Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul  I

Dispoziţii  generale

    Articolul 1. Obiectul legii

    Prezenta lege stabileşte cadrul legal în domeniul fondului piscicol, pescuitului şi pisciculturii.

    Articolul 2. Sfera de reglementare

    Prezenta lege reglementează modul şi condiţiile de creare şi protecţie a  fondului piscicol, de reproducere, creştere şi dobîndire a hidrobionţilor, de ameliorare a obiectivelor acvatice piscicole şi dezvoltare a pisciculturii, stabileşte  principiile activităţii autorităţilor publice abilitate cu gestionarea resurselor biologice acvatice.

    Articolul 3. Noţiuni principale

    În sensul prezentei legi, următorii termeni speciali semnifică:

    ameliorare piscicolă - efectuarea măsurilor de îmbunătăţire hidrologică, hidrochimică şi ecologică a stării obiectivelor acvatice  piscicole în scopul creării de condiţii pentru reproducerea, conservarea şi utilizarea raţională a resurselor biologice acvatice;

    amenajări piscicole - heleşteiele, iazurile, staţiile de reproducere artificială,  altele asemenea destinate reproducerii şi creşterii peştelui, altor organisme acvatice;

    autorizaţie - act emis de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului care atestă faptul că unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul la pescuit industrial/comercial în obiectivele acvatice naturale;

    boişte - locuri/sectoare din obiectivele acvatice piscicole unde se reproduc peştii şi alte organisme acvatice;

    captură piscicolă - cantitate de peşte sau de alte organisme acvatice pescuită într-un obiectiv   acvatic, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

    cherhana - încăpere amenajată în corespundere cu normele sanitare pentru recepţionarea şi păstrarea pe specii a peştilor şi a altor organisme acvatice;

    cotă - parte a capturii piscicole admisibile stabilită pentru fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice şi juridice autorizate să desfăşoare pescuit industrial/comercial;

    fermă piscicolă - unitate funcţională de bază în piscicultură, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole, în care se cresc puieţi de peşte sau peşte de consum;

    fond piscicol - totalitate a populaţiilor de peşti şi de alte organisme acvatice;

    gropi de iernat - porţiune mai adîncă de pe fundul obiectivului acvatic unde se concentrează peştii şi alte organisme acvatice în timpul iernii;

    obiective  acvatice piscicole - obiective acvatice create în regim natural sau artificial, împreună cu zonele inundabile, în care există sau pot fi create condiţii pentru reproducerea şi creşterea peştelui şi altor organisme acvatice;

    obiective acvatice piscicole artificiale - iazurile, heleşteiele, lacurile de acumulare şi alte obiective acvatice create prin îndiguirea apei, folosite pentru creşterea peştelui;

    obiective acvatice piscicole naturale - fluviile, rîurile şi afluenţii lor, bălţile, lacurile naturale şi lacurile de acumulare create în regim natural sau ameliorativ, cu zonele lor inundabile;

    permis de pescuit - act eliberat de Serviciul Piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat (în continuare - Serviciul Piscicol) pentru pescuitul industrial/comercial, sportiv şi de amator în obiectivele acvatice piscicole naturale;

    pescuit - capturare a peştelui şi altor organisme acvatice în scop industrial/comercial, sportiv, de amator, ameliorativ, ştiinţific şi de control, pe bază de autorizaţie/permis de pescuit, în locurile, perioadele şi cu uneltele prevăzute de lege;

    pescuit ameliorativ - capturare a unor anumite specii de peşti şi de alte organisme acvatice pentru optimizarea componenţei cantitative şi calitative şi pentru ameliorarea stării ecosistemelor acvatice;

    pescuit de control - capturare a hidrobionţilor pentru controlul (determinarea) componenţei cantitative şi calitative a populaţiilor, în scopul reglementării pescuitului sau determinării stării sanitar-epidemiologice;

    pescuit industrial/comercial - activitate de întreprinzător de capturare a hidrobionţilor din obiectivele acvatice piscicole naturale, de prelucrare, transport şi păstrare a hidrobionţilor cu utilizarea uneltelor şi mijloacelor speciale;

    pescuit  în scop ştiinţific - capturare a hidrobionţilor în scopul evaluării stării resurselor biologice acvatice;

    pescuit sportiv şi de amator - capturare a peştelui pentru consum  personal, în scop recreativ şi sportiv;

    piscicultor - persoană fizică atestată să efectueze lucrări în cadrul fermelor piscicole;

