraţiile de fond a poluării aerului atmosferic depăşesc CMA pentru unele substanţe, degajarea acestor substanţe în plus de la obiectul proiectat nu se admite).

4.7 Aprecierea gradului de impact a poluării aerului atmosferic, stabilit prin calculele parametrilor P şi F prevăzute de OND 1-84.

4.8 Corectitudinea propunerilor pentru stabilirea degajărilor limite admise bazate pe rezultatele calculelor de dispersare a substanţelor nocive de la sursele de poluare pentru fiecare tranşă de construire a obiectului.

4.9 Organizarea controlului poluării aerului atmosferic şi enumerarea mijloacelor de control (instalaţiile) introduse în documentaţia de proiect şi deviz.

4.10 Reglarea degajărilor în perioadele condiţiilor meteorologice, îndeosebi nefavorabile, subdivizate în trei regimuri şi argumentarea necesităţii reglării:

- primul regim - măsurile tehnico-organizatorice care pot fi rapid realizate şi nu cer alocaţii substanţiale;

- al doilea regim - măsurile care duc la reducerea volumului producţiei fabricate prin oprirea parţială a unor agregate şi secţii;

- al treilea regim - cu măsuri asemănătoare regimului al doilea, cu reducerea de mai departe a volumului producţiei întreprinderii. Se aplică în caz dacă în regiune se menţine o poluare înaltă a aerului atmosferic după aplicarea regimului al doilea.

4.11 Degajările eventuale ale substanţelor poluante în aerul atmosferic în caz de avarie şi măsurile de preîntîmpinare, prevăzute în proiect.

4.12 Sursele de zgomot, undele electromagnetice şi alţi poluanţi a aerului atmosferic de la obiectul ce se va construi şi măsurile de protecţie a zonei industriale şi a spaţiului locativ.

4.13 Aprecierea valorilor şi eficacităţii măsurilor de protecţie a aerului atmosferic de la obiectul ce se va construi, determinarea daunelor cauzate de poluarea aerului.

4.14 Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în privinţa aerului atmosferic: argumentarea principiilor dislocării obiectului, restricţiile ecologice, situaţia economică formată a regiunii de amplasare, evaluarea ecologică şi economică a deciziilor prevăzute în proiect cu evidenţa consecinţelor realizării lui.

4.15 Informaţia suplimentară în proiectele de extindere, reutilare, reconstrucţie şi reprofilare a întreprinderilor în funcţiune, care trebuie să corespundă conţinutului lucrărilor prevăzute în proiect:

- "Parametrii degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic" (conform tabelului prevăzut în anexa 1 GOST 17.2.3-78) - situaţia existentă şi "Parametrii\x01(" după realizarea proiectului;

- darea de seamă - forma statistică nr. 1 "Aer", situaţia existentă pînă la realizarea proiectului şi analiza materialelor care caracterizează situaţia poluării aerului atmosferic;

- aprecierea progresivităţii soluţiilor tehnice pentru reducerea degajărilor în aerul atmosferic avînd în vedere, că scopul reutilării şi reconstrucţiei este şi introducerea în proiect a tehnologiilor de vîrf;

- rezultatele calculelor de dispersare a concentraţiilor substanţelor poluante la nivelul solului trasate cu curbe pe planul de situaţie (harta-schemă), situaţia existentă şi după realizarea proiectului;

- corectarea valorilor emisiilor maximal admisibile (EMA) se efectuează o dată în 5 ani cu evidenţa realizării proiectului;

- evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în privinţa aerului atmosferic şi consecinţele realizării proiectului.

5. Protecţia solului

5.1 Materialele prealabile de repartizare a terenului de pămînt pentru construirea obiectelor, coordonate cu organizaţiile interesate în modul stabilit. Folosirea raţională şi argumentată a pămîntului, justificarea utilizării terenurilor împădurite şi arabile.

5.2 Autorizaţia pentru executarea lucrărilor de proiectare (în caz de necesitate) conform ordinii stabilite.

5.3 Materialele cercetărilor pedologice pe terenul respectiv la scara suficientă pentru fiecare caz cu anexarea memoriului explicativ şi materialelor cartografice.

5.4 Soluţiile tehnice de decopertare a stratului de sol fertil pe terenurile de orice categorie, indiferent de destinaţie.

5.5 Materialele cartografice cu indicarea locurilor de depozitare a stratului de sol fertil şi a terenurilor de ameliorare prin aport de pămînt şi recultivare.

5.6 Proiectul ori soluţiile tehnice privind ameliorarea prin aport de pămînt a terenurilor cu productivitate scăzută, elaborat conform materialelor de amplasare a obiectului.

5.7 Proiectele de recultivare tehnico-minieră şi biologică.

5.8 Confirmarea documentară de către posesorul carierei privind posibilitatea extragerii solului mineral pentru rambleierea terenului de construcţie a obiectului ori prezentarea proiectului de exploatare a carierei.

6. Gestionarea deşeurilor

6.1 Măsurile de protecţie a mediului contra poluării cu deşeuri menajere şi de producţie: utilizarea (înhumarea) deşeurilor industriale în locurile coordonate cu organele de supraveghere sanitară, persoanele juridice care primesc deşeurile pentru prelucrare.

