ID intern unic: 325612
Версия на русском
Republica Moldova
din 02.11.2005
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale
prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova
prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova
În conformitate cu prevederile articolului IX al Legii nr.11-XV din 17 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.46-50, art.165), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă şi se pune în aplicare începînd cu data de 1 decembrie 2005:
Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, conform anexei nr. 1;
completarea ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002 "Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova", conform anexei nr.2.
2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.3.
3. Controlul asupra executării prevederilor prezentei hotărîri se pune în sarcina Serviciului Vamal.
Prim-ministru Vasile TARLEV
Contrasemnează:
Ministrul economiei şi
comerţului Valeriu Lazăr
Ministrul finanţelor Mihail Pop
Chişinău, 2 noiembrie 2005.
Nr. 1140.
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.1140
din 2 noiembrie 2005
REGULAMENTUL
de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
CAPITOLUL I
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA 1
Operaţiuni prealabile vămuirii
1. Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele:
a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate;
b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;
c) examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane;
d) declararea sumară şi depozitarea provizorie.
A. Prezentarea la birourile vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate
2. Transportatorii mărfurilor ori reprezentanţii acestora sînt obligaţi să prezinte organelor vamale situate la frontiera de stat mijloacele de transport şi documentele de însoţire ale acestora.
3. La transportul mărfurilor pe cale rutieră, transportatorul este obligat să prezinte organului vamal certificatul de înmatriculare al mijlocului de transport şi documentele de însoţire a mărfurilor.
4. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organele căilor ferate sau reprezentanţii acestora depun la organul vamal din staţia de frontieră documentele însoţitoare ale garniturii de tren.
5. La transportul mărfurilor pe cale maritimă sau fluvială, comandantul, armatorul sau agentul navei care transportă mărfuri ce urmează a fi descărcate sau transbordate este obligat să prezinte organului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii şi să depună o copie a acestuia.
În cazul în care nu se efectuează operaţiuni de descărcare sau transbordare nu este necesară depunerea copiei manifestului încărcăturii.
După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului, comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii şi să depună o copie după acesta cu cel puţin 6 ore înainte de plecarea navei.
6. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite organului vamal un permis vamal pentru toate marfurile care se încarcă, se descarcă sau se transbordează.
7. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat ca în cel mult 12 ore de la acostarea navei în port să depună declaraţia proviziilor de bord.
Navele care staţionează mai puţin de 12 ore în port şi nu efectuează operaţiuni de încărcare, descărcare sau transbordare sînt exceptate de obligativitatea depunerii declaraţiei proviziilor de bord.
8. În declaraţia proviziilor de bord se înscriu următoarele bunuri aflate pe navă:
a) armamentul, muniţiile, materialele explozive, produsele şi substanţele stupefiante, psihotrope sau explozive, precum şi alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din ţară;
b) produsele din tutun şi băuturile alcoolice care aparţin navei, precum şi cele aparţinînd membrilor echipajului care depăşesc cantitatea necesară uzului personal;
c) alimentele şi obiectele noi de uz curent aparţinînd navei;
d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparţinînd membrilor echipajului, care depăşesc cantitatea necesară uzului personal.
Bunurile menţionate la lit. a) - c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata staţionării navei în port.
9. Prevederile pct.5 se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor transportate pe calea aerului, dar, în acest caz, termenul de depunere a manifestului încărcăturii este de 3 ore.
Comandantul aeronavei este obligat să declare organului vamal produsele menţionate la pct.8 lit.a) aflate la bord.
10. La transportul trimiterilor poştale internaţionale, organele poştale sînt obligate să prezinte la biroul vamal de frontieră, direct sau prin reprezentant, lista sacilor poştali.
11. La transportul de mesagerie, transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.
B. Controlul vamal al mijloacelor de transport al
mărfurilor la birourile vamale de frontieră
12. La trecerea frontierei de stat, organele vamale efectuează identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire.
13. La transportul mărfurilor pe calea rutieră, organul vamal controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de mărfă.
Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau în cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul de marfă prezintă urme de violare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de transportator.
14. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:
a) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin controlul integrităţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;
b) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri;
c) exteriorul locomotivei;
d) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabinei mecanicului.
15. Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se supun şi controlului vamal interior. Organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de organele căilor ferate. Aceeaşi procedură se aplică şi sacilor poştali şi coletelor.
16. La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie.
Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există concordanţă între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii.
După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor se lasă cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata staţionării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 1.
La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, organul vamal face menţiunea de rigoare în declaraţia proviziilor de bord.
Pe timpul staţionării navei, comandantul sau armatorul este obligat să folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar în exclusivitate la bord.
Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund solidar în faţa organului vamal pentru nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau de substituirea bunurilor înscrise în declaraţia proviziilor de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei.
17. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice organului vamal plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.
Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele de transbordare eliberate, precum şi situaţia proviziilor de bord.
În timpul efectuării controlului vamal la plecare este permisă coborîrea sau urcarea la bord numai a comandantului sau secundului navei.
18. Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după autorizarea trecerii frontierei de stat de către organele Serviciului Grăniceri, în comun acord cu organele Serviciului Vamal. Organul Serviciului Vamal vizează manifestul încărcăturii şi declaraţia proviziilor de bord.
19. La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se urmăreşte dacă la bord există şi alte bunuri decît cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinaţiei lor.
Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul în care există indicii temeinice privind nerespectarea reglementărilor vamale sau dacă nava staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.
În cazul aeronavelor autohtone de pasageri, controlul vamal în interior se efectuează la sosire, după debarcarea pasagerilor, şi la plecare, înainte de îmbarcarea acestora.
20.Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează în conformitate cu normele prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.
C. Examinarea mărfurilor de către declaranţii vamali şi prelevarea eşantioanelor
21. Declarantul vamal sau reprezentantul acestuia poate să verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, el poate solicita organelor vamale permisiunea de a preleva eşantioane.
22. Examinarea prealabilă a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane se efectuează sub supraveghere vamală.
Serviciul Vamal este în drept să stabilească metodologia respectivă.
D. Declararea sumară şi depozitarea provizorie
23. Declaraţia sumară se completează pe formularul elaborat în conformitate cu normele emise de Serviciul Vamal privind declaraţia sumară şi depozitul provizoriu.
24. Serviciul Vamal poate aproba depunerea declaraţiei sumare în formă electronică.
SECŢIUNEA 2
Vămuirea mărfurilor
25. Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:
a) declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vămuire;
b) controlul vamal al mărfurilor;
c) acordarea liberului de vamă.
A. Declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vămuire
26. Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.
Termenul legal de depunere a declaraţiei vamale poate fi prelungit de către organul vamal, în cazuri justificate, în condiţiile stabilite prin Codul vamal al Republicii Moldova.
27. Declaraţia vamală în detaliu, semnată de declarant sau de reprezentantul acestuia care a întocmit declaraţia vamală respectivă, are valoarea unei declaraţii pe răspundere personală în ceea ce priveşte:
a) exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală;
b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală;
c) plasarea mărfurilor sub destinaţia vamală solicitată.
28. Serviciul Vamal stabileşte prin ordin condiţiile în care declaraţia vamală se poate depune în formă electronică
29. Declaranţii vamali sînt obligaţi să depună cîte o declaraţie vamală pentru fiecare document de transport. În cazul mărfurilor care au acelaşi destinatar şi care se prezintă simultan organului vamal, se poate aproba depunerea unei singure declaraţii vamale pentru mai multe documente de transport cu excepţia transportului pe cale ferată.
B. Controlul vamal al mărfurilor
30. Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale, respectarea condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale.
31. Etapele controlului vamal al mărfurilor sînt următoarele:
a) verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării;
b) controlul documentar;
c) verificarea efectuării plăţii sau garantării obligaţiei vamale, după caz;
d) controlul fizic al mărfurilor.
32. Controlul vamal se efectuează obligatoriu, în conformitate cu metodologia de prelucrare a declaraţiilor vamale în detaliu stabilită prin ordinul Serviciului Vamal şi constă, cel puţin, în verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funсţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării, precum şi a efectuării plăţii ori garantării obligaţiei vamale, după caz.
33. Serviciul Vamal este în drept să stabilească proceduri simplificate de vămuire.
34. Controlul documentar constă în verificarea:
a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;
b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit destinaţiei vamale solicitate;
c) concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală şi cele din documentele anexate;
d) formei documentelor anexate.
35.Controlul vamal fizic al mărfurilor constă în identificarea acestora pe baza declaraţiei vamale în detaliu, însoţită de documentele respective.
36. Controlul vamal fizic se efectuează după cum urmează:
a) mărfurile transportate în vrac se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;
b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. În cazul în care nu există condiţii de control pe mijlocul de transport, oganele vamale sînt în drept să solicite descărcarea mărfurilor;
c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminale de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;
d) mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din punсt de vedere al cantităţii, prin citirea contoarelor instalate.
37. Organele vamale efectuează controlul vamal fizic total în toate situaţiile cînd există indicii temeinice privind nerespectarea legislaţiei vamale în vigoare.
38. Organul vamal înscrie în declaraţia vamală modalitatea de control rezultatul acestuia şi menţionează numărul şi mărcile de identificare a coletelor deschise pentru control.
39. În cazul controlului vamal fizic, organul vamal indică mărfurile sau părţile din acestea pe care declarantul vamal sau reprezentantul lui este obligat să le prezinte.
40. Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea organului vamal, să manipuleze, să dezambaleze şi să reambaleze mărfurile, fară să provoace degradarea acestora. Cheltuielile legate de aceste operaţiuni vor fi acoperite de declarant.
41. Controlul vamal fizic se face în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său, precum şi a transportatorului, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, cînd prezenţa transportatorului este facultativă.
Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face în prezenţa gestionarului spaţiilor.
Atunci cînd declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, organul vamal fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul sau reprezentantul său nu a dat curs somaţiei, organul vamal procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgînd, atunci cînd este cazul, la prestatori de servicii sau la experţi, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.
Constatările organului vamal în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeaşi valoare ca şi în cazul în care controlul vamal se efectuează în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său.
C. Acordarea liberului de vamă
42. Liberul de vamă se acordă în scris dacă sînt îndeplinite condiţiile şi dacă sînt efectuate formalităţile de vămuire în conformitate cu prevederile pct.32.
În baza metodologiei elaborate de Serviciul Vamal, se permite ca liberul de vamă să fie acordat şi în formă electronică.
43. Organul vamal desemnat să acorde liberul de vamă verifică dacă a fost respectată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.
Răspunderea cu privire la controlul documentar sau controlul vamal fizic al mărfurilor revine persoanelor care au efectuat acest control, în măsura în care schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale a impus efectuarea unui astfel de control. De asemenea, răspunderea cu privire la verificarea încasării sau garantării obligaţiei vamale, după caz, revine organului vamal care a efectuat această verificare.
44. Mărfurile pentru care nu s-a acordat liberul de vamă rămîn sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului sau a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de brokerul vamal, pe un termen stabilit de organul vamal pentru clarificarea situaţiei.
Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liberul de vamă pot fi înapoiate în interiorul ţării de către transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului.
SECŢIUNEA 3
Supravegherea vamală
Subsecţiunea 1
Supravegherea executată de biroul vamal
45. Supravegherea vamală cuprinde orice acţiune a organelor vamale în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală.
46. Sînt supuse supravegherii vamale:
a) mărfurile, mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară;
b) mărfurile şi bunurile aflate în regimuri suspensive;
c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine, pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi.
47. Supravegherea vamală se realizează prin una sau mai multe din operaţiunile de mai jos:
a) ţinerea operativă a evidenţei mărfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrele sau documentele vamale. În condiţiile stabilite de Serviciul Vamal, evidenţa operativă poate fi ţinută şi în formă electronică;
b) aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se găsesc;
c) efectuarea de verificări selective inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri nevămuite sau aflate în tranzit;
d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri şi alte bunuri supuse vămuirii, precum şi la mijloacele de transport;
e) efectuarea, în cazuri de indicii privind încălcarea reglementărilor vamale, de verificări totale la mărfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii.
48. În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi prin:
a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere;
b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;
c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora.
49. Supravegherea vamală se organizează de fiecare birou vamal în funcţie de specificul şi cerinţele activităţii.
50.(1) Biroul vamal care funcţionează în porturi exercită supravegherea în incinta şi în raza acestora, asupra ambarcaţiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparţinînd persoanelor care intră, ies sau îşi desfăşoară activitatea în porturi.
(2) Biroul vamal de frontieră care funcţionează în punctele rutiere şi în staţiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată, supravegherea vamală se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.
(3) Biroul vamal din interiorul ţării care funcţionează în staţiile de cale ferată, în oficii poştale sau în incinte proprii îşi exercită atribuţiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde organele vamale se deplasează în vederea executării unor operaţiuni vamale.
Subsecţiunea 2
Aplicarea de sigilii vamale
51. (1) Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.
(2) Coletele trebuie să fie ambalate astfel încît să nu se poată pătrunde la conţinutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile.
52. În vederea sigilării, mijloacele de transport şi spaţiile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;
b) construcţia să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fără a lăsa urme vizibile;
c) construcţia să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc fără a lăsa urme vizibile;
d) uşile, ferestrele şi conductele pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu uşurinţă a sigiliilor vamale.
Subsecţiunea 3
Supravegherea şi controlul vamal exercitate în afara birourilor vamale
53. Supravegherea şi controlul vamal în afara birourilor vamale se realizează de către organele vamale abilitate de Serviciul Vamal, în scopul prevenirii, combaterii şi sancţionării încălcărilor reglementărilor în domeniul vamal pe întreg teritoriul naţional.
54. Organele vamale abilitate potrivit pct. 53 îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care sînt supuse vămuirii pe întreg teritoriul naţional;
b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;
c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;
d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale;
e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.
55. Pe întreg teritoriul naţional, organul vamal abilitat are, în condiţiile legii, următoarele drepturi:
a) să opereacă orice mijloace de transport utilizînd semnale formale specifice;
b) să verifice documentele mijlocului de transport, precum şi cele care demonstrează provenienţa şi regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;
c) să controleze mijloacele de transport, aplicînd sigilii vamale asupra compartimentului de marfă atunci cînd este cazul;
d) să controleze clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii ori cu regim special.
56. (1) La semnalul colaboratorului vamal abilitat, conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească şi să creeze condiţiile necesare verificării acestuia.
(2) Nesupunerea la semnal determină luarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile legale şi, de asemenea, se poate solicita sprijinul organelor de poliţie.
(3) În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însoţirea acestuia pînă la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.
57. În afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii şi controlului vamal.
58. Pe întreg teritoriul naţional mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoţite de colaboratorul vamal abilitat între două birouri vamale pe cheltuiala titularului de tranzit, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase.
59. În exercitarea atribuţiunilor de control vamal în afara birourilor vamale, organul vamal abilitat are dreptul de a realiza următoarele activităţi pe întreg teritoriul naţional în condiţiile legii:
a) efectuarea de investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sînt semnalate încălcări ale legislaţiei vamale;
b) verificarea de registre, evidenţe financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport electronic, care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naţional;
c) prelevarea de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificării şi expertizării acestora;
d) în cazul în care consideră că, prin încălcarea reglementărilor vamale, au fost săvîrşite infracţiuni, desfăşoară urmărirea penală potrivit legii.
60. În baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal abilitat realizează cu alte instituţii vamale din străinătate schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii încălcărilor reglementărilor vamale.
61. În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementările vamale, organul vamal abilitat efectuează controlul ulterior al operaţiunilor de vămuire.
62. Activitatea de control vamal ulterior se realizează prin programe aprobate de Serviciul Vamal sau inopinat.
63. Controlul vamal ulterior se exercită pe perioada de prescripţie a drepturilor de import sau de export, calculată de la data acordării liberului de vamă. În cadrul aceluiaşi termen pot fi încasate sau restituite diferenţe de drepturi vamale constatate.
64. Normele tehnice privind realizarea supravegherii vamale în afara birourilor vamale, precum şi a controlului vamal postvămuire se stabilesc de către Serviciul Vamal.
CAPITOLUL II
Dispoziţii specifice regimurilor şi altor destinaţii vamale
SECŢIUNEA 1
Importul mărfurilor
65. Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al Republicii Moldova şi în Legea cu privire la tariful vamal şi în alte acte normative care reglementează importul mărfurilor.
66. (1) Notele explicative, avizele de clasificare şi alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum şi recomandările emise de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de cooperare vamală conform Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, se aplică de birourile vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.
(2) Reglementările adoptate de Comisia Europeană privind încadrarea tarifară a unor anumite mărfuri se aplică de organele vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.
67. Tratamentul tarifar preferenţial stabilit prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor, înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzătoare din declaraţia vamală în detaliu şi, după caz, îndeplinirea altor condiţii speciale stipulate de respectivele tratate.
68. Biroul vamal poate solicita organului emitent a certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:
a) cînd se constată neconcordanţe între datele înscrise în dovada de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia vamală. În acest caz, regimul preferenţial se acordă numai după recepţionarea rezultatului verificării, care atestă conformitatea;
b) cînd se constată neconcordanţe formale care nu afectează fondul. În aceste cazuri, organul vamal acordă regimul tarifar preferenţial şi, ulterior, solicită verificarea dovezii de origine;
c) atunci cînd tratatul internaţional în baza căruia a fost emisă dovada originii prevede alte reguli privind verificarea acesteia se vor aplica acele reguli.
69. În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului tarifar preferenţial a fost neîntemeiată, organele vamale vor lua măsuri pentru recuperarea obligaţiei vamale prin întocmirea de acte constatatoare.
70. Cînd regimul tarifar preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului prevăzut. În acest caz, pe lîngă dovada originii bunurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a mărfurilor contingentate, emis de organul competent.
71. (1) Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacţii, atît comerciale, cît şi necomerciale, se efectuează potrivit regulilor cuprinse în Legea cu privire la tariful vamal.
(2) Pentru mărfurile ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere, precum şi pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma, emisă de furnizor, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă, pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă. Regularizările privind obligaţiile de plată în vamă se fac pe bază de act constatator.
72. Deciziile şi normele privind avizele de evaluare în vamă, precum şi recomandările Comitetului tehnic de evaluare în vamă, constituit pe baza Acordului privind aplicarea art. VII din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ, se aplică de birourile vamale pe baza actelor normative ale Serviciului Vamal.
73. (1) Dacă există îndoieli privind exactitatea informaţiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, organul vamal poate solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidenţe.
(2) Dacă informaţiile şi documentele prezentate nu sînt în măsură să dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, organul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii în vamă pe baza preţului de tranzacţie. Înainte de a lua o decizie finală, biroul vamal comunică importatorului, în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care importatorul nu prezintă, în termenul stabilit, documentele solicitate de organul vamal.
74. Clasificarea mărfurilor din Nomenclatorul mărfurilor, precum şi regulile de clasificare tarifară se utilizează la întocmirea declaraţiei vamale în detaliu şi la alte regimuri sau destinaţii vamale decît importul.
SECŢIUNEA 2
Exportul mărfurilor
75. Regimul vamal de export este regimul în care mărfurile sînt scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova fără obligaţia returnării lor în acest teritoriu.
76. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie în cadrul politicii economice. Mărfurile restricţionate la export, în cadrul măsurilor de politică economică, sînt admise în codiţiile prevăzute de actele normative care reglementeză exportul acestora.
77. Exportul mărfurilor se face cu încasarea drepturilor de export, dacă legislaţia în vigoare prevede existenţa unor astfel de drepturi.
78. (1) Exportator este considerată acea persoană în numele căreia este făcută declaraţia de export şi care este fie proprietarul mărfurilor ce se exportă, fie o persoană învestită cu drept de înstrăinare asupra mărfurilor în momentul în care este înregistrată declaraţia vamală de export.
(2) Atunci cînd dreptul de proprietate sau de înstrăinare asupra unor mărfuri aparţine unei persoane stabilite în afara Republicii Moldova, conform contractului pe care se bazează exportul, partea contractantă din Republica Moldova este considerată ca fiind exportatorul.
79. Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile pe care intenţionează să le exporte, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export.
În cazuri temeinic justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă şi la un birou vamal de frontieră.
Serviciul Vamal poate stabili ca exportul unor mărfuri sau categorii de mărfuri să poată fi făcut numai prin anumite birouri vamale interne sau de frontieră.
80. Mărfurile vămuite la export la un birou vamal din interiorul ţării se sigilează imediat după efectuarea controlului şi se plasează în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră.
Atunci cînd mijlocul de transport cu care sînt transportate mărfurile de export nu îndeplineşte condiţiile de sigilare, exportul poate fi efectuat numai la un birou vamal de frontieră.
Excepţie de la această regulă poate face numai transportul mărfurilor care sînt acoperite de un carnet TIR pentru "mărfuri grele sau voluminoase" cu condiţia să existe posibilitatea identificării fără dificultate a mărfurilor grele sau voluminoase transportate, în baza descrierii făcute, precum şi, dacă este cazul, a accesoriilor transportate în acelaşi timp, sau dacă acestor mărfuri li se pot aplica sigilii vamale şi/sau mărci de identificare de natură să împiedice orice substituire sau sustragere fără să rămînă urme vizibile.
Serviciul Vamal poate stabili ca unele mărfuri sau categorii de mărfuri vămuite în interiorul ţării să poată fi tranzitate în vederea scoaterii din ţară numai către anumite birouri vamale de frontieră.
81. Mărfurile destinate exportului, controlate şi vămuite în interiorul ţării, se supun, la trecerea frontierei de stat controlului vamal stabilit, în funcţie de tipul mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile pct. 12-15 şi 17-20.
82. (1) Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vămuite în interiorul ţării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de organele vamale de la frontieră. Controlul vamal se efectuează şi atunci cînd sînt prezumţii că în mijloacele de transport se află şi alte bunuri decît cele indicate în documente.
(2) Cînd nu există condiţii corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă cu însoţire la cel mai apropiat birou vamal unde există condiţii de efectuare a controlului.
(3) Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de către titularul de tranzit, pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.
83. Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale se determină pe baza facturii pro forma emisă de exportator, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă.
84. Scoaterea mărfurilor din teritoriul vamal al Republicii Moldova se autorizează de către organul vamal de frontieră numai dacă mărfurile sînt scoase în aceeaşi stare în care se aflau la momentul acordării liberului de vamă la export, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale.
85. În scopul aplicării pct.84 cu privire la pierderile naturale, organele vamale, la cererea persoanei interesate, iau în considerare cantităţile lipsă ori de cîte ori se poate demonstra că pierderile constatate se datorează exclusiv unor cauze legate de natura mărfurilor şi nu neglijenţei din partea acesteia.
Prin neglijenţă trebuie să se înţeleagă îndeosebi orice încălcare a regulilor de transport, stocare, manipulare, prelucrare sau transformare a mărfurilor respective, impuse de organele vamale sau care decurg din practica obişnuită
Organele vamale pot scuti persoana interesată de obligaţia de a furniza dovada că mărfurile au fost pierdute iremediabil din motive inerente propriului lor caracter în cazul în care sînt convinse că pierderea lor nu se explică în alt mod.
86. (1) Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar, în situaţia în care urmează a fi reintroduse în ţară, fără să fi suferit vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale.
(2) Organul vamal fixează un termen în cadrul căruia mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să primească o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită ca scopul utilizării să fie realizat, dar totuşi nu trebuie să depăşească 3 ani.
(3) Guvernul, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial. Cererea scrisă motivată se va expedia la Serviciul Vamal, care, în cazuri justificate, va argumenta necesitatea prelungirii termenului de admitere temporară şi va înainta propunerile respective la Guvern.
87. Operaţiunile de export temporar se încheie prin:
a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
b) emiterea, din oficiu, a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, în cazul în care mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Cînd mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sînt supuse licenţierii la export, considerentele economice se confirmă de Guvernul Republicii Moldova;
c) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, cînd nu se respectă termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizează organele de control financiar în vederea verificării legalităţii operaţiunii.
88. (1) Exportul temporar este supus, de asemenea, măsurilor de politică economică.
(2) Operaţiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea.
(3) Birourile vamale şi titularii operaţiunilor sînt obligaţi să ţină evidenţa exporturilor temporare pînă la încheierea totală a acestora.
(4) La încheierea totală sau parţială a exporturilor temporare, titularul operaţiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaraţia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.
(5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaraţia vamală de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată, în termen de 15 zile.
89. Atunci cînd exportul temporar se face în baza unor convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte, documentele internaţionale de export temporar înlocuiesc documentele interne şi produc aceleaşi efecte.
90. Dacă mărfurile care au primit liberul de vamă la export din anumite motive nu părăsesc teritoriul vamal al Republicii Moldova, exportatorul este obligat să informeze imediat biroul vamal de export. Exemplarul trei, în original, al declaraţiei respective se înapoiază biroului vamal respectiv care va proceda la anularea lui.
SECŢIUNEA 3
Tranzitul vamal
91. În sensul prezentei secţiuni:
(a) mijloace de transport reprezintă:
orice vehicul rutier, remorcă sau semiremorcă;
orice vagon de cale ferată;
orice navă sau ambarcaţiune;
orice aeronavă;
orice container agreat pentru transportul mărfurilor sub sigiliu vamal;
(b) birou de plecare reprezintă biroul vamal la care începe operaţiunea de tranzit;
(c) birou de destinaţie reprezintă biroul vamal unde mărfurile plasate sub regim de tranzit trebuie prezentate pentru încheierea operaţiunii de tranzit.
92. Se plasează în regim vamal de tranzit de la un birou vamal de plecare pînă la un birou vamal de destinaţie:
a) mărfurile străine a căror intrare pe teritoriul Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează să traverseze acest teritoriu fără descărcare şi reîncărcare pînă la un alt birou vamal de frontieră;
b) mărfurile străine a căror intrare în teritoriul vamal al Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează a fi plasate sub o anumită destinaţie vamală la un alt birou vamal situat pe teritoriul Republicii Moldova;
c) mărfurile vămuite la export în interiorul ţării.
În cazurile prevăzute la lit. a) şi b) ale prezentului punct, tranzitul, cu excepţia transporturilor pe cale ferată, se efectuează cu garantarea obligaţiei vamale care ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt prezentate la biroul vamal de destinaţie sau sînt prezentate cu lipsuri.
Modalitatea de garantare a obligaţiei vamale va fi cea specifică sistemului de tranzit folosit.
93. Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere şi pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Uniunii Europene şi statelor-membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin ordinul Serviciului Vamal.
Prevederile alineatului precedent nu exclud utilizarea sistemului de tranzit prevăzut de Convenţia T.I.R., încheiată la Geneva la 14 iunie 1975, potrivit domeniului său de aplicare, ori a altor convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Transportatorul mărfurilor decide cu privire la sistemul de tranzit pe care doreşte să îl utilizeze, cu excepţia cazurilor restricţionate prin reglementări legale.
94. (1) Pentru trimiterile poştale internaţionale nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală. În acest caz, borderoul întocmit de organul vamal înlocuieşte documentul de tranzit, iar răspunzătoare de sosirea mărfurilor la destinaţie sînt organele poştale.
(2) Nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală pentru mărfurile transportate pe calea aerului şi pe apă. Răspunderea cu privire la marfa tranzitată revine transportatorului.
(3) De asemenea, nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă transportate prin conducte, precum şi pentru curentul electric. În acest caz, răspunderea cu privire la mărfurile tranzitate revine persoanei juridice care administrează instalaţia de transport. Prin excepţie de la aceste dispoziţii, pentru gazul natural care tranzitează teritoriul Republicii Moldova avînd ca destinaţie o ţară terţă se va depune o declaraţie vamală de tranzit, lunar, pînă la data de 20 a lunii, pentru cantitatea de gaz tranzitată în cursul lunii precedente. În aplicarea acestor dispoziţii Serviciul Vamal va stabili norme tehnice de lucru.
(4) În cazul transporturilor de mesagerie, formalităţile vamale de tranzit se efectuează în concordanţă cu tipul mijlocului de transport pe care sînt încărcate coletele.
95. (1) În vederea admiterii tranzitului vamal, biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifică concordanţa documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însoţitoare.
(2) În caz de indicii privind încălcarea regulilor vamale, biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.
96.(1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Titularul de tranzit este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit.
(2) Formularul declaraţiei vamale de tranzit este prevăzut în ordinul Serviciului Vamal referitor la Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu.
(3) Atunci cînd tranzitul se efectuează potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal acceptă formularele de tranzit internaţional fără să mai solicite întocmirea de documente interne.
(4) Declaraţia vamală de tranzit este însoţită de specificaţii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea şi datele de identificare a mărfurilor tranzitate.
97. Biroul vamal de plecare acordă regimul de tranzit vamal dacă datele înscrise în declaraţia vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente.
98. (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 8 zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun pe calea ferată acesta este unic, de 8 zile.
(2) În cadrul termenului stabilit, titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit şi documentele însoţitoare, la biroul vamal de destinaţie.
(3) Biroul vamal de destinaţie înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate şi confirmă documentar biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.
99. (1) Declaraţia vamală de tranzit vamal constituie titlu executoriu pentru plata drepturilor de import, în cazul în care titularul de tranzit nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri.
(2) Biroul vamal de plecare percepe drepturile de import devenite exigibile potrivit alin. (1) după ce a solicitat biroului vamal de destinaţie informaţii cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate şi a primit, în scris, răspunsul acesteia. Încasarea drepturilor de import se face potrivit dispoziţiilor care reglementează sistemul de tranzit folosit.
100. Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal care, din cauze fortuite, se valorifică pe teritoriul Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import.
101. Pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova şi care prin natura, cantitatea sau valoarea lor sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul naţional, organele vamale solicită efectuarea de formalităţi vamale specifice şi constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt scoase din ţară.
SECŢIUNEA 4
Antrepozitul vamal
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
102. Regimul vamal de antrepozitare este regimul care permite depozitarea într-un antrepozit a mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Mărfurile autohtone destinate exportului în conformitate cu regimul vamal de export pot fi plasate în antrepozit pe o perioadă aprobată de organele vamale, beneficiind de facilităţile acordate de Codul vamal, de prezentul regulament şi de alte acte normative.
103. Deţinătorul de antrepozit (în continuare - antrepozitar) este persoana juridică din Republica Moldova care administrează şi gestionează antrepozitul conform unei autorizaţii eliberate de organele vamale, iar titularul operaţiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare va fi numit în continuare depozitar.
Nu se eliberează autorizaţie de antrepozitare pentru antrepozitele gestionate de organele vamale.
104. Antrepozitul vamal reprezintă orice loc aprobat de organele vamale, aflat sub supravegherea lor, unde mărfurile pot fi depozitate în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi/sau de prezentul regulament.
105. Antrepozitul vamal poate fi antrepozit public sau antrepozit privat.
106. Antrepozitul vamal public este destinat depozitării de mărfuri de către orice persoană, iar cel privat este destinat, exclusiv, depozitării mărfurilor proprietarului antrepozitului.
107. Antrepozitele vamale se clasifică după cum urmează:
antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului);
antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar;
antrepozit privat de tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor;
antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale.
Subsecţiunea 2
Condiţiile plasării mărfurilor în antrepozit
108. În antrepozitele vamale pot fi plasate orice fel de mărfuri, inclusiv produsele compensatoare obţinute în urma prelucrării mărfurilor plasate anterior sub regimul vamal de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal, precum şi deşeurile şi resturile ce s-au format după distrugerea mărfurilor, cu excepţia următoarelor:
mărfurile prohibite introducerii sau scoaterii din teritoriul naţional;
mărfurile folosite pentru funcţionarea normală a antrepozitului vamal (de exemplu, utilajele de încărcare-descărcare, utilajele frigorifice, calculatoarele, îmbrăcămintea specială etc.);
alte mărfuri a căror plasare în regim de antrepozitare este interzisă de legislaţia în vigoare.