    piscicultură - ramură a sectorului zootehnic  al agriculturii care se ocupă cu activitatea de creştere, selecţie şi reproducere a peştelui, în amenajări piscicole, prin aplicarea unor tehnologii speciale;

    prohibiţie a pescuitului - interzicere, pentru o anumită perioadă, a pescuitului hidrobionţilor în obiectivele acvatice piscicole în scopul reproducerii, protecţiei, restabilirii şi conservării resurselor biologice acvatice;

resurse biologice acvatice/hidrobionţi - totalitate a organismelor acvatice vii, a căror viaţă (permanent sau la anumite etape de dezvoltare) este imposibilă fără aflarea lor în mediul acvatic: vertebratele şi nevertebratele acvatice, algele, alte plante care vieţuiesc în condiţii naturale în obiective acvatice.

    Articolul 4. Cadrul juridic

    Cadrul juridic de reglementare al domeniului fondului piscicol, pescuitului şi pisciculturii îl formează Constituţia Republicii Moldova, legile, hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele şi hotărîrile Guvernului, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege, alte acte normative în domeniu.

    Articolul 5. Principiile de bază ale gestionării

                         resurselor biologice acvatice

    Gestionarea resurselor biologice acvatice se face pe următoarele principii de bază:

    a) conservarea resurselor biologice acvatice;

    b) menţinerea potenţialului şi diversităţii biologice;

    c) utilizarea durabilă a resurselor biologice acvatice;

    d) revitalizarea şi protecţia resurselor biologice acvatice;

    e) dezvoltarea pescuitului;

    f) monitorizarea calităţii apei şi stării resurselor biologice acvatice;

    g) dezvoltarea pisciculturii;

    h) caracterul public şi transparent al atribuirii dreptului de pescuit în obiectivele acvatice naturale.

    Articolul 6. Incidenţa prezentei legi

    Sub incidenţa prezentei legi cad următoarele obiective acvatice piscicole în limitele teritoriale  le Republicii Moldova:

    1) Obiectivele acvatice naturale:

    a) fluviul Nistru cu afluenţii săi Ciorna, Răut, Ichel, Bîc şi Botna, cu excepţia obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Dubăsari, golful Goieni, lacul de acumulare Cuciurgan, braţul Turunciuc, albia veche a fluviului Nistru;

    b) rîul Prut cu afluenţii săi Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpuşna, Sarata, Tigheci, cu excepţia obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Costeşti-Stînca;

    c) rîurile Cogîlnic, Cahul, Ialpug, cu excepţia obiectivelor acvatice artificiale construite pe ele;

    d) fluviul Dunărea;

    e) bălţile Manta, lacurile Beleu şi Cahul;

    2) Obiectivele acvatice piscicole artificiale împreună cu zonele lor inundabile şi amenajările piscicole.

Capitolul  II

Competenţa  autorităţilor  publice

    Articolul 7. Competenţa autorităţii centrale abilitate cu

                        gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia

                        mediului

    Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului:

    a) autorizează, inclusiv prin concurs, pescuitul hidrobionţilor în obiectivele acvatice naturale şi reglementează reproducerea lor, aprobă cotele şi repartizează sectoarele pentru pescuitul industrial/comercial;

    b) stabileşte, cu concursul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, procedura şi modalitatea de studiere a resurselor biologice acvatice;

    c) elaborează metodologia de calcul al prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice;

    d) asigură monitoringul în domeniul pescuitului şi al conservării resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale;

    e) exercită, prin intermediul Serviciului Piscicol, supravegherea de stat asupra respectării prezentei legi, a altor acte normative în obiectivele acvatice piscicole naturale;

    f) aprobă, la propunerea Consiliului ihtiologic, introducerea în cultură şi aclimatizarea a noi specii de peşti şi interzice, pe un termen de pînă la 5 ani, pescuitul speciilor periclitate, vulnerabile sau rare în obiectivele acvatice naturale.

    Articolul 8. Competenţele altor autorităţi publice şi

                        instituţii

    (1) Autoritatea publică centrală pentru agricultură:

    a) elaborează şi asigură implementarea strategiei de dezvoltare a pisciculturii în amenajările piscicole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

    b) coordonează aplicarea tehnologiilor  biologice de reproducere şi creştere a peştelui;

    c) efectuează atestarea şi inspectarea activităţilor de reproducere artificială şi de selecţie, ţine evidenţa lor;

    d) coordonează măsurile de introducere în cultură şi aclimatizare a unor specii de peşti valoroşi în obiectivele acvatice piscicole artificiale.