6.2 Caracteristica, clasificarea şi volumul deşeurilor de producţie, măsurile de utilizare a acestora:

- argumentarea deciziilor tehnice de obţinere şi acumulare a deşeurilor de producţie, transportarea lor pe teritoriul întreprinderii şi în afara ei (cu indicarea varietăţilor şi ambalajului special), depozitarea intermediară, recuperarea cu scopul utilizării, decontaminării prealabile înainte de transportare la uzina de prelucrare;

- date concrete despre atelierele şi secţiile de producţie în care se produc deşeurile, volumul de formare în kg/24 ore şi în tone/an, starea fizică a fiecărui gen de deşeu, poluanţii chimici în componenţa lor, clasa de pericol, periodicitatea şi regimul de eliminare, modul de păstrare, prevăzute în proiect;

- datele despre poligonul proiectat (sau în funcţiune), preconizat pentru prelucrarea şi înhumarea deşeurilor;

- tehnologia prelucrării şi utilizării deşeurilor solide, reîntoarcerea în circuitul economic a deşeurilor (materie primă secundară, energie ş.a.) pentru obţinerea produselor folositoare.

6.3. Soluţii de proiect sau confirmarea documentară privitor la asigurarea importului şi fabricarea produselor de larg consum în ambalaje reutilizabile şi reciclabile, inofensive pentru mediu, colectarea şi recuperarea ambalajelor proprii sau importate.

6.4. În caz de import a produselor alimentare şi a mărfurilor de larg consum în ambalaje de unică folosinţă şi a ambalajelor de unică folosinţă, inclusiv a celor fabricate din policlorură de vinil, a ambalajelor multistrat şi multimaterial (tip Tetrapac), precum şi alt tip, este obligatorie prevederea reţelei de colectare şi de instalaţii de distrugere a acestora, fără a cauza prejudicii mediului.

7. Protecţia subsolului:

7.1 Compartimentul "Protecţia subsolului" al documentaţiei de proiect se elaborează conform cerinţelor art. 27, 28, 33, 36, 37, 42, 43 ale Codului subsolului, art. 50, 51, 52, 53 şi 54 ale Legii privind protecţia mediului înconjurător, art. 13 lit. (f) al Legii cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, art. 5 alin. (4) şi 5 alin. (5) ale Legii cu privire la resursele naturale şi altor legi.

7.2 Documentele necesare pentru obiectele de exploatare a zăcămintelor de substanţe utile, care trebuie să fie anexate:

- actul perimetrului minier cu permisul de folosire a subsolului pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile;

- proiectul de exploatare a zăcămintelor;

- proiectul de recultivare a carierei;

- raportul despre prospecţiunile geologice şi pedologice;

- procesul-verbal despre aprobarea rezervelor de substanţe utile;

- proiectele de exploatare şi recultivare se prezintă cu avizul expertizei tehnico-miniere a Departamentului Standardizare şi Metrologie.

8. Protecţia florei şi faunei

8.1 Descrierea gradului de impact a obiectului proiectat asupra regnului animal şi vegetal pe terenul de amplasare şi în perimetrul zonei de influenţă a lui.

8.2 Argumentarea biologică ştiinţifică a măsurilor de protecţie şi compensare anuală a daunei preconizate regnului animal şi vegetal în perioada de construire şi exploatare a obiectului proiectat în scopul păstrării şi îmbunătăţirii condiţiilor de reproducere şi viabilităţii ecosistemelor.

8.3 Măsurile de protecţie a solului, bazinelor acvatice şi aerian prevăzute în proiect ca bază de îmbunătăţire şi păstrare a genofondului regnului vegetal şi animal: înverzirea specială a zonelor de protecţie sanitară a întreprinderilor, zonelor adiacente ale drumurilor auto şi căii ferate, fîşiilor de protecţie a solurilor şi obiectelor acvatice.

8.4 Ameliorarea stării mediului de trai al regnului animal, căilor de migraţie şi protecţia speciilor rare şi pe cale de dispariţie incluse în "Cartea Roşie". Atitudinea prudentă faţă de floră şi faună în regiunea de amplasare a obiectului.

8.5 Respectarea cerinţelor privind zonele de protecţie ale ariilor naturale protejate de stat, conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

8.6 Măsurile de compensare pentru posibila daună cauzată naturii: curăţirea albiilor rîurilor mici, bazinelor acvatice, consolidarea malurilor, amenajarea teritoriului, împădurirea, recultivarea pămînturilor şi restituirea lor pentru utilizare în agricultură, plantarea arborilor şi arbuştilor de specii preţioase.

Anexa 2

LISTA

Cerinţelor de bază privind volumul şi conţinutul documentaţiei de urbanism

şi amenajarea a teritoriului şi de proiect, prezentare la organele

de expertiză ecologică ale autorităţii centrale pentru resurse naturale şi mediu

Denumirea documentelor şi materialelor

Destinaţia şi apartenenţa de ramură a obiectelor

Obiectele de locuinţe şi social-

cultu

rale

Obiec

te de menire industr ială, co muna lă, tran sport, energe

tică şi depoz
ite

Obiecte de îmbunătăţi

re funciară şi gospodărire a apei

Obi

ecte zoo

teh
nice

Obiecte pis cicultură, pepeniere, incubatoa

Obi

ecte de indu

strie mini

eră

Amena

jarea teritoriului, reg lementarea re gimului proprie

tăţii fun ciare

Staţii

de ali menta

re cu carburanţi (indi ferent de am plasare

şi des tinaţie)

Par

cări autogara

indi
vidu
ale

Dru

muri auto (de ori

ce des

tina
ţie)

Con
duc

de gaz (de ori

ce pre
siu
ne)

Olo

iniţe, mori, bru

tării

Uzine, in stalaţii şi poligoane de preluc rare, neutra li zare şi înhumare a deşeurilor, materialelor toxice şi ra dioactive.