109. Mărfurile periculoase, susceptibile să deterioreze alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare vor fi depozitate în încăperi special amenajate.
110. Pentru antrepozitele de tip A şi C, solicitarea plasării mărfurilor în regim de antrepozit vamal se face prin depunerea declaraţiei vamale de antrepozitare de către persoana juridică care deţine o autorizaţie de antrepozitare valabilă, în concordanţă cu tipul de antrepozit autorizat. În cazul antrepozitului public de tip B, titularul declaraţiei vamale de antrepozitare va fi depozitarul mărfurilor, care va anexa la declaraţia vamală copia autorizaţiei deţinută de antrepozitar, precum şi acceptul scris al acestuia de a antrepozita respectivele mărfuri. Pentru mărfurile ce se plasează în antrepozite publice de tip D, declaraţia vamală de antrepozitare se depune, de asemenea, de către depozitarul mărfurilor.
111. Păstrarea mărfurilor plasate în regim de antrepozit vamal este asigurată prin folosirea încăperilor special amenajate sau a altor locuri destinate depozitării.
112. Antrepozitul vamal este considerat zonă de control vamal. Teritoriul aferent antrepozitului vamal se consideră, de asemenea, zonă de supraveghere vamală.
113. În incinta antrepozitului vamal şi în teritoriul aferent nu se permite efectuarea de operaţiuni de producţie ori de comercializare a mărfurilor antrepozitate, cu excepţia celor autorizate de organele vamale.
114. Antrepozitul vamal trebuie să fie creat şi să funcţioneze în conformitate cu cerinţele legislaţiei privind protecţia mediului.
115. Responsabilitatea deţinătorului de antrepozit vamal sau, după caz, a depozitarului începe din momentul acceptării de către birourile vamale a declaraţiei vamale de antrepozitare, cu excepţia antrepozitului de tip D, pentru care răspunzătoare de gestionarea mărfurilor sînt organele vamale.
116. În acelaşi amplasament nu pot fi autorizate antrepozite de diferite tipuri.
117. Antrepozitele de tip A - C se înfiinţează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a căruia rază teritorială se află. În cazul antrepozitului de tip D, organul vamal desemnează amplasamentul acestuia.
Subsecţiunea 3
Autorizaţia de antrepozitare
118. Antrepozitele vamale pot fi autorizate dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:
a fost demonstrată raţiunea economică privind necesitatea înfiinţării antrepozitului vamal;
sînt respectate cerinţele privind amplasarea şi dotarea tehnică a antrepozitului vamal (inclusiv a teritoriului aferent) stipulate în pct. 148 şi 149 ale prezentului regulament şi/sau de legislaţia în vigoare;
încăperile sau alte locuri declarate în calitate de antrepozit vamal se află la aceeaşi adresă poştală;
biroul vamal în raza de activitate a căruia se află antrepozitul vamal a elaborat şi aprobat schema tehnologică de lucru.
119. Autorizarea antrepozitelor vamale se face de către Serviciul Vamal, la cererea scrisă a persoanelor interesate depusă în conformitate cu modelul din anexa nr. 2.
Serviciul Vamal analizează dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 118, după care eliberează autorizaţia de antrepozitare.
În caz de refuz a autorizării, Serviciul Vamal comunică în scris solicitantului motivul refuzului, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii.
120. În cazul mărfurilor care prezintă pericol, a celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau a celor care necesită instalaţii speciale, în autorizaţie se precizează obligaţia de plasare în locuri special amenajate.
121. Autorizaţia de antrepozitare intră în vigoare la data menţionată în autorizaţie.
122. Termenul de valabilitate a autorizaţiei de antrepozitare se stabileşte în funcţie de raţiunile economice care au stat la baza eliberării sale.
123. Autorizaţia de antrepozitare poate fi retrasă sau suspendată de Serviciul Vamal atunci cînd nu mai sînt îndeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea autorizaţiei.
124. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr.3, iar instrucţiunile de completare a acesteia sînt stipulate în anexa nr.4.
Subsecţiunea 4
Obligaţiile antrepozitarului
125. Deţinătorul antrepozitului vamal are următoarele obligaţii faţă de organele vamale :
să excludă posibilitatea introducerii sau scoaterii de mărfuri din antrepozit fără permisiunea organelor vamale;
să amenajeze antrepozitul astfel încît controlul vamal să poată fi efectuat cu uşurinţă;
să asigure integritatea mărfurilor depozitate;
să ţină evidenţa mărfurilor antrepozitate;
să îndeplinească toate obligaţiile ce decurg din antrepozitarea mărfurilor, în conformitate cu tipul de antrepozit autorizat, şi să respecte condiţiile speciale precizate în autorizaţie;
să prezinte organelor vamale, în orice moment, evidenţele şi mărfurile antrepozitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea controlului vamal.
126. Organul vamal poate solicita în orice moment antrepozitarului efectuarea inventarierii mărfurilor aflate în antrepozit.
Subsecţiunea 5
Termenul de păstrare a mărfurilor în antrepozitul vamal
127. Mărfurile se pot afla în regimul vamal de antrepozitare pe un termen ce nu depăşeşte termenul de depozitare prevăzut în autorizaţie.
128. La expirarea termenului stabilit la pct. 122 al prezentului regulament, mărfurile urmează să fie plasate sub un alt regim sau destinaţie vamală ori pot fi transferate la un alt antrepozit vamal, dacă autorizarea antrepozitului nu a fost prelungită de Serviciul Vamal.
129. Mărfurile care au termen limitat de valabilitate, folosire sau comercializare trebuie plasate într-un alt regim sau destinaţie vamală, în conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia consumatorilor.
130. Dacă pînă la expirarea termenului de antrepozitare stabilit prin autorizaţie, calculat de la data acceptării declaraţiei vamale de antrepozitare, mărfurile nu au primit o altă destinaţie vamală, biroul vamal încheie regimul vamal de antrepozitare din oficiu şi încasează obligaţia vamală, pe baza unui act constatator.
Subsecţiunea 6
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal
131. Mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal, în vederea asigurării integrităţii lor, pot fi supuse la următoarele operaţiuni:
curăţire;
ventilare;
uscare (inclusiv prin încălzire);
refrigerare, congelare, climatizare;
amplasarea în ambalaj protector;
tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi;
vopsirea pentru protecţia împotriva coroziunii;
introducerea aditivilor de siguranţă;
aplicarea învelişului antioxidant înaintea transportării.
132. În afara operaţiunilor specificate la pct. 131 al prezentului regulament, mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni de pregătire pentru vînzare sau transport, precum:
divizarea în partide;
formarea expediţiilor;
sortarea;
împachetarea şi reambalarea;
marcarea;
încărcarea / descărcarea;
diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor;
deplasarea mărfurilor în interiorul antrepozitului vamal în scopul raţionalizării spaţiului;
amplasarea mostrelor pe standurile de prezentare în incinta antrepozitului vamal;
testarea.
133. Operaţiunile efectuate cu mărfurile conform pct. 131 şi 132 ale prezentului regulament nu trebuie să modifice caracteristicile lor tehnice, calitative şi cantitative în asemenea mod încît să comporte schimbarea clasificării lor la nivelul primelor patru cifre din Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova.
134. Operaţiunile indicate la pct. 131 şi 132 ale prezentului regulament pot fi efectuate de către titularul mărfurilor numai cu autorizarea organelor vamale.
135. Formele de manipulare prevăzute la pct. 131 şi 132 trebuie să fie indicate în autorizaţie de către organele vamale, care stabilesc şi condiţiile în care pot avea loc.
136. Organele vamale pot permite ca mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal să fie transferate de la un antrepozit la altul. Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizîndu-se formularul de declaraţie vamală în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 5. Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data acceptării noii declaraţii de antrepozitare cu regimul vamal extins 7371, indicat la rubrica 37 a declaraţiei vamale în detaliu.
Subsecţiunea 7
Introducerea în antrepozit a mărfurilor autohtone vămuite la export
137. Procedura de introducere în antrepozit a mărfurilor autohtone vămuite pentru export se poate realiza la birouri vamale de frontieră sau de interior. În cazul birourilor vamale de interior mărfurile pot fi plasate numai în acele antrepozite care se află sub supravegherea respectivului birou vamal la care s-a acordat liberul de vamă la export.
138. Potrivit procedurii de plasare a mărfurilor în antrepozit la un birou vamal de interior, se întocmesc şi se prezintă simultan biroului vamal două declaraţii vamale:
a) o declaraţie vamală de export, întocmită de exportator, în care la rubrica D organul vamal menţionează numărul şi data declaraţiei vamale de antrepozitare, cu regimul vamal extins 1000;
b) o declaraţie vamală de antrepozitare, depusă în concordanţă cu tipul antrepozitului autorizat, în care la rubrica 37 regimul vamal solicitat este cel de plasare a mărfurilor în antrepozit, iar regimul vamal precedent este cel de export. De asemenea, în rubrica 44 va fi înscrisă menţiunea "Livrare obligatorie în afara Republicii Moldova".
139. La încheierea regimului vamal de antrepozit, pentru mărfurile expediate în străinătate se întocmesc formalităţi vamale de tranzit.
Documentul de tranzit va fi însoţit de o factură pro forma emisă de depozitar, precum şi de documentul de transport internaţional, ambele întocmite conform dispoziţiilor proprietarului mărfurilor.
140. În situaţia în care antrepozitul se află sub supravegherea unui birou vamal de frontieră, la expedierea mărfurilor în străinătate operaţiunea de antrepozitare se scoate din evidenţă pe baza unei cereri întocmite de depozitar, la care se anexează documentul de transport internaţional.
Subsecţiunea 8
Stocarea în comun a mărfurilor în antrepozit
141. Într-un antrepozit vamal se permite stocarea în comun în acelaşi spaţiu, dar în partide separate:
a) a mărfurilor străine plasate în regim de antrepozitare;
b) a mărfurilor străine plasate în regim de perfecţionare activă în cadrul antrepozitului (regim vamal 55);
c) a mărfurilor autohtone.
142.Stocarea în comun se menţionează în rubrica 12 din autorizaţie. Această rubrică se utilizează şi pentru indicarea prescripţiilor speciale care trebuie luate în considerare la identificarea mărfurilor.
143.Atunci cînd în antrepozit urmează să fie plasate atît mărfuri străine, cît şi mărfuri autohtone, acestea trebuie să facă obiectul unor autorizaţii distincte.
Subsecţiunea 9
Încheierea regimului de antrepozit vamal
144.Regimul vamal de antrepozitare se încheie prin:
importul mărfurilor străine;
plasarea mărfurilor străine într-un alt regim vamal suspensiv;
reexportul mărfurilor străine antrepozitate;
abandonarea mărfurilor străine în favoarea statului;
distrugerea mărfurilor străine sub control vamal;
exportul mărfurilor autohtone.
Încheierea regimului vamal de antrepozitare pentru mărfurile autohtone care anterior au fost vămuite la export se face numai prin plasarea mărfurilor în regim de tranzit către un birou vamal de frontieră în vederea scoaterii acestora din ţară.
145.(1) Plasarea mărfurilor antrepozitate într-o nouă destinaţie vamală trebuie efectuată în cadrul termenului acordat în autorizaţie, prin depunerea unei declaraţii vamale corespunzătoare noii destinaţii.
(2) Responsabil de plata obligaţiei vamale ce rezultă din plasarea mărfurilor într-o nouă destinaţie vamală este titularul declaraţiei vamale prin care se încheie regimul vamal de antrepozitare.
(3) Elementele de taxare şi celelalte plăţi în baza cărora se stabileşte obligaţia vamală vor fi cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de antrepozitare. Dacă la scoaterea mărfurilor din antrepozit are loc schimbarea metodei de evaluare în vamă, prin vînzarea mărfurilor străine antrepozitate aflate în proprietatea unei persoane stabilite în străinătate către o persoană juridică cu sediul în Republica Moldova, iar valoarea în vamă diferă în mod semnificativ faţă de valoarea cu care mărfurile au fost plasate, organul vamal are dreptul să refuze această valoare şi procedează în conformitate cu prevederile pct. 73 al prezentului regulament. Atunci cînd nu are loc o schimbare a metodei de evaluare în vamă la scoaterea mărfurilor din antrepozit, valoarea în vamă se determină pe baza aceloraşi elemente ca şi la plasarea lor în antrepozit.
(4) În cazul încheierii din oficiu a regimului vamal de antrepozitare de către organele vamale, în conformitate cu pct. 130, calculul obligaţiei vamale se face pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi de la data plasării mărfurilor în antrepozit şi se încasează din garanţia constituită, după care operaţiunea se scoate din evidenţe.
146. În cazul distrugerii, totale sau parţiale, din cauze de forţă majoră sau caz fortuit a unor mărfuri plasate în regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenţă, fără plata drepturilor de import, pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate şi acceptate de organul vamal.
147. Pentru mărfurile străine care se scot din antrepozit în vederea plasării lor sub o altă destinaţie vamală, la determinarea valorii în vamă nu se vor adăuga cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele legate de operaţiunile prevăzute la pct. 131 şi 132.
Subsecţiunea 10
Condiţiile pe care trebuie să le întrunească antrepozitul vamal
148. În scopul asigurării controlului vamal, antrepozitul vamal trebuie să fie astfel amenajat încît să permită accesul în depozit numai persoanelor în drept.
Intrările şi ieşirile din antrepozit trebuie marcate cu inscripţia "Antrepozit vamal - Zonă de control vamal", în limba de stat, precum şi în limbile rusă şi engleză.
149. Antrepozitul vamal trebuie să dispună de:
utilaje de descărcare-încărcare şi mijloace de transport;
echipamente de depozitare;
mijloace de cîntărire a mărfurilor;
mijloace de comunicaţie;
tehnică de birou;
mobilier şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea sa normală.
Subsecţiunea 11
Garantarea obligaţiei vamale pentru mărfurile antrepozitate
150. Titularul declaraţiei vamale de antrepozitare este obligat să garanteze integral obligaţia vamală care ar putea să apară prin nerespectarea condiţiilor care reglementează regimul de antrepozitare. Garantarea obligaţiei vamale poate fi efectuată şi de către antrepozitar, atunci cînd titularul declaraţiei vamale este depozitarul mărfurilor, cu excepţia cazului în care antrepozitul aparţine organelor vamale.
151. Garantarea obligaţiei vamale se asigură în conformitate cu dispoziţiile cuprinse la art. 1271 din Codul vamal al Republicii Moldova.
152. Garanţia bancară expiră la data plasării mărfurilor într-un alt regim sau destinaţie vamală, conform legislaţiei în vigoare, şi poate fi utilizată pentru alte operaţiuni, în limitele valabilităţii ei.
Subsecţiunea 12
Lichidarea antrepozitului vamal şi consecinţele ei
153. Antrepozitul vamal poate fi lichidat voluntar la expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei sau în orice alt moment în cadrul acestui termen. De asemenea, antrepozitul poate fi lichidat şi prin dispoziţia organelor vamale, atunci cînd se constată săvîrşirea unor încălcări grave ale legislaţiei vamale.
154. Antrepozitarul este obligat să informeze biroul vamal în a cărui rază de activitate se află antrepozitul vamal, precum şi persoanele care au antrepozitat mărfuri despre intenţia sa de a lichida antrepozitul vamal, cu minimum trei luni înainte de data lichidării. În cazul în care lichidarea antrepozitului survine ca urmare a dispoziţiei organelor vamale, perioada de lichidare este de trei luni de la data luării deciziei de lichidare.
155. Pe perioada de lichidare, în antrepozitul vamal este interzisă plasarea altor mărfuri, iar scoaterea mărfurilor se efectuează în conformitate cu actele normative în vigoare.
156. În termen de trei zile de la data la care i-a fost înmînată hotărîrea de lichidare sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărîrii de lichidare a antrepozitului vamal, deţinătorul antrepozitului prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate, conform modelului elaborat de Serviciul Vamal, iar în termen de şapte zile face inventarierea mărfurilor păstrate în regim de antrepozit vamal.
157. În cazul în care la data stabilită pentru încetarea activităţii în antrepozit se află mărfuri străine a căror situaţie nu a fost soluţionată, organele vamale încheie din oficiu operaţiunile în conformitate cu prevederile pct. 145 alin. (4).
Subsecţiunea 13
Darea de seamă
158. Biroul vamal în raza de activitate a căruia a fost creat antrepozitul vamal ţine evidenţa şi prezintă Serviciului Vamal, în modul stabilit, informaţiile necesare despre activitatea antrepozitului în cauză.
159. Evidenţa operativă trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea supravegherii aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal, în special următoarele:
menţiunile care figurează în rubricile 1,5,6,7,8, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale;
declaraţiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinaţie vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;
numărul şi data altor documente privitoare la plasarea în regim de antrepozit vamal şi încheierea acestuia;
menţiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;
menţiunile privind stocajul în comun al mărfurilor avînd un statut vamal diferit;
orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;
menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sînt supuse mărfurile;
menţiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.
160. Evidenţa operativă trebuie să înfăţişeze în orice moment starea existentă a stocului de mărfuri care se află în regim de antrepozit vamal. Deţinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la organul vamal, în termenele stabilite de acesta, situaţia stocului de mărfuri.
SECŢIUNEA 5
Perfecţionarea activă
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
161. În sensul prezentului capitol se definesc următoarele noţiuni:
produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a autorizat regimul de perfecţionare activă;
produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decît produsele compensatoare principale, care sînt un produs derivat, rezultat în mod necesar din operaţiunea de transformare;
produse compensatoare - atît produsele compensatoare principale, cît şi produsele compensatoare secundare, atunci cînd în text nu se precizează în mod explicit tipul lor;
pierderi - cantitatea de mărfuri care se distruge şi se pierde în cursul operaţiunii de transformare, îndeosebi prin evaporare, uscare, pierderi sub formă de gaze, transpiraţie;
metoda cheii cantitative - calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la cantitatea de mărfuri din import;
metoda cheii valorice - calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la valoarea produselor compensatoare;
operatori - persoanele care efectuează, integral sau parţial, operaţiunile de transformare;
compensare prin echivalenţă - sistemul care permite obţinerea de produse compensatoare din mărfuri echivalente, definite la art. 1 pct. 39) din Codul vamal al Republicii Moldova, cu respectarea condiţiilor stipulate la pct. 173 alin. (1) din prezentul regulament;
export anticipat - regimul care permite ca produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente să fie exportate de pe teritoriul Republicii Moldova înaintea plasării mărfurilor de import în regim de perfecţionare activă cu suspendare;
termen de reexport - termenul pînă la care produsele importate sau produsele compensatoare trebuie să primească o destinaţie sau utilizare aprobată de vamă.
162. Pot fi utilizate ca accesorii de producţie toate mărfurile care nu se regăsesc printre produsele compensatorii, dar care permit sau facilitează producerea produselor compensatorii, chiar dacă se consumă, în întregime sau parţial, în timpul procesului, cu excepţia următoarelor bunuri:
a) combustibili, surse de energie diferite de cele necesare pentru testarea produselor compensatoare sau pentru detectarea defecţiunilor la bunurile de import care necesită reparaţii;
b) lubrifianţi diferiţi de cei necesari pentru testarea produselor compensatoare, ajustarea, calibrarea sau scoaterea din tipar sau matriţă a acestora;
c) echipament şi unelte.
Subsecţiunea 2
Autorizarea regimului
163. (1) Autorizaţia de utilizare a regimului suspensiv se acordă numai în cazul în care solicitantul poate demonstra că are intenţia efectivă de a reexporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz se poate autoriza utilizarea regimului suspensiv pentru toate mărfurile care urmează a fi perfecţionate.
(2) Atunci cînd în urma procesului de perfecţionare activă rezultă produse compensatoare secundare a căror punere în liberă circulaţie ori distrugere pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă prin reglementări legale, autorizaţia se acordă numai dacă solicitantul acesteia se obligă, în scris, organelor vamale să le exporte pînă la expirarea termenului de reexport stabilit în autorizaţie, prezentînd în acest sens şi acordul organelor competente din ţara de destinaţie.
(3) Din raţiuni economice, organele vamale pot aproba reexportul produselor compensatoare secundare aflate în situaţia stipulată la alin. (2), o singură dată sau la date stabilite de comun acord cu titularul autorizaţiei, dar nu mai tîrziu de data pînă la care este valabilă autorizaţia, la care se adaugă termenul de reexport.
164. Autorizaţia de utilizare a regimului cu restituire (drawback) se acordă pentru mărfurile străine, care după perfecţionarea activă urmează să fie reexportate sub formă de produse compensatoare, dar numai în cazurile cînd, la momentul înregistrării declaraţiei vamale de plasare sub regim:
mărfurile importate nu sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie;
produsele compensatoare principale nu sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la export, potrivit legislaţiei în vigoare.
165. În cazul în care se îndeplinesc condiţiile pentru folosirea ambelor sisteme, solicitantul poate cere autorizarea fie pentru regimul suspensiv, fie pentru regimul drawback, dacă legislaţia nu stabileşte alte restricţii.
166. Regimul de perfecţionare activă nu poate fi autorizat atunci cînd acesta ar aduce atingere în mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice). Condiţiile economice se consideră îndeplinite în cazul în care perfecţionarea constă dintr-una din următoarele operaţiuni:
a) operaţiuni executate în baza contractului de job-processing încheiat cu o persoană stabilită într-o alta ţară. Job-processing reprezintă orice transformare a mărfurilor de import puse direct sau indirect la dispoziţia titularului autorizaţiei, care este efectuată în conformitate cu specificaţiile tehnice, şi în contul persoanei stabilite în afara Republicii Moldova, în general contra plaţii costurilor de transformare;
b) reparaţii, inclusiv reparaţii capitale şi adaptări;
c) forme obişnuite de manipulare, care au drept scop conservarea mărfurilor, îmbunătăţirea aspectului sau a calităţii vandabile sau pregătirea lor în vederea distribuţiei sau revînzării.
167. Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează de către biroul vamal din raza solicitantului în baza cererii-tip, al cărei model este indicat în anexa nr. 6, completată de solicitant în conformitate cu instrucţiunile cuprinse în anexa nr. 7.
Modelul autorizaţiei este arătat în anexa nr. 8 şi se completează conform instrucţiunilor din anexa nr. 9.
168. (1) Pentru a asigura aplicarea întocmai a dispoziţiilor care reglementează regimul, organele vamale solicită titularului de autorizaţie, în scopul facilitării controlului, să asigure păstrarea evidenţelor operative, numite în continuare evidenţe de perfecţionare activă, care precizează cantităţile de mărfuri din import plasate sub regim şi cantităţile de produse compensatoare obţinute, stocurile, precum şi toate datele necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor obligaţiilor de import plătibile.
(2) Evidenţele de perfecţionare activă trebuie să fie puse la dispoziţia organului vamal în orice moment şi în special în cazul oricărei încheieri, totale sau parţiale, a operaţiunilor de perfecţionare activă, astfel încît acestea să fie în măsură să efectueze verificările necesare derulării corespunzătoare a regimului. În cazul în care operaţiunile de transformare sînt efectuate în două sau mai multe amplasamente, evidenţele operative trebuie să prezinte în orice moment datele referitoare la implementarea regimului în fiecare amplasament.
169. În cazul în care produsele compensatoare urmează a fi obţinute din alte produse compensatoare rezultate pe baza unei autorizaţii deja eliberate, persoana care efectuează operaţiunile ulterioare de transformare trebuie să înainteze o nouă cerere de autorizare, prezentînd datele de referinţă ale autorizaţiei deja eliberate. În acest caz, condiţiile economice se consideră îndeplinite.
170. Perioada de valabilitate a autorizaţiei se stabileşte de către organul vamal în funcţie de condiţiile şi necesităţile specifice ale solicitantului.
În cazul în care perioada de valabilitate depăşeşte 2 ani, condiţiile pe baza cărora a fost eliberată autorizaţia se revizuiesc periodic la intervale precizate în autorizaţie.
171. (1) La eliberarea autorizaţiei, organele vamale specifică perioada în care produsele compensatoare trebuie reexportate, luînd în considerare timpul necesar desfăşurării operaţiunilor de transformare indicate în autorizaţie pentru o anumită cantitate de mărfuri, cantitatea mărfurilor de import autorizate să intre în regim şi timpul necesar pentru atribuirea unei destinaţii vamale produselor compensatoare.
(2) Termenul de reexport începe să curgă de la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.
(3) În situaţii temeinic justificate, perioada specificată pentru reexport poate fi prelungită chiar şi după expirarea termenului stabilit iniţial, cu excepţia cazului în care operaţiunea a fost deja încheiată din oficiu de către organul vamal.
(4) În cazul exportului anticipat, organele vamale stabilesc termenul menţionat la art. 60 din Codul vamal al Republicii Moldova ţinînd seama de timpul necesar pentru procurarea şi transportul mărfurilor de import către Republica Moldova, fără ca acesta să depăşească 6 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de export. În cazuri justificate, acest termen poate fi totuşi prelungit pînă la 12 luni. De asemenea, prelungirea termenului poate fi aprobată, în cazuri temeinic justificate, şi după expirarea termenului acordat iniţial.
172. (1) Rata de randament definită la art. 1 pct. 40) din Codul vamal al Republicii Moldova se determină de titularul autorizaţiei de perfecţionare activă pe baza datelor de producţie şi trebuie să fie identificabilă în evidenţele operatorului.
(2) Rata de randament se verifică de către organul vamal pe baza normativelor şi a consumurilor din contractul extern sau, atunci cînd, la eliberarea autorizaţiei, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de titularul autorizaţiei, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a acestuia anexată la cerere, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunea de perfecţionare activă. În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din autorizaţia de perfecţionare activă, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile indicate de organul vamal, pe cheltuiala titularului de autorizaţie, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. În acest sens, titularul de autorizaţie va înscrie în declaraţie pe proprie răspundere, şi angajamentul său cu privire la suportarea plăţii eventualelor expertize solicitate de organul vamal. Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de acesta vor fi suportate de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezultatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente vor fi restituite organului vamal de către titularul autorizaţiei.
(3) Dacă în urma verificărilor ulterioare rata de randament se dovedeşte a fi nejustificată, pentru partea aferentă de mărfuri importate şi declarate ca fiind incorporate în produsele compensatoare se calculează şi se încasează drepturile de import pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export.
(4) Atunci cînd este necesar a se calcula drepturile de import pentru produsele compensatoare ori potrivit alin. (3) al prezentului punct, nu se va ţine seama de pierderile definite la pct. 161 lit. d).
(5) Pentru anumite produse, atunci cînd este necesar, Serviciul Vamal este îndreptăţit să aplice rate de randament standard stabilite de organele abilitate.
Subsecţiunea 3
Compensarea prin echivalenţă în regim suspensiv şi regim de drawback
A. Sistemul suspensiv
173. (1) În cazul în care se foloseşte compensarea prin echivalenţă, mărfurile echivalente trebuie să fie clasificate la aceeaşi subpoziţie a codului de nouă cifre din Nomenclatorul mărfurilor, să prezinte aceleaşi calităţi comerciale şi aceleaşi caracteristici tehnice ca şi mărfurile de import.
(2) Folosirea compensării prin echivalenţă este posibilă numai în cazul în care persoana interesată solicită aceasta în cererea sa şi numai în cazul în care prin autorizaţia eliberată se precizează factorii menţionaţi la alin. (1), comuni mărfurilor echivalente şi mărfurilor de import, precum şi mijloacele de verificare ale acestora.
(3) În cazul în care autorizaţia prevede recurgerea la compensarea prin echivalenţă, în autorizaţie se înscriu măsurile specifice ce urmează a fi luate pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor aplicabile acestui regim.
(4) În cazul în care autorizaţia nu specifică utilizarea compensării prin echivalenţă, însă titularul autorizaţiei doreşte să recurgă la acest regim, acesta va solicita organului vamal modificarea autorizaţiei acordate iniţial.
174. (1) În cazuri justificate, organele vamale pot admite ca mărfurile echivalente să se afle într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decît mărfurile de import, cu condiţia ca partea esenţială a transformării la care sînt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului de autorizaţie, fie în întreprinderi aparţinînd operatorilor stabiliţi în autorizaţie.
(2) Titularul autorizaţiei este obligat să asigure în orice moment organelor vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la pct. 173 alin. (1) înainte de a putea folosi sistemul de compensare prin echivalenţă.
175.(1) În cadrul regimului de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă fără export anticipat, mărfurile străine se află în situaţia vamală a mărfurilor echivalente, iar mărfurile echivalente se află în situaţia vamală a mărfurilor străine. În acest caz, modificarea situaţiei vamale intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) al prezentului punct se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import şi export anticipat, cu deosebirea că în acest caz modificarea situaţiei vamale a mărfurilor are loc, pentru produsele compensatoare exportate, în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export al acestora, iar pentru mărfurile străine şi mărfurile echivalente - în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfecţionare activă.
(3) Modificarea situaţiei vamale menţionată la alin. (1) şi (2) nu trebuie să modifice originea mărfurilor exportate.
176.(1) Normele prevăzute pentru autorizarea regimului de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine şi în cazul compensării prin echivalenţă cu sau fără export anticipat.
(2) Mărfurile echivalente nu sînt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activă.
B. Sistemul cu restituire
177. În cazul regimului de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente cu sau fără export anticipat.
Subsecţiunea 4
Încheierea regimului de perfecţionare activă
A. Sistemul suspensiv
178. Regimul de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare de la drepturile de import se încheie, pentru mărfurile străine, cînd produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare sînt plasate sub o nouă destinaţie vamală aprobată de vamă.
La plasarea sub o nouă destinaţie vamală a produselor compensatoare, atît a celor principale, cît şi a celor secundare, organele vamale vor aplica măsurile de politică economică prevăzute de legislaţia în vigoare.
179. Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal stabilit prin autorizaţie.
180. (1) Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import pot fi importate, în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
(2) Dacă mărfurile de import plasate în regim de perfecţionare activă îndeplinesc, în momentul importului, condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
181.Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele compensatoare care figurează în evidenţele biroului vamal ca rămase neexportate au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o nouă destinaţie vamală aprobată de vamă, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, pe bază de act constatator în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat, calculîndu-se şi majorările de întîrziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispoziţii, drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru mărfurile străine neexportate sub formă de produse compensatoare ori în aceeaşi stare.
182.(1) Atunci cînd produsele compensatoare sînt importate după reexportul lor, în totalitate sau în parte, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor de import intrate în componenţa produselor compensatoare.
(2) În completarea declaraţiei vamale de import depusă pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 33, 34, 41 şi 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenţa produselor compensatoare. Rubrica 31 din declaraţia vamală, referitoare la descrierea mărfurilor, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obţinute, identice cu cele menţionate în autorizaţie. De asemenea, se va face referire la declaraţia vamală de export al produselor compensatoare.
(3) Atunci cînd în urma operaţiunilor de perfecţionare activă produsele compensatoare dobîndesc statutul de mărfuri originare din Republica Moldova pentru care a fost emisă o dovadă de origine cu ocazia exportului acestora, fie prin supunerea mărfurilor străine unor operaţiuni de transformare considerate suficiente în virtutea acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, fie prin aplicarea unor reguli de cumul bilateral sau diagonal, la importul acestora organele vamale nu le vor considera ca mărfuri autohtone şi, în consecinţă, mărfurile străine intrate în componenţa produselor compensatoare se supun plăţii drepturilor de import în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) ale prezentului punct.
Dacă mărfurile străine incorporate în produsele compensatoare îndeplinesc la momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau a plafoanelor tarifare stabilite potrivit originii lor, ele vor beneficia de respectivul tratament la înregistrarea declaraţiei vamale de import.
