*LPC803/2000 Versiunea originala
ID intern unic:  328042
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 803
din  11.02.2000
privind securitatea industrială a obiectelor
 industriale periculoase
Publicat : 25.05.2000 în Monitorul Oficial Nr. 59-60
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege consfinţeşte bazele juridice, economice şi sociale pentru asigurarea funcţionării obiectelor industriale periculoase în condiţii de siguranţă şi are drept scop prevenirea avariilor la obiectele industriale periculoase şi asigurarea pregătirii agenţilor economici, care desfăşoară activităţi la aceste obiecte, în vederea localizării şi lichidării efectelor avariilor industriale şi catastrofelor cu caracter tehnogen, protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
securitate industrială a obiectelor industriale periculoase, denumită în continuare securitate industrială, - gradul de protecţie a intereselor vitale ale persoanei şi ale societăţii de eventualele avarii la obiectele industriale periculoase şi de efectele acestora;
avarie - distrugerea construcţiilor şi/sau a instalaţiilor tehnice, utilizate la obiectivul industrial periculos, exploziile spontane şi/sau erupţiile de substanţe periculoase;
incident - defectarea sau deteriorarea instalaţiilor tehnice, utilizate la obiectul industrial periculos, abaterea de la regimul procesului tehnologic, încălcarea prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative, precum şi ale documentelor normative ce reglementează executarea lucrărilor la obiectul industrial periculos.
Articolul 2. Reglementarea juridică în domeniul
                   securităţii industriale
Reglementarea juridică în domeniul securităţii industriale se efectuează prin prezenta lege, alte legi şi acte normative ce reglementează executarea lucrărilor la obiectele industriale periculoase.
Articolul 3. Obiectivul şi sfera de aplicare a prezentei legi
(1) Prezenta lege are ca obiectiv luarea, la nivel de stat, a unui complex de măsuri în vederea neadmiterii, preîntîmpinării şi lichidării efectelor avariilor industriale şi catastrofelor cu caracter tehnogen.
(2) Dispoziţiile prezentei legi se extind asupra tuturor agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care activează în domeniul securităţii industriale a obiectelor industriale periculoase.
Articolul 4. Obiectele industriale periculoase
(1) Obiecte industriale periculoase, conform prezentei legi, se consideră întreprinderile sau secţiile acestora, sectoarele, terenurile sau alte obiecte, precum şi instalaţiile tehnologice indicate în anexa nr.1 la prezenta lege.
(2) Obiectele industriale periculoase sînt supuse înregistrării de către organul administraţiei publice abilitat în domeniul securităţii industriale.
(3) Organul administraţiei publice abilitat în domeniul securităţii industriale este responsabil de instituirea şi gestionarea Registrului de stat al obiectelor industriale periculoase din Republica Moldova.
Articolul 5. Cerinţele securităţii industriale
(1) Cerinţele securităţii industriale includ: condiţiile, interdicţiile, restricţiile şi alte dispoziţii obligatorii prevăzute în prezenta lege, alte acte normative, precum şi documente normative, a căror respectare garantează securitatea industrială.
(2) Cerinţele securităţii industriale trebuie să corespundă normelor stabilite în următoarele domenii: protecţia populaţiei şi a teritoriului de situaţii excepţionale, asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, protecţia mediului înconjurător,securitatea ecologică, apărarea împotriva incendiilor, protecţia muncii, construcţie, precum şi cerinţelor standardelor naţionale.
Articolul 6. Acordurile internaţionale
În cazul în care acordurile internaţionale (interstatale) la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele cuprinse în legislaţia Republicii Moldova privind securitatea industrială, se aplică normele acordurilor internaţionale (interstatale).
Articolul 7. Organul administraţiei publice abilitat
                    în domeniul securităţii industriale
Organ al administraţiei publice abilitat în domeniul securităţii industriale este Departamentul Supraveghere Tehnică, Standardizare şi Metrologie, care exercită reglementarea normativă şi este abilitat cu funcţii speciale de autorizare, control şi supraveghere în domeniul securităţii industriale.