Cu asi gura

re teh nică

cent
raliza tă

Cu asigurare tehnică de la

obi ectele proprii

Documentaţia de proiect

1.1

Memoriul explicativ general cu capitolele:

Informaţia iniţială necesară pentru proiectare

Alimentarea cu apă şi canalizarea

Alimentarea cu energie termică şi electrică

Ventilaţia şi încălzirea

Canalizarea apelor meteorice

Tehnologia

1.2

Compartimentul “Protecţia Mediului Înconjurător” cu capitolele:

Protecţia aerului atmosferic

Protecţia resurselor acvatice

Protecţia solului şi subsolului

Protecţia florei şi faunei

Eficacitatea economică a măsurilor de protecţie a mediului

1.3

Compartimentul “Executarea lucrărilor de construcţie” cu despărţitura “Protecţia mediului înconjurător la etapa de efectuare a lucrărilor de construcţie”

1.4

Documentaţia de deviz

1.5

Caiet de sarcini

1.6

Materiale de atribuire prealabilă a terenurilor pentru construcţii , întocmite şi acordate în ordinea stabilită

1.7

Prospecţiuni tehnico-geologice şi hidrogeologice

1.8

Cercetări pedologice şi caracteristica pedologică a terenului (traseului)

1.9

Desenele : planul general, planul de situaţie, reţelele şi instalaţiile tehnice exterioare, proiecte tip, etc.

1.10

Materiale referitoare la protecţia terenurilor (teritoriilor) : drenaj, de prevenire a alunecărilor de teren, etc.

1.11

Reţeaua puţurilor de supraveghere a calităţii şi nivelului apelor subterane.

1.12

Proiectul cîmpurilor irigate cu ape uzate

1.13

Copiile condiţiilor tehnice pentru asigurarea tehnică cu termene valabile:

Alimentarea cu apă şi canalizare

Alimentarea cu căldură

Evacuarea apelor meteorice

Alimentarea cu gaz natural

1.14

Condiţiile de folosinţă specială a apei pentru obiectele proiectate şi autorizaţia pentru folosirea specială a apei pentru obiectele în funcţiune

1.15

Proiectele de recultivare a carierelor ţi a terenurilor degradate în procesul de construcţie

1.16

Măsurile (ori proiectul) de utilizare a solului fertil decopertat

Documentele de confirmare şi concordare cu :

2.1

Institutele de proiectare teritoriale (specializate)

2.2

Administraţia publică locală

2.3

Serviciul de arhitectură

2.4

Agenţiile ecologice teritoriale

2.5

Organele de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat, inclusiv :

Zona de protecţie sanitară a înterprinderilor (inclusiv a cazangeriilor şi termocentralelor) şi a prizelor de apă potabilă.

Clasificarea şi modul de utilizare a deşeurilor

Amplasarea şi proiectarea haznalelor; surselor de alimentare cu apă, staţiilor de purificare a apei şi de epurare a apelor uzate, haznalelor.

2.6

Asociaţia “AGeoM”

2.7

Concernul “Apele Moldovei”

2.8

Serviciul “Hidrometeo”:

Concentraţiile de fond;

Condiţiile climaterice

2.9

Serviciul piscicol

2.10

Serviciul veterinar

2.11

Serviciul pentru reglementări funciare

2.12

Departamentul Standardizare şi Metrologie

2.13

Confirmarea documentară de către posesorul poligonului privind recepţia deşeurilor pentru înhumare , depozitare

2.14

Confirmarea documentară de către posesorul carierei privind posibilitatea extragerii volumului de sol mineral necesar pentru ramblierea terenurilor de construcţie

2.15

Confirmarea documentară a tipului şi caracteristicii combustibilului pentru punctele termice

2.16

Documentele despre expertiza ecologică a tehnologiei şi instalaţiilor noi (unul din cele indicate):

Avizul Institutului Naţional de Ecologie

Avizul Institutului de cercetări ştiinţifice de bază (din ramura respectivă)

Documentul de confirmare a firmei străine despre securitatea ecologică a tehnologiei şi instalaţiilor, ori despre evitarea influenţei negative a obiectului asupra mediului

2.17

Confirmarea documentară a caracteristicii şi eficacităţii de lucru a instalaţiilor de epurare a gazelor şi de captare a prafului

2.18

Autorizaţia pentru degajarea substanţelor nocive în aierul atmosferic

2.19

Fundamentarea biologică a prejudiciului resurselor piscicole din partea prizelor de apă şi altor construcţii

2.20

Acordul populaţiei care locuieşte în perimetrul zonei de protecţie sanitară a obiectelor social-economice, activitatea cărora presupune schimbări ale mediului înconjurător sau ale unor componente ale acestuia.

III

Lista documentelor şi materialelor, prezentarea cărora în componenţa documentaţiei de proiect este obligatorie :

3.1

Măsurile eficace pentru prevenirea poluării solului şi apelor subterane ca rezultat al funcţionării obiectului (colectarea, epurarea, evacuarea şi utilizarea scurgerilor de suprafaţă, construirea sistemelor de drenaj, crearea reţelelor de puţuri de observaţie, etc.)

3.2

Bilanţul consumului de materie primă şi materiale, volumului producţiei cu evidenţa sedimentelor tehnologice şi deşeurilor de producţie, inclusiv substanţele captate şi degajate în aerul atmosferic.

3.3

Soluţiile privind depozitarea, înhumarea şi neutralizarea deşeurilor de producţie şi menajere, indicarea volumului lor, clasificarea toxică. Documentele privind concordarea respectivă cu organele de supraveghere sanitară şi cu posesorul poligonului de depozitare a deşeurilor.