183. Determinarea cuantumului drepturilor de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.
184. Metoda cheii cantitative
Prin aplicarea acestei metode de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.
Astfel, cantitatea unei anumite mărfi de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit. a) şi b) de mai jos:
a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată şi suma cantităţilor din marfa regăsită în fiecare din totalul produselor compensatoare rezultate în urma operaţiunii de perfecţionare;
b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea din acel produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu cantitatea de marfă de import pentru care se efectuează calculul, regăsibilă în acel produs compensator la care se referă raportul mai înainte amintit.
Metoda cheii cantitative, denumită produs compensator, reprezintă cazul particular al metodei generale descrisă la alin.(1) al prezentului punct, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multor mărfuri de import rezultă un singur produs compensator.
În cazul metodei produs compensator, pierderile definite la pct.161 pc. d) nu influenţează calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.
Metoda cheii cantitative, denumită mărfuri de import, reprezintă cazul particular al metodei generale descrisă la alin. (1) al prezentului punct, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multe mărfuri de import rezultă mai multe produse compensatoare.
În cazul metodei mărfuri de import, pierderile definite la pct. 161 lit. d) influenţează direct calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.
185.Modelul matematic pentru metoda cheii cantitative este stipulat în anexa nr.10.
186. Metoda cheii valorice
Atunci cînd metoda cheii cantitative nu poate fi aplicată, se aplică metoda cheii valorice.
Prin aplicarea acestei metode de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.
Astfel, cantitatea de o anumită marfă de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit. a) şi b) de mai jos:
a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată cu suma preţurilor tuturor produselor compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activă;
b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea acelui produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu preţul corespunzător acestuia.
187.Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr.11.
188.(1) Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea un decont de justificare.
(2) Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni:
a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
b) cantitatea pe tip de marfă străină, cu menţionarea declaraţiilor de plasare în regim;
c) codul din Nomenclatorul mărfurilor;
d) valoarea în vamă a mărfurilor străine şi nivelul drepturilor de import;
e) rata de randament stabilită;
f) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinaţie vamală;
g) valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;
h) cuantumul drepturilor de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
i) declaraţiile vamale de încheiere a regimului.
189.(1) Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului.
(2) În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se depune o dată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import.
190.Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizează decontul de justificare, dacă este corespunzător, sau informează titularul autorizaţiei, dacă decontul nu este acceptat.
191.Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sînt plasate într-o zonă liberă ori într-o un regim vamal suspensiv, care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produse şi mărfuri, la rubrica rezervată descrierii mărfurilor, se va menţiona "Mărfă PA/S".
192. Dacă mărfurile de import plasate în regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import fac obiectul unor măsuri de politică economică care se aplică şi în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamală pentru aceste mărfuri se înscrie, la căsuţa rezervată descrierii mărfurilor, "măsuri de politică economică".
193. Biroul vamal la care se efectuează operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de cel mult 5 zile.
B. Încheierea regimului cu restituire
194. Regimul de perfecţionare activă cu restituire se încheie la reexportul produselor compensatoare stabilite în autorizaţie ori prin plasarea lor într-unul din regimurile menţionate la pct. 197 alin. (2) şi efectuată în cadrul termenului de reexport autorizat.
195. În vederea restituirii drepturilor de import, declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.
196. La restituirea drepturilor de import se aplică în mod corespunzător prevederile pct. 183-187 ale prezentului regulament.
197. (1) Restituirea drepturilor de import se face la solicitarea titularului autorizaţiei de perfecţionare activă pe baza unei cereri denumite Cerere de restituire PA.
(2) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea în termen de cel mult 30 de zile de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, într-unul din următoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, perfecţionare activă - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.
(3) În cazuri temeinic justificate, organul vamal poate aproba restituirea drepturilor de import şi după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), însă fără ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an din data exportului produselor compensatoare, dreptul de restituire se prescrie.
198. Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
b) cantitatea, pe tip de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea drepturilor de import;
c) poziţia tarifară din Nomenclatorul mărfurilor;
d) valoarea în vamă, precum şi drepturile de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecţionare activă - sistemul de restituire;
e) data importului mărfurilor străine;
f) numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
g) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare;
h) valoarea produselor compensatoare dacă încheierea se realizează pe baza metodei cheii valorice;
i) rata de randament stabilită;
j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una din destinaţiile vamale prevăzute la pct. 197 alin. (2);
k) cuantumul drepturilor de import de restituit.
199. Cererea de restituire PA trebuie să fie însoţită de documente care să justifice datele menţionate la pct. 198.
200. Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea verifică Cererea de restituire PA şi o aprobă, dacă sînt întrunite condiţiile de restituire, sau o respinge, informînd titularul autorizaţiei cu privire la rezultatul verificărilor.
Organele vamale vor respinge cererile de restituire în toate cazurile în care constată că produsele compensatoare obţinute nu sînt cele specificate în autorizaţia de perfecţionare activă ori dacă reexporul produselor compensatoare a fost efectuat după expirarea termenului-limită prevăzut pentru încheierea operaţiunii.
201.(1) Cînd produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute la pct.197 alin. (2), caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea "Marfă PA/R".
(2) Organul vamal urmăreşte ca menţiunea de la alin. (1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.
Subsecţiunea 5
Dispoziţii legate de transferul şi cesionarea mărfurilor
202. (1) În cadrul aceleiaşi autorizaţii de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia regimul, mărfurile de import în aceeaşi stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea biroului vamal emitent de autorizaţie, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă sau de încheiere a regimului.
(2) Răspunderea juridică pentru operaţiunea prevăzută la alin. (1) rămîne în sarcina titularului de autorizaţie.
203.(1) Biroul vamal poate aproba cesionarea regimului de perfecţionare activă de la titularul autorizat la titularul altei autorizaţii.
(2) Răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de a doua autorizaţii din momentul aprobării prevăzute la alin. (1)
Subsecţiunea 6
Dispoziţii finale
204.Operaţiunile de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import sînt scutite de la garantarea drepturilor de import. Totuşi, biroul vamal va condiţiona înregistrarea declaraţiei vamale de plasare în regim de depunerea unei garanţii bancare, atunci cînd titularul autorizaţiei sau unul din operatori figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale. În vederea aplicării acestor dispoziţii, biroul de plasare, la recepţia declaraţiei vamale în detaliu, va verifica în lista debitorilor faţă de organele vamale dacă titularul autorizaţiei sau unul din operatori figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale. În cazul în care se solicită informaţii Serviciului Vamal, acesta are obligaţia să verifice şi să comunice imediat datele solicitate biroului de plasare, pentru a evita staţionarea nejustificată a mărfurilor în vamă. De asemenea, dacă la data solicitării eliberării autorizaţiei de perfecţionare activă titularul operaţiunii figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale, acestea vor refuza emiterea autorizaţiei, comunicînd acest lucru în scris solicitantului.
205. Prin dispoziţiile legale în vigoare, anumite mărfuri sau categorii de mărfuri pot fi excluse din beneficiul regimului de perfecţionare activă cu suspendare. Acestea vor putea fi plasate în regim de perfecţionare numai în sistemul cu restituire, cu respectarea prevederilor pct. 164 din prezentul regulament.
206. Serviciul Vamal este îndreptăţit ca prin ordinul directorului general să condiţioneze plasarea anumitor mărfuri sau categorii de mărfuri în regim de perfecţionare activă cu suspendare de depunerea unei garanţii bancare, în cazuri temeinic justificate.
207.(1) Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate în regim de perfecţionare activă pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare pasivă complementară efectuată în afara teritoriului Republicii Moldova, pe baza autorizaţiei date de biroul vamal şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă.
(2) Produsele reimportate după perfecţionarea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.
(3) Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit acestor dispoziţii, nu constituie temei pentru restituirea de drepturi de import, cu excepţia cazului în care operaţiunea se transformă în export definitiv.
208. Titularul autorizaţiei este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci cînd, în urma unui caz fortuit sau de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică, astfel încît obţinerea de produse compensatoare devine imposibilă.
În cazul distrugerii sau pierderii totale ori parţiale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forţă majoră, titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să anunţe şi să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută.
209. Mărfurile exportate anterior, care, la recepţia lor sau în cadrul termenului de garanţie, s-a constatat că sînt defecte sau necorespunzătoare calitativ ori dacă acestea s-au defectat în această perioadă, se plasează în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import în vederea reparării sau înlocuirii cu produse identice sau echivalente dacă, potrivit dispoziţiilor contractuale, repararea sau înlocuirea se face cu titlu gratuit.
210.(1) Organele vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la pct. 209 să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, exportate înainte de importul mărfurilor exportate anterior (export anticipat). În acest caz, operaţiunea de import trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la exportul produselor de înlocuire.
(2) În cazul exportului anticipat al produselor de înlocuire, dacă mărfurile exportate iniţial nu se returnează din considerente economice ori din orice alte motive, operaţiunea se va încheia, în termenul prevăzut la alin. (1), prin export definitiv, cu respectarea măsurilor de politică economică.
(3) Dacă după 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) titularul autorizaţiei nu face dovada că mărfurile exportate iniţial au fost importate sau au fost plasate într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea importului ulterior ori dacă opeaţiunea nu a fost încheiată prin exportul definitiv al produselor de înlocuire exportate anticipat, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea, pe bază de act constatator, în conformitate cu dispoziţiile referitoare la exportul definitiv, şi vor sesiza organele de control financiar pentru verificarea legalitaţii tranzacţiei.
211. Dacă operaţiunea de perfecţionare activă are ca obiect repararea de mărfuri exportate anterior în afara termenului de garanţie ori contra efectuării unei plăţi, acestea se plasază, de asemenea, în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import, dar nu se aplică dispoziţiile legate de înlocuire a acestora cu mărfuri identice ori cu mărfuri echivalente, precum şi a dispoziţiilor legate de exportul anticipat.
212. Serviciul Vamal poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni.
SECŢIUNEA 6
Transformarea sub control vamal
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
213. Procedura de transformare sub control vamal se poate folosi numai pentru bunurile din coloana 1 a listei din anexa nr. 12, care urmează să fie supuse numai transformărilor menţionate în coloana 2.
Subsecţiunea 2
Autorizarea
214. Autorizarea regimului de transformare sub control vamal se face de către Serviciul Vamal în baza cererii al cărei model figurează în anexa nr. 13. Completarea cererii se face în conformitate cu instrucţiunile din anexa nr. 14.
215. Autorizaţia eliberată de către organul vamal va fi în conformitate cu modelul din anexa nr. 15.
Pentru eliberarea autorizaţiei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) mărfurile plasate în regim de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele transformate;
b) felul sau starea mărfii din momentul plasării în regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele iniţiale.
Nu poate fi autorizată plasarea în regim de transformare sub control vamal atunci cînd prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.
216. Pentru a asigura aplicarea corectă a dispoziţiilor care reglementează regimul, organele vamale pot cere titularului autorizaţiei, în scopul facilitării verificărilor, să întocmească şi să păstreze propriile evidenţe operative ale stocurilor, care să indice cantităţile de mărfuri de import plasate în regim, produsele transformate obţinute, precum şi toate datele de referinţă necesare pentru monitorizarea operaţiunilor şi calcularea corectă a obligaţiilor de import care trebuie plătite.
Evidenţele transformării sub control vamal se ţin la dispoziţia organului vamal, pentru a permite acestuia să efectueze toate verificările necesare implementării corespunzătoare a regimului.
În cazul în care evidenţele păstrate de către solicitant în scopuri comerciale permit supravegherea regimului, ele trebuie recunoscute de către organele vamale ca evidenţe ale transformării sub control vamal valabile.
217. Perioada de valabilitate a autorizaţiei se stabileşte de la caz la caz de către organul vamal, ţinînd seama de cerinţele specifice ale solicitantului.
În cazul în care perioada depăşeşte doi ani, condiţiile în care a fost eliberată autorizaţia trebuie revizuite periodic la intervale prevăzute în autorizaţie.
218. (1) La eliberarea autorizaţiei, organele vamale trebuie să specifice perioada în care produsele transformate trebuie să primească o destinaţie vamală, luînd în considerare timpul necesar pentru efectuarea operaţiunilor de transformare şi timpul necesar pentru plasarea produselor transformate sub o destinaţie vamală.
(2) Termenul acordat iniţial poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.
(3) Dacă circumstanţele justifică acest lucru, perioada specificată în autorizaţie poate fi prelungită de către organul vamal, chiar dacă perioada stabilită iniţial a expirat, cu condiţia ca operaţiunea să nu fi fost încheiată din oficiu.
219. (1) Rata de randament se determină de titularul autorizaţiei pe baza datelor de producţie şi trebuie să fie identificabilă în evidenţele acestuia.
(2) Rata de randament se verifică de către organul vamal pe baza datelor de producţie sau, atunci cînd, la eliberarea autorizaţiei, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de titularul autorizaţiei, pe baza declaţiei pe propie răspundere a acestuia, anexată la cerere, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunea de transformare. În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din autorizaţia de transformare sub control vamal, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile indicate de organul vamal, pe cheltuiala titularului de autorizaţie, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. În acest sens, titularul de autorizaţie va înscrie în declaraţia pe propie răspundere şi angajamentul său cu privire la suportarea plăţii eventualelor expertize solicitate de organul vamal. Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de acesta va fi suportată de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezltatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente se vor restitui organului vamal de către titularul autorizaţiei.
Subsecţiunea 3
Plasarea mărfurilor în regim
220. (1) Declaraţia de plasare a mărfurilor în regim de transformare sub control vamal se depune la unul din birourile de plasare în regim precizate în autorizaţie.
(2) Descrierea mărfurilor în declaraţia menţionată la alin. (1) trebuie să corespundă specificaţiilor din autorizaţie.
Subsecţiunea 4
Încheierea regimului
221. (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizaţiei prin declaraţia vamală în detaliu.
(2) La întocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevăzută la alin. (1) se ţine seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea iniţială, care urmează să facă obiectul unei alte destinaţii vamale.
(3) Dacă încheierea totală sau parţială a operaţiunii se efectuează la un alt birou vamal decît cel de plasare, biroul vamal de încheiere este obligat ca în termen de cel mult 5 zile din data înregistrării declaraţiei vamale în detaliu să transmită o copie a acesteia biroului vamal de plasare a mărfurilor sub regim.
222. (1) Titularul autorizaţiei trebuie să prezinte biroului vamal de plasare un decont de încheiere în termen de 15 zile de la data expirării termenului de încheiere.
(2) Decontul de încheiere trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a) datele de referinţă ale autorizaţiei;
b) cantitatea din fiecare categorie de mărfuri de import şi datele de referinţă ale declaraţiei de plasare a acestora sub regim;
c) codul din Nomenclatorul de mărfuri al mărfurilor de import;
d) valoarea în vamă a mărfurilor de import;
e) rata de randament stabilită;
f) natura, cantitatea produselor transformate şi destinaţiile vamale sub care au fost plasate, împreună cu numărul şi data de înregistrare ale declaraţiilor prin care se stabileşte destinaţia vamală a numitelor produse. La decontul de încheiere vor fi anexate copii ale acestor declaraţii vamale;
g) costurile de transformare, în cazul în care se aplică pct. 224 lit.d);
h) codul din Nomenclatorul de mărfuri pentru produsele transformate.
223. Organul vamal poate autoriza ca întocmirea decontului de încheiere menţionat la pct. 222 alin. (2) să fie făcută prin mijloace informatice sau în orice altă formă agreată de vamă.
224. În cazul în care produsele transformate se pun în liberă circulaţie, valoarea în vamă a acestora trebuie să fie una dintre următoarele, la solicitarea persoanei interesate, dreptul de alegere fiind exercitat la data înregistrării declaraţiei pentru punere în liberă circulaţie:
a) valoarea în vamă, stabilită la sau în jurul aceleiaşi date, pentru mărfuri identice sau similare produse în orice ţară terţă;
b) valoarea lor de vînzare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;
c) valoarea de vînzare în Republica Moldova a mărfurilor identice sau similare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;
d) valoarea în vamă a mărfurilor de import plus costurile de transformare.
225. În cazul în care sînt în vigoare măsuri de politică economică pentru mărfurile de import care au fost supuse transformării la data înregistrării declaraţiei pentru plasarea în liberă circulaţie, aceste măsuri nu se aplică mărfurilor transformate decît dacă ele sînt de asemenea în vigoare pentru produsele identice cu produsele transformate. În acest caz, măsurile se aplică la cantitatea de mărfuri de import folosite efectiv la fabricarea produselor transformate plasate pentru liberă circulaţie.
226. Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de încheiere stabilit prin declaraţia vamală de plasare sub regim titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele transformate care figurează în evidenţele biroului vamal ca neplasate sub o altă destinaţie vamală au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o altă destinaţie vamală aprobată de vamă, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, pe bază de act constatator, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de încheiere acordat, calculîndu-se şi majorările de întîrziere prevăzute de lege începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii. În aplicarea acestor dispoziţii drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru marfurile străine care nu au fost plasate sub o altă destinaţie vamală aprobată de vamă.
SECŢIUNEA 7
Admiterea temporară de mărfuri, altele decît mijloacele de transport
Subsecţiunea 1
Admiterea temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:
domeniul şi condiţiile de aplicare
227. Pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile ce fac obiectul prevederilor pct. 229-243. De asemenea, pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile care fac obiectul unor tratate internaţionale bilaterale sau multilaterale la care Republica Moldova este parte.
228. Bunurile plasate în regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sînt exceptate de la garantarea obligaţiei vamale. Totuşi, atunci cînd prin natura sau cantitatea lor bunurile sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal poate solicita depunerea unei garanţii care să asigure plata eventualelor drepturi de import.
229. (1) Materialul profesional se admite temporar cu suspendare totală de la plata drepturilor de import.
(2) Materialul profesional reprezintă:
a) materialul de presă, de radiodifuziune sau televiziune necesar reprezentanţilor organizaţiilor de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliţi în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în vederea realizării de reportaje sau pentru a transmite sau înregistra emisiuni în cadrul unor programe specificate;
b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în scopul realizării unuia sau mai multor filme specificate;
c) orice alt material necesar exercitării vocaţiei, meseriei sau profesiunii unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu pentru a îndeplini o anumită activitate. Termenul nu include materialul profesional care urmează a fi utilizat la prelucrarea industrială sau ambalarea mărfurilor (cu excepţia uneltelor manuale) sau la exploatarea resurselor naturale, la construcţia, repararea sau întreţinerea de imobile ori la executarea de lucrări de terasament, precum şi alte activităţi similare;
d) aparatura auxiliară pentru materialele prevăzute la lit.a), b) şi c), precum şi accesoriile acesteia.
Lista exemplificativă a mărfurilor considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 16.
Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă materialul profesional întruneşte următoarele condiţii:
a) este deţinut de o persoană nerezidentă;
b) este utilizat exclusiv de către persoana care se află temporar pe teritoriul Republicii Moldova.
Condiţia menţionată la lit.b) nu este aplicabilă materialului cinematografic importat pentru realizarea de filme, programe de televiziune sau producţii audiovizuale în baza unui contract de coproducţie încheiat cu o persoanăstabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
În cazul realizării de programe comune de radiodifuziune sau televiziune, materialul profesional poate face obiectul unui contract de închiriere sau al altor contracte similare la care este parte o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
(3) Piesele de schimb importate ulterior în scopul reparării materialului profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de avantajele acordate pentru importul temporar în aceleaşi condiţii ca echipamentul însuşi.
(4) Termenul de reexport al materialului profesional este de 12 luni de la data admiterii temporare. Pentru vehicule termenul de reexport poate fi fixat ţinîndu-se seama de motivul şi de durata previzibilă a şederii pe teritoriul de admitere temporară.
(5) Organele vamale au dreptul de a refuza sau de a retrage regimul de admitere temporară pentru vehiculele menţionate în apendicele nr. I - III la anexa nr. 16, care, chiar ocazional, transportă persoane contra cost sau mărfuri pe teritoriul său pentru a le debarca ori descărca într-un loc situat pe acelaşi teritoriu.
230. Mărfuri destinate prezentării sau utilizării la expoziţii, tîrguri, întruniri sau alte manifestări similare
(1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:
a) mărfurile destinate expunerii sau efectuării de demonstraţii cu prilejul unor manifestări cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural;
b) mărfurile destinate a fi utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cuprinzînd:
mărfurile necesare demonstraţiilor făcute cu maşinile sau aparatele importate care urmează a fi expuse;
materialele de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric, pentru standurile provizorii ale persoanelor nerezidente;
materialul publicitar, demonstrativ şi alte materiale cu destinaţie publicitară pentru mărfurile importate expuse, cum sînt înregistrările audio şi video, filmele şi diapozitivele, împreună cu aparatura necesară utilizării acestora;
c) materialul, inclusiv instalaţiile pentru traducere simultană, aparatura de înregistrare audio şi video, filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural, destinat a fi utilizat în cadrul reuniunilor, conferinţelor sau congreselor internaţionale;
d) animalele vii destinate expunerii sau participării la manifestări;
e) produsele obţinute în cursul manifestărilor şi provenind din mărfurile, maşinile, aparatele sau animalele importate temporar.
(2) Prin manifestare se înţelege:
a) tîrg, expoziţie industrială, agricolă sau de artizanat, salon sau alt eveniment similar;
b) expoziţie sau întrunire organizată în principal cu scop filantropic;
c) expoziţie sau întrunire organizată în principal pentru a promova un domeniu al ştiinţelor, artelor, meşteşugurilor, sporturilor sau activităţi ştiinţifice, tehnice, educaţionale, culturale, sindicale sau turistice, pentru a promova valori religioase sau confesionale sau pentru a promova o mai bună înţelegere între popoare;
d) întrunire a reprezentanţilor unor organizaţii internaţionale sau a reprezentanţilor unor grupuri de organizaţii internaţionale;
e) ceremonie cu caracter oficial sau comemorativ.
(3) Nu sînt considerate manifestări în sensul acestui punct expoziţiile organizate cu titlu privat în magazinele sau la sediile agenţilor comerciali în scopul vînzării mărfurilor importate.
(4) Pentru a putea beneficia de regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:
a) numărul sau cantitatea fiecărui articol importat trebuie să fie rezonabilă, în funcţie de destinaţia lui;
b) organele vamale trebuie să se asigure că vor fi îndeplinite condiţiile stabilite prin prezentele dispoziţii.
(5) Atît timp cît mărfurile admise temporar beneficiază de suspendare totală de la plata drepturilor de import, acestea nu pot fi:
a) împrumutate, închiriate sau utilizate în schimbul unei plăţi; sau
b) transportate în afara locului manifestării.
231. Mărfurile importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural
(1) În sensul prezentului punct se definesc următoarele noţiuni:
a) mărfuri importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural - ma-terialul ştiinţific şi pedagogic, materialul de bunăstare des-tinat navigatorilor maritimi, precum şi orice altă marfă importată în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale;
b) la lit. a) de mai sus:
prin material ştiinţific şi pedagogic se înţelege orice modele, instrumente, aparate, maşini şi accesoriile lor utilizate în cercetarea ştiinţifică şi în învăţămînt sau în pregătirea profesională;
prin material de bunăstare destinat navigatorilor maritimi se înţelege materialul destinat activităţilor cu caracter cultural, educativ, recreativ, religios sau sportiv al persoanelor care au sarcini legate de funcţionarea sau serviciul pe mare al unei nave străine angajate în traficul maritim internaţional.
Liste exemplificative ale materialului pedagogic, ale materialului de bunăstare destinat navigatorilor maritimi şi ale oricăror altor mărfuri importate în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale figurează în apendicele nr. I - III la anexa nr. 17.
(2) De admitere temporară beneficiază:
a) mărfurile importate exclusiv în scop educativ, ştiinţific sau cultural;
b) piese de schimb ce se referă la materialul ştiinţific şi pedagogic aflat în regim de admitere temporară conform alin. a) de mai sus, precum şi uneltele special concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea respectivului echipament.
(3) Pentru a putea beneficia de facilităţile regimului de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:
a) mărfurile importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural trebuie să aparţină unei persoane nerezidente, să fie importate prin instituţii autorizate şi în cantităţi rezonabile, ţinîndu-se seama de destinaţia lor. Ele nu trebuie să fie utilizate în scopuri comerciale;
b) materialul de bunăstare destinat navigatorilor maritimi trebuie să fie utilizat la bordul navelor străine angajate în trafic maritim internaţional sau debarcat temporar de pe o navă pentru a fi utilizat de către echipaj pe ţărm ori importat pentru a fi utilizat în cămine, cluburi sau localuri de recreare pentru navigatori, administrate fie de organisme oficiale, fie de organizaţii religioase sau altele, cu scop nelucrativ, precum şi în locurile de cult în care sînt oficiate, la intervale regulate, servicii religioase pentru aceste persoane.
(4) Termenul de reexport al mărfurilor importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural este de 12 luni de la data admiterii temporare, cu posibilitatea de a fi prelungit în cazuri justificate.
232. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă echipamentului medical, chirurgical şi de laborator destinat spitalelor şi altor instituţii sanitare.
(2) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă echipamentul sus-numit întruneşte următoarele condiţii:
a) este obiectul unei expedieri ocazionale cu titlu gratuit;
b) este destinat stabilirii de diagnostice sau unor scopuri terapeutice.
(3) Echipament expediat ocazional reprezintă orice echipament medical, chirurgical sau de laborator expediat la cererea unui spital sau a altei instituţii sanitare care, în circumstanţe excepţionale, are nevoie urgentă de asemenea echipament pentru a suplini insuficienţa dotărilor proprii.
233. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru materialele care urmează a fi utilizate în cadrul măsurilor întreprinse pentru înlăturarea efectelor catastrofelor care au afectat teritoriul Republicii Moldova.
(2) Regimul vamal de admitere temporară prevăzut la alin.(1) se acordă numai dacă aceste materiale îndeplinesc următoarele condiţii:
sînt furnizare cu titlu de împrumut gratuit;
sînt destinate autorităţilor de stat sau organismelor agreate de către autorităţile competente.
234. (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă ambalajelor.
(2) Ambalaje reprezintă:
a) recipientele utilizate sau destinate a fi utilizate în starea în care sînt importate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;
b) suporturile pe care mărfurile sînt sau urmează a fi rulate, înfăşurate sau fixate, excluzînd însă materiale de ambalare precum paiele, hîrtia, vata de sticlă şi talaşul prezentate în vrac.
(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin. (1) se acordă cu condiţia ca:
a) în cazul în care ambalajele sînt prezentate pline, să se declare că urmează a fi reexportate goale sau pline;
b) în cazul în care sînt importate goale, să se declare că urmează a fi reexportate pline.
(4) Ambalajele plasate în regim de admitere temporară nu pot fi utilizate nici măcar ocazional în traficul intern, cu excepţia cazului în care sînt destinate exportului de mărfuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. În cazul ambalajelor importate pline, această interdicţie se aplică doar de la data la care se golesc de conţinut.
(5) Perioada în care asemenea ambalaje pot beneficia de regimul de admitere temporară este de 6 luni cu posibilitatea prelungirii acesteia în cazuri justificate.
(6) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară ambalajelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.
Alte cazuri de admitere temporară cu scutire de drepturi de import
235. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:
a) şabloanele, matriţele, clişeele, desenele, schiţele şi alte articole similare destinate unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în cazul în care producţia rezultată din utilizarea lor este exportată în afara acestui teritoriu;
b) instrumentele de măsură, control şi verificare şi alte articole similare destinate unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a fi utilizate într-un proces de fabricaţie în cazul în care produsele rezultate sînt exportate în afara acestui teritoriu;
c) sculele şi instrumentele speciale puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a fi utilizate în producţia de mărfuri care urmează a fi exportate în totalitate, cu condiţia ca respectivele scule şi instrumente speciale să rămînă în proprietatea unei persoane nerezidente;
d) mărfurile de orice natură care urmează a fi supuse testelor, experienţelor sau demonstraţiilor, inclusiv testelor şi experienţelor necesare procedeelor de omologare, cu excepţia testelor, experienţelor sau demonstraţiilor care constituie activitate lucrativă;
e) mărfurile de orice natură care urmează a fi utilizate la efectuarea testelor, experienţelor sau demonstraţiilor, cu excepţia acelor teste, experienţe sau demonstraţii care constituie o activitate lucrativă;
f) mostrele reprezentative pentru o anumită categorie de mărfuri care sînt destinate a fi utilizate în scopuri demonstrative în vederea obţinerii de comenzi pentru mărfurile similare.
236. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mijloacele de producţie de înlocuire.
Termenul de reexport pentru mijloacele de producţie de înlocuire este de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii acestuia în cazuri temeinic justificate.
Mijloacele de producţie de înlocuire reprezintă instrumentele, aparatele şi maşinile care sînt puse în mod provizoriu şi gratuit la dispoziţia unui client de către furnizor sau reparator, pe perioada livrării sau reparării mărfurilor similare.
237. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:
a) pozitivul filmelor cinematografice şi alte suporturi de imagine înregistrate, impresionate şi developate, destinate vizionării înainte de a fi utilizate în scop comercial;
b) filmele, benzile magnetice şi filmele magnetizate şi alte suporturi de sunet sau imagine destinate sonorizării, dublării sau copierii;
c) filmele cu caracter demonstrativ care prezintă tipul sau modul de funcţionare a produselor sau materialelor străine, cu condiţia ca ele să nu fie destinate unei proiecţii publice contra cost;
d) suporturile de date informatice trimise gratuit pentru a fi utilizate în prelucrarea automată a datelor.
238. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru efectele personale şi mărfurile admise în scopuri sportive.
(2) În scopul aplicării celor de mai sus:
a) efecte personale reprezintă toate articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod rezonabil pentru folosinţă personală pe durata călătoriei, ţinînd cont de toate circumstanţele călătoriei, cu excepţia mărfurilor importate în scopuri comerciale;
b) mărfuri importate în scopuri sportive reprezintă echipamentele sportive şi alte articole destinate a fi utilizate de călători în cadrul competiţiilor sau demonstraţiilor sportive sau al antrenamentelor care au loc pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
(3) Lista exemplificativă a unor asemenea mărfuri este prevăzută în anexa nr. 18.
239. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:
a) animalele vii din orice specie introduse în ţară în scopurile prevăzute în anexa nr. 19;
b) animalele de tracţiune şi atelajele aparţinînd persoanelor nerezidente.
(2) Pentru a putea beneficia de prevederile prezentului punct:
a) animalele trebuie să aparţină unei persoane stabilite sau rezidente în afara teritoriului de admitere temporară;
b) animalele de tracţiune importate în vederea exploatării terenurilor aflate în zona de frontieră cu regim de admitere temporară trebuie să fie importate de locuitorii din zona de frontieră adiacentă celei cu regim de admitere temporară.
240. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru materialul de propagandă turistică.
Prin material de propagandă turistică se înţelege bunurile care vizează încurajarea publicului în vederea vizitării unei ţări străine, mai ales pentru a asista la reuniuni sau manifestări cu caracter cultural, religios, turistic, sportiv sau profesional. O listă exemplificativă a acestui material figurează în anexa nr. 20.
Pentru a putea beneficia de regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import, materialul de propagandă turistică trebuie să aparţină unei persoane nerezidente şi să fie introdus în cantităţi rezonabile, ţinîndu-se seama de destinaţia sa.
Termenul de reexport al materialului de propagandă turistică este de 12 luni de la data admiterii temporare cu posibilitatea prelungirii acestui termen în cazuri justificate.