    (2) Academia de Ştiinţe a Moldovei şi instituţiile de profil:

    a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a pisciculturii;

    b) efectuează cercetări ştiinţifice în domeniul conservării şi restabilirii resurselor biologice acvatice;

    c) elaborează recomandări ştiinţifice şi metode de restabilire, protecţie şi conservare a resurselor biologice acvatice.

    Articolul 9. Competenţa autorităţilor publice locale

                        Autoritatea publică locală:

    a) asigură implementarea politicii de stat în domeniul protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice din raza sa teritorială;

    b) ţine cadastrul resurselor biologice acvatice locale;

    c) exercită controlul asupra protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice piscicole proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale;

    d) organizează elaborarea şi realizarea programelor locale, asigură efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a obiectivelor acvatice piscicole şi de restabilire a resurselor biologice acvatice;

    e) contribuie la instruirea şi sensibilizarea populaţiei în problemele protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice;

    f) sistează activităţile de utilizare neautorizată a resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale.

    Articolul 10. Consiliul ihtiologic

    (1) Pentru coordonarea lucrărilor şi investigaţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei, conservării şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice, pe lîngă autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului activează Consiliul ihtiologic ca organ consultativ.

    (2) Consiliul ihtiologic este format din reprezentanţi ai instituţiilor de cercetări ştiinţifice, instituţiilor de învăţămînt superior, autorităţilor administraţiei publice şi ai asociaţiilor de profil.

Capitolul  III

Dreptul la pescuit şi autorizarea pescuitului

    Articolul 11. Dreptul la pescuit în obiectivele acvatice

                           piscicole naturale

    (1) Dreptul persoanelor fizice şi juridice la pescuitul industrial/comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale se atribuie prin autorizaţie, eliberată de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului.

    (2) Modelul şi modul de eliberare a autorizaţiei, modelul contractului cu privire la pescuitul comercial/industrial şi al permisului de pescuit se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern.

    (3) În autorizaţie se indică obiectivul acvatic sau sectorul atribuit pentru pescuitul industrial/comercial, cota de pescuit şi, după caz, condiţiile speciale de activitate.

    Articolul 12. Permisul de pescuit industrial/comercial,

                         sportiv şi de amator

    (1) Persoanele angajate de titularul autorizaţiei de pescuit industrial/comercial, precum şi persoanele care doresc să practice pescuitul sportiv şi de amator, obţin anual la Serviciul Piscicol permis de pescuit.

    (2) Permisul de pescuit este individual şi netransmisibil.

    (3) Permisul de pescuit nu oferă titularului dreptul de a angaja personal auxiliar pentru activităţi de pescuit.

    Articolul 13. Limitarea dreptului de pescuit

    (1) Dreptul de pescuit poate fi limitat în măsura în care este necesară asigurarea securităţii statului, ocrotirea sănătăţii populaţiei, protecţia mediului, inclusiv a resurselor biologice acvatice.

    (2) Dreptul de pescuit poate fi limitat şi în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

    Articolul 14. Limitarea dreptului de utilizare a resurselor

                         biologice acvatice din obiectivele acvatice

                          piscicole naturale

    (1) Limitarea dreptului de utilizare a resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice piscicole naturale se efectuează în legătură cu:

    a) necesitatea utilizării acestor obiective acvatice pentru reproducerea şi aclimatizarea hidrobionţilor;

    b) nerespectarea de către utilizatorii de resurse biologice acvatice a prevederilor legale şi a condiţiilor stipulate în autorizaţie.

    (2) Dreptul de utilizare a resurselor biologice acvatice poate fi limitat sau retras prin decizie a autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului.

Capitolul  IV

Pescuitul

    Articolul 15. Pescuitul în scopuri ştiinţifice şi

                         de control

    Pescuitul în scopuri ştiinţifice şi de control se efectuează în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice loc, în conformitate cu programele/planurile coordonate cu instituţiile ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi în bază de autorizaţii speciale, eliberate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi protecţia mediului.

    Articolul 16. Pescuitul sportiv şi de amator

    (1) Pescuitul sportiv şi de amator se permite contra plată în obiectivele acvatice piscicole naturale, cu excepţia celor din perimetrul ariilor naturale protejate de stat şi zonelor prohibite pentru orice pescuit, şi se efectuează numai în cursul zilei de la răsăritul şi pînă la asfinţitul soarelui, în bază de permis eliberat de Serviciul Piscicol.

    (2) Taxa pentru pescuitul de amator şi sportiv în obiectivele acvatice piscicole naturale se aprobă de Guvern, la propunerea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, în baza argumentelor ştiinţifice.