Capitolul II
BAZA SECURITĂŢII INDUSTRIALE
Articolul 8. Acordarea de licenţe pentru activitate
  la obiectele industriale periculoase
Activitatea la obiectele industriale periculoase se efectuează în baza licenţei corespunzătoare, eliberată conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 9. Certificarea obiectelor industriale periculoase
                    şi a instalaţiilor tehnice
(1) Obiectele industriale periculoase sînt supuse certificării privind securitatea în procesul de exploatare, în modul stabilit.
(2) Instalaţiile tehnice utilizate la obiectele industriale periculoase sînt supuse certificării obligatorii pentru determinarea conformităţii lor cu cerinţele securităţii industriale în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
Articolul 10. Condiţiile şi cerinţele securităţii industriale
                      privind activitatea la obiectele industriale
                      periculoase
(1) Condiţia obligatorie pentru luarea deciziei de a începe construcţia, exploatarea, extinderea, reconstrucţia, reutilarea tehnică, conservarea sau lichidarea unui obiect industrial periculos o constituie avizul pozitiv al expertizei documentaţiei de proiect privind securitatea industrială.
(2) Recepţia obiectului industrial periculos se efectuează de către organul abilitat în domeniul securităţii industriale, cu participarea reprezentanţilor altor organe de supraveghere. În procesul recepţiei obiectului industrial periculos, se verifică corespunderea lui cu documentaţia de proiect, gradul de pregătire al agentului economic pentru exploatarea obiectului industrial periculos şi pentru acţiunile de localizare şi lichidare a efectelor avariei.
(3) Agentul economic poate începe activitatea la obiectul industrial periculos în cazul în care deţine licenţă pentru desfăşurarea activităţii la obiectul industrial periculos, certificat de securitate, declaraţie a securităţii industriale, contract al asigurării de răspundere pentru pagubele cauzate în procesul exploatării obiectului industrial periculos.
(4) Agentul economic care desfăşoară activităţi la obiectul industrial periculos este obligat:
a) să respecte prevederile prezentei legi, altor acte normative şi documente normative;
b) să asigure completarea statelor de personal la obiectul industrial periculos în conformitate cu prevederile stabilite;
c) să admită, pentru executarea lucrărilor la obiectul industrial periculos, numai persoane care întrunesc cerinţele de calificare şi nu au contraindicaţii medicale pentru lucrările respective;
d) să asigure pregătirea şi atestarea lucrătorilor în domeniul securităţii industriale;
e) să deţină, la obiectul industrial periculos, acte normative şi documente normative care reglementează executarea lucrărilor la acest obiect;
f) să organizeze şi să efectueze controlul în producţie asupra respectării cerinţelor securităţii industriale;
g) să asigure, conform cerinţelor stabilite, obiectul industrial periculos cu aparatajul şi sistemele de control, necesare pentru verificarea proceselor de producţie;
h) să asigure expertiza securităţii industriale a clădirilor, să pună diagnosticul şi să efectueze încercarea şi evaluarea construcţiilor şi instalaţiilor tehnice aplicate la obiectul industrial periculos în termenele fixate şi conform prescripţiilor organului abilitat în domeniul securităţii industriale, prezentate în modul stabilit;
i) să nu admită pătrunderea persoanelor străine la obiectul industrial periculos;
j) să asigure depozitarea substanţelor periculoase cu respectarea cerinţelor securităţii industriale;
k) să întocmească declaraţia securităţii industriale, în condiţiile art.15;
l) să încheie contractul asigurării obligatorii de răspundere pentru pagubele cauzate în procesul exploatării obiectului industrial periculos, în condiţiile art.16;
m) să execute dispoziţiile şi prescripţiile organului abilitat în domeniul securităţii industriale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestuia în limitele împuternicirilor lor;
n) să suspende exploatarea obiectului industrial periculos, din proprie iniţiativă sau în temeiul prescripţiei organului abilitat în domeniul securităţii industriale, în caz de avarie, incident sau în cazul depistării anumitor circumstanţe ce afectează securitatea industrială;  
o) să întreprindă măsuri de localizare şi lichidare a efectelor avariilor produse la obiectul industrial periculos, să acorde ajutor autorităţilor publice în cercetarea tehnică a cauzelor avariei;
p) să participe la cercetarea tehnică a cauzelor avariei produse la obiectul industrial periculos, să ia măsuri în vederea lichidării acestor cauze şi prevenirii avariilor;
q) să analizeze cauzele incidentului produs la obiectul industrial periculos, să ia măsuri în vederea lichidării acestor cauze şi prevenirii incidentelor;
r) să informeze, la timp şi în modul stabilit, organul abilitat în domeniul securităţii industriale, alte autorităţi ale administraţiei publice şi populaţia despre avaria ce s-a produs la obiectul industrial periculos;
s) să ţină evidenţa avariilor şi incidentelor ce s-au produs la obiectul industrial periculos;
t) să informeze organul abilitat în domeniul securităţii industriale despre numărul avariilor şi incidentelor produse, precum şi despre cauzele ce le-au provocat şi acţiunile ce s-au întreprins.