Admiterea cu suspendare totală de la plata drepturilor de import este acordată pentru următoarele materiale de propagandă turistică:
a) documente (pliante, broşuri, cărţi, reviste, ghiduri, afişe înrămate sau neînrămate, fotografii şi postere neînrămate, hărţi geografice ilustrate sau neilustrate, transparente imprimate) destinate să fie distribuite gratuit, cu condiţia ca aceste documente să nu conţină mai mult de 25% publicitate comercială privată şi ca scopul lor propagandistic să aibă în mod evident caracter general;
b) liste şi anuare ale hotelurilor străine, publicate de organismele turistice oficiale sau sub patronajul lor, şi orarele mijloacelor de transport folosite în străinătate, atunci cînd aceste documente urmează să fie distribuite gratuit şi nu conţin mai mult de 25% publicitate comercială privată;
c) material tehnic expediat reprezentanţilor acreditaţi sau corespondenţilor desemnaţi de organisme turistice oficiale naţionale şi care nu este destinat distribuirii, adică anuare, listele abonaţilor telefonici, listele hotelurilor, cataloagele tîrgurilor, mostre de produse artizanale de valoare neglijabilă, documentaţie privind muzeele, universităţile, staţiunile termale şi alte instituţii similare.
241. Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru diverse echipamente utilizate sub supravegherea şi pe răspunderea unei autorităţi publice pentru construirea, repararea sau întreţinerea infrastructurii de interes general din zonele de frontieră.
242. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile importate temporar pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în cazuri speciale care nu au incidenţă economică.
(2) Importul temporar şi cu caracter ocazional în teritoriul vamal al Republicii Moldova, pe o perioadă care nu depăşeşte 3 luni, de mărfuri a căror valoare este mai mică de 4000 euro este considerat caz special fără incidenţă economică.
243. (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră.
(2) În sensul prezentului punct următoarele noţiuni semnifică:
a) mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră:
mărfurile transportate de locuitorii zonelor de frontieră în vederea exercitării meseriei sau profesiunii lor (meşteşugari, medici etc.);
efectele personale sau articolele de uz casnic ale locuitorilor din zonele de frontieră, pe care le introduc în ţară pentru a fi reparate, prelucrate sau transformate;
echipamentul destinat exploatării bunurilor imobile situate în interiorul zonei de frontieră a teritoriului de admitere temporară;
echipamentul ce aparţine unui organism oficial, introdus în ţară în cadrul unei acţiuni de prim ajutor (incendii, inundaţii etc.);
b) zona de frontieră - fîşia de teritoriu vamal adiacentă frontierei terestre, a cărei suprafaţă este delimitată prin legislaţia naţională şi ale cărei limite servesc la distingerea micului trafic de frontieră de celelalte tipuri de trafic;
c) locuitorii din zona de frontieră - persoanele rezidente într-o zonă de frontieră;
d) micul trafic de frontieră - deplasarea bunurilor de către locuitorii din zona de frontieră între două zone de frontieră adiacente.
(3) Pentru a putea beneficia de facilităţile acordate prin prezentele dispoziţii:
a) mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră trebuie să aparţină unui locuitor din zona de frontieră adiacentă celei de admitere temporară;
b) echipamentul destinat exploatării bunurilor imobile trebuie să fie utilizat de către locuitorii din zona de frontieră adiacentă celei de admitere temporară, care exploatează terenurile aflate în această zonă de frontieră. Acest material trebuie să fie folosit pentru executarea de lucrări agricole sau forestiere, precum descărcarea ori transportul lemnului, sau în piscicultură;
c) micul trafic de frontieră pentru reparaţii, prelucrări sau transformări trebuie să aibă un caracter strict necomercial.
(4) Admiterea temporară de mărfuri importate în cadrul micului trafic de frontieră este acordată fără a se cere prezentarea unui document vamal sau constituirea unei garanţii.
Organele vamale pot condiţiona acordarea admiterii temporare a mărfurilor importate în cadrul micului trafic de frontieră de depunerea unui inventar al mărfurilor menţionate, precum şi a unui angajament scris pentru reexportul lor.
Beneficiul admiterii temporare poate fi acordat şi pe baza unei simple înregistrări într-un registru aflat la biroul vamal.
Subsecţiunea 2
Dispoziţii privind mărfurile care pot fi plasate în regim de admitere temporară
cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import
cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import
244. Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile pct.229-243, regimul de admitere temporară se acordă cu suspendarea parţială de la plata drepturilor de import.
Regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import se acordă numai cu garantarea acestora. Drepturile de import se determină astfel încît să acopere o eventuală obligaţie vamală care ar putea apărea pe durata derulării regimului vamal.
Regimul de admitere temporară cu suspendare parţială a drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în ţară numai în regim de import.
Subsecţiunea 3
Autorizarea plasării în regim
245.(1) Cererea se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21, în conformitate cu instrucţiunile de completare din anexa nr. 22, şi se prezintă de către persoana căreia i se poate acorda această autorizaţie.
(2) Cererea se depune la organul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire şi trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum şi locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.
246. Autorizaţia se eliberează de către organul vamal căruia i-a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 23.
247. Perioada de valabilitate a autorizaţiei se stabileşte de către organul vamal, de la caz la caz, ţinînd seama de necesităţile specifice ale solicitantului.
248. (1) La eliberarea autorizaţiei, organul vamal trebuie să specifice perioada în care mărfurile importate trebuie să primească o destinaţie vamală, luînd în considerare timpul necesar realizării scopului pentru care s-a efectuat importul temporar.
(2) În circumstanţe excepţionale termenul acordat poate fi prelungit.
Prin circumstanţe excepţionale se înţelege orice eveniment în urma căruia mărfurile trebuie utilizate pe o perioadă de timp suplimentară în vederea îndeplinirii scopului pentru care s-a realizat operaţia de admitere temporară.
(3) În cazul în care se acordă o prelungire care depăşeşte perioada prevăzută iniţial, durata se stabileşte ţinînd seama de circumstanţele care l-au împiedicat pe titularul autorizaţiei să îşi îndeplinească obligaţiile de reexport în intervalul respectiv.
249. Efectele personale ale călătorilor şi mărfurile introduse de aceştia în scopuri sportive prevăzute la pct. 238 se autorizează pentru admitere temporară fără cerere sau autorizaţie scrisă. În acest caz, absenţa intervenţiei organului vamal se consideră autorizaţie.
250. Nu se depune cerere şi nu se emite o autorizaţie scrisă în cazul utilizării unor documente internaţionale de admitere temporară potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Subsecţiunea 4
Plasarea mărfurilor în regim
251. Declaraţia de plasare a mărfurilor în regim de admitere temporară se depune la unul din birourile vamale de plasare specificate în autorizaţie.
Subsecţiunea 5
Incheierea regimului
252. Regimul de admitere temporară se poate încheia numai la birourile vamale stabilite în autorizaţie.
Biroul vamal care a emis autorizaţia sau, în caz de refuz, organul ierarhic superior poate aproba ulterior, la cererea justificată a titularului, modificarea sau completarea autorizaţiei cu un alt birou vamal de încheiere.
253. Plasarea mărfurilor sub o altă destinaţie vamală se aprobă de organul vamal numai după plata sumelor stabilite potrivit art. 71 din Codul vamal al Republicii Moldova. În cazul încheierii operaţiunii prin import definitiv, sumele de mai sus se consideră încasate prin perceperea drepturilor de import.
La perceperea drepturilor de import sau a sumelor stabilite potrivit art.71 din Codul vamal al Republicii Moldova, elementele de taxare şi celelalte plăţi ce vor fi luate în considerare vor fi cele de la data plasării bunurilor în regimul de admitere temporară, iar cursul de schimb al monedei naţionale va fi cel în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale prin care mărfurile primesc o altă destinaţie vamală.
254. Regimul de admitere temporară este considerat încheiat cu scutire de la plata drepturilor de import pentru următoarele mărfuri importate în baza pct.230, care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, sau distribuite publicului în mod gratuit:
a) mici mostre reprezentative pentru mărfurile străine expuse la o manifestare, inclusiv mostrele de produse alimentare şi băuturile importate ca atare sau obţinute în cadrul manifestării pe baza mărfurilor importate în vrac, cu condiţia:
1) ca acestea să fie produse străine furnizate gratuit, care servesc numai distribuirii gratuite pentru public în cadrul unei manifestări, spre a fi utilizate sau consumate de către persoanele cărora le vor fi distribuite;
2) ca aceste produse să fie identificabile ca mostre cu caracter publicitar şi care nu au decît o valoare unitară mică;
3) ca ele să nu se preteze comercializării şi, dacă este cazul, să fie ambalate în cantităţi net mai mici decît cele conţinute în cel mai mic ambalaj vîndut cu amănuntul;
4) ca mostrele de produse alimentare şi băuturi care nu sînt distribuite în ambalaje conform subpct. 3) să fie consumate în cadrul manifestării; şi
5) ca organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea de mărfuri, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;
b) mărfuri importate numai pentru demonstraţii sau demonstraţii de maşini şi aparate străine, prezentate la manifestare şi care sînt consumate sau distruse în timpul acestor demonstraţii, cu condiţia ca organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea de mărfuri, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;
c) produse de valoare mică folosite pentru construirea, amenajarea şi decorarea standurilor provizorii ale străinilor care expun în cadrul manifestării (vopsele, lacuri, tapete etc.), distruse în urma utilizării lor;
d) pliante, cataloage, prospecte, liste cu preţuri curente, afişe publicitare, calendare (ilustrate sau neilustrate) şi fotografii neînrămate, destinate în special utilizării în scop publicitar pentru mărfurile respective, cu condiţia ca:
1) acestea să fie produse străine furnizate gratuit şi destinate numai distribuirii gratuite la locul manifestării; şi
2) organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea mărfurilor, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;
e) dosare, registre, formulare şi alte documente destinate să fie utilizate ca atare în timpul sau cu ocazia reuniunilor, conferinţelor ori a congreselor internaţionale.
255. Dispoziţiile pct. 254 nu se aplică băuturilor alcoolice, produselor din tutun şi combustibililor.
256. În vederea simplificării operaţiunilor de admitere temporară, prin ordinul Serviciului Vamal se pot stabili proceduri şi documente simplificate.
Subsecţiunea 6
Modalităţi speciale de încheiere a regimului
257. În scopul aplicării prezentei secţiuni, abandonarea mărfurilor în favoarea statului în cazuri temeinic justificate este oricînd posibilă cu acordul organului vamal.
Subsecţiunea 7
Măsuri de politică economică
258. În cazul în care legislaţia în vigoare în Republica Moldova prevede măsuri de politică economică privind:
a) punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, acele măsuri nu se aplică la plasarea mărfurilor în regim de admitere temporară şi nici pe durata rămînerii mărfurilor în acest regim;
b) introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, acele măsuri se aplică dacă mărfurile sînt plasate în regim de admitere temporară;
c) exporturile, acele măsuri nu se aplică în cazul în care mărfurile străine se reexportă de pe teritoriul Republicii Moldova după plasarea în regim de admitere temporară.
259. Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor admise temporar se face cu condiţia aplicării de către organul vamal a măsurilor de politică economică în vigoare pentru acele mărfuri la data înregistrării declaraţiei de punere în liberă circulaţie.
SECŢIUNEA 8
Admiterea temporară a mijloacelor de transport
Subsecţiunea 1
Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import:
domeniul şi condiţiile de aplicare
260. Mijloacele de transport menţionate la secţiunile A-D, precum şi bunurile de la secţiunile E-G pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import şi cu scutire de la obligaţia depunerii declaraţiei vamale. Acestea nu pot fi vîndute, închiriate sau subînchiriate ori date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi îndeplinirea formalităţilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.
Atunci cînd se constată că există riscul neîndeplinirii obligaţiei de reexport ori a condiţiilor stabilite pentru admiterea temporară a mijloacelor de transport, organul vamal poate solicita titularului operaţiunii obţinerea unei autorizaţii în acest sens, depunerea unei declaraţii vamale, precum şi constituirea unei garanţii care să acopere plata obligaţiei vamale.
A. Mijloace de transport rutier
261. (1) Regimul de admitere temporară se aplică vehiculelor rutiere pentru uz comercial.
(2) În sensul prezentului punct, vehicule reprezintă toate tipurile de vehicule rutiere şi toate tipurile de remorci care pot fi ataşate la acestea.
(3) Plasarea în regim de admitere temporară menţionată la alin. (1) se acordă cu condiţia ca vehiculele să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie introduse de către o persoană nerezidentă sau de către un reprezentant al său;
b) să fie folosite în scopuri comerciale de către această persoană sau de un reprezentant al său;
c) să fie înmatriculate în afara teritoriului Republicii Moldova pe numele unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu. Totuşi, în cazul în care vehiculele nu sînt înmatriculate, condiţia de mai sus se consideră îndeplinită dacă vehiculele respective aparţin unei persoane nerezidente; şi
d) să fie folosite exclusiv pentru transportul care începe sau se încheie în afara teritoriului Republicii Moldova.
(4) Atunci cînd o remorcă înmatriculată în străinătate este ataşată unui vehicul cu motor înmatriculat în Republica Moldova, regimul de admitere temporară poate fi acordat chiar dacă nu sînt îndeplinite condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a) şi b).
(5) Vehiculele menţionate la alin. (1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova cu respectarea condiţiilor stabilite la alin.(3) pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită introducerea temporară. În această perioadă pot fi efectuate operaţiuni cum ar fi transportul, îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor, transportul, încărcarea şi descărcarea mărfurilor, precum şi eventuale lucrări de întreţinere.
(6) În scopul aplicării alin.(3) lit. a) şi b), persoanele care acţionează în numele unei persoane nerezidente trebuie autorizate în mod corespunzător de către persoana respectivă.
262. (1) Regimul de admitere temporară se aplică vehiculelor rutiere de uz personal.
(2) În scopul prezentului punct, prin vehicule se înţelege toate vehiculele rutiere, inclusiv rulotele şi remorcile care pot fi ataşate vehiculelor cu motor.
(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca vehiculele să fie:
a) introduse de persoane nerezidente;
b) utilizate în scop personal de către persoanele respective;
c) înmatriculate în afara teritoriului Republicii Moldova pe numele unei persoane stabilite în afara acelui teritoriu. Totuşi, dacă vehiculele nu sînt înmatriculate, condiţia de mai sus se consideră a fi îndeplinită în cazul în care vehiculele respective aparţin unei persoane nerezidente.
(4) Regimul de admitere temporară se aplică, de asemenea:
a) în cazul în care vehiculul de folosinţă personală, înmatriculat în ţara de reşedinţă a utilizatorului, este folosit în mod regulat pe teritoriul Republicii Moldova pentru deplasarea de la reşedinţa sa la locul de muncă şi viceversa. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limite de durată;
b) în cazul în care un student utilizează un vehicul în folosinţă personală, înmatriculat în ţara sa de domiciliu, pe teritoriul Republicii Moldova unde studentul este rezident, cu unicul scop de a-şi efectua studiile.
(5) Vehiculele de folosinţă personală pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere temporară:
a) pe o perioadă de 6 luni, continuă sau nu, dintr-o perioadă de 12 luni;
b) pe perioada de şedere a studentului pe teritoriul Republicii Moldova în cazul menţionat la alin.(4) lit. b).
(6) Alin. (4) lit. b) şi alin.(5) lit. b) se aplică în mod corespunzător persoanelor domiciliate în străinătate, care îndeplinesc misiuni pe o perioadă specificată în Republica Moldova.
(7) Vehiculele de folosinţă personală admise temporar în Republica Moldova nu pot fi vîndute, închiriate sau subînchiriate, date în locaţie, gajate ori folosite de alte persoane decît după plata drepturilor de import şi cu respectarea măsurilor de politică economică stabilite pentru punerea în liberă circulaţie a acestor bunuri.
(8) Totuşi vehiculele de uz personal aparţinînd unei firme de închiriere cu sediul înregistrat în afara teritoriului Republicii Moldova pot fi reînchiriate, cu acordul organului vamal, unei persoane fizice stabilite în afara acestui teritoriu, în vederea reexportului într-un interval care urmează a fi stabilit de organul vamal, dacă ele se găsesc în Republica Moldova ca urmare a executării unui contract de închiriere.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin.(7):
a) soţul/soţia şi rudele în linie ascendentă şi descendentă directă ale unei persoane fizice nerezidente şi care are reşedinţa în afara acestui teritoriu pot utiliza un vehicul de folosinţă personală care a fost deja admis sub regim de admitere temporară;
b) vehiculul de uz personal poate fi utilizat ocazional de către o persoană fizică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care această persoană lucrează pentru titularul regimului de admitere temporară.
(10) Prin derogare de la prevederile pct. 260:
a) regimul de admitere temporară prevăzut la alin. (8) poate fi obţinut şi de către o persoană fizică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea readucerii în teritoriul de origine a autovehiculului aflat în regim de admitere temporară, dacă aceasta este angajată a firmei de închiriere;
b) persoana fizică stabilită în Republica Moldova poate, în scopul revenirii în ţară, să închirieze sau să împrumute din străinătate un vehicul de uz personal cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (3) lit.c). Perioada în care vehiculul trebuie reexportat se stabileşte de către organul vamal în funcţie de circumstanţele particulare ale fiecărui caz, dar fără a depăşi 6 luni. În această situaţie sînt obligatorii obţinerea unei autorizaţii din partea organului vamal, depunerea unei declaraţii vamale şi garantarea obligaţiei vamale care ar putea apărea prin nerespectarea condiţiilor stabilite. În acest caz, regimul de admitere temporară nu poate fi acordat autovehiculelor al căror import este prohibit;
c) organele vamale pot acorda regimul de admitere temporară în cazul persoanelor fizice stabilite pe teritoriul Republicii Moldova care intenţionează să-şi mute domiciliul în afara acestui teritoriu. În această situaţie este, de asemenea, necesară obţinerea autorizaţiei, depunerea declaraţiei vamale şi garantarea obligaţiilor vamale, cu respectarea următoarelor condiţii:
persoana interesată să facă dovada schimbării domiciliului conform reglementărilor legale în vigoare;
vehiculul să fie reexportat în timp de 3 luni de la data acordării regimului.
263. (1) Pct. 262 se aplică, de asemenea, animalelor de călărit sau de tracţiune şi atelajelor trase de acestea, care intră pe teritoriul Republicii Moldova.
(2) Animalele şi atelajele trase de acestea, prevăzute la alin. (1), pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 3 luni.
B. Mijloace de transport feroviar
264. (1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport feroviar.
(2) În sensul prezentului punct, prin mijloace de transport feroviar se înţelege toate mijloacele de tracţiune, vagoanele automotoare, drezinele şi materialul rulant de orice natură utilizate pentru transportul de persoane sau mărfuri pe cale ferată.
(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca mijloacele de transport feroviar:
a) să aparţină unei persoane nerezidente;
b) să fie înmatriculate pe o reţea feroviară din afara teritoriului Republicii Moldova.
(4) Mijloacele de transport feroviar pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 12 luni.
(5) Prin derogare de la pct. 260:
a) mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiţia ca acestea să fie folosite în comun în cadrul unui acord în baza căruia fiecare reţea poate utiliza materialul rulant al celeilalte reţele ca pe propriul său material rulant;
b) în cazuri excepţionale, organul vamal poate admite ca o persoană stabilită pe teritoriul Republicii Moldova să utilizeze vagoane destinate transportului de mărfuri plasate sub regimul de admitere temporară pe o perioadă limitată, în funcţie de circumstanţele cazului considerat.
C. Mijloace de transport aerian
265. (1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport aerian.
(2) Mijloacele de transport menţionate la alin. (1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită introducerea temporară, cum ar fi, de exemplu, îmbarcarea şi debarcarea de pasageri, încărcarea şi descărcarea de mărfuri, transport şi întreţinere.
(3) Pct. 262 se aplică de asemenea aeronavelor folosite pentru uz privat.
D. Mijloace de transport pe mare sau pe căi navigabile
266. (1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport pe mare sau pe căi navigabile.
(2) Mijloacele de transport menţionate la alin. (1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită admiterea temporară, cum ar fi, de exemplu, transportul, îmbarcarea şi debarcarea de pasageri, încărcarea şi descărcarea de mărfuri, transportul şi întreţinerea.
(3) Pct. 262 se aplică în mod corespunzător navelor de uz privat în transportul pe mare sau pe căi navigabile.
E. Paleţii
267. (1) Regimul de admitere temporară se aplică paleţilor.
(2) Beneficiază de regimul vamal menţionat la alin. (1) paleţii utilizaţi de orice mijloc de transport străin căruia i-a fost acordat regimul de admitere temporară.
(3) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară paleţilor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.
F. Containere
268. (1) Regimul de admitere temporară se aplică containerelor agreate pentru transportul sub sigiliu vamal care se introduc pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către proprietari, operatori sau de către reprezentanţii acestora.
(2) Containerele plasate în regim de admitere temporară pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 12 luni. Organele vamale nu pot impune un termen de reexport mai mic de 6 luni.
(3) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară containerelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.
(4) Containerele plasate în regim de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern doar dacă acest lucru este necesar pentru reexportul lor de pe teritoriul Republicii Moldova. În această situaţie, containerele admise temporar pot fi utilizate doar o singură dată în trafic intern pe întreaga durată a şederii în ţară. În acest scop organele vamale pot impune ca traseul containerului să fie cît mai direct sau cît mai apropiat de locul unde mărfurile de exportat se încarcă sau din care containerul se reexportă gol.
(5) Fără încălcarea pct. 271 alin. (1), accesoriile şi echipamentele uzuale ale containerului pot fi importate fie împreună cu un container pentru a fi reexportate ulterior separat sau cu un alt container, fie separat pentru a fi reexportate ulterior cu un container.
269. (1) Pct. 268 alin. (1) se aplică containerelor care au marcate durabil, în locuri corespunzătoare şi vizibile, următoarele date:
a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului principal;
b) mărcile şi numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator; şi
c) Ţara căreia îi aparţine containerul, inclusiv echipamentul fixat permanent pe acesta.
(2) ţara căreia îi aparţine containerul poate fi indicată pe acesta fie cu denumirea completă, fie prin codul de ţară ISO alfa-2, prevăzut în standardul internaţional ISO 3166, fie printr-un semn distinctiv folosit pentru a indica ţara de înmatriculare a vehiculelor cu motor în circulaţia rutieră internaţională. Pentru containerele aparţinînd Republicii Moldova, organele vamale vor dispune, în vederea agreerii pentru transportul sub sigiliu vamal, înscrierea pe container a numelui ţării sau a emblemei naţionale. Identitatea proprietarului sau a utilizatorului poate fi indicată fie prin înscrierea numelui, fie printr-un simbol stabilit, cu excepţia simbolurilor precum stemele sau steagurile.
(3) Pentru ca mărcile şi numerele de identificare de pe containere să fie considerate ca marcate durabil, atunci cînd se foloseşte o fîşie de material plastic trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a) se va folosi un adeziv de calitate. Pelicula, o dată aplicată, va trebui să prezinte o rezistenţă la tracţiune mai mică decît cea a adezivului, astfel încît orice încercare de dezlipire să ducă la distrugerea sa. Folosirea peliculelor turnate îndeplineşte aceste cerinţe. Nu vor fi folosite peliculele aplicate prin presare;
b) în cazul în care mărcile şi numerele de identificare trebuie schimbate, pelicula ce urmează a fi înlocuită trebuie înlăturată total înainte de aplicarea unei noi pelicule. Nu este permisă aplicarea unei noi pelicule peste o peliculă deja existentă.
(4) Menţiunile privind utilizarea peliculelor din plastic pentru marcarea containerelor, prevăzute în alin.(3) al acestui punct, nu exclud posibilitatea folosirii altor metode rezistente de marcaj.
270. (1) Sînt, de asemenea, agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poartă, în afara datelor prevăzute la pct. 269, numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricaţie, iar dacă sînt agreate pe tip de construcţie, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescripţiilor tehnice.
(2) Prescripţiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale şi procedura pentru agrearea containerelor sînt cele stabilite în anexa nr. 2 la Convenţia vamală referitoare la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenţia TIR încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975.
(3) Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescripţiile tehnice prevăzute la alin. (2) ori dacă un container prezintă defecţiuni majore şi, în consecinţă, nu îndeplineşte normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, organele vamale iau măsurile prevăzute în anexa nr. 24.
G. Piese de schimb, accesorii şi echipament uzual
271. (1) Regimul de admitere temporară se acordă pentru piesele de schimb uzuale, accesoriile şi materialele, inclusiv echipamentul utilizat pentru stivuirea, asigurarea sau protejarea mărfurilor, care sînt importate cu sau separat de mijloacele de transport cărora le sînt destinate.
(2) Piesele de schimb importate cu sau separat de mijloacele de transport cărora le sînt destinate se utilizează exclusiv pentru executarea de reparaţii minore şi pentru întreţinerea de rutină a acestor mijloace de transport.
Subsecţiunea 2
Încheierea regimului
272. Piesele înlocuite ca urmare a lucrărilor de reparaţie sau întreţinere, precum şi piesele de schimb noi deteriorate sau defecte pot fi importate sau reexportate.
273. În cazul mijloacelor de transport feroviare prevăzute la pct. 264 şi al paleţilor prevăzuţi la pct. 267, care se folosesc în comun în baza unui acord, încheierea regimului se efectuează la momentul în care mijloace de transport sau paleţi de acelaşi tip sau de valoare echivalentă celor admişi temporar primesc o destinaţie vamală.
274. Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declaraţii vamale conform prevederilor acestei secţiuni se reexportă în termenul stabilit prin autorizaţie.
Subsecţiunea 3
Dispoziţii finale
275. Organele vamale revocă autorizarea pentru mijloacele de transport admise temporar şi constată apariţia unei obligaţii vamale în cazul în care, cu excepţia derogărilor prevăzute în această secţiune sau a facilităţilor mai cuprinzătoare prevăzute de legislaţia în vigoare, se constată că:
mijloacele de transport rutier de uz comercial au fost folosite în traficul intern;
mijloacele de transport de uz privat au fost folosite în scop comercial în traficul intern;
mijloacele de transport au fost vîndute, închiriate sau subînchiriate, date cu împrumut, gajate sau puse la dispoziţia altor persoane în alt scop decît acel de reexport imediat.
276. Dispoziţiile pct.257-259 se aplică şi mijloacelor de transport admise temporar.
SECŢIUNEA 9
Perfecţionarea pasivă
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
277. În scopul aplicării prezentului capitol:
a) prin produse compensatoare principale se înţelege produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a autorizat regimul de perfecţionare pasivă;
b) produse compensatoare secundare reprezintă produsele compensatoare rezultate în mod necesar din procesul de perfecţionare, altele decît cele pentru care s-a autorizat regimul de perfecţionare pasivă;
c) pierderi reprezintă partea din mărfurile de export temporar care se distruge sau dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare pasivă, în special prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, transpiraţie;
d) metoda cheii cantitative reprezintă calcularea proporţiei de mărfuri de export temporar încorporate în diferite produse compensatoare prin comparaţie cu cantitatea acestor mărfuri;
e) metoda cheii valorice reprezintă calcularea proporţiei de mărfuri de export temporar încorporate în diferitele produse compensatoare în funcţie de valoarea acestor produse compensatoare;
f) import anticipat reprezintă sistemul prevăzut la art. 83 din Codul vamal al Republicii Moldova ;
g) cuantum deductibil reprezintă taxele de import care s-ar fi aplicat mărfurilor exportate temporar dacă ar fi fost importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova din ţara unde au suferit ultima operaţiune de transformare;
h) cheltuieli de încărcare, de transport şi de asigurare reprezintă toate cheltuielile ocazionate de încărcarea, transportul şi asigurarea mărfurilor, inclusiv:
comisioane şi costuri de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumpărare,
costul ambalajelor care nu sînt parte integrantă din mărfurile de export temporar,
costul de ambalare, incluzînd manopera şi materialele;
costurile de manipulare ocazionate de transportul de mărfuri.
Subsecţiunea 2
Autorizarea regimului
278. (1) În vederea autorizării regimului, organele vamale trebuie să se asigure că mărfurile de export temporar vor putea fi identificate în produsele compensatoare importate, recurgînd în special la următoarele:
a) declararea sau descrierea marcajelor speciale sau a seriei de fabricaţie;
b) aplicarea de plumbi, sigilii, ştampile sau alte marcaje distinctive;
c) prelevarea de mostre, ilustraţii sau descrieri tehnice;
d) efectuarea de analize;
e) verificarea documentelor justificative referitoare la tranzacţia respectivă (precum contracte, corespondenţă comercială sau facturi), care demonstrează cu claritate că produsele compensatoare urmează să fie prelucrate din mărfuri de export temporar.
(2) În cazul în care regimul este solicitat pentru repararea mărfurilor, cu sau fără schimb de mărfuri în sistem standard, organele vamale au obligaţia să se asigure că mărfurile de export temporar sînt susceptibile de a fi reparate. Dacă organele vamale consideră că această condiţie nu este îndeplinită, ele refuză eliberarea autorizaţiei.
(3) În cazul în care se solicită schimbul de mărfuri în sistem standard, documentele justificative trebuie să indice clar că reparaţia respectivă se va efectua prin furnizarea unui produs de înlocuire care să fie în conformitate cu condiţiile stabilite la art.82 din Codul vamal al Republicii Moldova.
(4) În scopul aplicării alin. (3), organele vamale au obligaţia să se asigure îndeosebi că plasarea în regim în scopul efectuării unei înlocuiri nu constituie un mijloc de îmbunătăţire a performanţelor tehnice ale mărfurilor.
În acest scop ele verifică:
contractele şi alte documente justificative referitoare la reparaţie; şi
contractele de vînzare sau leasing şi/sau facturile referitoare la mărfurile de export temporar sau mărfurile care incorporează mărfuri de export temporar şi, în mod deosebit, condiţiile stabilite.
279. Cererea de autorizare se întocmeşte după modelul din anexa nr. 25 şi se depune la biroul vamal în raza de activitate a căruia funcţionează agentul economic, însoţită de documentele necesare susţinerii acesteia.
280. Biroul vamal eliberează autorizaţia de perfecţionare pasivă, în conformitate cu modelul din anexa nr. 26, persoanei care se ocupă de îndeplinirea operaţiunilor.
281. (1) Autorizaţia de utilizare a schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat poate fi utilizată şi pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire, cu condiţia ca celelalte condiţii să fie îndeplinite.
(2) Dacă circumstanţele justifică şi sînt îndeplinite toate condiţiile pentru autorizarea schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat, organele vamale pot admite titularului unei autorizaţii de perfecţionare pasivă care nu prevede utilizarea acestui sistem să importe produse de înlocuire în baza unei cereri depuse în acest scop la biroul vamal pînă la data la care sînt importate produsele.
282. Perioada de valabilitate a unei autorizaţii se stabileşte de către organele vamale în funcţie de condiţiile economice şi de necesităţile specifice ale solicitantului.
În cazul în care perioada de valabilitate depăşeşte 2 ani, condiţiile economice pe baza cărora s-a eliberat autorizaţia se reexaminează periodic la intervale specificate în aceasta.
283. (1) Termenul în care produsele compensatoare trebuie reimportate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se determină în raport cu perioada necesară pentru desfăşurarea operaţiunilor de prelucrare, pentru transportul mărfurilor de export temporar, precum şi al produselor compensatoare.
(2) În cadrul schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat, timpul în care produsele de înlocuire trebuie importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se determină în raport cu perioada necesară înlocuirii mărfurilor de export temporar şi transportului mărfurilor de export temporar şi al produselor de înlocuire.
(3) Reimportul produselor compensatoare menţionate la alin.(1) şi importul produselor de înlocuire menţionate la alin.(2) se consideră realizate cînd acestea:
primesc liber de vamă pentru liberă circulaţie; sau
sînt plasate într-o zonă liberă sau în regim de antrepozit vamal ori în regim de perfecţionare activă.