    (3) Pescuitul sportiv şi de amator se permite în rîuri numai de pe mal, în lacuri, iazuri şi lacuri de acumulare, de pe mal şi din ambarcaţiuni, iar în timpul iernii, de pe gheaţă (cu excepţia gropilor de iernat).

    (4) Pescuitul sportiv şi de amator se efectuează cu următoarele unelte:

    a) undiţe de toate formele şi sistemele;

    b) lansete;

    c) unelte pentru pescuitul racilor;

    d) mincioguri.

    (5) Numărul de cîrlige pentru un pescar amator nu trebuie să fie mai mare de 5 la toate uneltele folosite, iar captura de peşte, mai mare de 5 kg pe zi (cu excepţia cazurilor cînd greutatea unui peşte depăşeşte norma stabilită).

    (6) În timpul pescuitului de pe mal, o persoană poate să ocupe un sector de mal de cel mult 10 m, iar pe gheaţă sau din ambarcaţiuni, pe o rază de maximum 10 m.

    (7) La pescuitul sportiv şi de amator se admite folosirea momelilor naturale şi artificiale. În calitate de momeală naturală pot fi utilizate următoarele specii de peşti: porcuşor, biban, boarţă, guvid, murgoi bălţat, plevuşcă, oblet, ghiborţ. Unei persoane i se permite să pescuiască pe parcursul unei zile pînă la 50 de peşti pentru momeală.

    (8) Pescuitul sportiv şi de amator în amenajările piscicole şi în lacurile de acumulare unde se practică piscicultura se efectuează în condiţiile stabilite de deţinătorii sau administratorii acestor obiective.

    Articolul 17. Pescuitul industrial/comercial

    (1) Pescuitul industrial/comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale se efectuează contra plată şi cu respectarea cerinţelor stabilite la anexa nr.1, de către persoanele fizice şi juridice ale Republicii Moldova titulare de autorizaţie, eliberată de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, şi în bază de contract încheiat cu Serviciul Piscicol, în care se indică obiectivul ori sectorul atribuit, cota şi taxa pentru pescuit, condiţiile de desfăşurare a activităţii.

    (2) Taxa pentru pescuitul industrial/comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale se aprobă de către Guvern, la propunerea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, în baza argumentărilor ştiinţifice şi se calculează la momentul încheierii contractului, în funcţie de cota de pescuit repartizată.

    (3) Titularul autorizaţiei de pescuit industrial/comercial are dreptul să angajeze personal de pescari, pentru care Serviciul Piscicol eliberează numărul respectiv de permise de pescuit.            

    Articolul 18. Pescuitul ameliorativ în obiectivele acvatice

                          piscicole naturale

    Pescuitul ameliorativ în obiectivele acvatice piscicole naturale se efectuează  de către Serviciul Piscicol în baza recomandărilor date de instituţiile ştiinţifice din domeniu.

    Articolul 19. Restricţii privind  pescuitul speciilor incluse

                          în Cartea Roşie a Republicii Moldova

    (1) În scopul conservării resurselor biologice acvatice, se interzice pescuitul speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

    (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), pentru repopularea, selecţia, aclimatizarea, răspîndirea, regenerarea şi ameliorarea resurselor biologice acvatice, pentru efectuarea studiilor şi cercetărilor ştiinţifice, folosirea animalelor  în scopuri culturale (expoziţii zoologice, acvarii etc.), precum şi în cazurile de îmbolnăvire în masă a acestora (epizootii), se permite, în baza unei autorizaţii speciale eliberate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, la propunerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Consiliului ihtiologic, pescuitul speciilor incluse în Cartea Roşie.

    Articolul 20. Cotele de pescuit

    Pentru conservarea resurselor biologice acvatice şi asigurarea restabilirii lor, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului aprobă cotele, care se determină anual, pentru fiecare obiectiv acvatic piscicol natural în parte, în baza observaţiilor ihtiologice efectuate de Serviciul Piscicol conform recomandărilor instituţiilor de cercetări ştiinţifice.