3.4

Măsurile de evidenţă a influenţei substanţelor nocive din aerul atmosferic asupra însuşirilor fizico-chimice şi biologice a solului, bazinelor acvatice, asupra florei şi faunei (ori contractul de elaborare a acestor măsuri)

3.5

Măsurile de reducere a consumului de apă pentru necesităţile comunale, de producţie şi agricultură.

3.6

Bilanţul hidrologic şi de gospodărire a apei pentru secţiunea rîului de amplasare a prizei de apă.

3.7

Soluţiile tehnice privind sistemul de drenaj şi utilizarea apei de drenaj.

3.8

Măsurile de creare şi respectare a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a rîurilor şi bazinelor acvatice, de activitate economică în limitele acestor zone.

3.9

Măsurile de coordonare a soluţiilor tehnice de irigare şi desecare a terenurilor agricole şi planurile de amenajarea teritoriilor.

3.10

Rezultatele analizei şi pronosticul schimbării conţinutului elementelor şi substanţelor chimice în apele subterane şi în sursele de alimentare cu apă de pe teritoriile învecinate cu obiectul examinat şi din localităţi.

3.11

Soluţii privind evacuare şi acumularea dejecţiilor animaliere din complexele zootehnice.

3.12

Informaţia despre conţinutul de fond a pesticidelor şi altor substanţe nocive în sol şi în apele freatice şi subterane, calculele concentraţiilor pronostice a acestora.

3.13

Măsurile de evitare a situaţiilor de avarii şi de lichidare a consecinţelor lor negative.

NOTE:

1. În arhiva organului de expertiză ecologică rămîn următoarele materiale şi documente:

- un exemplar al volumului “Protecţia mediului înconjurător”;

- copiile condiţiilor tehnice privind asigurarea cu apă, evacuarea apelor meteorice, asigurarea cu căldură, evacuarea apelor uzate;

- copiile avizelor serviciului sanitaro-epidemiologic şi de coordonarecu organizaţiile interesate;

- desenele: planul general, planul de situaţie;

2. Materialele şi documentele se prezintă la organele de expertiză ecologică cu o scrisoare de însoţire după concordarea acestora cu toate organele de supraveghere de stat, cu toate organizaţiile interesate, inclusiv şi cu concluzia agenţiilor ecologice teritoriale referitor la materialele de amplasare a obiectului.

3. Primirea materialelor şi documentaţiei de proiect pentru expertizare se efectuează în prezenţa reprezentaţilor beneficiarului ori elaboratorului.

4. Documentaţia şi materialele de proiect se consideră primite pentru expertizare dacă prin examinarea prealabilă s-a constatat, că acestea sînt prezentate în întregime.

5. Cerinţele către documentaţia “Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător” sunt expuse în “Regulamentul cu privire la evaluarea impactului asupra mediului înconjurător” care este anexă la Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