284. În cazuri justificate, termenul prevăzut la pct. 283 poate fi prelungit de către biroul vamal, pe baza unei cereri depuse în cadrul termenului acordat iniţial.
285. În cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la pct. 283 poate fi prelungit chiar dacă termenul iniţial acordat a expirat. În acest caz, drepturile de export încasate la exportul temporar al mărfurilor nu se restituie, în măsura în care legislaţia prevede încasarea unor astfel de drepturi.
286. În scopul aplicării art. 83 alin. (4) din Codul vamal al Republicii Moldova, plasarea mărfurilor în zonă liberă sau în regim de antrepozit vamal în vederea exportului lor ulterior se consideră export.
287.Rata de randament se stabileşte de către titularul operaţiunii cel tîrziu pînă la data plasării mărfurilor în regim, ţinînd seama de datele tehnice privind operaţiunile ce urmează a fi efectuate, iar dacă acestea nu sînt disponibile, rata de randament se stabileşte de către biroul vamal potrivit datelor disponibile în Republica Moldova referitoare la operaţiunile de acelaşi tip.
288. În cazuri temeinic justificate, organele vamale pot stabili rata de randament şi după ce mărfurile au fost plasate în regim, dar nu mai tîrziu de data la care se acceptă declaraţia de punere în circulaţie liberă a produselor compensatoare.
Subsecţiunea 3
Plasarea mărfurilor în regim
289. Procedurile care reglementează plasarea mărfurilor în regim de perfecţionare pasivă se aplică mărfurilor de export temporar ce urmează a fi supuse unor operaţiuni de transformare, altele decît uzura lor normală, inclusiv mărfurilor de export temporar utilizate în schimbul de mărfuri în sistem standard, cu sau fără import anticipat.
290. (1) La înregistrarea declaraţiei vamale în regim de perfecţionare pasivă se vor avea în vedere măsurile de politică economică ale Republicii Moldova cu privire la exportul mărfurilor.
(2) Declaraţia de plasare a mărfurilor de export temporar în regim de perfecţionare pasivă trebuie depusă la unul din birourile vamale de plasare precizate în autorizaţie.
(3) Descrierea mărfurilor în declaraţia menţionată la alin. (1) trebuie să corespundă specificaţiilor înscrise în autorizaţie.
Subsecţiunea 4
Exonerarea totală sau parţială de la plata drepturilor de import
291. Exonerarea totală sau parţială a plăţii drepturilor de import se acordă numai cînd produsele compensatoare se declară pentru import în numele sau în contul titularului autorizaţiei sau de către altă persoană juridică cu sediul în Republica Moldova, care a obţinut consimţămîntul de cesiune al titularului autorizaţiei. Aceasta este obligată să îndeplinească condiţiile cuprinse în autorizaţie.
292. Mărfurile importate anterior, care în cadrul termenului de garanţie se constată că sînt defecte sau care se defectează în această perioadă, pot fi trimise pentru reparare sau înlocuire cu produse identice sau de acelaşi standard în regim de perfecţionare pasivă.
În acest caz, reimportul în vederea punerii în liberă circulaţie a mărfurilor reparate ori a celor de înlocuire se face cu exonerare totală de la plata drepturilor de import, dacă se dovedeşte că repararea sau înlocuirea lor a fost făcută gratuit.
293. (1) Organele vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la pct. 292 să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor (import anticipat), cu condiţia constituirii unei garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import, pînă la reexportul mărfurilor importate anterior. În acest caz, plasarea mărfurilor importate anterior în regim de perfecţionare pasivă trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la importul produselor de înlocuire.
(2) Dacă în termen 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), titularul autorizaţiei nu face dovada că mărfurile importate anterior au fost plasate în regim de perfecţionare pasivă, într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea exportului, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea prin încasarea garanţiei pe bază de act constatator, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Organele vamale vor încasa, de asemenea, majorările de întîrziere calculate potrivit legii, începînd cu ziua imediat următoare celei în care a fost înregistrată declaraţia vamală de import al produselor de înlocuire.
294. Atunci cînd se utilizează schimbul de mărfuri standard, cu sau fără import anticipat, în condiţiile prevederilor pct. 292-293, dacă produsele importate anterior prezentau la momentul importului un anumit grad de uzură, atunci şi produsele de înlocuire trebuie să prezinte aproximativ acelaşi grad de uzură. Totuşi organele vamale pot permite înlocuirea, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import, a produselor importate anterior cu produse de înlocuire avînd un grad mai redus de uzură sau noi, dacă se dovedeşte că acestea au fost livrate gratuit.
295. (1) Exonerarea parţială de la plata drepturilor de import constă în deducerea din cuantumul drepturilor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor de import care s-ar fi perceput la aceeaşi dată pentru mărfurile de export temporar dacă ele ar fi fost importate în Republica Moldova din ţara în care a avut loc ultima operaţiune de perfecţionare pasivă.
La efectuarea deducerii menţionate mai sus se va ţine seama de prevederile art. 76 lit. a) din Codul vamal al Republicii Moldova.
(2) Pentru a determina proporţia de mărfuri de export temporar, produsele compensatoare secundare care reprezintă deşeuri, resturi, reziduuri, şpanuri, rebuturi şi alte mărfuri similare sînt tratate ca pierderi.
(3) Cantitatea mărfurilor de export temporar aflată în produsele compensatoare principale importate se determină potrivit metodelor cheii cantitative sau valorice, după caz, definite la pct. 184-187.
(4) Cuantumul care se deduce potrivit prevederilor de mai sus se calculează în funţie de cantitatea şi felulmărfurilor de export temporar înscrise în declaraţia de plasare în regimul de perfecţionare pasivă, pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi în vigoare la data înregistrării declaraţiei de import al produselor compensatoare.
(5) Atunci cînd se utilizează sistemul de schimburi standard cu import anticipat, cuantumul drepturilor de import ce urmează a fi dedus se determină în funcţie de elementele de taxare şi celelalte plăţi aplicabile mărfurilor de export temporar la data înregistrării declaraţiei vamale de export în regim de perfecţionare pasivă.
(6) Cheltuielile de încărcare, de transport şi de asigurare definite la pct. 277 lit. h), aferente mărfurilor de export temporar pînă la locul la care a avut loc operaţiunea de perfecţionare pasivă, nu se includ în valoarea în vamă a acestora în vederea deducerii drepturilor de import.
Cheltuielile de încărcare, de transport şi de asigurare aferente produselor compensatoare importate se includ în valoarea în vamă a acestora.
(7) Dacă mărfurile de export temporar au fost anterior importate, iar la importul acestora ele au beneficiat de un tratament tarifar favorabil prin aplicarea unor drepturi de import reduse, dar diferite de zero, la efectuarea deducerilor stabilite potrivit prevederilor de mai sus se va ţine seama de acel tratament aplicat. Totuşi, dacă condiţiile pentru acordarea acelui tratament favorabil sînt valabile şi pentru produsele compensatoare importate, atunci la importul acestora se va aplica acel tratament.
Nu pot fi plasate în regim de perfecţionare pasivă mărfurile aflate în situaţia indicată la art. 76 lit. b) din Codul vamal al Republicii Moldova.
(8) Dacă produsele compensatoare importate dobîndesc, prin natura transformărilor suferite, statutul de produs originar dintr-o anumită ţară potrivit tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, în baza dovezii originii stabilite de acel acord, drepturile de import se vor calcula ţinînd seama de regimul tarifar preferenţial prevăzut de acel acord, dar numai dacă o astfel de măsură este prevăzută şi pentru mărfurile clasificate la acelaşi cod de 9 cifre ca şi mărfurile de export temporar. În acest caz, drepturile de import aferente mărfurilor de export temporar ce urmează a fi deduse se determină aplicînd regimul tarifar preferenţial prevăzut de acel acord, ca şi cum mărfurile de export temporar ar fi originare din acea tară.
296. Dacă operaţiunea de perfecţionare pasivă are ca obiect repararea de mărfuri de export temporar ori înlocuirea acestora cu produse de acelaşi standard, contra efectuării unei plăţi, importul produselor compensatoare ori a celor de înlocuire se efectuează, de asemenea, cu exonerare parţială de la plata drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi aferente produselor compensatoare ori produselor de înlocuire, valabile la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor produse. Pentru calculul drepturilor de import, valoarea în vamă va fi formată din suma plătită drept cheltuieli de reparaţii, la care se adaugă cheltuielile specificate la pct. 277 lit. h), în măsura în care acestea nu au fost incluse în suma plătită.
Subsecţiunea 5
Încheierea regimului
297. Încheierea regimului de perfecţionare pasivă fără schimb de mărfuri standard, precum şi a celui de perfecţionare pasivă cu schimb de mărfuri standard fără import anticipat se face prin importul produselor compensatoare ori al celor de înlocuire, după caz, în cadrul termenului acordat de organele vamale. De asemenea, operaţiunea poate fi încheiată prin exportul definitiv al mărfurilor exportate temporar în cadrul aceluiaşi termen. În acest caz, birourile vamale vor ţine seama de măsurile de politică economică valabile pentru exportul de mărfuri.
298. Încheierea regimului de perfecţionare pasivă cu schimb de mărfuri standard şi import anticipat se face prin exportul temporar al mărfurilor de acelaşi standard sau prin plasarea acestora în zone libere ori în regim de antrepozitare în vederea exportului ulterior. De asemenea, birourile vamale vor ţine seama de măsurile de politică economică valabile pentru exportul de mărfuri.
299. (1) La importul produselor compensatoare se iau în considerare măsurile de politică economică stabilite pentru importul mărfurilor.
(2) Măsurile de politică economică pentru import nu se aplică în cazul reparaţiilor şi recurgerii la sistemul de schimburi standard.
300. Declaraţia vamală de încheiere a regimului se depune la biroul vamal de încheiere stabilit în autorizaţie.
Atunci cînd biroul de încheiere este diferit de biroul vamal de plasare, biroul vamal de încheiere va transmite, în termen de 15 zile de la data înregistrării declaraţiei vamale de încheiere, o copie a acesteia biroului vamal de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare pasivă.
În declaraţiile vamale de încheiere a operaţiunii, precum şi în declaraţiile vamale de plasare în regim, la rubrica destinată descrierii mărfurilor se face menţiunea "Marfă PP".
301. (1) Dacă operaţiunea de perfecţionare pasivă nu a avut ca obiect repararea ori înlocuirea de bunuri, cu sau fără plată, titualarul autorizaţiei este obligat ca în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea operaţiunii să depună la biroul vamal de plasare un decont de justificare.
(2) Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni:
a) numărul autorizaţiei de perfecţionare pasivă;
b) cantitatea mărfurilor de export temporar, pe fel de marfă, cu menţionarea declaraţiei de plasare în regim;
c) codul din Nomenclatorul de mărfuri al mărfurilor de export temporar;
d) valoarea în vamă a mărfurilor de export temporar şi nivelul drepturilor de import deduse potrivit pct. 295;
e) rata de randament stabilită;
f) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinaţie vamală;
g) valoarea în vamă a produselor compensatoare pentru fiecare declaraţie de încheiere, cuantumul drepturilor de import pentru cantitatea de produse compensatoare care a fost importată, din care s-a făcut deducerea prevăzută la pct. 295, precum şi drepturile de import plătite;
h) declaraţiile vamale de încheiere a regimului.
302. Atunci cînd titularul operaţiunii nu face dovada încheierii operaţiunii de perfecţionare pasivă, în termen de cel mult 15 zile de la data expirării termenului-limită prevăzut pentru încheierea regimului, biroul vamal de plasare încheie din oficiu operaţiunea prin emiterea unui act constatator în termen de 30 de zile.
SECŢIUNEA 10
Zona liberă
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
303. În zonele libere mărfurile străine sînt plasate şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în modul stabilit de Codul vamal, de prezentul regulament şi de alte acte normative, iar mărfurile autohtone sînt introduse în acel teritoriu cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export.
304. Zonele libere sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, delimitate pe întreg perimetrul lor, şi pot fi alcătuite din subzone - părţi izolate teritorial de restul zonelor libere.
305. Pe teritoriul zonelor libere supravegherea vamală este asigurată de subdiviziunile birourilor vamale create conform legislaţiei în vigoare şi subordonate Serviciului Vamal, a căror activitate privind asigurarea regimului de trecere în zone este coordonată sub aspect organizatoric cu administraţia zonelor libere respective.
306. Mărfurile care se introduc sau se scot din zonele libere sînt supuse declarării.
307. În zonele libere mărfurile străine sînt considerate, din punct de vedere al aplicării drepturilor de import şi a măsurilor de politică economică, mărfuri care nu se află pe teritoriul ţării.
308. Nu pot fi introduse în zonele libere mărfurile şi bunurile a căror comercializare este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:
prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
pun în pericol morala şi securitatea publică;
nu corespund normelor şi regulilor ecologice, sanitare şi epidemiologice prevăzute de legislaţia în vigoare.
Subsecţiunea 2
Staţionarea mărfurilor în zona liberă
309. În interiorul zonelor libere mărfurile se transmit de la un rezident la altul fără depunerea declaraţiei vamale, cu întocmirea actului de predare-primire şi cu informarea respectivă a organului vamal.
310. Termenul de staţionare a mărfurilor în zonele libere poate fi condiţionat de termenul lor de păstrare, luîndu-se în calcul particularităţile mărfurilor. În acest caz, în scopul evitării consecinţelor grave pentru sănătatea oamenilor şi a încălcării normelor ecologice sau de altă natură, organele vamale şi celelalte organe abilitate pot cere persoanelor responsabile de păstrarea mărfurilor să ia măsurile ce se impun, inclusiv distrugerea mărfurilor.
311. Mărfurile vămuite la export pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care sînt plasate în zonele libere în vederea simplei depozitări se pot afla în acest teritoriu pe o perioadă de cel mult şase luni.
312. Mărfurile străine plasate în zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decît în condiţiile legii.
Subsecţiunea 3
Operaţiuni cu mărfuri aflate în zona liberă
313. În zona liberă pot fi desfăşurate activităţile stabilite prin actele normative de înfiinţare şi funcţionare a zonei libere respective.
314. Pe teritoriul zonelor libere se permite efectuarea de lucrări de construcţii, în concordanţă cu prevederile art.89 alin (3) al Codului vamal. În acest scop pot fi introduse materiale de construcţii, utilaje şi elemente de construcţii.
315. În vederea autorizării de către organele vamale a construcţiilor în zonele libere, se depune o cerere în acest sens la Serviciul Vamal.
316. Cererea cuprinde descrierea activităţilor pentru care este destinată construcţia şi orice alte informaţii care sînt în măsură să permită biroului vamal să evalueze posibilitatea de efectuare a supravegherii vamale pentru mărfurile care se află în zona liberă şi pentru operaţiunile care se efectuează în această zonă.
317. În funcţie de cele constatate, Serviciul Vamal aprobă cererea potrivit reglementărilor legale în vigoare.
318. În zonele libere pot fi introduse mărfuri străine şi autohtone în vederea producţiei, prelucrării şi transformării lor şi a plasării ulterioare în alte regimuri sau destinaţii vamale.
Subsecţiunea 4
Vămuirea mărfurilor introduse sau scoase din zonele libere
319. Vămuirea mărfurilor introduse sau scoase din zonele libere se efectuează în baza declaraţiei vamale.
Serviciul Vamal poate stabili proceduri simplificate de vămuire pentru mărfurile introduse sau scoase din zonele libere de către rezidenţii acestor zone.
320. Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport introduse sau scoase din zonele libere de rezidenţii acestor zone se poate efectua numai în locurile stabilite de organul vamal, de comun acord cu administraţiile zonelor libere respective.
321. Mărfurile străine care se află sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pot fi introduse în zonele libere numai după încheierea, în modul stabilit, a regimului vamal anterior. Încheierea regimului vamal anterior se poate efectua şi la biroul vamal care deserveşte zona liberă în condiţiile prevăzute pentru acel regim.
322. Organul vamal autorizează intrarea mărfurilor şi a mijloacelor de transport în zonele libere numai după:
a) controlul documentelor vamale ce confirmă dreptul de intrare a mărfurilor în zona liberă, precum şi a documentelor de însoţire a mărfurilor;
b) controlul vamal al mijloacelor de transport şi al mărfurilor transportate, în vederea prevenirii plasării în zona liberă a substanţelor şi mărfurilor prohibite la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.
323. Vămuirea mărfurilor care se scot din zonele libere se efectuează la solicitarea rezidentului, în conformitate cu regimul sau destinaţia vamală solicitată.
324. Mărfurile străine care se introduc în zonele libere în vederea consumului ori realizării operaţiunilor de prelucrare, asamblare, reparare sau alte activităţi similare se plasează în regim vamal de import sau de perfecţionare activă, după caz.
325. În cazul introducerii frecvente, în zonele libere, a mărfurilor străine sau autohtone destinate utilizării într-un proces de producţie autorizat, declaraţia vamală de plasare poate fi depusă periodic, la intervale de timp stabilite de comun acord cu biroul vamal. Aceste prevederi nu se aplică mărfurilor accizate.
O astfel de declarare periodică se va efectua cel puţin o dată pe lună în cazul mărfurilor autohtone şi de două ori pe lună în cazul mărfurilor străine.
326. La cererea rezidentului, biroul vamal stabileşte cazurile şi mărfurile pentru care declaraţia vamală de plasare poate fi depusă periodic. Cererea, prezentată în formă liberă, trebuie să conţină lista mărfurilor şi justificarea depunerii declaraţiei în mod periodic pentru astfel de mărfuri.
327. Circulaţia în interiorul zonei libere a mărfurilor ce fac obiectul pct. 325 se efectuează pe baza documentelor de transport şi a celorlalte documente însoţitoare. În aceste cazuri, în declaraţia vamală de plasare se vor menţiona toate documentele de transport precedente, în baza cărora s-a livrat marfa.
Subsecţiunea 5
Cerinţe privind amenajarea şi utilarea zonelor libere
328. Intrarea şi ieşirea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a persoanelor din zonele libere se efectuează numai prin punctele de control vamal, care sînt locuri special amenajate pentru efectuarea controlului.
329. Teritoriul zonelor libere trebuie să fie delimitat printr-o îngrădire sigură, completă, neîntreruptă şi vizibilă. Lăţimea spaţiului liber din faţa ei nu poate fi mai mică de un metru.
330. Punctele de control vamal trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru efectuarea controlului mijloacelor de transport, a mărfurilor şi a persoanelor. De asemenea, organele vamale trebuie să dispună de încăperi bine amenajate pentru exercitarea activităţii, precum şi de mijloace de comunicaţie şi alte dispozitive pentru efectuarea unei activităţi stabile.
331. Infrastructura zonelor libere trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, şi locuri special amenajate pentru staţionarea mijloacelor de transport care se află sub controlul organelor vamale şi ale celor de pază. Mijloacele de transport staţionează în aceste locuri pînă la finalizarea controlului vamal.
332. Mărfurile periculoase, a căror deţinere sau circulaţie este stabilită prin reglementări speciale, mărfurile uşor alterabile, precum şi cele care necesită încăperi speciale de depozitare sînt admise în zonele libere numai dacă destinatarul acestora dispune de spaţii sau incinte special amenajate pentru plasarea şi depozitarea lor.
Subsecţiunea 6
Drepturile de import/export şi responsabilitatea
achitării lor
333. Pentru mărfurile străine care se scot din zonele libere în vederea plasării lor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sub o destinaţie aprobată de organele vamale, titularul declaraţiei de plasare sub acea destinaţie va fi persoana căreia îi sînt destinate mărfurile, dacă dispoziţiile contractuale nu prevăd altfel. Această persoană este responsabilă de plata obligaţiei vamale ce rezultă din aplicarea regimului sau destinaţiei vamale solicitate. Elementele de taxare şi celelalte plăţi aplicabile vor fi cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale în noul regim sau destinaţie aprobată de vamă.
În cazul mărfurilor autohtone care se scot din zonele libere în vederea exportului, titular de operaţiune şi, totodată, responsabil de plata drepturilor de export va fi persoana sub a cărui responsabilitate se desfăşoară tranzacţia economică.
Pentru mărfurile străine plasate în zona liberă care dispar pe durata staţionării în acest teritoriu, responsabil de plata drepturilor vamale de import este rezidentul zonei libere sub responsabilitatea căruia se găseau, în mod legal,mărfurile la data dispariţiei lor.
Subsecţiunea 7
Formalităţi vamale la intrarea şi ieşirea mărfurilor din zonele libere
A. Introducerea din ţară în zonele libere a mărfurilor autohtone şi scoaterea lor
334. Mărfurile autohtone vămuite pentru export se introduc în zonele libere pe baza declaraţiilor vamale de plasare în zona liberă (numite în continuare - declaraţii de plasare), a declaraţiilor vamale de export şi a declaraţiilor vamale de tranzit, atunci cînd declaraţia vamală de export a fost depusă la un alt birou vamal decît cel care deserveşte zona liberă. Pot fi depuse declaraţii vamale de export, în prealabil plasării în zona liberă, numai atunci cînd persoanele interesate pot face dovada că mărfurile urmează să părăsească efectiv teritoriul naţional în aceeaşi stare în care se aflau la momentul înregistrării declaraţiei vamale de export, într-un anumit interval de timp.
În această situaţie, declaraţia de plasare va avea regim vamal extins 7810, iar la rubrica 44 se va indica numărul declaraţiei vamale de export, biroul vamal emitent, precum şi menţiunea "Livrare obligatorie în afara teritoriului naţional al Republicii Moldova".
335. Pentru mărfurile autohtone care se introduc din ţară în zonele libere în vederea:
depozitării, dar pentru care nu au fost depuse declaraţii vamale de export întrucît nu a existat certitudinea că acestea urmau să părăsească efectiv teritoriul naţional în starea în care au fost introduse;
transformării, fără ca produsele transformate să conţină mărfuri străine; şi
realizării de construcţii, consumului ori a altor activităţi în interiorul zonei libere;
formalităţile vamale se efectuează numai la biroul vamal care deserveşte zona liberă, prin depunerea declaraţiei de plasare (regim extins 7800).
336. Declaraţia de plasare se depune de către persoana autorizată să funcţioneze în zona liberă, potrivit legii, sau de către reprezentantul acestuia.
337. La scoaterea din zona liberă a mărfurilor autohtone, introduse în baza pct. 334, în vederea părăsirii teritoriului naţional al Republicii Moldova, se va depune o declaraţie de scoatere din zona liberă (numită în continuare - declaraţie de încheiere), avînd regimul vamal extins 3878, după care mărfurile se plasează în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră.
Declaraţia de încheiere va avea la rubrica 44 menţiunea "Încheie total (parţial) declaraţia vamală nr. ..." , făcîndu-se referire la declaraţia de plasare.
338. Mărfurile autohtone care au fost introduse în zona liberă în baza pct. 335 pot fi scoase de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova direct din zona liberă, pe baza declaraţiei de încheiere (regim extins 3878) şi a declaraţiei de export (regim extins 1078), urmată de plasarea acestora în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră.
În acest caz, organul vamal verifică concordanţa dintre declaraţia de plasare şi declaraţia de export. Declaraţia de încheiere va avea înscrisă la rubrica 44 menţiunea "Încheie total (parţial) declaraţia vamală nr. ...".
339. La reintroducerea în ţară din zona liberă a mărfurilor menţionate la pct. 335, se depune la biroul vamal care deserveşte zona liberă declaraţia vamală de încheiere a operaţiunii, avînd înscrisă, la rubrica 44, menţiunea "Încheie total (parţial) declaraţia vamală nr. ..." . În acest caz regimul vamal extins va fi 6878.
B. Introducerea mărfurilor străine în zonele libere şi scoaterea lor
340. Mărfurile străine care se introduc în zonele libere în vederea simplei depozitări, fără ca acestea să fie supuse unor operaţiuni ce impun plasarea lor într-un regim vamal, se plasează în zonă liberă pe baza declaraţiei vamale de tranzit emise de un birou vamal de frontieră şi a declaraţiei de plasare avînd regimul vamal extins 7800.
341. La scoaterea din ţară a mărfurilor străine plasate în zona liberă în baza pct. 340, rezidentul va depune la biroul vamal care deserveşte zona liberă o declaraţie de încheiere avînd regimul vamal extins 3878, după care marfa se plasează în regim de tranzit pînă la frontieră.
Atunci cînd mărfurile plasate în zona liberă în baza pct. 340 se scot în vederea plasării lor sub o destinaţie vamală pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, rezidentul zonei libere va depune la biroul vamal o declaraţie de încheiere avînd regimul vamal extins 6878, cu menţiunea, la rubrica 44, "Încheie total(parţial) declaraţia vamală nr. ...", cu referire la declaraţia de plasare. Concomitent cu declaraţia de încheiere, titularul destinaţiei vamale va depune o declaraţie vamală corespunzătoare regimului sau destinaţiei solicitate, avînd destinaţie vamală precedentă 78. În situaţia în care mărfurile urmează a fi plasate sub o anumită destinaţie vamală la un alt birou vamal decît cel care deserveşte zona liberă, după depunerea şi acceptarea declaraţiei de încheiere mărfurile se plasează în regim de tranzit pînă la acel birou vamal. De asemenea, declaraţia vamală de plasare sub regim va avea regimul vamal precedent 78.
C. Introducerea în zonele libere a mărfurilor străine şi a mărfurilor autohtone care participă împreună la operaţiuni de perfecţionare activă în interiorul zonei libere şi scoaterea produselor compensatoare din zonele libere
342. Pentru mărfurile străine ce urmează a fi plasate în interiorul zonelor libere în regim de perfecţionare activă, este obligatorie obţinerea în prealabil a autorizaţiei de perfecţionare activă. În acest caz, declaraţia de plasare va avea regimul vamal extins 56**, în funcţie de regimul vamal anterior al acestora. Pentru mărfurile care anterior au fost plasate numai în regim vamal de tranzit, regimul vamal extins va fi 5600.
343. Pentru mărfurile autohtone ce se introduc în zone libere pentru a participa împreună cu mărfuri străine la operaţiuni de perfecţionare activă, se depune o declaraţie de plasare avînd regimul extins 7800.
344. Produsele compensatoare sînt scoase din zona liberă în afara teritoriului naţional al Republicii Moldova pe baza unei declaraţii vamale de export (regim vamal extins 1056), urmată de plasarea acestora în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră. În acest caz, declaraţia vamală de export va avea înscrisă, la rubrica 44, menţiunea "Încheie total (parţial) declaraţia vamală nr. ...", cu referire atît la declaraţiile în regim 56**, cît şi la cele în regim 7800.
Dacă în componenţa produselor cumpensatoare intră numai mărfuri străine, regimul vamal extins va fi 3156.
La controlul documentar al declaraţiei vamale de export, organele vamale verifică concordanţa dintre datele înscrise în aceasta şi declaraţiile de plasare, pe baza autorizaţiei, a consumurilor specifice şi a celorlalte documente însoţitoare.
345. În cazul în care produsele compensatoare sînt importate, se depune o declaraţie vamală de import (regim extins 4056). Determinarea drepturilor de import se va face pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor străine conţinute în produsele compensatoare, iar elementele de taxare şi celelalte plăţi vor fi cele de la data înregistrării declaraţiei vamale de import. Declaraţia vamală de import va avea, la rubrica 44, înscrisă menţiunea "Încheie total (parţial) declaraţia vamală nr. ...", cu referire atît la declaraţiile în regim 56**, cît şi la cele în regim 7800.
În acest caz, drepturile de import se determină pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor străine conţinute în produsele compensatoare. Determinarea cantităţii mărfurilor străine conţinute în produsele compensatoare se face prin metodele prevăzute la regimul de perfecţionare activă.
Dispoziţiile prevăzute la regimul vamal de perfecţionare activă cu suspendare se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor pentru care operaţiunile se desfăşoară în interiorul unei zone libere.
346. Atunci cînd din anumite motive mărfurile autohtone introduse în zona liberă pentru a participa împreună cu mărfuri străine la operaţiuni de perfecţionare activă sau o parte din acestea nu mai participă la realizarea produselor compensatoare, urmînd a fi scoase din ţară sau reintroduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în aceeaşi stare în care au intrat, se realizează procedura prevăzută la pct. 338 sau 339, după caz.
Subsecţiunea 8
Rapoartele şi evidenţa
347. Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa operativă a mărfurilor, după modelul aprobat de organele vamale, şi să o pună la dispoziţia acestora pentru control. Mărfurile se înregistrează în evidenţe în momentul în care sînt introduse în locurile sau în încăperile deţinute de persoana în cauză.
348. Rezidenţii zonei libere sînt obligaţi să ţină evidenţa la zi a mărfurilor introduse sau scoase, precum şi a mărfurilor fabricate, prelucrate, transformate, stocate, cumpărate sau comercializate în zonă şi să prezinte organului vamal raportul privind aceste mărfuri, în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal.
349. Rezidenţii zonelor libere care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în aceste zone prezintă cel puţin o dată în lună un raport cu privire la aceste mărfuri, luînd în considerare datele din registrele de evidenţă şi din alte acte prevăzute de legislaţie.
În cazul în care există date contradictorii sau dacă aceste date nu coincid, organul vamal este în drept să oblige rezidentul zonei libere să prezinte un raport extraordinar şi să efectueze inventarierea mărfurilor.
350. Biroul vamal care ţine evidenţa activităţii rezidenţilor zonei libere generalizează informaţiile şi prezintă Serviciului Vamal rapoarte lunare cu informaţii despre traficul de mărfuri prin zona liberă respectivă, conform modului stabilit.
Subsecţiunea 9
Dispoziţii finale
351. În zonele libere este interzisă activitatea agenţilor economici care nu au statut de rezidenţi ai acestor zone şi care nu au autorizaţie de activitate.
352. La vămuirea mărfurilor plasate în zona liberă, valoarea în vamă a acestora se determină în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
353. Circulaţia mărfurilor de la birourile vamale de frontieră către zonele libere şi invers se efectuează în regim vamal de tranzit.
354. Atunci cînd încheierea unei operaţiuni de plasare în zona liberă se realizează prin mai multe operaţiuni de scoatere, la încheierea totală a acesteia rezidentul zonei libere este obligat să depună la biroul vamal un decont care să cuprindă numărul de înregistrare a declaraţiei de plasare, felul şi cantitatea mărfurilor introduse, numărul de înregistrare a declaraţiilor vamale de încheiere, precum şi felul şi cantitatea mărfurilor scoase din zona liberă. De asemenea, dacă este cazul, se vor indica mărfurile care au trecut sub responsabilitatea altui rezident al zonei libere.
355. Orice restituire sau deducere de impozite prevăzute de legislaţia în vigoare, în conformitate cu regimul vamal de export, vor putea fi efectuate numai în baza declaraţiei vamale de export definitiv, care la rubrica 1 are înscrisă menţiunea EX1.