(5) Salariaţii obiectului industrial periculos sînt obligaţi:
a) să respecte prevederile actelor normative şi ale documentelor normative care reglementează executarea lucrărilor la obiectul industrial periculos şi ordinea acţiunilor în caz de avarie sau incident la acest obiect;
b) să treacă pregătirea şi atestarea în domeniul securităţii industriale;
c) să anunţe imediat, în modul stabilit, conducătorul lor nemijlocit sau alte persoane cu funcţii de răspundere despre producerea unei avarii sau a unui incident;
d) să suspende, în modul stabilit, lucrările în caz de avarie sau incident;
e) să participe, în modul stabilit, la lucrările de localizare a avariei.
Articolul 11. Cerinţele securităţii industriale privind
                      pregătirea pentru acţiunile de localizare şi
                      lichidare a efectelor avariei la obiectul
                      industrial periculos
În scopul asigurării gradului corespunzător de pregătire pentru acţiunile de localizare şi lichidare a efectelor avariei la obiectul industrial periculos, agentul economic este obligat:
a) să planifice şi să întreprindă acţiuni de localizare şi lichidare a efectelor avariei;
b) să instituie servicii de salvare proprii sau să încheie contracte cu formaţiuni de salvare profesioniste ori să instituie formaţiuni de salvare neprevăzute de state din rîndul salariaţilor săi;
c) să creeze, în condiţiile legii, rezerve de mijloace financiare şi resurse materiale pentru localizarea şi lichidarea efectelor avariei;
d) să instruiască salariaţii asupra acţiunilor în caz de avarie sau incident;
e) să creeze sisteme de observare, de înştiinţare, de comunicare şi de sprijinire a acţiunilor în caz de avarie şi să le menţină în stare bună de funcţionare.
Articolul 12. Controlul în producţie asupra respectării
                      cerinţelor securităţii industriale
(1) Agentul economic este obligat să organizeze şi să exercite, în cadrul obiectului industrial periculos, controlul în producţie asupra respectării cerinţelor securităţii industriale conform legislaţiei în vigoare, reglementărilor tehnice şi documentelor normative.
(2) Informaţia referitoare la organizarea controlului în producţie asupra respectării cerinţelor securităţii industriale şi la lucrătorii împuterniciţi să-l efectueze se prezintă la organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
Articolul 13. Cercetarea tehnică a cauzelor avariei
(1) Cercetarea tehnică a cauzelor avariei se efectuează de către o comisie specială, condusă de reprezentantul organului abilitat în domeniul securităţii industriale. În componenţa acestei comisii se mai includ reprezentanţii:
a) autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu este plasat obiectul industrial periculos;
b) agentului economic care exploatează obiectul industrial periculos;
c) altor autorităţi ale administraţiei publice, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Modul de cercetare tehnică a cauzelor avariei şi de întocmire a actului de cercetare tehnică a cauzelor avariei se stabileşte de către organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
(3) Guvernul poate crea o comisie de stat pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei şi poate numi preşedintele acesteia.
(4) Cheltuielile legate de cercetarea tehnică a cauzelor avariei se finanţează de către agentul economic care exploatează obiectul industrial periculos la care s-a produs avaria.
Articolul 14. Expertiza securităţii industriale
(1) Sînt supuse expertizei securităţii industriale:
a) documentaţia de proiect pentru construcţia, extinderea, reconstrucţia, reutilarea tehnică, conservarea şi lichidarea obiectului industrial periculos;
b) instalaţiile tehnice şi procesele tehnologice utilizate la obiectul industrial periculos;
c) clădirile şi construcţiile obiectului industrial periculos;
d) declaraţia securităţii industriale.