Anexa 3

LISTA

obiectelor, clădirilor, edificiilor şi instalaţiilor, documentaţia de urbanism

şi amenajare a teritoriului şi de proiect a cărora necesită prezentarea

pentru expertiza ecologică de stat în subdiviziunile autorităţii centrale

pentru resursele naturale şi mediu

Nr. crt	Denumirea ramurii şi obiectelor	Subdiviziunea, unde se prezintă documentaţia
Nr. crt	Denumirea ramurii şi obiectelor	Direcţia generală impactul ecologic şi managementul deşeurilor	Direcţia expertiză ecologică şi auto- rizaţii de mediu a Inspectoratului Ecologic de Stat	Agenţiile teritoriale ecologice ale Inspectoratu- lui Ecologic de Stat
1	2	3	4	5
A OBIECTE SOCIAL-CULTURALE
I Cu asigurarea tehnică de la obiectele şi reţelele centralizate
1	Case de locuit, grădiniţe de copii, şcoli, case de cultură, cluburi, policlinici, puncte medicale, clădiri administrative, case individuale cu sobe, staţii de telefoane, farmacii, oficii poştale, centre comerciale.			+
2	Cu asigurare tehnică de la obiecte proprii ori obiecte centralizate la etapa de proiectare, extindere şi construire (la obiectele din p.1 se adaugă spitale, noduri de telecomunicaţii, întreprinderi de comerţ şi alimentare, deservire socială ).			+
B OBIECTE CU MENIRE INDUSTRIALĂ, COMUNALĂ, TRANSPORT, ENERGETICĂ, TELECOMUNICAŢII, DEPOZITE ETC.
I	Cu destinaţie industrială:
1	Întreprinderi ale ramurilor metalurgice, chimice, construcţie de maşini electronice, electrotehnice etc.		+
2	Întreprinderi forestiere, prelucrarea lemnului, industriei uşoare, alimentare, produselor de carne şi lapte, materialelor de construcţie		+
3	Obiecte agroindustriale		+
a	Complexe zootehnice şi de porcine, fabrici avicole		+
b	Ferme de vite cornute şi porcine		+
c	De prelucrare a produselor agricole: - în oraşe, municipii şi centre raionale; - în localităţile rurale;		+	+
d	Oloiniţe şi mori de măcinat în localităţile rurale.			+
4	Obiecte de ameliorare şi gospodărire a apelor		+
a	Studii prefezabilitate şi fezabilitate, proiecte, proiectele de execuţie pentru construcţia, reconstrucţia, lărgirea sistemelor de irigaţie, construcţii hidrotehnice şi pentru îmbunătăţirea funciară		+
b	Studii prefezabilitate şi fezabilitate, proiectele: - instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie a peştelui; - a iazurilor de prevenire a înnămolirii bazinelor de apă, de măsuri contra eroziunii, contra proceselor geologice periculoase		+ +
5	Cariere şi mine de extragere a zăcămintelor de minereuri		+
6	Explorare şi exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale		+
7	Documentaţia pentru alte obiecte neprevăzute în capitolele A şi BI.		+
II Obiecte de menire comunală
1	Prize de apă şi instalaţii de epurare a apelor uzate: - pentru oraşe, municipiile Chişinău, Tiraspol, Tighina, Bălţi, centre administrativ-teritoriale; - pentru localităţi rurale;		+ +
2	Scheme de alimentare cu apă, canalizare, a apelor uzate şi meteorice, termoficare, curăţire sanitară, transport. - teritoriului naţional; - pentru oraşe, municipiile Chişinău, Tiraspol, Tighina, Bălţi, centre administrativ-teritoriale, zone separate; - pentru localităţi rurale;	+	+ +
3	Uzine de incinerare şi prelucrare a deşeurilor solide menajere, depozite de prelucrare şi înhumare a deşeurilor de producţie, menajere şi toxice, - pentru oraşele Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Tighina. - Pentru alte localităţi		+
III	Obiecte de depozitare de orice destinaţie, transport şi deservire a transportului, telecomunicaţii, porturi, tuneluri.		+
IV	Obiecte energetice
1	Staţii electrice, electrice raionale, centrale termoelectrice, puncte termice raionale, substaţii 330/110/35 kW		+
2	Alte întreprinderi, obiecte şi instalaţii ale ramurii.			+
C OBIECTE ŞI CONSTRUCŢII LINIARE
I	Transport, energetica, telecomunicaţii
1	Poduri peste rîuri, intersecţii de trafic în raza oraşelor şi drumuri auto de însemnătate internaţională		+
2	Străzi auto de însemnătate republicană şi locală, străzi auto de ocolire, străzi şi drumuri în oraşe şi centrele administrativ-teritoriale		+
3	Străzi auto între localităţile rurale şi gospodării		+
4	Staţii de alimentare cu carburanţi a mijloacelor de transport (indiferent de amplasare şi destinaţie)		+
5	Locuri descoperite de parcare şi garaje pentru vehicule: - cu servicii de deservire; - fără servicii.		+	+
6	Linii de tensiune înaltă
a	de 110 kW şi mai mare;		+
b	de 35 kW şi mai mică;			+
7	Reţele termice:
a	De la centrale termoelectrice, punctele termice din unităţile administrativ-teritoriale, municipale şi orăşeneşti;		+
b	De la sursele locale de termoficare în alte localităţi;		+
8	Linii de telecomunicaţii aeriene şi subterane:
a	Magistrale		+
b	între localităţile republicii şi în intravilanul localităţilor			+
9	Conducte de gaz:
a	Magistrale de presiune înaltă şi medie internaţionale şi interraionale, staţii de distribuire		+
b	Reţelele de gaz de la punctele de distribuire pînă la consumatori în localităţile rurale şu urbane		+
10	Reţele de conducte de apă, canalizaţie în intravilanul localităţilor (fără instalaţii)			+
11	Conducte de petrol şi produse petroliere		+
D DOCUMENTAŢIE DE URBANISM ŞI AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI ANTEPROIECT
I	Scheme de dezvoltare şi amplasare a:
1	Forţelor de producţie în teritoriul ţării	+
2	Ramuri ale economiei naţionale şi industriei	+
II	Proiecte de scheme complexe de protecţie şi utilizarea resurselor de apă, silvice, sol, subsol, etc.
1	A republicii	+
2	Unităţilor administrativ-teritoriale şi localităţilor		+
III	Proiecte de scheme teritoriale complexe de protecţie a mediului	+
IV	Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului:
1	Planuri de amenajare a teritoriului:
a	Planul de amenajare a teritoriului naţional	+
b	Planuri de amenajare a teritoriilor mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender	+
c	Planuri de amenajare a altor centre administrativ-teritoriale, regionale (zonale, raionale)		+
d	Planuri locale de amenajare a teritoriului (interorăşeneşti, intersăteşti, orăşeneşti, săteşti)		+
2	Planuri urbanistice
a	Planurile urbanistice generale a municipiilor Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender	+
b	Planurile urbanistice generale ale altor centre administrativ- teritoriale		+
c	Planurile urbanistice zonale		+
d	Planurile urbanistice de detaliu		+
V	Scheme de protecţie şi folosire complexă a resurselor de apă a bazinelor rîurilor pe teritoriul republicii	+
VI a	Proiecte de creare a zonelor şi fîşiilor de protecţie pentru râurile Nistru, Prut, Dunărea şi lacurile Cahul şi Ialpuh	+
b	Râul Răut, Bîc, Botna, Cogîlnic, Ialpug		+
c	Pentru alte rîuri			+
VII	Proiecte de acte legislative şi alte acte normative, instrucţiunile, normativele şi metodologiile, regulamentele şi standardele referitoare la starea mediului şi/sau care reglementează activităţile potenţial periculoase pentru mediu, folosirea resurselor naturale şi protecţia mediului	+
VIII	Proiectele convenţiilor internaţionale, proiectele contractelor de concesiune, care prevăd folosirea resurselor naturale ale ţării	+
IX	Proiecte de interes naţional, de importanţă deosebită, precum şi cele elaborate de agenţii economici din străinătate	+
X	Documentaţia evaluarea impactului asupra mediului înconjurător	+
XI	Alte materiale şi documente ce nu s-au indicat în capitolele A, B, C, D		+

NOTE:

1. Cerinţele faţă de volumul documentaţiei şi ordinea de prezentare sunt expuse în lista documentelor, care necesită de a fi prezentate de către beneficiarii în subdiviziunile respective ale autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu (anexa 2).