SECŢIUNEA 11
Comercializarea mărfurilor în regim duty-free
356. În sensul prezentelor dispoziţii, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) magazine duty-free - magazine autorizate de Ministerul Economiei şi Comerţului, amplasate în aeroporturi internaţionale în locuri special amenajate situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, în care se vînd mărfuri cu amănuntul, în valută sau în lei moldoveneşti, provenite din import precum şi mărfuri autohtone, persoanelor care călătoresc înspre o destinaţie internaţională;
b) magazine duty-free pentru deservirea corpului diplomatic - magazine autorizate de Ministerul Economiei şi Comerţului în care se vînd mărfuri cu amănuntul, în valută, provenite din import, precum şi din producţia internă, în exclusivitate reprezentanţelor diplomatice şi personalului acestora;
c) mărfuri în regim duty-free - mărfuri vîndute în magazine duty-free sau/şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, mărfuri vîndute la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, precum şi mărfuri distribuite gratuit pasagerilor şi membrilor echipajelor acestor aeronave, fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
d) operatori - personalul care lucrează efectiv în magazinele duty-free, cel care aprovizionează aceste magazine, precum şi personalul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri şi care are în atribuţii vînzarea în regim duty-free sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic distribuirea gratuită a mărfurilor la bordul acestor aeronave;
e) cumpărători - persoanele care călătoresc înspre o destinaţie internaţională, precum şi pasagerii şi membrii echipajelor aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri. În cazul magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic noţiunea de cumpărător se referă la reprezentanţele diplomatice şi la personalul acestora;
f) birou vamal - organele vamale în a căror competenţă se află supravegherea magazinelor duty-free şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, precum şi a depozitelor din aeroporturile internaţionale;
g) autorizaţie - document eliberat de Ministerul Economiei şi Comerţului, prin care se conferă dreptul de înfiinţare a unui magazin duty-free sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, de vînzare a unor mărfuri în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri şi de distribuire gratuită a unor mărfuri pasagerilor şi membrilor echipajelor acestor aeronave;
h) aeronave care efectuează curse în trafic extern de pasageri - mijloace de transport aerian, indiferent de ţara de înmatriculare, utilizate în trafic internaţional pentru transportul de persoane.
357. Amplasarea şi amenajarea exterioară a magazinelor duty-free nu trebuie să permită:
a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre o destinaţie internaţională;
b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incinta acestora prin alte locuri decît cele stabilite de organele vamale.
358. Planurile şi schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care se vor înfiinţa, destinate magazinelor duty-free şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, vor fi avizate de birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să funcţioneze magazinele. Aceste documente vor sta la baza eliberării autorizaţiei de funcţionare.
359. Dacă necesităţile de funcţionare a magazinelor duty-free impun folosirea unor spaţii anexe, acestea trebuie amplasate în aceeaşi clădire sau în imediata ei apropiere, care se află în aceeaşi zonă de supraveghere vamală, calea de comunicare dintre acestea considerîndu-se parte integrantă a perimetrului magazinelor.
360. (1) Ministerul Economiei şi Comerţului, cu avizul Serviciului Vamal şi cu autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei, autorizează persoanele juridice care au dreptul să comercializeze mărfuri în regim duty-free, deschiderea de magazine duty-free, precum şi locul de amplasare şi numărul acestora în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
(2) Ministerul Economiei şi Comerţului, cu avizul Serviciului Vamal şi cu autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei, autorizează persoanele juridice care comercializează mărfuri cu amănuntul, în valută, în regim duty-free, la bordul aeronavelor care efectuează curse în traficul extern de pasageri.
361. Pentru obţinerea avizului de funcţionare, persoana juridică solicitantă va depune la Serviciul Vamal o cerere, care trebuie să conţină următoarele elemente:
denumirea persoanei juridice, forma şi sediul acesteia;
codul fiscal al persoanei juridice solicitante;
denumirea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat în care este amplasat magazinul pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei;
datele personale ale reprezentanţilor persoanei juridice, respectiv: numele, prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, funcţia deţinută;
conturile bancare, băncile la care are deschise conturi, în valută şi în lei.
Cererea va fi semnată de persoanele care angajează legal persoana juridică solicitantă.
Cererea va fi însoţită de următoarele documente, în copie sau în original, după caz:
actele constitutive ale persoanei juridice (în copie);
cazierul judiciar al persoanei fizice care reprezintă persoana juridică (în original);
date cu privire la magazinul pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei, respectiv: amplasarea, suprafaţa, reprezentarea grafică;
acordul pentru desfăşurarea activităţii de comercializare dat de deţinătorul legal al spaţiului în care se va desfăşura activitatea (în copie);
contractul de închiriere a terenului pe care va fi amplasată construcţia sau a clădirii ce va fi utilizată cu scop comercial (în copie);
autorizaţia de construire eliberată de autoritatea competentă (în copie);
autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor în valută;
avizul biroului vamal, în original, pe planurile şi pe schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care vor fi destinate magazinului duty-free, precum şi avizul biroului vamal, în original, privind asigurarea condiţiilor legale de organizare, funcţionare şi supraveghere vamală a magazinului duty-free;
avizul biroului vamal referitor la amplasarea depozitelor în aeroporturile internaţionale, pentru mărfurile destinate comercializării în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în traficul extern de pasageri.
Demararea construcţiilor aferente clădirilor destinate magazinelor duty-free pentru care se solicită autorizarea este permisă numai după obţinerea autorizaţiilor de funcţionare pentru aceste magazine.
Pentru obţinerea avizului de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor, cererea va fi însoţită de următoarele documente:
actele constitutive ale persoanei juridice solicitante (în copie);
avizul biroului vamal, în original, privind asigurarea condiţiilor legale de organizare, funcţionare şi supraveghere vamală a depozitului pentru mărfurile care vor fi destinate comercializării în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri;
contractul de aprovizionare a aeronavelor încheiat cu companiile aeriene autorizate să efectueze curse în trafic extern de pasageri (în copie);
autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor în valută;
cazierul judiciar al persoanei fizice care reprezintă persoana juridică (în original).
Avizul Serviciului Vamal se transmite Ministerului Economiei şi Comerţului împreună cu întreaga documentaţie.
Autorizaţia aprobată de Ministerul Economiei şi Comerţului se eliberează persoanei juridice solicitante numai după plata taxei de autorizare, care se stabileşte conform legislaţiei în vigoare.
Ministerul Economiei şi Comerţului va informa în scris Serviciul Vamal despre decizia luată pentru fiecare solicitare.
362. Aprovizionarea cu mărfuri străine a magazinelor duty-free se poate face:
a) direct din străinătate;
b) din zonele libere;
c) din ţară, atunci cînd se află în regim vamal de antrepozitare.
Introducerea mărfurilor în magazinele duty-free se face numai sub supraveghere vamală.
Pe timpul antrepozitării, mărfurile sînt scutite de la garantarea obligaţiei vamale.
Transferul mărfurilor de la un magazin duty-free la un alt magazin duty-free este permis numai cu acordul biroului vamal, cu utilizarea procedurii prevăzute pentru transferul mărfurilor dintr-un antrepozit în altul.
În vederea exercitării optime a supravegherii vamale pentru operaţiunile de transfer, birourile vamale în a căror rază de competenţă funcţionează magazine duty-free vor ţine un registru special de evidenţă, potrivit anexei nr. 27.
Transportul mărfurilor din străinătate, din zonele libere sau din antrepozite, altele decît magazinele duty-free, către magazinele duty-free se face sub supraveghere vamală. Pe timpul transportului pe teritoriul Republicii Moldova mărfurile sînt supuse regimului vamal de tranzit sau procedurii de transfer între antrepozite, după caz, cu garantarea drepturilor de import aferente fiecărui transport.
Deblocarea garanţiei se va face de către biroul vamal de plecare în termen de 24 de ore de la primirea confirmării transmise de biroul vamal de destinaţie, prin procedură informatică sau prin fax.
363. În magazinele duty-free pot fi vîndute orice fel de mărfuri, străine sau autohtone, cu excepţia:
a) mărfurilor prohibite introducerii în şi scoaterii din Republica Moldova;
b) mărfurilor interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi mărfurile specificate în anexa nr. 28 la prezentul regulament;
c) alte mărfuri stabilite de legislaţie.
364. Mărfurile admise la vînzare în magazinele duty-free pot fi comercializate numai în cantităţi destinate uzului personal.
365. Mărfurile pot fi comercializate numai în ambalaje şi în cantităţi uzuale pentru comerţul cu amănuntul.
366. Toate mărfurile aprovizionate în scopul vînzării în magazinele duty-free vor fi însoţite de documente legale, datate, semnate de cei în drept şi ştampilate, din care să rezulte cu claritate:
furnizorul (denumirea, sediul social, codul fiscal, numărul de înmatriculare la registrul comerţului);
data livrării;
mijlocul de transport utilizat, precum şi numele şi prenumele delegatului sau şoferului şi documentul de identitate al acestuia;
denumirea mărfii;
cantitatea;
unitatea de măsură;
preţul de achiziţie.
Toate mărfurile vor fi comercializate în cadrul termenelor de valabilitate prescrise de furnizor.
367. Preţurile de vînzare ale produselor vor fi exprimate în dolari S.U.A. şi/sau în euro şi vor fi afişate la vedere. Orice modificări ulterioare ale preţurilor de vînzare vor fi evidenţiate pe documentele prin care acestea au fost stabilite, cu precizarea datei la care s-au operat modificările.
368. Justificarea vînzărilor de mărfuri prin magazinele duty-free se face prin bonuri fiscale sau prin facturi.
Bonurile fiscale vor conţine următoarele date:
denumirea persoanei juridice autorizate şi codul fiscal;
numărul bonului fiscal (numerele se dau în ordine crescătoare);
identitatea cumpărătorului: numele şi prenumele, felul şi numărul documentului de trecere a frontierei de stat;
numărul cursei, în cazul transportului aerian;
felul bunului vîndut;
unitatea de măsură;
cantitatea;
valoarea unitară şi totală;
data vînzării.
Facturile vor fi utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată, precum: aparatură foto, aparatură electronică, aparatură electrocasnică etc. Pe lîngă informaţiile conţinute în bonurile fiscale, facturile vor evidenţia marca, tipul, seriile produselor vîndute, precum şi alte elemente cerute de reglementările în vigoare.
369. Toate documentele care atestă aprovizionarea, vînzarea sau distrugerea mărfurilor se vor păstra timp egal cu termenul de prescripţie a datoriilor la bugetul statului la dispoziţia birourilor vamale.
O listă a acestor documente va fi prezentată organelor vamale lunar, în primele 10 zile ale lunii următoare.
370. Bonurile fiscale şi facturile vor avea imprimat textul "DUTY-FREE".
371. Mărfurile din producţia internă pot fi introduse în magazinele duty-free numai pe baza documentelor de provenienţă a acestora de la furnizorul intern.
O copie de pe aceste documente va fi transmisă birourilor vamale în a căror rază de competenţă funcţionează magazinele.
Documentele de provenienţă a mărfurilor de la furnizorii interni, livrate succesiv către un magazin duty-free, vor însoţi mărfurile la fiecare livrare.
Livrărilor de mărfuri din producţia internă către magazinele duty-free li se aplică reglementările în vigoare privind taxa pe valoarea adăugată.
372. Pentru mărfurile din producţia internă se va depune o singură declaraţie vamală de export în modul stabilit de legislaţie.
Pentru mărfurile provenite direct din străinătate, din antrepozite sau din zonele libere vîndute în cursul unei luni se va depune lunar cîte o declaraţie vamală de import, pentru mărfurile provenite de la acelaşi furnizor.
Declaraţiile vamale de import se depun în primele 10 zile ale lunii pentru întreaga cantitate de mărfuri vîndută în cursul lunii anterioare, la biroul vamal în a cărui rază de competenţă funcţionează magazinul duty-free. Declaraţiile vamale vor fi însoţite de o listă specificativă în care se vor evidenţia numerele bonurilor fiscale şi ale facturilor în baza cărora au fost vîndute mărfurile ce fac obiectul acestora.
Documentele care atestă felul şi cantitatea mărfurilor înscrise în declaraţiile vamale sînt bonurile fiscale şi facturile emise.
373. Magazinele duty-free au obligaţia să efectueze controlul zilnic al intrărilor şi ieşirilor de mărfuri şi să consemneze rezultatele într-un registru sigilat de biroul vamal, conform procedurii stabilite în anexa nr. 29.
Magazinele duty-free vor remite periodic biroului vamal o dare de seamă în conformitate cu modelul din anexa nr. 30.
Titularul autorizaţiei de funcţionare în regim duty-free este răspunzător de plata tuturor taxelor prevăzute de lege pentru orice marfă care se constată că lipseşte la inventar sau că a fost sustrasă din magazinele menţionate.
374. În cazul distrugerii totale sau parţiale a mărfurilor, acestea se scot din evidenţă pe baza documentelor justificative întocmite legal, prezentate biroului vamal de către titularul autorizaţiei.
375. Toate sortimentele de mărfuri introduse în magazinele duty-free, după recepţionarea lor de către gestionar, vor fi expuse spre vînzare.
376. Controlul activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free se face de către organele autorizate ale Serviciului Vamal şi de celelalte organe de control abilitate prin lege şi poate consta în verificări inopinate ale tranzacţiilor, în examinarea mărfurilor care sînt comercializate şi în verificări ale evidenţelor operative, contabile şi fiscale.
377. Măsura suspendării, retragerii sau anulării autorizaţiei de funcţionare:
a) Suspendarea autorizaţiei de funcţionare a magazinului duty-free
Decizia de suspendare a autorizaţiei de funcţionare a magazinului duty-free, este luată de Ministerul Economiei şi Comerţului în coordonare cu Serviciul Vamal dacă titularul autorizaţiei nu îşi îndeplineşte îndatoririle stabilite prin dispoziţiile prezentului regulament şi alte prevederi legale.
Începînd cu data luării deciziei privind suspendarea autorizaţiei de funcţionare, comercializarea mărfurilor la magazinul duty-free este interzisă. Toate mărfurile plasate în magazinul duty-free rămase necomercializate şi aflate în spaţiile comerciale urmează a fi retrase şi păstrate în depozitul magazinului duty-free.
b) Anularea autorizaţiei de funcţionare a magazinului duty-free
Autorizaţia de funcţionare a magazinului duty-free poate fi anulată de Ministerul Economiei şi Comerţului în colaborare cu Serviciul Vamal în următoarele cazuri:
cînd se constată săvîrşirea repetată a unei abateri de la legislaţia vamală;
cînd una din condiţiile stabilite pentru autorizare nu mai este îndeplinită;
dacă se dovedeşte că autorizaţia a fost acordată în urma furnizării unor informaţii inexacte sau false;
dacă persoana autorizată îşi încetează activitatea;
dacă societatea autorizată are datorii faţă de organele vamale şi refuză să la plătească.
Anularea autorizaţiei de funcţionare a magazinului duty-free acţionează de la data adoptării deciziei de anulare.
La anularea autorizaţiei de funcţionare, taxa de autorizare nu se restituie, magazinul duty-free se lichidează, iar mărfurile care se află în magazin trebuie să fie plasate sub o altă destinaţie vamală, în termenul stabilit de organele vamale, termenul curgînd de la data emiterii hotărîrii de retragere, rămase definitive.
Pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii de anulare, autorizaţia de funcţionare se suspendă.
Decizia de anulare a autorizaţiei de funcţionare a magazinului duty-free poate fi atacată în modul stabilit prin reglementările legale.
378. Metodologia de obţinere a autorizaţiei de funcţionare pentru magazinele duty-free, stabilită prin prezentele dispoziţii, se aplică în mod corespunzător şi la obţinerea autorizaţiei de funcţionare pentru magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic.
În urma obţinerii autorizaţiei magazinele vor purta denumirea "duty-free pentru deservirea corpului diplomatic".
379. Serviciul Vamal va nominaliza birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea magazinele duty-free.
380. Amplasarea magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, precum şi construcţia acestora nu trebuie să permită accesul în incintă al persoanelor care nu au calitatea de cumpărător în sensul prezentelor dispoziţii.
Amenajarea exterioară a magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic trebuie să facă imposibilă introducerea sau scoaterea de mărfuri din incinta acestora prin alte locuri decît cele destinate acestor activităţi.
Planurile şi schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care urmează să fie construite cu destinaţia de magazine duty-free pentru desrvirea corpului diplomatic vor fi avizate de birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea magazinele.
381. Vînzările de mărfuri din magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic se pot face numai pe baza carnetelor de identitate CD eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Reprezentanţele diplomatice pot cumpăra mărfuri din magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic pe bază de comenzi întocmite în 3 exemplare. După onorarea parţială sau totală a comenzii magazinul va confirma, sub semnătura persoanei abilitate, pe cele trei exemplare, felul şi cantitatea mărfurilor vîndute.
Două exemplare vor fi păstrate la magazinul duty-free, iar celălalt exemplar va fi restituit reprezentanţei diplomatice.
Comanda va cuprinde următoarele elemente:
denumirea reprezentanţei diplomatice;
numele, prenumele şi numărul documentului de identitate ale persoanei împuternicite de reprezentanţa diplomatică să efectueze cumpărăturile;
denumirea, unitatea de măsură şi cantitatea mărfurilor solicitate spre cumpărare;
data emiterii comenzii;
semnătura şefului reprezentanţei diplomatice.
382. Pentru toate mărfurile vîndute în magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, justificarea vînzărilor o constituie bonurile fiscale sau facturile.
Bonurile fiscale trebuie să cuprindă următoarele date:
numărul bonului fiscal; numerele se vor da în ordine crescătoare, începînd cu 1 ianuarie pentru fiecare an calendaristic;
denumirea persoanei juridice autorizate, deţinătoare a magazinului, sediul acesteia şi codul fiscal;
numărul carnetului de identitate CD eliberat de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, aferent umpărătorului;
natura, valoarea unitară şi numărul de articole vîndute;
unitatea de măsură;
valoarea totală;
data vînzării.
Facturile sînt utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată, ca de exemplu: aparatură electronică, electrotehnică şi altele de acest gen, precum şi pentru mărfuri vîndute pe bază de comenzi. Facturile trebuie să cuprindă, pe lîngă datele înscrise în bonurile fiscale, menţiuni suplimentare privind identificarea mărfurilor: mărci, tipuri, serii, precum şi alte elemente cerute de reglementările în vigoare.
Facturile vor fi însoţite şi de certificatul de calitate al produsului respectiv.
383. Bonurile fiscale şi facturile trebuie să aibă imprimat următorul text: "Mărfuri numai pentru uzul reprezentanţelor diplomatice şi al personalului acestora."
Textul va fi redactat în limba de stat, în limba rusă, precum şi în limba engleză.
384. Dispoziţiile prevăzute la pct. 356, 357, 359, 361-367, 369, 371-377 se aplică în mod corespunzător şi magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic.
385. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în regim duty-free şi/sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic au obligaţia să aducă la cunoştinţa operatorilor dispoziţiile legale privind aceste activităţi.
386. Schimbarea locului de amplasare a unui magazin duty-free sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic atrage reluarea procedurii de autorizare şi plata taxei de autorizare aferente.
387. Reglementările prevăzute la pct. 356, 363-367, 369, 372-374, 376, 377 se aplică în mod corespunzător şi în cazul activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri.
388. Mărfurile din import destinate aprovizionării la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri sînt depozitate numai în zonele de supraveghere vamală din aeroporturi.
389. Permisul de încărcare a mărfurilor din depozit către aeronavă, emis de către organul vamal cu ocazia îmbarcării produselor la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, constituie documentul legal în baza căruia se întocmesc declaraţiile vamale de import.
390. Pentru mărfurile din import distribuite gratuit pasagerilor şi membrilor echipajului sau comercializate în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, persoanele juridice autorizate în acest sens vor depune lunar declaraţiile vamale de import la biroul vamal în a cărui rază de competenţă îşi desfăşoară activitatea, în primele 10 zile ale lunii următoare celei în care s-au efectuat livrările.
391. Depozitele de mărfuri destinate aprovizionării la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri pot fi amplasate numai în zona de supraveghere vamală din aeroporturi, iar sistemul de închidere a acestora trebuie să permită accesul numai în comun al titularului depozitului şi al organelor vamale.
392. Titularii depozitelor sînt obligaţi să ţină o evidenţă operativă a mărfurilor aflate în depozit, în forma stabilită prin prezentele reglementări.
393. Mărfurile destinate aprovizionării, care au fost livrate la bordul aeronavelor, dar care nu au fost vîndute, pot fi returnate în depozitele aflate în zona de supraveghere vamală din aeroporturi, pe baza permisului de descărcare emis de organele vamale.
394. Pentru produsele intrate în depozite, a căror ieşire nu este justificată prin îmbarcare la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, organele vamale încheie acte constatatoare de încasare a obligaţiei vamale şi aplică sancţiunile potrivit legii.
SECŢIUNEA 12
Reexportul, distrugerea sau abandonul în favoarea statului a mărfurilor
395. Mărfurile străine pot fi:
reexportate de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
distruse;
abandonate în favoarea statului.
396. Reexportul implică aplicarea formalităţilor prevăzute pentru exportul mărfurilor.
Cazurile în care mărfurile străine se plasează sub regimuri suspensive în scopul neaplicării măsurilor de politică economică la export sînt stabilite de Codul vamal al Republicii Moldova şi de prezentul regulament.
397. În cazul în care mărfurile plasate sub un regim vamal cu impact economic pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sînt destinate reexportului, se depune o declaraţie vamală de reexport. De asemenea, se depune o declaraţie de reexport în cazul mărfurilor străine sosite în procedură de tranzit la un birou vamal de destinaţie şi care, din anumite considerente, se returnează înainte de vămuire expeditorului sau în orice alt loc indicat de acesta.
398. Atunci cînd reexportul face obiectul unei declaraţii vamale, dispoziţiile prevăzute în prezentul regulament la exportul mărfurilor se aplică în mod corespunzător, fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale care se pot aplica atunci cînd se încheie un regim vamal cu impact economic anterior.
399. Distrugerea mărfurilor străine trebuie să facă obiectul unei înştiinţări prealabile a organelor vamale. Comunicarea distrugerii mărfurilor se face în scris şi este semnată de către persoana interesată. Notificarea trebuie facută în timp util, pentru a permite organelor vamale să supravegheze operaţiunea şi să o coordoneze cu alte instituţii interesate, dacă prin natura mărfurilor este necesară o astfel de coordonare.
Atunci cînd mărfurile în cauză fac deja obiectul unei declaraţii înregistrate de către organele vamale, dar înainte de acordarea liberului de vamă, acestea înscriu respectiva distrugere pe declaraţie şi anulează declaraţia vamală.
Organul vamal prezent la distrugerea mărfurilor precizează pe declaraţia vamală tipul şi cantitatea deşeurilor sau a resturilor rezultate din distrugere, pentru a putea determina drepturile de import aplicabile acestora la atribuirea unei alte destinaţii vamale.
Deşeurilor sau resturilor care rezultă din distrugere li se atribuie destinaţia sau utilizarea prevăzută de vamă pentru mărfurile străine, ţinînd seama de măsurile de politică economică. Pînă la atribuirea unei alte destinaţii vamale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.
400. Dispoziţiile pct. 399 se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor abandonate în favoarea statului.
401. Abandonul sau distrugerea nu presupun cheltuieli de la bugetul de stat.
SECŢIUNEA 13
Alte operaţiuni vamale
A. Transbordarea vamală
402. (1) Mărfurile aflate sub supraveghere vamală se pot transborda dintr-un mijloc de transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul Republicii Moldova.
(2) Operaţiunea de transbordare se efectuează în prezenţa organelor vamale.
403.(1) Transbordarea mărfurilor trebuie să fie cerută de transportatorul acestora, de un broker vamal sau de orice altă persoană care face dovada că are dreptul de a dispune asupra mărfurilor.
(2) Biroul vamal, analizînd cererea, eliberează un permis vamal, în care se menţionează felul şi cantitatea mărfii care urmează să fie transbordată şi termenul de efectuare a operaţiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.
404.(1) Permisul vamal este asimilat cu declaraţia vamală înregistrată şi produce aceleaşi efecte juridice.
(2) Atunci cînd se constată lipsuri sau substituiri ale mărfurilor transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru încasarea drepturilor de import. În acest caz, elementele de taxare şi celelalte plăţi sînt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.
(3) În staţiile de cale ferată în care este organizată transbordarea în vagoane cu ecartament diferit, operaţiunea se efectuează fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul răspunde de felul şi de cantitatea mărfurilor transbordate, precum şi de concordanţa acestora cu datele înscrise în documentul de transport internaţional.
405. (1) În caz de forţă majoră sau caz fortuit, transbordarea mărfurilor se poate efectua şi în locurile unde nu funcţionează birouri vamale, în prezenţa organelor de poliţie, care certifică pe documentul de transport felul şi cantitatea mărfurilor.
(2) Transportatorul este obligat să sigileze mijloacele de transport sau mărfurile şi să le prezinte la cel mai apropiat birou vamal. În acest caz, documentele vamale şi documentele de transport se modifică în mod corespunzător şi se iau măsuri de sigilare vamală a mijloacelor de transport sau a mărfurilor. În cazul transportului pe calea ferată, atunci cînd nu poate fi asigurată prezenţa organelor de poliţie, transbordarea mărfurilor se poate efectua şi în prezenţa a doi martori străini de calea ferată, încheindu-se un proces-verbal constatator.
B. Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referinţă şi materialelor publicitare
406. (1) Se consideră mostre orice bunuri sau părţi ale acestora primite de la parteneri externi, în mod gratuit, pentru cunoaşterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în ţară, precum şi cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectării pieţei externe sau obţinerii de comenzi.
(2) Prin mostre cu valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea cărora li se poate da şi o altă întrebuinţare decît cea de mostre.
(3) Prin mostre fără valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea secţionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare, cărora nu li se poate da o altă întrebuinţare decît cea de mostre.
407. Modelele de referinţă sînt modele de mărfuri a căror fabricare este proiectată respectîndu-se următoarele condiţii:
a) să aparţină unei persoane stabilite în străinătate şi să fie introdusă în ţară cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstraţii în vederea obţinerii de comenzi;
b) să nu fie vîndute sau închiriate;
c) să fie reexportate.
408. Materialul publicitar, de reclamă şi de documentare constă în cataloage şi liste de preţuri referitoare la mărfuri puse în vînzare sau la prestări de servicii, cu condiţia ca fiecare trimitere:
a) să fie compusă dintr-un singur document; sau
b) să cuprindă un singur exemplar al fiecărui document dacă este compusă din mai multe documente; sau
c) să nu depăşească greutatea brută de 1 kg, oricare ar fi numărul documentelor sau al exemplarelor.
409. Importul sau exportul definitiv al bunurilor menţionate al pct. 406 alin. (3) este admis cu scutire de la plata drepturilor de import sau de export, după caz, în măsura în care introducerea sau scoaterea acestora din ţară nu este prohibită.
410. Admiterea sau exportul temporar al bunurilor care fac obiectul prezentei secţiuni se efectuază cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sau export, după caz.
C. Regimul vamal al aprovizionării mijloacelor de transport în trafic internaţional
Subsecţiunea 1
Aprovizionarea navelor şi aeronavelor străine şi autohtone
411. Navele sub pavilion străin care acostează în porturile Republicii Moldova pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale.
412. Agenţiile societăţilor de transport naval străine, autorizate să funcţioneze în Republica Moldova, pot introduce temporar mărfuri străine destinate aprovizionării mijloacelor de transport proprii care efectuează transporturi internaţionale de mărfuri şi/sau persoane.
Bunurile menţionate la alineatul precedent se plasează în regim vamal de antrepozit pînă la încărcarea lor pe mijloacele de transport străine.
În cazul în care societăţile de transport naval străine introduc în ţară bunuri destinate aprovizionării cu o frecvenţă sporită, organul vamal poate autoriza ca declaraţiile vamale de plasare şi de scoatere din antrepozit să fie depuse periodic la un termen stabilit de comun acord cu depozitarul mărfurilor.
Declaraţiile vamale menţionate mai sus se depun împreună cu documentele justificative, inclusiv permisele vamale de încărcare /descărcare şi borderourile centralizatoare.
Atunci cînd aprovizionarea navelor străine se face cu mărfuri autohtone, este obligatorie îndeplinirea formalităţilor vamale de export. Organele vamale pot aproba ca declaraţiile vamale de export să fie depuse periodic, la intervale stabilite de comun acord cu exportatorul mărfurilor.
413. Bunurile destinate aprovizionării se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului, a armatorului sau a agentului navei.
Se poate depune o singură declaraţie de scoatere din antrepozit sau de export, după caz, pentru toată durata de staţionare a navei în port.
414. Aprovizionarea navelor autohtone care efectuează curse în străinătate se face de către societăţile cărora le aparţin, cu produse autohtone, în baza permisului vamal, fără depunerea declaraţiei vamale de export. Aprovizionarea se face ţinîndu-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor şi de numărul membrilor echipajului.
415. Dispoziţiile acestei subsecţiuni se aplică în mod corespunzător aeronavelor străine şi autohtone.
Subsecţiunea 2
Evidenţa bunurilor cu care sînt aprovizionate navele şi aeronavele
416. Evidenţa livrărilor de bunuri destinate aprovizionării navelor şi aeronavelor autohtone este organizată pe baza permiselor vamale, borderourilor centralizatoare şi a facturilor fiscale. În cazul bunurilor destinate aprovizionării navelor şi aeronavelor străine, evidenţa va include, suplimentar, şi declaraţiile vamale şi documentele anexate acestora.
417. Permisul vamal se întocmeşte în două exemplare semnate de comandantul, agentul navei sau un împuternicit legal şi se înaintează biroului vamal. Permisul vamal depus în două exemplare se înregistrează în evidenţa biroului vamal, fiind asimilat cu declaraţia vamală înregistrată şi producînd aceleaşi efecte juridice.
418. Controlul vamal al aprovizionării navelor şi aeronavelor autohtone şi străine constă în verificarea concordanţei dintre datele înscrise în permisele vamale şi cele din declaraţia proviziilor de bord şi situaţia reală a acestora.
Dacă organul vamal constată că există concordanţă între date menţionate mai sus, acesta vizează permisele vamale şi reţine un exemplar al acestora.
419. După finalizarea operaţiunilor de încărcare a bunurilor la bordul navei, transportatorul trebuie să înainteze biroului vamal un exemplar al declaraţiei proviziilor de bord.
420. Borderoul centralizator conţine următoarele date:
numărul şi data permisului vamal;
data livrării;
datele de identificare ale beneficiarului;
denumirea comercială a produsului;
cantitatea livrată;
valoarea.
Serviciul Vamal poate stabili tipizata borderoului centralizator.
421. Declaraţiile vamale întocmite în cazul operaţiunilor de aprovizionare a navelor străine se depun la biroul vamal, împreună cu documentele însoţitoare, inclusiv borderourile centralizatoare, precum şi permisele vamale emise în perioada respectivă.
Anexa nr. 1
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii
Moldova
Cantităţile uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice
admise pentru folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor,
în raport cu durata staţionării navei în port
Cantităţile de produse din tutun şi băuturi alcoolice care se lasă de către organele vamale nesigilate pentru folosinţa comandantului şi secundului, precum şi a echipajului şi pasagerilor, conform pct.16 al prezentului regulament, sînt următoarele:
|
|
Ţigarete |
Ţigări de foi |
Băuturi alcoolice peste 22 0 |
|
a) pentru uzul comandantului şi secundului |
80 buc./zi/pers. |
20 buc./zi/pers. |
2 l/zi/pers. |
|
b) pentru uzul echipajului şi pasagerilor |
40 buc./zi/pers. |
20 buc./zi/pers. |
1 l/zi/pers. |
Cantităţile de produse sus-menţionate se lasă nesigilate la efectuarea controlului vamal de sosire a navei, în raport cu durata staţionării în port declarată de comandant, dar pe o perioadă nu mai mare de 15 zile. Dacă durata de staţionare este mai mare de 15 zile, cantităţile respective de produse vor fi scoase de sub sigiliul vamal la cererea comandantului sau agentului navei.
În cazuri deosebite ca: sărbători naţionale, acţiuni protocolare etc., şeful vămii poate aproba lăsarea la dispoziţia comandantului şi secundului a cantităţilor suplimentare din produsele menţionate, corespunzătoare acţiunii, cu condiţia să fie consumate la bord.