(2) Expertiza securităţii industriale se realizează de către titularul de licenţă pentru efectuarea acestei expertize din contul agentului economic care desfăşoară activităţi la obiectul industrial periculos.
(3) Modul de efectuare a expertizei securităţii industriale şi cerinţele faţă de întocmirea avizului la această expertiză se stabilesc de către organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
Articolul 15. Declaraţia securităţii industriale
(1) Pentru desfăşurarea activităţii la obiectul industrial periculos în corespundere cu cerinţele securităţii industriale şi cerinţele faţă de localizarea şi lichidarea efectelor avariilor la acest obiect, agentul economic elaborează declaraţia securităţii industriale a obiectului industrial periculos.
(2) Prin prezenta lege se stabileşte obligativitatea elaborării declaraţiei securităţii industriale la obiectele industriale periculoase la care se produc, se utilizează, se prelucrează, se formează, se depozitează, se transportă, se lichidează substanţe periculoase în cantităţile specificate în anexa nr.2 la prezenta lege.
(3) Obligativitatea elaborării declaraţiei securităţii industriale a obiectelor industriale periculoase nespecificate la alin.(2) poate fi stabilită de Guvern sau de organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
(4) Declaraţia securităţii industriale se elaborează în orice etapă de activitate practică la obiectul industrial periculos. În cazul solicitării unei noi licenţe pentru activitate la obiectul industrial periculos, modificării cerinţelor de securitate sau a informaţiilor cuprinse în declaraţia securităţii industriale, aceasta se concretizează sau se elaborează una nouă.
(5) Conducătorul agentului economic este responsabil, conform legii, de plenitudinea şi autenticitatea informaţiei cuprinse în declaraţia securităţii industriale.
(6) Declaraţia securităţii industriale este prezentată la organul abilitat în domeniul securităţii industriale. Forma şi conţinutul declaraţiei securităţii industriale sînt stabilite de organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
Articolul 16.Asigurarea obligatorie de răspundere pentru
                    pagubele cauzate în procesul exploatării
                    obiectului industrial periculos
(1) Agentul economic este obligat să efectueze asigurarea de răspundere pentru pagubele cauzate vieţii, sănătăţii sau bunurilor altor persoane, precum şi mediului înconjurător, în caz de avarie la obiectul industrial periculos.
(2) Mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventuala cauzare de pagube se stabileşte în baza rezultatelor evaluării riscului de către experţii în evaluări ai organului abilitat în domeniul securităţii industriale. La transportarea substanţelor periculoase prin localităţi, mărimea sumei asigurate se stabileşte pornind de la pagubele maxime posibile în caz de accident al mijlocului de transport.
Articolul 17. Supravegherea tehnică de stat în domeniul
                     securităţii industriale
(1) Supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale este efectuată de organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
(2) Controlul inspectoral al respectării condiţiilor de certificare a securităţii obiectelor industriale periculoase are drept scop verificarea executării de către agenţii economici a cerinţelor securităţii industriale pe principii de terţă parte şi de independenţă faţă de agenţii economici supravegheaţi.
(3) Cheltuielile pentru asigurarea exploatării inofensive a obiectului industrial periculos, inclusiv pentru certificarea securităţii, pentru asigurarea de răspundere în cazul unor pagube cauzate în procesul exploatării obiectului industrial periculos şi pentru controlul inspectoral al respectării condiţiilor de certificare a securităţii, se raportează de către agentul economic la cheltuielile de producţie.