2. Documentaţia de proiect pentru construire, reconstrucţie, extindere, reutilare şi modernizare tehnică, reprofilare a obiectelor după volum, componenţă şi conţinut trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative, metodice, instructive, directive, legislaţiei în domeniul protecţiei mediului.

3. Expertizarea ecologică a documentaţiei cu privire la aplicarea tehnologiilor, utilajului şi materialelor de import sau nou elaborate se efectuează de către Institutul Naţional de Ecologie la etapa iniţială de proiectare.

Anexa 4

LISTA

Măsurilor şi soluţiilor tehnice, prevăzute de către investitor (beneficiar)

pentru lichidarea neajunsurilor expuse în avizul Expertizei ecologice de stat

Nr _____din _____________

pe documentaţia__________________________________________________________
(denumirea obiectului şi locul de amplasare)

prezentată la_____________________________________________________________

(denumirea investitorului (beneficiarului))

Formularea în documentaţia de planificare şi proiect examinată a soluţiilor tehnice referitor la măsurile de proiecţie a mediului şi componentelor naturii

Enumerarea observaţiilor şi propunerilor expertizei ecologice bazate pe norme şi reguli din avizul respectiv pe documentaţia din cauză

Enumerarea soluţiilor tehnice, prevăzute în documentaţia corectată conform observaţiilor cu argumentările necesare şi indicarea materialelor proiectului, unde se introduce, pagina memoriului explicativ, foaia (lista) desenelor tehnice etc.

Reprezentanţii: Beneficiarului Semnătura
Elaboratorului documentaţiei Semnătura

Notă:

Prezenta formă se întocmeşte de către investitor (beneficiar) cu participarea elaboratorilor documentaţiei şi este o parte componentă obligatorie a documentaţiei corectate, care se prezintă pentru expertiza repetată.

Anexa 5

LISTA OBIECTELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PENTRU CARE DOCUMENTAŢIA PRIVIND E.I.M.I.
SE ELABOREAZĂ ÎN MOD OBLIGATORIU LA ETAPA INIŢIALĂ DE PROIECTARE*

____________________

*Extras din Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, nr. 851 din 29.05.96

1. Centrale termoelectrice, centrale termice industriale şi de încălzire cu puterea de 300 MW şi mai mare.

2. Întreprinderi mecanice şi întreprinderi constructoare de maşini şi turnătorii de mare capacitate - 10 mii tone de fontă, oţel pe an şi mai mare; 1 mie de tone de metale neferoase pe an şi mai mare.

3. Întreprinderi metalurgice cu capacitatea de producţie de 500 mii de tone de laminate pe an şi mai mare.

4. Întreprinderi de fabricare a cimentului şi ardeziei, inclusiv cele care utilizează azbestul în procesele tehnologice, fabrici fixe de beton asfaltic.

5. Întreprinderi chimice şi petrochimice, de prelucrare secundară a hîrtiei şi celulozei.

6. Întreprinderi ale industriei farmaceutice şi de producere a uleiului eteric.

7. Construcţia autostrăzilor, drumurilor amenajate pentru viteze mari, căilor ferate de lung parcurs, aeroporturilor cu lungimea pistei de decolare şi aterizare principale de 2100 m şi mai mare.

8. Construcţii hidrotehnice complicate (porturi, baraje mari şi rezervoare de acumulare a apei).

9. Conducte magistrale de petrol şi de gaze de înaltă presiune.

10. Bazele de depozitare şi desfacere a produselor petroliere.

11. Fabrici de zahăr şi combinate de uleiuri şi grăsimi.

12. Combinate şi fabrici de prelucrare a cărnii şi laptelui.

13. Combinate şi fabrici de conserve cu capacitatea de producţie de 100 milioane borcane convenţionale pe an şi mai mare, centre mari de depozitare şi prelucrare prealabilă a producţiei agricole.

14. Complexe agroindustriale animaliere pentru bovine, porcine, ovine şi păsări.

15. Prize de apă de grup pentru întreprinderi, localităţi urbane şi rurale cu debitul de 1 mie m3/zi şi mai mare - prize subterane, 10 mii m3/zi şi mai mare - prize de suprafaţă.

16. Instalaţii de epurare a apelor uzate de la întreprinderi, din localităţile urbane şi rurale, cu debitul de 10 mii m3/zi şi mai mare.

17. Livezi şi vii industriale cu suprafaţa de 500 ha şi mai mare.

18. Sisteme de irigare şi desecare a terenurilor cu suprafaţa de, respectiv, 1000 ha şi 100 ha şi mai mare.

19. Combinate de sere cu suprafaţa serelor de 24 ha şi mai mare.

20. Uzine de prelucrare şi ardere a gunoiului.

21. Instalaţii şi rampe de prelucrare, înhumare şi neutralizare a deşeurilor de producţie şi menajere, localităţi cu numărul de locuitori mai mare de 30 mii, inclusiv a materialelor toxice, stupefiantelor şi materialelor radioactive.

22. Orice activitate de construcţie în albiile rîurilor, în zonele şi fîşiile riverane de protecţie a rîurilor şi bazinelor de apă.

23. Cariere de:

a) calcar, cu capacitatea de extracţie de 100 mii m3/an şi mai mare;

b) nisip, pietriş, argilă, gips, cu capacitatea de extracţie de 100 m3/an şi mai mare.

24. Explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze.

25. Exploatarea subterană a calcarului.

26. Poligoane şi baze militare.

27. Fabrici de vinuri şi de bere, întreprinderi de producere a vinurilor spumante, coniacurilor, lichiorurilor, rachiurilor şi altor produse alcoolice, cu capacitatea de producţie de 100 mii dal/an şi mai mare.