Produsele lăsate la dispoziţia comandantului, echipajului şi călătorilor vor fi indicate de fiecare dată pe declaraţia proviziilor de bord în cadrul fiecărei operaţiuni.
Anexa nr. 2
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii
Moldova
CERERE DE AUTORIZARE
pentru funcţionarea unui antrepozit vamal
1. Denumirea şi sediul ...................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2. Descrierea locului destinat utilizării ca antrepozit vamal .........................................................
.......................................................................................................................................................
3. Tipul de antrepozit solicitat *....................................................................................................
4. Justificarea economică a antrepozitării ....................................................................................
.......................................................................................................................................................
5. Descrierea evidenţei contabile ţinute şi locul unde acesta este ţinută.......................................
.......................................................................................................................................................
6. Durata medie a stocajului ..........................................................................................................
6. Durata medie a stocajului ..........................................................................................................
7. Tipul mărfurilor ........................................................................................................................
......................................................................................................................................................
8. Manipulările preconizate a fi efectuate în timpul antrepozitării...............................................
.......................................................................................................................................................
9. Operaţiunile preconizate a fi efectuate în timpul antrepozitării................................................
.......................................................................................................................................................
10. Avizul organelor vamale care controlează antrepozitul..........................................................
11. Avizul organelor vamale care acordă regimul.........................................................................
.......................................................................................................................................................
12. Documente anexate **............................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Data................................... Semnătura............................................
L.Ş.
* Se indică, în ordinea de referinţă, unul dintre tipurile de antrepozit vamal prevăzute de legislaţia în vigoare.
** De exemplu: planuri, descrierea detaliată a locurilor destinate depozitării sau a evidenţei contabile materiale.
Anexa nr. 3
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii
Moldova
|
1.Titular:
Numărul de identitate:
|
|
AUTORIZAŢIE DE FUNCŢIONARE A
ANTREPOZITULUI VAMAL NR. __________
|
|
2.Nr. de referenţă
al cererii:
|
|
3.Organul vamal de control:
|
|
4.Antrepozitul sau instanţa de stocaj:
|
|
|
|
5.Contabilitatea materială: |
|
6.Data intrării în vigoare:
|
|
7.Proceduri aplicate:
la întrare:
la ieşire:
|
|
8.Termen de depozitare:
|
|
|
|
9.Suma garanţiei sau modalitatea de determinare a acestei sume: |
|
10.Mărfuri admise:
|
|
11.Procentaj de pierderi:
|
|
|
|
12.Alte mărfuri
|
|
|
13.Manipulări uzuale:
|
|
|
|
14. Scoateri temporare. Scop:
Manipulări:
|
|
|
|
15.Alte operaţiuni autorizate:
|
|
|
|
16. Alte dispoziţii:
|
17. Număr de anexe:
|
|
|
18.Organul vamal care eliberează autorizaţia:
Locul:
Data: Semnătura: Termenul de valabilitate:
Persoana care poate fi contactată:
|
STAMPILA
|
Anexa nr. 4
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii
Moldova
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE
PENTRU AUTORIZAŢIA DE ANTREPOZIT VAMAL
1. Se menţionează denumirea, actul constitutiv şi sediul titularului. Numărul de identitate este codul de identificare şi codul fiscal al agentului economic.
2. Se indică data şi numărul cererii de autorizare.
3. Se indică biroul vamal în raza căruia va activa antrepozitul vamal.
4. Se indică adresa completă a antrepozitului sau a instalaţiilor de stocaj utilizate pentru mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal.
5. Se menţionează locul exact unde se ţine evidenţa contabilă.
7. Se menţionează, cu indicarea bazei legale, procedura utilizată.
10. Se completează numai în cazul antrepozitului privat.
11. Se menţionează, pentru fiecare tip de marfă, procentul natural de pierderi în funcţie de natura mărfii (numai în cazul antrepozitului privat).
12. Se menţionează, mărfurile (împreună cu statutul lor vamal) care pot fi stocate în locurile de antrepozit vamal, fără a fi plasate sub acest regim.
13. Se menţionează, după caz, alte operaţiuni autorizate cînd aceste pot fi efectuate în antrepozite vamale.
Anexa nr. 5
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii
Moldova
PROCEDURA
de transferare a mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal
1. Pentru transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, exemplarele 1, 4, 5 şi un exemplar suplimentar identic exemplarului 1 al formularului declaraţiei vamale în detaliu sînt depuse de noul titular la biroul vamal pe lîngă care funcţionează antrepozitul iniţial. Organul vamal poate dispensa titularul acestei declaraţii vamale de obligaţia de a prezenta mărfurile.
2. Biroul vamal prevăzut la pct. 1 al prezentei anexe avizează exemplarul 1 şi exemplarul suplimentar în caseta D, atestînd astfel verificarea sau admiterea menţiunilor înscrise. Totodată, stabileşte termenul în care mărfurile trebuie să fie prezentate vămii în raza căreia se antrepozitează mărfurile care sînt transferate.
Exemplarul 1 al documentului se reţine de biroul vamal emitent.
3. Exemplarul suplimentar şi exemplarele 4 şi 5 ale documentului însoţesc mărfurile şi sînt prezentate împreună cu acestea biroului vamal de destinaţie. Organul vamal poate excepta antrepozitarul de obligaţia prezentării mărfurilor.
4. Exemplarul 5 al documentului se avizează de vama de destinaţie în caseta I şi se transmite biroului vamal emitent. Exemplarul 4 se reţine de biroul vamal de destinaţie, iar exemplarul suplimentar se remite antrepozitarului care primeşte mărfurile.
5. Vama emitentă verifică închiderea corectă a transferului, comparînd exemplarele 1 şi 5 ale documentului. Exemplarul 5 se remite imediat antrepozitarului iniţial.
6. Antrepozitarii păstrează exemplarele care le sînt emise în evidenţa lor.
Anexa nr. 6
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de perfecţionare activă
1. Denumirea şi sediul:
a) solicitantului ___________________________________________________________
________________________________________________________________________
b) operatorului ____________________________________________________________
________________________________________________________________________
2. Sistemul solicitat:
a) sistemul cu suspendare___________________________________________________
________________________________________________________________________
b) sistemul cu restituire _____________________________________________________
________________________________________________________________________
3. Modalităţi speciale solicitate:
a) compensare prin echivalent _______________________________________________
________________________________________________________________________
b) export anticipat _________________________________________________________
________________________________________________________________________
4. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică_________________________________________
_________________________________________________________________________
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor______________________
_________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută ______________________________________________________
d) valoarea prevăzută _______________________________________________________
e) originea ________________________________________________________________
5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: ________________________________________
________________________________________________________________________
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: ___________________
c) produse compensatoare principale: _________________________________________
_________________________________________________________________________
d) export prevăzut: _________________________________________________________
_________________________________________________________________________
6. Rata de randament: _______________________________________________________
_________________________________________________________________________
7. Natura (felul) procesului de perfecţionare: ____________________________________
_________________________________________________________________________
8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare:_______________________________
_________________________________________________________________________
9. Durata estimată a fi necesară pentru:
a) realizarea operaţiunilor de perfecţionare şi scoaterea produselor compensatoare (termenul de
reexport) _________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
b) aprovizionarea şi transportul către Republica Moldova amărfurilor
străine: __________________________________________________________________
10. Mijloace de identificare preconizate _________________________________________
străine: __________________________________________________________________
10. Mijloace de identificare preconizate _________________________________________
_________________________________________________________________________
a) de acordare a regimului ___________________________________________________
b) de încheiere a regimului ___________________________________________________
12. Termen de valabilitate a autorizaţiei solicitat__________________________________
13. Mărfuri echivalente _____________________________________________________
________________________________________________________________________
14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile în regim ___________________________
________________________________________________________________________
15. Menţiuni cu privire la autorizaţiile anterioare:
a) pentru trei ani precedenţi, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei
cereri ____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
b) în cazul mărfurilor destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare _______________
_________________________________________________________________________
Data ................................... Semnătura
L.Ş.
NOTĂ: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Acelea dintre ele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport de fiecare tip de marfă sau de produs.
Anexa nr. 7
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hîrtie cu antet şi aceasta conţine toate menţiunile de la pct. 1 a), completarea acestui punct nu este necesară. Pct. 1 lit. b) va fi completat, întrucît operatorul este o persoană distinctă de cea a solicitantului.
2. Sistemul solicitat: se va indica sistemul dorit ţinînd seama de prevederile art. 57 din Codul vamal.
3. Modalităţi speciale solicitate: se menţionează dacă una sau mai multe modalităţi prevăzute pentru acest punct sînt solicitate. Aceste menţiuni pot avea o incidenţă asupra tipului datelor care se furnizează în punctele ce urmează.
4. Mărfuri destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: această menţiune trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari şi precişi pentru a permite luarea deciziei asupra cererii şi, în special, de a se stabili dacă, în funcţie de informaţiile primite, condiţiile economice pot fi considerate ca fiind îndeplinite.
În orice caz, în situaţia în care este solicitată compensarea prin echivalent, cu sau fără export anticipat, se menţionează, de asemenea, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice;
b) menţiunile relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: aceste menţiuni, care nu se dau decît cu titlu indicativ, pot fi limitate la codul de patru cifre, în cazul în care referirea la codul de opt cifre nu este necesară pentru emiterea autorizaţiei şi buna derulare a operaţiunii de perfecţionare. În situaţia în care sistemul de compensare prin echivalent este solicitat, se va face referire la codul de opt cifre;
c) cantitatea prevăzută: această menţiune poate fi omisă, dacă nu a fost solicitat sistemul de compensare prin echivalent. Dacă cantitatea este menţionată, se face referire şi la o perioadă în care urmează să se efectueze importul;
d) valoarea prevăzută: această menţiune poate fi omisă în aceleaşi condiţii ca la lit. c) de mai sus. Dacă valoarea este menţionată, ea trebuie să fie valoarea în vamă estimată a mărfurilor, pe baza elementelor cunoscute şi a documentelor prezentate;
e) se menţionează ţara de origine cunoscută.
5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: se completează în aceleaşi condiţii ca la pct. 4 lit. a) de mai sus pentru toate produsele compensatoare obţinute;
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: se completează în aceleaşi condiţii ca la pct. 4 lit. b) de mai sus, pentru toate produsele compensatoare obţinute;
c) produse compensatoare principale: dintre produsele compensatoare care sînt produse compensatoare principale;
d) exportul prevăzut: această menţiune trebuie înscrisă cînd se solicită sistemul cu suspendare. În acest caz, se precizează posibilităţile de export al produselor compensatoare.
6. Rata de randament: se menţionează rata de randament declarată de titularul operaţiunii.
7. Felul procesului de perfecţionare: se menţionează operaţiunile la care mărfurile de import trebuie să fie supuse în vederea obţinerii produselor compensatoare.
8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare: se indică adresa locului unde operaţiunea de perfecţionare trebuie să fie efectuată.
9. Durata estimată ar fi necesară pentru:
a) realizarea operaţiunilor de perfecţionare şi scoaterea produselor compensatoare (termenul de reexport): această menţiune se furnizează în raport cu o anumită parte de mărfuri (de exemplu: pe unitate sau cantitate) şi trebuie să indice durata medie estimată a operaţiunilor de perfecţionare, în raport de această parte, precum şi termenul estimat care curge de la terminarea operaţiunilor de perfecţionare pînă la momentul exportului, produselor compensatoare obţinute;
b) aprovizionarea şi transportul către Republica Moldova a mărfurilor străine: această menţiune se înscrie numai dacă se solicită modalitatea de export anticipat. În acest caz, se va indica perioada de timp necesară pentru aprovizionare şi transport către Republica Moldova a mărfurilor de import.
10. Mijloacele de identificare preconizate: se menţionează mijloacele de identificare cele mai adecvate a mărfurilor de import în produsele compensatoare.
11. Nominalizarea birourilor vamale: se menţionează dintre birourile vamale posibile cele care pot fi utilizate ca birouri vamale:
a) de acordare a regimului: pentru acceptarea declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub regim şi de control al acestuia;
b) de încheiere a regimului: pentru acceptarea declaraţiilor vamale prin care mărfurilor străine li se dă una din destinaţiile vamale admise.
12. Durata preconizată a autorizaţiei: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor destinate operaţiunilor de perfecţionare.
13. Mărfurile echivalente: se menţionează numai dacă este solicitată modalitatea compensării prin echivalent, codul din Nomenclatorul mărfurilor specific, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente, pentru a permite organelor vamale să efectueze comparaţiile necesare dintre mărfurile străine şi mărfurile echivalente.
14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile sub regim: se menţionează denumirea, statutul juridic şi sediul importatorului.
15. Menţiuni cu privire la autorizaţiile anterioare:
a) pentru trei ani precedenţi, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei cereri: se menţionează autorizaţiile ce au fost emise;
b) în cazul mărfurilor destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare: se menţionează dacă mărfurile în cauză sînt produse compensatoare în cadrul unei sau mai multor autorizaţii deja emise şi, în caz afirmativ, se indică autorizaţiile respective (autorizaţii succesive).
Anexa nr. 8
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
AUTORIZAŢIE DE PERFECŢIONARE ACTIVĂ
Referitor la cererea .................................................................................................................
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul ..................................................................................
a) solicitantului ........................................................................................................................
.................................................................................................................................................
b) operatorului (1)
..................................................................................................................................................
2. Sistemul autorizat (2) :
a) sistem cu suspendare ..........................................................................................................
b) sistem cu restituire ..............................................................................................................
3) Modalităţi (2) :
a) compensare prin echivalent ...............................................................................................
b) export anticipat ...................................................................................................................
4. Mărfurile destinate a suferi operaţiuni de perfecţionare (3):
a) denumirea comercială/tehnică .............................................................................................
.................................................................................................................................................
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor .............................................
.................................................................................................................................................
c) cantitatea prevăzută .............................................................................................................
d) valoarea prevăzută ...............................................................................................................
5. Produsele compensatoare (3) :
a) denumirea comercială/tehnică ..............................................................................................
...............................................................................................................................................
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor ..............................................
................................................................................................................................................
c) produse compensatoare principale .......................................................................................
.................................................................................................................................................
6. Rata de randament (4) : .......................................................................................................
7. Felul perfecţionării ................................................................................................................
8. Locul unde se efectuează operaţiunea de perfecţionare ......................................................
.................................................................................................................................................
9. Termenul de reexport (5) : ....................................................................................................
10. Termenul de plasare a mărfurilor de import în regim (6) : ..................................................
................................................................................................................................................
11. Mijloace de identificare stabilite .........................................................................................
................................................................................................................................................
12. Unităţile vamale desemnate:
a) de control ...........................................................................................................................
b) de plasare ..........................................................................................................................
c) de încheiere ........................................................................................................................
13. Termenul de valabilitate al autorizaţiei (7) ........................................................................
14. Mărfuri echivalente (8) .......................................................................................................
15. Data de reexaminare a condiţiilor economice (9) ...............................................................
Data ................................
Semnătura .........................
Anexa nr. 9
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
INSTRUCŢIUNI PRIVIND COMPLETAREA AUTORIZĂRII
(1) - Se completează dacă este o persoană diferită de titularul autorizaţiei.
(2) - Se indică sistemul autorizat şi/sau modalităţile specifice.
(3) - Aceste indicaţii sînt furnizate, în măsura necesară, pentru a permite unităţilor vamale controlul utilizării autorizaţiei, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea ratei de randament prevăzute şi în ceea ce priveşte cantitatea şi valoarea, ţinînd seama de condiţiile economice luate în considerare. Indicaţiile referitoare la cantitate sau valoare pot fi furnizate prin referire la o perioadă de import. Dacă indicaţia se referă la produsele compensatoare, ele trebuie să distingă produsele principale de produsele secundare.
(4) - Se indică rata de randament sau modalităţile în baza cărora unităţile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidenţa operativă a titularului autorizaţiei, se menţionează acest fapt.
(5) - Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operaţiunii de perfecţionare a unei cantităţi determinate de mărfuri de import şi de obţinere a produselor compensatoare.
(6) - Se indică dacă este utilizată modalitatea de export anticipat.
(7) - În cazuri justificate, eliberarea autorizaţiei poate fi dată pentru o perioadă mai mare de doi ani; termenul menţionat sau expresia "durată nelimitată" se justifică şi prin depunerea clauzei de reexaminare menţionate la punctul 15.
(8) - Se indică numai dacă este avut în vedere sistemul de compensare prin echivalent, codul NM de nouă cifre, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente.
(9) - A se vedea nota (7) .
Notă: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Acelea dintre ele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport de fiecare fel de marfă sau produs.
Anexa nr. 10
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova
Metoda cheii cantitative
Elemente cunoscute
Cantitatea de produse importate pentru perfecţionare: A1, A2,...,An
Cantitatea de produse compensatoare rezultate din perfecţionare: X1,X2,...,Xm
Cantitatea de produse compensatoare ce va fi importată: X1',X2',...,Xm'
Cantitatea mărfurilor de import conţinută în produsele
compensatoare rezultate din perfecţionare:
A1X1,A1X2,...,A1Xm,A2X1,A2X2,...,A2Xm,...,AnX1,AnX2...,AnXm
.................................................................................................................................................................
Determinarea bazei de repartizare a mărfurilor importate în produsele compensatoare rezultate din perfecţionare(R)
R(A1,X1)=A1A1X1/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
R(A1,X2)=A1A1X2/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
.
.
.
R(A1,Xm)=A1A1Xm/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
R(A2,X1)= A2A2X1/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
R(A2,X2)= A2A2X2/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
.
.
.
R(A2,Xm)= A2A2Xm/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
.
.
.
R(An,X1)= AnAnX1/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
.
.
.
R(An,Xm)= AnAnXm/( A1X1+ A1X2+...+A1Xm)
................................................................................................................................................................
Determinarea cantităţii de marfă de import ce se regăseşte în produsele compensatoare importate
A1'= R(A1,X1)* X1'/ X1+ R(A1,X2)* X2'/ X2+...+ R(A1,Xm)* Xm'/ Xm
A2'= R(A2,X1)* X1'/ X1+ R(A2,X2)* X2'/ X2+...+ R(A2,Xm)* Xm'/ Xm
.
.
.
An'= R(An,X1)* X1'/ X1+ R(An,X2)* X2'/ X2+...+ R(An,Xm)* Xm'/ Xm
Prin urmare pentru produsul importat în vederea perfecţionării Ak apare o obligaţie vamală pentru cantitatea Ak'
Ak'= R(Ak,X1)* X1'/ X1+ R(Ak,X2)* X2'/ X2+...+ R(Ak,Xm)* Xm'/ Xm=
=[Ak/( AkX1+ AkX2+...+AkXm)] ( AkX1 X1'/ X1+ AkX2 X2'/ X2+...+ AkXm Xm'/ Xm) deci
Ak'=[Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)](AkX1X1'/X1+AkX2X2'/X2+...+ +AkXm Xm'/ Xm)
În particular, atunci cînd din operaţiunea de fabricaţie rezultă un singur produs compensator X (metoda produs compensator), formula de mai sus devine:
Ak'=[Ak/AkX]* AkX*X'/X= Ak*X'/X
Din relaţia de mai sus rezultă în cazul metodei "produs compensator" pierderile definite la pct.161 lit. d) nu influenţează calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie de plată.
Studii de caz
1. În urma procesării a 100 kg de subtanţă A din import rezultă 200 kg de substanţă B, din care 180 kg se importă, iar 20kg se exportă.
Vom determina cantitatea de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată.
În acest caz, conform formulei de mai sus, avem:
Ak=A=100kg
Xk=X=200kg
Xk'=X'=180kg
...................................................
A'=100kg*180kg/200kg=90kg
2. În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A şi a 50 kg de substanţă de import B, rezultă două tipuri de produse:
X în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă.
Y în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă.
Se cunoaşte, de asemenea, că repartiţia mărfurilor de import A şi B în produsele compensatoare este următoarea:
marfa A care se regăseşte în produsul compensator X = 85 kg
marfa A care se regăseşte în produsul compensator Y = 10 kg
marfa B care se regăseşte în produsul compensator X = 35 kg
marfa B care se regăseşte în produsul compensator Y = 12 kg
................................................................................................................................................................
Vom determina cantităţile de substanţă A şi B pentru care apare o obligaţie de plată.
Analizînd modul în care mărfurile de import se regăsesc în produsele compensatoare, se observă că pe parcursul perfecţionării au apărut pierderi, şi anume 5kg pentru marfa A şi 3 kg pentru marfa B.
În acest caz, conform formulei de mai sus, avem:
A1=100kg A1X1=85kg X1'=180kg
A2=50kg A2X1=35kg X2'=20kg
X1=200kg A1X2=10kg
X2=30kg A2X2=12kg
Ak'=[Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)](AkX1X1'/X1+AkX2X2'/X2+...+AkXm Xm'/ Xm)
A1'=[100kg/(85kg+10kg)](85kg*180kg/200kg+10kg*20kg/30kg)=87,54kg
A2'=[50kg/(35kg+12kg)](35kg*180kg/200kg+12kg*20kg/30kg)=42,02kg
Anexa nr. 11
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
Metoda cheii valorice
Elemente cunoscute
Cantitatea de produse importate pentru perfecţionare: A1, A2,...,An
Cantitatea de produse compensatoare rezultate din perfecţionare: X1,X2,...,Xm
Preţul produselor compensatoare: P(X1), P(X2),..., P(Xm)
Cantitatea de produse compensatoare ce va fi importată: X1',X2',...,Xm'
.................................................................................................................................................................
Determinarea bazei de repartizare a mărfurilor importate în produsele compensatoare rezultate din perfecţionare(R)
R(A1,X1)=A1 P(X1)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
R(A1,X2)=A1P(X2)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
.
.
.
R(A1,Xm)= A1P(Xm)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
R(A2,X1)= A2P(X1)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
R(A2,X2)= A2P(X2)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
.
.
.
R(A2,Xm)= A2P(Xm)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
.
.
.
R(An,X1)= AnP(X1)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
.
.
.
R(An,Xm)=AnP(Xm)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm
...................................................................................................................................................................
Determinarea cantităţii de marfă de import ce se regăseşte în produsele compensatoare importate
A1'= R(A1,X1)* X1'/ X1+ R(A1,X2)* X2'/ X2+...+ R(A1,Xm)* Xm'/ Xm
A2'= R(A2,X1)* X1'/ X1+ R(A2,X2)* X2'/ X2+...+ R(A2,Xm)* Xm'/ Xm
.
.
.
An'= R(An,X1)* X1'/ X1+ R(An,X2)* X2'/ X2+...+ R(An,Xm)* Xm'/ Xm
Prin urmare, pentru produsul importat în vederea perfecţionării Ak apare o obligaţie vamală pentru cantitatea Ak'
Ak'= R(Ak,X1)* X1'/ X1+ R(Ak,X2)* X2'/ X2+...+ R(Ak,Xm)* Xm'/ Xm=
=[Ak/ (P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm](P(X1) X1'/ X1+ P(X2)X2'/ X2+...+ P(Xm)Xm'/ Xm) deci
Ak'=[Ak/ (P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm] (P(X1) X1'/ X1+ P(X2)X2'/ X2+...+ P(Xm)Xm'/ Xm)
Studiu de caz
În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A1 şi a 50 kg de substanţă de import A2, rezultă două tipuri de produse:
X1 în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă;
X2 în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă.
De asemenea, se cunosc preţurile pentru produsele compensatoare, astfel:
P(X1)=200 kg*12 lei/kg = 2400 lei
P(X2)=30 kg*5 lei/kg = 150 lei
Vom determina cantităţile de substanţă A şi B pentru care apare o obligaţie de plată.
A1'=[A1/(P(X1)+P(X2]( P(X1) X1'/ X1+ P(X2)X2'/ X2)
A2'=[A2/(P(X1)+P(X2]( P(X1) X1'/ X1+ P(X2)X2'/ X2)
A1'=[100kg/(2400lei+150lei)](2400lei*180kg/200kg+150lei20kg/30kg)=88.62kg
A2=[50kg/(2400lei+150lei)](2400lei*180kg/200kg+150lei20kg/30kg)=44.31kg
Anexa nr. 12
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
LISTA OPERAŢIUNILOR DE TRANSFORMARE SUB CONTROL VAMAL
|
Nr. d/o
|
Coloana 1
|
Coloana 2
|
|
Mărfuri pentru care este autorizată transformarea sub supravegherea vămii |
Transformările ce pot fi efectuate
|
|
|
1.
|
Mărfuri de orice tip
|
Transformarea în mostre prezentate ca atare sau constituite în seturi |
|
2.
|
Mărfuri de orice tip
|
Reducerea la deşeuri şi resturi sau distrugerea
|
|
3.
|
Mărfuri de orice tip
|
Denaturarea
|
|
4.
|
Mărfuri de orice tip
|
Recuperarea de părţi sau componente
|
|
5.
|
Mărfuri de orice tip
|
Separarea şi/sau distrugerea părţilor deteriorate
|
|
6.
|
Mărfuri de orice tip
|
Transformarea pentru a corecta efectele daunelor suferite
|
|
7.
|
Mărfuri de orice tip
|
Forme obişnuite de manipulare admise în antrepozite vamale sau zone libere |
Anexa nr. 13
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
CERERE DE ACORDARE
a regimului de transformare sub control vamal
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul ................................................................................
a) solicitantului .......................................................................................................................
................................................................................................................................................
b) operatorului ........................................................................................................................
................................................................................................................................................
2. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare:
a) denumirea comercială/tehnică ...........................................................................................
................................................................................................................................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor
................................................................................................................................................
c) cantitatea prevăzută ...........................................................................................................
d) valoarea prevăzută ..............................................................................................................
3. Produse transformate :
a) denumirea comercială/tehnică ...........................................................................................
................................................................................................................................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor
................................................................................................................................................
4. Rata de randament : ............................................................................................................
................................................................................................................................................
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează
................................................................................................................................................
6. Locul unde se efectuează transformarea
................................................................................................................................................
7. Termenul estimat necesar pentru a acorda mărfurilor de import o destinaţie vamală: ......
................................................................................................................................................
8. Mijloace de identificare prevăzute: ....................................................................................
................................................................................................................................................
9. Birourile vamale desemnate:
a) de control ............................................................................................................................
b) de plasare ...........................................................................................................................
c) de încheiere .........................................................................................................................
................................................................................................................................................
10. Termen de autorizare .........................................................................................................
11. Alte elemente ....................................................................................................................
Data ..............................
Semnătura ......................
Anexa nr. 14
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hîrtie cu antetul agentului economic care cere autorizaţia şi dacă aceasta cuprinde toate indicaţiile cu privire la pct. 1 lit. a), acest punct nu se completează. Pct. 1 lit. b) se completează dacă operatorul este o persoană diferită de solicitant.
2. Mărfuri destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare:
a) denumirea comercială/tehnică: această indicaţie se furnizează în termeni suficient de clari şi precişi pentru a permite, în baza cererii, de a decide, în funcţie de informaţiile primite, dacă condiţiile economice pot fi considerate ca îndeplinite;
b) indicaţiile referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: aceste date, care sînt furnizate cu titlu indicativ, pot fi limitate la codul de 4 cifre, în cazul în care indicaţiile codului de 9 cifre nu sînt necesare pentru a permite eliberarea autorizaţiei şi derularea corespunzătoare a regimului;
c) cantitatea prevăzută: cantitatea se exprimă în unităţi (kg, litri, metri etc.). Ea poate să se refere la o perioadă de import;
d) valoarea prevăzută: se indică valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor cunoscute şi a documentelor prezentate.
3. Produse transformate:
a) denumirea comercială/tehnică: se completează în aceleaşi condiţii ca şi pct. 2 lit.a) pentru produsele transformate;
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: se indică codul de 9 cifre pentru toate produsele obţinute.
4. Rata de randament: se indică rata de randament prevăzută sau se face o propunere pentru această rată.
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează: se indică operaţiunile la care sînt supuse mărfurile de import pentru a obţine produsele transformate.
6. Locul unde se efectuează transformarea: se indică adresa locului în care se efectuează operaţiunea de transformare.
7. Termenul estimat necesar pentru a da mărfurilor de import o destinaţie vamală: se indică termenul aproximativ al operaţiunilor de transformare plus termenul estimat care curge de la terminarea operaţiunilor de transformare pînă în momentul încheierii regimului.
8. Mijloacele de identificare prevăzute: se indică posibilităţile de identificare a mărfurilor de import în produsele transformate în termenii cei mai apropiaţi.
9. Denumirea birourilor vamale: se indică dintre birourile vamale posibile cele care pot fi utilizate:
a) de control: pentru controlul regimului;
b) de plasare: pentru acceptarea declaraţiei de plasare a mărfurilor sub regim;
c) de încheiere: pentru acceptarea declaraţiei de a plasa mărfurile de import sub o destinaţie vamală.
10. Termenul autorizaţiei: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor de import, destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare admise.
11. Alte elemente: în această rubrică se specifică orice indicaţii pe care solicitantul le consideră utile pentru organele vamale.
Anexa nr. 15
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
AUTORIZAŢIE
pentru transformare sub control vamal
Referitor la cererea .................................................................................................................
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul .................................................................................
................................................................................................................................................
a) titularului de autorizaţie: ...................................................................................................
................................................................................................................................................
b) operatorului (1) . .................................................................................................................
................................................................................................................................................
2. Mărfuri destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare (2):
a) denumirea comercială/tehnică ...........................................................................................
................................................................................................................................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor
................................................................................................................................................
c) cantitatea prevăzută ...........................................................................................................
d) valoarea prevăzută .............................................................................................................
3. Produse transformate (2):
a) denumirea comercială/tehnică ..........................................................................................
................................................................................................................................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor:
................................................................................................................................................
4. Rata de randament (3) ........................................................................................................
................................................................................................................................................
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează:
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
6. Locul unde se efectuează transformarea ...........................................................................
................................................................................................................................................
7. Termenul pentru a acorda mărfurilor de import o destinaţie vamală (4) ..........................
................................................................................................................................................
8. Mijloacele de identificare prevăzute .................................................................................
................................................................................................................................................
9. Birouri vamale desemnate:
a) de control ............................................................................................................................
b) de plasare ...........................................................................................................................
c) de încheiere .........................................................................................................................
10. Termenul de valabilitate al autorizaţiei (5) .......................................................................
11. Data de reexaminare a condiţiilor economice (5) ............................................................
12. Numărul de anexe .............................................................................................................
Data ..................................
Semnătura ..........................
INSTRUCŢIUNI PRIVIND COMPLETAREA AUTORIZAŢIEI
(1) - Se completează în cazul unei persoane diferite de titularul autorizaţiei.
(2) - Aceste indicaţii sînt furnizate în măsura necesară pentru a permite birourilor vamale de a controla utilizarea autorizaţiei, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea ratei de randament prevăzute, sau a putea prevedea cantitatea şi valoarea. Indicaţiile referitoare la cantitate şi la valoare pot fi furnizate prin referire la o anumită perioadă de import.
(3) - Se indică rata de randament sau modalităţile în baza cărora birourile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidenţa operativă, se indică: din evidenţa operativă.
(4) - Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operaţiunilor de transformare a unei cantităţi determinate de mărfuri de import şi de obţinere a produselor transformate corespunzătoare.
(5) - Dacă condiţiile justifică prelungirea autorizaţiei mai mult de 2 ani, termenul de valabilitate acordat sau menţiunea "termen nelimitat", indicat la pct. 10, poate fi însoţit de justificările prevăzute la pct. 11.
Notă: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Autorizaţia cuprinde referirile la cerere. Dacă informaţiile sînt furnizate prin trimiteri la cerere, ele fac parte integrantă din autorizaţie.