(4) Specialiştii organului abilitat în domeniul securităţii industriale în exerciţiul funcţiunii sînt protejaţi de stat şi sînt în drept:
a) să aibă acces nestingherit la obiectele agenţilor economici;
b) să ia cunoştinţă de documentele necesare pentru verificarea executării de către agenţii economici a cerinţelor securităţii industriale şi să verifice respectarea de către aceştia a condiţiilor de certificare a securităţii obiectului industrial periculos;
c) să verifice corectitudinea efectuării cercetării tehnice a cauzelor avariilor şi incidentelor produse la obiectele industriale periculoase, precum şi suficienţa măsurilor luate în temeiul rezultatelor acestor cercetări;
d) să prescrie agentului economic eliminarea încălcărilor referitoare la cerinţele securităţii industriale;
e) să dea indicaţii, în limitele împuternicirilor lor, privind securitatea industrială, inclusiv privind necesitatea efectuării expertizei securităţii industriale a clădirilor şi construcţiilor din cadrul obiectului industrial periculos, a instalaţiilor tehnice şi a proceselor tehnologice utilizate la acest obiect;
f) să prescrie agentului economic suspendarea lucrărilor executate în condiţii de nerespectare a cerinţelor securităţii industriale, să suspende, în caz de necesitate, acţiunea certificatului de securitate şi să sigileze obiectele industriale periculoase, inclusiv încăperile sau instalaţiile tehnice utilizate la aceste obiecte, iar în caz de pericol pentru viaţa şi sănătatea salariaţilor - să dea indicaţii privind evacuarea acestora de la locul ce prezintă pericol;
g) să formuleze administraţiei organului abilitat în domeniul securităţii industriale propuneri de limitare sau de suspendare a licenţelor pentru desfăşurarea anumitor activităţi în domeniul securităţii industriale, precum şi de anulare a acestor licenţe în cazul nerespectării cerinţelor securităţii industriale, condiţiilor de certificare a securităţii şi în alte situaţii prevăzute de lege;
h) să tragă la răspundere administrativă, în modul stabilit de lege, persoanele culpabile de nerespectarea cerinţelor securităţii industriale şi să înainteze organelor judiciare materialele pentru a fi trase la răspundere penală, în modul stabilit de lege, persoanele în cauză;
i) să reprezinte în instanţa de judecată organul abilitat în domeniul securităţii industriale în acţiunile de reparare a prejudiciilor cauzate vieţii, sănătăţii şi bunurilor altor persoane prin nerespectarea cerinţelor securităţii industriale;
j) să întreprindă alte acţiuni prevăzute de legislaţie în vederea asigurării securităţii industriale.
Articolul 18. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
                     privind securitatea industrială
Persoanele culpabile de încălcarea legislaţiei în domeniul securităţii industriale poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul III
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 19.
Guvernul, în termen de 3 luni:
va elabora şi va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
Anexa nr. 1
Obiectele industriale periculoase
La categoria obiectelor industriale periculoase se atribuie instalaţiile tehnologice a căror ieşire din funcţiune poate provoca avarii, precum şi obiectele la care:
1) se produc, se utilizează, se prelucrează, se formează, se depozitează, se transportă, se nimicesc următoarele substanţe periculoase:
a) substanţe inflamabile - gaze care în amestec cu aerul, la presiune normală, devin inflamabile şi a căror temperatură de fierbere, la presiune normală, este mai mică sau egală cu 20 de grade Celsius;
b) substanţe oxidante - substanţe ce menţin arderea, provoacă inflamabilitatea şi/sau favorizează inflamabilitatea altor substanţe ca rezultat al reacţiei exotermice de oxidare-reducere;
c) substanţe combustibile - lichide, gaze, prafuri, fibre cu proprietatea de a se autoaprinde sau de a forma, în contact cu aerul, amestecuri explozive, precum şi de a se aprinde de la o sursă de aprindere, care continuă să ardă şi după îndepărtarea sursei;
d) substanţe explozive - substanţe care, sub acţiunea anumitor factori exteriori, suportă transformări chimice cu autoextindere extrem de rapide, degajînd căldură şi formînd gaze;
e) substanţe toxice - substanţe care, acţionînd asupra organismelor vii, pot provoca moartea acestora. Ele au următoarele caracteristici:
- doza medie letală la introducerea în stomac - de la 15 pînă la 200 miligrame la un kilogram;
- doza medie letală la contactul cu pielea - de la 50 pînă la 400 miligrame la un kilogram;
concentraţia medie letală în aer - de la 0,5 pînă la 2 miligrame la un litru;
f) substanţe de înaltă toxicitate - substanţe care, acţionînd asupra organismelor vii, pot provoca moartea acestora. Ele au următoarele caracteristici:
- doza medie letală la introducerea în stomac - cel mult 15 miligrame la un kilogram;
- doza medie letală la contactul cu pielea - cel mult 50 miligrame la un kilogram;
- concentraţia medie letală în aer - cel mult 0,5 miligrame la un litru;
g) substanţe ce prezintă pericol pentru mediul înconjurător - substanţe care în mediul acvatic sînt caracterizate de următorii indici de toxicitate acută:
- doza medie letală la acţiunea prin inhalare asupra unui peşte în decurs de 96 de ore - cel mult 10 miligrame la 1 litru;
concentraţia medie de toxine ce provoacă un anumit efect la acţiunea asupra dafniilor în decurs de 48 de ore - cel mult 10 miligrame la un litru;
- concentraţia medie de inhibare la acţiunea asupra algelor în decurs de 72 de ore - cel mult 10 miligrame la un litru;
2) se utilizează instalaţii ce funcţionează sub o presiune de peste 0,07 megapascal sau la temperatura de încălzire a apei ce depăşeşte 115 grade Celsius, precum şi conducte de aburi şi de apă fierbinte;
3) se utilizează instalaţii şi mecanisme de ridicat;
4) se obţin topituri de metale feroase şi neferoase şi aliaje pe baza acestor topituri;
5) se efectuează lucrări miniere, lucrări de forare a sondelor cu adîncimea de peste 100 de metri, lucrări de îmbogăţire a minereurilor, precum şi lucrări în subteran;
6) se folosesc utilaje şi instalaţii electroenergetice şi termoenergetice cu grad sporit de pericol.