28. Linii de transport de energie electrică cu tensiunea 330 kW şi mai mare.

29. Întreprinderi radioelectronice şi electrotehnice cu suprafaţa de producţie de 2 mii m2 şi mai mare.

30. Tăbăcării, inclusiv întreprinderi de prelucrare primară a pieilor brute.

31. Întreprinderi de prelucrare a lemnului şi de producere a mobilei, cu suprafaţa de producţie de 4 mii m2 şi mai mare.

32. Întreprinderi ale industriei textile, de confecţii şi de producere a încălţămintei, cu secţii de vopsire şi de prelucrare a materiei prime sintetice şi polimerilor.

Anexa 6

Cadrul legislativ şi normativ în domeniul expertizei ecologice

Nr	Denumirea actului legislativ sau normativ	Nr. şi data emiterii	Publicaţie	Articolele aferen te la expertiza ecologică de stat
1	2	3	4	5
1	Lege privind protecţia mediului înconjurător, Legea privind modifi carea şi completarea Legii privind protecţia mediului înconjurător	nr.1515-XII, 16.06.93 nr.1539-XII, 25.02.98 nr. 454-XV, 30.07.01	Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.10, 1993, Monitorul Oficial nr.444-46, 1998 M.O. nr. 141-143, 2001	Art. 16, 21, 22, 23, 24, 25
2	Lege privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător	nr. 851-XIII, 29.05.96 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr. 52-53, 1996 M.O. nr. 141-143, 2001
3	Lege privind principiile urbanis mului şi amenajării teritoriului	835-XIII, 17.05.96	M.O. nr. 1-2, 1997	Art. 25
4	Codul Funciar. Legea pentru modificarea şi completarea Codului Funciar	nr.828-XII, 25.12.91 nr.369-XIII, 10.02.95 nr.1202-XIII, 29.07.97	Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.3, 1993 M.O. nr.13, 1995 M.O. nr.43-444, 1997	Art. 80
5	Codul Apelor	nr.1532-XII, 22.06.93 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr.7-12, 1993 M.O. nr. 141-143, 2001	Art. 11, 12a
6	Codul Subsolului	nr.1511-XII, 15.06.93	M.O. nr.11, 1933	Art. 27,30,32(1), 36
7	Lege privind protecţia aerului atmosferic	nr.1422-XIII, 17.12.97	M.O. nr.44-46, 1998	Art. 20(3), 21
8	Lege cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă	nr.440, 27.04.95 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr.43, 1995 M.O. nr. 141-143, 2001	Art. 13 (d), 13(f)
9	Codul Silvic	nr.887-XIII, 21.06.96 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr. 4-5, 1997 M.O. nr. 141-143, 2001	Art. 19, 54
10	Lege regnului animal	nr.439-XIII, 27.04.93 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr.62-63, 1995 M.O. nr. 141-143, 2001	Art. 12
11	Lege cu privire la resursele naturale	nr.1102-XII, 6.02.97 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr.40, 1997 M.O. nr. 141-143, 2001	Art. 26, 27
12	Lege privind fondul ariilor protejate de stat	nr.1536-XIII, 25.02.98 nr.631-XIV, 15.10.99	M.O. 66.68.1998	Art. 9
13	Lege privind deşeurilor de producţie şi menajere	nr.1347-XIII, 9.10.97 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr. 16-17 1998 M.O. nr. 141-143, 2001	Art. 4(c), 4(h), 12(2)
14	Lege cu privire la protecţia plantelor	nr. 612- XIV, 1.10.1999	M.O. nr.133-134, 1999
15	Lege privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase	nr. 803-XIV, 11.02.2000	M.O. nr.59-62, 2000
16	Lege cu privire la concesiuni	nr. 534-XIII, 13.07.95	M.O. nr.67, 1995	Art. 11(1), 11(2), 13
17	Lege cu privire la resursele materiale secundare	nr.787-XIII, 26.03.96	M.O. nr. 31. 1996	Art. 9(2)
18	Lege cu privire la radioprotecţie şi securitatea industrială	nr. 1440-XIII 24.12.97	M.O. 24-25 1998
19	Lege cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive	nr.1236-XIII, 3.07.1997	M.O. nr.	Art. 4((3)a)
20	Lege cu privire la activitatea hidrometeorologică	nr.1536-XIII, 28.02.98 nr. 454-XV, 30.07.01	M.O. nr.60-61, 1998 M.O. nr. 141-143, 2001
21	Legea metrologiei	nr.647-XIII 17.11.95
22	Legea nucului	nr.568-XIV 29.10.99	M.O. nr.153-155 1999
23	Lege cu privire la apa potabilă	nr. 272-XIV 10.02.99	M.O. nr.39-41 1999
24	Lege pentru ameliorarea prin îm pădurire a terenurilor degradate	nr. 1041-XIV 15.06.2000	M.O. 141-143. 2000
25	Lege cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale	nr.591-XIV 23.09.99	M.O.	Art. 9 (c), 20 (3), 21, 22 (2), 35 (2)
26	Lege cu privire la energetică	nr. 1525- XII 19.02.98	M.O. nr. 50-51
27	Lege cu privire la energia electrică	nr. 137-XIV 17.09.98	M.O. nr. 111-113 1998
28	Lege cu privire la gaze	nr. 136-XIV 17.09.98	M.O. nr. 111-113 1998
29	Lege privind plata pentru poluarea mediului	1540-XIII, 25.02.98	M.O. nr.54-55, 1998
30	Lege privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei	nr.1513-XIII, 16.06.93 modificată prin Legile nr. 788-XIII, 26.03.96 nr.727-XIII, 06.02.96 nr.934-XIV din 14.04.2000	M.O. nr.9, 1993
31	Lege privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor	nr. 981-XIV, 11.05.2000	M.O. nr.94-97 din 2000
32	Codul cu privire la contravenţiile administrative	Aprobat prin Legea din 29.03.85	Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1985, nr.3	Art. 851, 862, 86, 87, 88, 91, 92.
33	Instrucţiuni cu privire la procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul cadru al documentaţiei de proiect pentru construcţii. NCM A-07.02.99. Ediţie oficială. Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale al Republicii Moldova, Chişinău, 1999.	Ordinul Ministrului DTCGC nr. 14 din 12.02.1999	Publicaţie specială, 1999
34	Regulament cu privire la atribuirea terenurilor	Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 3 mai 1996, modificat şi completat prin Hotărîrea Guvernului nr. 789 din 18.08.1997	Legislaţia funciară. Земельное законодательство. Editura “Călin şi Dana”, Chişinău, 1996. M.O. nr. 35-37, 1996
35	Principiile de bază pentru restabilirea terenurilor degradate.	Hotărîrea Guvernului nr. 404 din 9.06.1944	M.O. nr. 7, 1944
36	Regulament şi norme igienice privind amplasarea, proiectarea, construcţia şi exploatarea staţiilor de alimentare cu produse petroliere şi gaze.	Aprobat de Medicul-şef sanitar de Stat nr.06.5.3.22, 19.12.96	Chişinău, 1996, ediţie oficială.
37	Regulament cu privire la comisia mixtă de experţi ecologi a Ministe rului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului	Ordinul Ministrului mediului nr. 25 din 10.12.98	Expertiza ecologică, Chişinău, Cartier, 1999
38	Regulament cu privire la plata pentru efectuarea expertizei ecologice de stat, a documentaţiei de proiect şi planificare a activităţii economice.	Ordinul Ministrului mediului din 9.10.98	M.O. nr.112-114 5.09.2000
39	Regulament privind evaluarea impactului întreprinderilor privatizabile asupra mediului înconjurător.	Hotărîrea Guvernului nr. 394 din 8.04.98	M.O. 55-59.1999
40	Regulament privind auditul ecologic al întreprinderilor.	Hotărîrea Guvernului nr.395 din 8.04.98	M.O. nr. 55-59, 1999. Expertiza ecologică, Chişinău, Cartier, 1999