Anexa nr. 16
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
a bunurilor considerate material profesional
Apendicele nr. I
Echipament pentru presă, radiodifuziune şi televiziune
Listă exemplificativă
A. Echipament de presă, precum:
calculatoare personale;
telefax-uri;
maşini de scris;
camere de toate tipurile (de filmat şi electronice);
aparate de transmitere, de înregistrare şi de redare a sunetului sau a imaginilor (magnetofoane, magnetoscoape, cititoare video, microfoane, mese de mixaj sunet, difuzoare);
suporturi pentru sunet sau imagine, neînregistrate ori înregistrate;
instrumente şi aparate de măsură şi control (oscilografe, sisteme de control pentru magnetofoane şi magnetoscoape, multimetre, cutii şi truse de scule, vectorscoape, generatoare de semnale video etc.);
echipamente de iluminat (proiectoare, transformatoare, trepieduri);
accesorii (casete, fotometre, obiective foto, acumulatoare, curele de transmisie, încărcătoare de baterii, monitoare).
B. Echipament de radiodifuziune, precum:
echipament pentru telecomunicaţii, ca de exemplu emiţătoare-receptoare sau transmiţătoare terminale racordabile la reţea ori cablu, legături prin satelit;
echipament de producere a radiofrecvenţei (aparate de captare a sunetului, de înregistrare sau de reproducere);
instrumente şi aparate de măsură şi control (oscilografe, sisteme de control pentru magnetofoane şi magnetoscoape, multimetre, cutii şi truse de scule, vectorscoape, generatoare de semnale video etc.);
accesorii (ceasuri, cronometre, busole, microfoane, mese de mixaj, benzi magnetice pentru sunet, grupuri electrogene, transformatoare, baterii şi acumulatoare, încărcătoare de baterii, aparate de încălzit, de condiţionat aerul şi de ventilaţie etc.);
suporturi pentru sunet neînregistrate sau înregistrate.
C. Echipament de televiziune, precum:
camere de televiziune;
telecinema;
instrumente şi aparate de măsură şi de control;
aparate de transmisie şi retransmisie;
aparate de comunicaţii;
aparate de înregistrare sau de redare a sunetului ori a imaginii (magnetofoane, magnetoscoape, cititoare video, microfoane, mese de mixaj, difuzoare);
echipament de iluminat (proiectoare, transformatoare, trepieduri);
echipament de montaj;
accesorii (ceasuri, cronometre, busole, obiective, fotometre, trepieduri, încărcătoare de baterii, casete, grupuri electrogene, transformatoare, baterii şi acumulatoare, aparate de încălzit, de condiţionat aerul şi de ventilaţie etc.);
suporturi pentru sunet sau imagine, neînregistrate ori înregistrate (generice, semnale de apel prin staţie, pasaje muzicale etc.);
"film rushes";
instrumente muzicale, costume, decoruri şi alte accesorii de teatru, estrade, produse pentru machiaj, uscătoare de păr.
D. Vehicule concepute sau adaptate special pentru a fi utilizate în scopurile enumerate mai jos, precum:
transmisia TV;
accesorii TV;
înregistrarea semnalelor video;
înregistrarea şi redarea sunetului;
efecte de redare cu încetinitorul;
iluminat.
Apendicele nr. II
Echipament cinematografic
Listă exemplificativă
A. Echipament, precum:
camere diverse (de film şi electronice);
instrumente şi aparate de măsură şi control (oscilografe, sisteme de control al magnetofoanelor, multimetre, cutii şi truse de scule, vectorscoape, generatoare de semnale video etc.);
camere "dollies" şi macarale cinematografice;
echipament de iluminat (proiectoare, transformatoare, trepieduri);
echipament pentru montaj;
aparate de înregistrare şi redare a sunetului sau a imaginii (magnetofoane, magnetoscoape, cititoare video, microfoane, mese de mixaj, difuzoare);
suporturi pentru sunet sau imagine, neînregistrate sau înregistrate (generice, semnale de apel prin staţie, intercalări pasaje muzicale etc.);
"film rushes";
accesorii (ceasuri, cronometre, busole, microfoane, mese de mixaj, benzi magnetice, grupuri electrogene, transformatoare, baterii şi acumulatoare, încărcătoare de baterii, aparate de încălzit, de condiţionat aerul şi pentru ventilaţie etc.);
instrumente muzicale, costume, decoruri şi alte accesorii teatrale, estrade, produse de machiaj, uscătoare de păr.
B. Vehicule concepute sau adaptate special pentru a fi utilizate în scopurile enumerate mai sus.
Apendicele nr. III
Alte echipamente
Listă exemplificativă
A. Echipament pentru montare, testare, verificare, control, întreţinere sau reparare a maşinilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport etc., precum:
scule;
echipamente şi aparate de măsură, de verificare sau de control (pentru temperatură, presiune, distanţă, înălţime, suprafaţă, viteză etc.), inclusiv aparatură pentru reţele electrice (voltmetre, ampermetre, cabluri de măsură, comparatoare, transformatoare, înregistratoare etc.) şi cutii;
aparate şi echipamente pentru fotografierea maşinilor şi instalaţiilor în timpul şi după montare;
aparate pentru controlul tehnic al navelor.
B. Echipament necesar oamenilor de afaceri, experţilor în organizarea ştiinţifică sau tehnică a muncii, în productivitatea muncii, în contabilitate, precum şi altor persoane avînd profesii similare, precum:
calculatoare personale;
maşini de scris;
aparate de transmitere, înregistrare sau redare a sunetului ori a imaginii;
instrumente şi aparate de calcul.
C. Echipamentul necesar specialiştilor care se ocupă cu măsurători topografice, prospecţiuni geofizice, precum:
aparate şi instrumente de măsură;
echipament de foraj;
aparate de transmisie şi comunicaţie.
D. Echipament necesar specialiştilor în combaterea poluării
E. Instrumente şi aparate necesare medicilor, chirurgilor, veterinarilor, moaşelor şi persoanelor care exercită profesii similare
F. Echipament necesar arheologilor, paleontologilor, geografilor, zoologilor etc.
G. Echipament necesar artiştilor, companiilor teatrale şi orchestrelor, inclusiv toate articolele necesare reprezentaţiilor, instrumente muzicale, decoruri şi costume etc.
H. Echipamente necesare conferenţiarilor în vederea ilustrării expunerilor
I. Echipament foto folosit în timpul călătoriilor (aparate foto diverse, casete, pozometre, obiective foto, trepieduri, acumulatoare, curele de transmisie, încărcătoare pentru baterii, monitoare, echipament de iluminat, articole de modă şi accesorii pentru manechine etc.)
J. Vehicule concepute sau adaptate special scopurilor specificate mai sus, precum: posturi ambulante de control, maşini-atelier, vehicule laborator etc.
Anexa nr. 17
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
a bunurilor considerate material educativ, ştiinţific sau cultural
Apendicele nr. I
Listă exemplificativă
A. Aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetului ori a imaginilor, ca de exemplu:
proiectoare pentru diapozitive sau filme fixe;
proiectoare pentru cinematografie;
retroproiectoare şi episcoape;
magnetofoane, magnetoscoape şi echipament video;
circuite închise de televiziune.
B. Suporturi de sunet şi imagine, ca de exemplu:
diapozitive, filme fixe şi microfilme;
filme cinematografice;
înregistrări sonore (benzi magnetice, discuri);
benzi video.
C. Echipament specializat, ca de exemplu:
echipament bibliografic şi audio vizual pentru biblioteci;
biblioteci mobile;
laboratoare de limbi străine;
echipament pentru traducere simultană;
maşini mecanice sau electronice pentru predare programată;
obiecte special concepute pentru predare sau pentru pregătirea profesională a persoanelor cu handicap.
D. Alt echipament, ca de exemplu:
tablouri murale, machete, grafice, hărţi, planuri, fotografii şi desene;
instrumente, aparate şi machete concepute pentru demonstraţii;
colecţii de obiecte însoţite de informaţii pedagogice vizuale sau sonore, pregătite pentru predarea unui anumit subiect (trusă pedagogică);
instrumente, aparate, utilaje şi maşini-unelte pentru asimilarea tehnicilor sau meseriilor;
materiale, inclusiv vehicule concepute sau special adaptate pentru a fi utilizate în operaţiuni de salvare, destinate pregătirii profesionale a persoanelor implicate în operaţiuni de salvare.
Apendicele nr. II
Listă exemplificativă
A. Cărţi şi imprimate, ca de exemplu:
cărţi de orice tip;
cursuri prin corespondenţă;
ziare şi publicaţii periodice;
broşuri conţinînd informaţii legate de serviciile recreative din porturi.
B. Echipament audiovizual, ca de exemplu:
aparate de reproducere a sunetului şi a imaginilor;
aparate de înregistrat cu bandă magnetică;
aparate radio şi televizoare;
aparate de proiecţie;
înregistrări pe discuri sau benzi magnetice (cursuri de limbi străine), emisiuni radiodifuzate, urări, muzică şi programe de divertisment);
filme expuse şi developate;
diapozitive;
benzi video.
C. Articole sportive, ca de exemplu:
îmbrăcăminte sport;
baloane şi mingi;
rachete şi fileuri;
jocuri de punte;
echipament pentru atletism;
echipament pentru gimnastică.
D. Echipament pentru practicarea jocurilor distractive, ca de exemplu:
jocuri de societate;
instrumente muzicale;
materiale şi accesorii pentru teatre de amatori;
materiale pentru pictură, sculptură, prelucrarea lemnului şi a metalelor, confecţionarea covoarelor etc.
E. Obiecte de cult
F. Părţi, piese de schimb şi accesorii ale materialului de bunăstare
Apendicele nr. III
Listă exemplificativă
Bunuri, ca de exemplu:
costume şi accesorii scenice trimise cu titlu de împrumut gratuit unor societăţi dramatice sau unor teatre;
partituri muzicale expediate cu titlu de împrumut gratuit unor săli de concert sau unor orchestre.
Anexa nr. 18
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
a efectelor personale ale călătorilor şi a materialului sportiv
A. Efecte personale ale călătorilor:
îmbrăcăminte şi încălţăminte;
articole de toaletă;
bijuterii personale;
aparate fotografice şi aparate cinematografice de luat vederi, însoţite de o cantitate rezonabilă de pelicule şi de accesorii;
aparate de proiecţie portabile de diapozitive sau de filme şi accesoriile lor, precum şi o cantitate rezonabilă de diapozitive sau de filme;
camere video şi aparate portative de înregistrare video, însoţite de o cantitate rezonabilă de benzi;
instrumente muzicale portabile;
fonografe portative cu discuri;
aparate portabile de înregistrare şi de reproducerea sunetului,
inclusiv dictafoanele cu benzi;
aparate receptoare de radio portative;
aparate receptoare de televiziune portative;
maşini de scris portative;
maşini de calculat portative;
calculatoare personale portative;
binocluri;
maşini pentru copii;
fotolii sau cărucioare pentru invalizi;
aparate şi echipamente sportive de orice fel precum şi materiale de camping, articole de pescuit, echipament pentru alpinism, echipament pentru înot subacvatic, arme de vînătoare cu cartuşe, biciclete fără motor, canoe sau caiace cu o lungime sub 5,5 m, schiuri, rachete de tenis, planşete cu sau fără pînză pentru surfing, echipament pentru golf, delta-plane;
aparate de dializă portabile, material medical similar, precum şi articole care se utilizează împreună cu acestea;
alte articole avînd un evident caracter personal.
B. Mărfuri importate în scop sportiv:
a) echipament de atletism, precum:
garduri de sărit;
suliţe, discuri, prăjini, greutăţi, ciocane;
b) echipament pentru jocuri cu mingea, precum:
mingi de orice fel;
rachete, crose, plase, bastoane şi altele similare;
fileuri de orice fel şi montanţi pentru porţi sau buturi;
c) echipament pentru sporturi de iarnă, precum:
schiuri şi beţe;
patine;
sănii şi sănii de viteză (boburi);
material pentru joc cu palete (curling);
d) îmbrăcăminte, încălţăminte şi mănuşi de sport, căşti pentru practicarea sporturilor etc., de orice fel;
e) echipament pentru practicarea sporturilor nautice, precum:
canoie şi caiace;
ambarcaţiuni cu pînze sau cu rame, pînze, vîsle şi pagae;
aeroplane şi pînze pentru acestea;
f) vehicule ca: autoturisme şi maşini de curse, motociclete, ambarcaţiuni;
g) echipament destinat pentru diverse manifestări, precum:
arme de tir sportiv şi muniţie pentru acestea;
biciclete fără motor;
arcuri şi săgeţi;
material pentru scrimă;
material pentru gimnastică;
busole;
saltele şi covoare pentru lupte şi arte marţiale;
materiale pentru haltere;
material pentru echitaţie, sulky;
aripi delta, planşe cu pînză;
material pentru escaladări;
casete muzicale destinate ilustraţiilor muzicale la demonstraţii sau concursuri sportive;
h) material auxiliar, precum:
materialele de măsurat sau de afişaj a rezultatelor;
aparate pentru analiza sîngelui şi urinei.
Anexa nr. 19
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
Scopurile pentru care se permite introducerea
în ţară a animalelor vii din orice specie
1. Dresură
2. Antrenament
3. Reproducere
4. Potcovire sau cîntărire
5. Tratament veterinar
6. Încercări (de exemplu, în vederea cumpărării)
7. Participarea la manifestări publice, expoziţii, concursuri, competiţii sau demonstraţii
8. Spectacole (animale de circ etc.)
9. Deplasări turistice (inclusiv animale care îi însoţesc pe călători)
10. Exercitarea unei activităţi (cîini sau cai de poliţie; cîini de detectare, cîini pentru orbi etc.)
11. Operaţiuni de salvare
12. Transhumanţă sau păşunat
13. Executarea unei activităţi sau realizarea unui transport
14. Uz medical (producerea de venin etc.)
Anexa nr. 20
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
a materialelor considerate de propagandă turistică
1. Obiectele destinate să fie expuse în birourile reprezentanţilor acreditaţi sau corespondenţilor desemnaţi de organismele turistice oficiale naţionale sau în alte localuri acceptate de organele vamale ale teritoriului de admitere temporară: tablouri şi desene, fotografii şi postere înrămate, cărţi de artă, picturi, gravuri sau litografii, sculpturi şi tapiţerii şi alte obiecte de artă similare.
2. Echipamente pentru expunerea mărfurilor (vitrine, suporturi şi obiecte similare), inclusiv aparate electrice sau mecanice necesare funcţionării lor.
3. Filme documentare, discuri, benzi magnetice înregistrate şi alte înregistrări sonore pentru şedinţe, gratuite, cu excepţia celor al căror subiect are tendinţe de propagandă comercială şi a celor care sînt în mod curent vîndute pe teritoriul Republicii Moldova.
4. Steaguri, în cantităţi rezonabile.
5. Diorame, machete, diapozitive, clişee imprimate, negative fotografice.
6. Eşantioane, în cantităţi rezonabile, de articole de artizanat, costume naţionale şi alte articole cu caracter folcloric similare.
Anexa nr. 21
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de adere temporară
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) solicitantului __________________________________________________________
_______________________________________________________________________
b) utilizatorului __________________________________________________________
_______________________________________________________________________
c) proprietarului _________________________________________________________
_______________________________________________________________________
2. Mărfurile destinate utilizării în regim:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică _______________________________________
_______________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatorul mărfurilor __________________
_______________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută ____________________________________________________
d) valoarea prevăzută _____________________________________________________
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului ___________________________________
4. Modul în care urmează a fi utilizate mărfurile ________________________________
_______________________________________________________________________
5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile _______________________
_______________________________________________________________________
6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului ________________________________
_______________________________________________________________________
7. Mijloacele de identificare a mărfii _________________________________________
_______________________________________________________________________
8. Desemnarea birourilor vamale:
a) de control ____________________________________________________________
_______________________________________________________________________
b) de acordare a regimului _________________________________________________
_______________________________________________________________________
c) de încheiere a regimului _________________________________________________
_______________________________________________________________________
9.Termenul de valabilitate al autorizării _______________________________________
10. Proceduri de cesionare_________________________________________________
_______________________________________________________________________
11. Alte menţiuni _________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Data __________ Semnătura _____________
NOTĂ: Informaţiile de mai sus trebuie furnizate în ordinea prevăzută. Cele referitoare la mărfuri se furnizează pentru fiecare fel de marfă în parte.
Anexa nr. 22
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei:
În cazul în care cererea este prezentată pe hîrtie cu antetul solicitantului şi dacă aceasta cuprinde toate indicatiile prevăzute la pct. 1 lit. a), acest punct nu se completează. Pct. 1 lit. b) se completează dacă utilizatorul este altă persoană decît solicitantul. Pct. 1 lit. c) se completează cu datele persoanei fizice sau juridice nerezidente proprietar al mărfurilor.
2. Mărfurile destinate utilizării în regim:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: această indicaţie trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari şi precişi pentru o identificare corectă;
b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatorul mărfurilor: aceste date, care nu au decît un caracter indicativ, pot fi limitate la poziţiile tarifare de patru cifre, în cazul în care menţionarea subpoziţiilor de opt cifre nu este necesară pentru a permite eliberarea autorizaţiei şi derularea regimului;
c) cantitatea prevăzută: cantitatea trebuie exprimată în unităţi de măsură specifice (kilograme, litri, metri etc.);
d) valoarea prevăzută: se menţionează valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor şi a documentelor prezentate.
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului: se menţionează articolul din actul normativ în baza căruia se solicită acordarea regimului.
4. Modul în care urmează a fi utilizate mărfurile: se menţionează toate utilizările care vor fi date mărfurilor.
5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile: se menţionează adresa locului unde mărfurile trebuie să fie utilizate.
6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului: se menţionează termenul necesar realizării obiectivului pentru care se importă mărfurile.
7. Mijloacele de identificare a mărfii: se menţionează modalităţile de identificare a mărfurilor plasate în regim, considerate ca fiind cele mai adecvate.
8. Desemnarea unităţilor vamale: se menţionează unităţile vamale la care urmează să fie realizate controlul, acordarea şi încheierea regimului.
9. Termenul de valabilitate al autorizaţiei: se menţionează termenul de valabilitate a autorizaţiei.
10. Proceduri de cesionare: se menţionează, dacă este cazul, intenţia de a transfera mărfurile importate altui titular.
11. Alte menţiuni: această rubrică se utilizează pentru orice alte elemente pe care solicitantul le consideră necesare a fi aduse la cunoştinţa organului vamal.
Anexa nr. 23
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
AUTORIZAŢIE DE ADMITERE TEMPORARĂ
Referitor la cererea ..................................
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) titularului de autorizaţie _________________________________________________
_______________________________________________________________________
b) utilizatorului de autorizaţie _______________________________________________
_______________________________________________________________________
c) proprietarului mărfurilor _________________________________________________
_______________________________________________________________________
2. Mărfurile destinate utilizării în regim:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică _______________________________________
_______________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatorul mărfurilor
_______________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută ____________________________________________________
d) valoarea prevăzută ____________________________________________________
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului ___________________________________
4. Modul în care urmează a fi utilizate mărfurile ________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
5. Locul sau locurile autorizate pentru utilizarea mărfurilor _______________________
_______________________________________________________________________
6. Termenul în care mărfurilor importate trebuie să li se dea o destinaţie vamală _____
_______________________________________________________________________
7. Modalităţile de identificare admise de organele vamale ________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
8. Unităţile vamale:
a) de control ____________________________________________________________
b) de acordare a regimului __________________________________________________
c) de încheiere a regimului __________________________________________________
9. Termenul de valabilitate al autorizaţiei ______________________________________
10. Utilizarea procedurilor de transfer ________________________________________
11. Anexe _______________________________________________________________
Data __________ Semnătura _____________
Anexa nr. 24
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
MĂSURI ALE ORGANULUI VAMAL
privind containerele care nu corespund normelor tehnice
1. Dacă se constată că containerele agreate nu corespund prescripţiilor tehnice prevăzute la pct. 270, organul vamal refuză recunoaşterea valabilităţii agreării, cu excepţia cazului cînd diferenţele constatate sînt de importanţă minoră şi nu creează nici un risc de fraudă.
2. Dacă un container prezintă un defect sau o lipsă majoră, devenind astfel neconform cu normele în baza cărora el a fost agreeat pentru transportul sub sigilii vamale, organul vamal cere transportatorului sau reprezentantului acestuia să aducă containerul în starea corespunzătoare normelor de agreare, cu condiţia ca reparaţiile să poată fi efectuate rapid. Dacă containerul a fost reparat, transportul sub sigiliu vamal poate fi continuat. În caz contrar sau cînd transportatorul ori reprezentantul acestuia preferă repararea containerului în ţara în care a fost agreeat, organele vamale:
a) refuză autorizarea transportului şi aplicarea sigiliilor, cînd această aplicare este necesară; sau
b) retrag containerul din circulaţie şi dispun transbordarea containerului într-un alt mijloc de transport; sau
c) autorizează continuarea transportului conform procedurilor care, fiind aplicate, nu prezintă riscuri de contrabandă, de pierdere ori de prejudiciere a mărfurilor transportate în container. Defectul sau lipsa constatată se menţionează de organele vamale în documentele de tranzit.
Pentru a se asigura că reparaţia containerului se efectuează într-un mod adecvat, organele vamale retrag placa de agreere.
Cînd organele vamale retrag placa de agreere sau descoperă la o serie de containere un defect sau o lipsă majoră, care le fac neconforme cu normele de agreere, ele notifică transportatorului sau reprezentantului acestuia defecţiunea constatată sau retragerea plăcii ori, după caz, administraţiei vamale care a emis agreerea. Organele răspunzătoare de agrearea iniţială trebuie să i se solicite să intervină în soluţionarea cazului.
3. Un container se consideră ca prezentînd un defect sau o lipsă majoră cînd:
a) mărfurile pot fi sustrase din partea sigilată a containerului sau introduse în acesta, fără a fi lăsate urme vizibile de efracţie sau fără ruperea sigiliilor vamale;
b) sigiliile vamale nu pot fi aplicate containerului într-un mod simplu şi eficace;
c) containerul prezintă spaţii ascunse, care permit disimularea mărfurilor;
d) toate spaţiile destinate mărfurilor nu sînt uşor accesibile pentru controlul vamal.
Anexa nr. 25
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
CERERE DE AUTORIZAŢIE
pentru regimul de perfecţionare pasivă
1. Denumirea şi sediul solicitantului: .........................................................................................
2. Sistemul sau modalităţile specifice, luate în considerare (vizate):
a) sistemul fără schimb de mărfuri standard ..............................................................................
b) sistemul de schimburi standard fără import anticipat: ...........................................................
c) sistemul de schimburi standard cu import anticipat: .............................................................
3. Mărfurile destinate a suferi operaţiunile de perfecţionare sau a fi exportate şi justificarea cererii:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: .....................................................................................
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: ...........................................
....................................................................................................................................................
c) cantitatea prevăzută: .............................................................................................................
d) valoarea prevăzută: ...............................................................................................................
e) justificarea cererii: ..................................................................................................................
4. Produsele compensatoare care se importă sau produse de înlocuire pentru import,
care se importă:
a) denumirea comercială sau tehnică: ........................................................................................
b) menţiuni privitoare la clasificarea din Nomenclatorul mărfurilor: ........................................
...................................................................................................................................................
5. Rata de randament: ..............................................................................................................
6. Natura operaţiunilor de perfecţionare: ...................................................................................
7. Ţările unde operaţiile de perfecţionare vor fi efectuate sau, în cazurile în care sistemul de
schimburi standard este angajat, ţările de unde produsele de înlocuire vor fi importate:
.................................................................................................................................................
8. Termenul estimat a fi necesar pentru importul produselor compensatoare sau al produselor de
înlocuire:
....................................................................................................................................................
9. Mijloace de identificare preconizate: ....................................................................................
10. Organul vamal care:
a) acordă regimul ......................................................................................................................
b) încheie regimul ......................................................................................................................
11.Termenul preconizat al autorizaţiei
12. Referiri la autorizaţiile eliberate pentru mărfuri identice cu cele care fac obiectul prezentei
cereri şi destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare
.................................................................................................................................................
13. Alte menţiuni: .....................................................................................................................
Data ........................
Semnătura ........................
Notă: Informaţiile de mai sus trebuie să fie date, pe cît posibil, în ordine.
Informaţiile care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport de fiecare fel de mărfuri sau de produse.
Anexa nr. 26
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
AUTORIZAŢIE
pentru regimul de perfecţionare pasivă
Referitor la cererea ..........................
1. Denumirea şi sediul titularului autorizaţiei: .......................................................................
.................................................................................................................................................
2. Sistemul autorizat: ................................................................................................................
3. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare:
.................................................................................................................................................
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: ..................................................................................
b) menţiuni (explicaţii) privitoare la clasificarea mărfurilor în Nomenclatorul mărfurilor: ......
.................................................................................................................................................
c) cantitatea prevăzută: .............................................................................................................
d) valoarea prevăzută: ..............................................................................................................
4. Produsele compensatoare care se importă sau produse de înlocuire care se importă:..........
.................................................................................................................................................
a) denumirea comercială sau tehnică: ......................................................................................
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: .........................................
5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia: .........................................................
6. Natura operaţiunilor de perfecţionare: ................................................................................
7. Ţările unde operaţiunile de perfecţionare se efectuează: ....................................................
8. Termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie importate: .................................
9. Mijloacele de identificare stabilite: ......................................................................................
10.Biroul vamal: .......................................................................................................................
a) de control \x01(.....................................................................................................................
b) de plasare în regim ..............................................................................................................
c) de încheiere a regimului ........................................................................................................
11.Termenul de valabilitate al autorizaţiei ...............................................................................
12. Data de reexaminare a condiţiilor economice: ..................................................................
13. Numărul de anexe .............................................................................................................
Data ........................
Semnătura ........................
Notă: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordine. Autorizaţia trebuie să conţină referirile la cerere.
Cînd menţiunile (indicaţiile) sînt făcute printr-o trimitere la cerere, aceasta face parte integrantă din autorizaţie.
Anexa nr. 27
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Numărul declaraţiei vamale de antrepozitare
B - Denumirea mărfurilor
C - Cantitatea şi valoarea mărfurilor
|
Denumirea agentului economic
|
Plecare
|
Sosire
|
||||||||
|
Data plecării din magazin
|
A
|
B
|
C
|
Biroul vamal
către care
au plecat
mărfurile
|
Data
introducerii
în magazin
|
A
|
B
|
C
|
Biroul
vamal de la
care au
plecat
mărfurile
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa nr. 28
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii
Moldova
LISTA
mărfurilor interzise la comercializare în regim duty-free
1. Mărfurile supuse controlului de către organele controlului de stat, fără permisiunea acestor organe.
2. Mărfurile care nu sînt destinate pentru satisfacerea necesităţilor personale.
3. Mărfurile întrebuinţate pentru funcţionarea magazinului duty-free (cabine frigorifice, standuri, aparate de casă, material publicitar etc.).
4. Mărfurile autohtone supuse licenţierii la export, cu excepţia produselor alcoolice, de tutungerie, articolelor de bijuterie confecţionate din metale şi pietre preţioase şi perlelor.
Anexa nr. 29
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
Modalitatea de prezentare a dărilor de seamă
privind mărfurile plasate în destinaţia vamală magazin duty-free şi
comercializate într-un asemenea magazin
comercializate într-un asemenea magazin
1. Deţinătorul magazinului duty-free ţine evidenţa la zi şi prezintă dări de seamă periodice despre mărfurile aflate în regimul vamal magazin duty-free (intrate în depozitul magazinului). Evidenţa se ţine în registrul de evidenţă de modelul prezentat mai jos.
2. Registrul de evidenţă se completează pentru fiecare an calendaristic.
3. Registrul trebuie să fie cusut şi sigilat, iar paginile numerotate şi contrasemnate de şeful biroului vamal, cu aplicarea ştampilei biroului vamal.
4. După efectuarea ultimei înscrieri, registrul de evidenţă se transmite pentru verificare în biroul vamal.
5. După verificare, registrul de evidenţă se înapoiază deţinătorului magazinului duty-free.
6. După verificarea lui de către organele vamale, se interzice efectuarea în registrul de evidenţă a unor înscrieri sau corectări.
7. Registrul de evidenţă se completează chiar dacă deţinătorul magazinului utilizează alte forme de evidenţă a mărfurilor, inclusiv sistemul computerizat.
8. Registrul de evidenţă a mărfurilor se prezintă la cererea colaboratorului serviciului vamal.
9. În afară de evidenţa mărfurilor conform pct.1-8 ale prezentei anexe, deţinătorul magazinului duty-free prezintă dări de seamă suplimentare în forma şi în modul cerute de biroul vamal.
Registrul de evidenţă
a mărfurilor plasate în destinaţia vamală magazin duty-free
|
Nr. d/o
|
Nr. declaraţiei vamale |
Denumirea mărfurilor |
Codul mărfurilor |
Originea mărfurilor (străine/autohtone) |
Cantitatea mărfurilor conform declaraţiei |
Note
|
|
|
numărul de locuri, masa brută în kg
|
unitatea de măsură |
||||||
Anexa nr. 30
la Regulamentul de aplicare
a destinaţiilor vamale prevăzute
de Codul vamal al Republicii Moldova
Darea de seamă privind mărfurile plasate în destinaţia vamală
magazin duty-free şi comercializate într-un asemenea magazin
|
La “____” 200 ___ / în perioda de la “ “ ______________ 200 __ |
||||||||||
|
Nr.
d/o
|
Declaraţia vamală |
Denu-
mirea
mărfu-rilor
|
Originea
marfuri-lor (străine/ autohto-ne)
|
Unita
tea
de
ma
sură
|
Numarul de locuri, masa
brută în kg
|
Cantitatea
mărfurilor comerciali
zate la data
prezentării dării de
seamă
în unitaţi
de măsură
|
Marfurile a caror destinaţie vamală magazinul duty-free a fost schimbat în altă destinaţie vamală |
Soldul marfurilor plasale în destinaţia vamală duty- free la data prezentarii darii de seanna (în unitaţi de măsura)
|
||
|
cantitatea mărfurilor în
unităţi de măsura
|
Desti
naţia vama
lă
|
Nr. decla
raţiei
vamale
|
||||||||
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
|
Magazinul duty-free |
L.S.
|
|||||||||
|
|
|
|||||||||
|
Numele, prenumele conducătorului
Contabil-şef
|
Semnătura
|
|||||||||
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr. 1140
din 2 noiembrie 2005
COMPLETAREA
ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002
"Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii
în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova"
"Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii
în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova"
Punctul 23 litera a) din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.66-68, art.697), se completează după cum urmează:
"Această prevedere nu se aplică mărfurilor plasate în regim vamal de admitere temporară în baza unui contract de leasing. În acest caz, baza de calcul a drepturilor de import o va constitui valoarea reziduală a mărfurilor, în cazul leasing-ului financiar, şi, respectiv valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul leasing-ului operaţional, convenite de părţi."
Anexa nr. 3
la Hotărîrea Guvernului nr. 1140
din 2 noiembrie 2005
LISTA
hotărîrilor care se abrogă
1. Hotărîrea Guvernului nr. 608 din 10 august 1994 "Despre crearea pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor vamale libere".
2. Hotărîrea Guvernului nr. 1270 din 27 septembrie 2002 "Despre aprobarea Regulamentului privind modul de autorizare a activităţii şi de control al magazinelor duty-free şi magazinelor pentru deservirea corpului diplomatic" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 135-136, art. 1398).
3. Hotărîrea Guvernului nr. 207 din 26 februarie 2003 "Despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 30-34, art. 219).
4. Punctul 3 din Hotărîrea Guvernului nr.230 din 24 februarie 2005 "Pentru modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.36-38, art.276).