Anexa nr. 2
Cantitatea maximă de substanţe periculoase la obiectul industrial periculos
pentru care prezentarea declaraţiei securităţii industriale este obligatorie
Tabelul nr. 1

Substanţe periculoase                                  
Cantitatea maximă, t

Amoniac                                                                                                          500
Nitrat de amoniu (nitrat de amoniu şi amestecuri
     de amoniu, în care conţinutul de azot
din nitratul de amoniu alcătuieşte mai mult
     de 28% din masă, precum şi soluţiile apoase ale
nitratului de amoniu, în care concentraţia nitratului
     de amoniu alcătuieşte mai mult de 90%
din masă)
                                                                                                                      2500
Nitrat  de amoniu în formă de îngrăşăminte (îngrăşăminte
     simple pe bază de nitrat de amoniu,
precum şi îngrăşăminte
compuse, în care conţinutul de azot din nitratul de amoniu
     alcătuieşte mai mult de 28% din masă. Pe lîngă nitratul de
     amoniu, îngrăşămintele compuse mai conţin fosfat şi/sau caliu)                          10000
Acrilonitril                                                                                                       200
Clor                                                                                                                25
Oxid de etilenă                                                                                                50
Cianură de hidrogen                                                                                        20
Fluorură de hidrogen                                                                                       50
Sulfură de hidrogen                                                                                         50
Dioxid de sulf                                                                                                  250
Trioxid de sulf                                                                                                 75
Alchili de plumb                                                                                              50
Fosgen                                                                                                           0,75
Izocianat de metil                                                                                            0,15
Tabelul nr. 2

Substanţe periculoase Cantitatea maximă, t

Gaze inflamabile                                                                                               200
Lichide combustibile aflate la depozitele şi bazele de marfă şi de materie primă   50000
Lichide combustibile utilizate în procesele tehnologice sau transportate prin
conducte magistrale                                                                                           200
Substanţe toxice                                                                                                200
Substanţe de înaltă toxicitate                                                                              20
Substanţe oxidante                                                                                            200
Substanţe explozive                                                                                           50
Substanţe care reprezintă pericol pentru mediul înconjurător                                200 
Notă:   
1. Pentru substanţele periculoase neindicate în tabelul nr. 1 se aplică datele din tabelul nr. 2.
2. În cazul în care distanţa dintre obiectele industriale periculoase este mai mică de 500 de metri, se ia în considerare cantitatea totală de substanţe periculoase.
3. Dacă se utilizează cîteva tipuri de substanţe periculoase din una şi aceeaşi categorie, cantitatea maximă totală se calculează după formula:
       n
    {[m(i)]/[m(i)}>1
     n-1        
în care;
m(i) - cantitatea substanţei utilizate;
M(i) - cantitatea maximă a substanţei utilizate în conformitate cu această listă pentru toate valorile lui i de la 1 pînă la n.

    PREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                       Dumitru DIACOV
   
    Chişinău, 11 februarie 2000.
    Nr. 803-XIV.