41	Наставление по предотвращению загрязнения водных объектов судов внутреннего плавания.	Adoptat prin ordinul Ministrului transporturilor єi gospodгriei drumurilor nr. 135 din 17.06.94	Publicaюie specialг a Ministerului Transporturilor єi Gospodгriei Drumurilor, 1994
42	Методика расчета концентрации в атмосферном воздухе вредных веществ, содержащие в выбросах предприятий. ОНД-86		Ленинград, Гидромнтеоиздат.
43	Охрана природы. Атмосфера. Правила установления допустимых выбросов вредных веществ промышленными предприятиями.
44	Перечень и коды веществ загрязняющих атмосферный воздух.		Санкт-Петербург, 1995
45	Инструкция по нормированию выбросов (сбросов) загрязняющие веществ в атмосферу и в водные объекты		Москва, 1989
46	Рекомендации по оформлению и содержанию проекта нормативов предельно допустимых выбросов в атмосферу (ПДВ) для предприятия.		Москва, 1989
47	Отраслевая инструкция по нормированию вредных выбросов в атмосферу для тепловых электростанций и котельных. РД. 34.02.303-91		Уралтехэнерго. Свердловск. 1991
48	Правила охраны атмосферного воздуха		Ленинград, 1990
49	Охрана природы. Почвы ГОСТ 17.4.1.03-84 ГОСТ 17.4.2.02-83 ГОСТ 17.4.3.02-85 ГОСТ 17.4.3.04-85 ГОСТ 17.4.3.05-86 ГОСТ 17.4.3.06-86
50	Охрана природы. Рекультивация земель. ГОСТ 17.5.1.01-83
51	Охрана природы. Земли ГОСТ 17.5.1.03-86 ГОСТ 17.5.1.04-80 ГОСТ 17.5.1.06-84 ГОСТ 17.5.3.01-78 ГОСТ 17.5.3.03-80 ГОСТ 17.5.3.04-83 ГОСТ 17.5.3.05-84 ГОСТ 17.5.3.06-85
52	Охрана природы Гидросфера ГОСТ 17.1.03-82 ГОСТ 17.1.04-82 ГОСТ 17.1.05-82
53	Пособие по проектированию зданий и сооружений к СНиП 2.02.01-83		Москва, 1986
54	СНиП 2.01.15-90 Инженерная защита территорий, зданий и сооружений от опасных геологических процессов. Основные положения проектирования.		Москва, 1991
55	СНиП II-7-81 Строительство в сейсмических районах нормы проектирования.		Москва, 1992
56	СНиП II-16-76 Основания гидротехнических сооружений. Нормы проектирования.		Москва, 1997
57	СНиП 3.01.01-85. Организация строительного производства.		Москва, 1991
58	СНиП 1.02.07-87. Инженерные изыскания для строительства.		Москва, 1988
59	Положения об охране подземных вод		Москва, 1984
60	СНиП 2.04.02.84 Водоснабжение. Наружные сети и сооружения.		Москва, 1985
61	Инструкция о порядке рассмотрения, согласования и экспертизы воздухо- охранных мероприятий и выдачи разрешений на выброс загрязняющих веществ в атмосферу по проектным решениям (ОНД-1-84)		Москва, 1985