    Articolul 21. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice

                         care practică pescuitul industrial/comercial

                         în obiectivele acvatice piscicole naturale

    Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul industrial/comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale sînt obligate:

    a) să nu încalce prevederile prezentei legi;

    b) să efectueze, în comun cu Serviciul Piscicol, acţiuni de protecţie şi de reproducere a resurselor biologice acvatice;

    c) să marcheze cu semne de hotar sectoarele piscicole;

    d) să ţină evidenţa pe specii a capturii;

    e) să prezinte Serviciului Piscicol documentaţia de evidenţă a capturii;

    f) să asigure accesul liber al angajaţilor Serviciului Piscicol în locurile de pescuit, pe mijloacele de transport, în depozite, în cherhanale şi la întreprinderile de prelucrare a resurselor biologice acvatice pentru controlul uneltelor, metodelor de pescuit şi al capturii;

    g) să nu depăşească cotele de pescuit şi să respecte regulile de utilizare a uneltelor de pescuit;

    h) să efectueze lucrări curente de întreţinere şi amenajare a canalelor, gîrlelor şi izvoarelor care alimentează obiectivele acvatice piscicole naturale ori sectoarele atribuite pentru pescuit, a lacurilor, bălţilor, rîurilor, avînd drept scop protecţia fondului lor piscicol;

    i) să întreprindă măsuri pentru combaterea epizootiilor, a dăunătorilor resurselor biologice acvatice.

Capitolul  V

Reproducerea şi aclimatizarea hidrobionţilor.

Ameliorarea obiectivelor acvatice piscicole

    Articolul 22. Reproducerea artificială a hidrobionţilor

    (1) Reproducerea artificială a hidrobionţilor se efectuează de către deţinătorii obiectivelor acvatice piscicole artificiale din mijloace financiare proprii, cu includerea cheltuielilor în preţul de cost al produselor biologice acvatice dobîndite.

    (2) Reproducerea artificială a hidrobionţilor în scopul restabilirii speciilor periclitate, vulnerabile sau rare în ecosistemele acvatice naturale se finanţează din contul fondurilor ecologice, al altor mijloace legale.    

    Articolul 23. Aclimatizarea hidrobionţilor

    Aclimatizarea hidrobionţilor se realizează de către instituţiile de cercetări ştiinţifice în domeniu.

    Articolul 24. Producerea materialului biologic piscicol

                         de prăsilă în scopuri comerciale

    Activitatea de întreprinzător de producere a materialului biologic piscicol de prăsilă în scopuri comerciale se desfăşoară pe bază de licenţă, eliberată în conformitate cu legislaţia.

    Articolul 25. Ameliorarea piscicolă a obiectivelor

                           acvatice piscicole naturale

    Utilizatorii de obiective acvatice piscicole naturale efectuează ameliorarea lor piscicolă potrivit regulilor şi normativelor în vigoare, în coordonare cu Serviciul Piscicol. Cheltuielile de efectuare a acestor măsuri se includ în preţul de cost al produselor biologice acvatice dobîndite.

    Articolul 26. Controlul ihtiopatologic

    (1) Controlul ihtiopatologic se efectuează în scopul preîntîmpinării apariţiei şi răspîndirii bolilor resurselor biologice acvatice.

    (2) Controlul ihtiopatologic şi înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire a hidrobionţilor se efectuează de către serviciul veterinar de stat şi Serviciul Piscicol.

    (3) În cazul apariţiei unor boli periculoase pentru sănătatea oamenilor, a hidrobionţilor, organele indicate la alin.(2) sînt obligate să informeze autorităţile publice centrale şi locale, precum şi populaţia prin intermediul mass-media şi să întreprindă acţiuni de stopare a răspîndirii acestor boli.

Capitolul  VI

Piscicultura

    Articolul 27. Asigurarea dezvoltării pisciculturii

    (1) Pentru dezvoltarea pisciculturii, autoritatea publică centrală pentru agricultură, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi cu instituţiile de profil, elaborează strategia de dezvoltare a pisciculturii, care se aprobă de Guvern.

    (2) În scopul dezvoltării pisciculturii, autoritatea publică centrală pentru agricultură întreprinde acţiuni de stimulare a creării  amenajărilor piscicole specializate în reproducerea şi creşterea peştilor şi altor organisme acvatice.

    Articolul 28. Activitatea în domeniul pisciculturii

    (1) Agenţii economici legal constituiţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, desfăşoară activităţi în domeniul pisciculturii în amenajări piscicole conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

    (2) Agentul economic se consideră legalizat dacă întruneşte următoarele condiţii:

    a) este înregistrat în modul stabilit, iar în genurile sale de activitate este inclusă şi piscicultura;

    b) are în posesiune sau folosinţă obiective acvatice amenajate pentru piscicultură;

    c) se încadrează în reglementările piscicol-biologice, de protecţie a mediului şi sanitar-veterinare.

    (3) Folosirea la destinaţie a amenajărilor piscicole este obligatorie pentru toţi utilizatorii.

    (4) Schimbarea destinaţiei amenajărilor piscicole se efectuează cu acordul autorităţii publice centrale pentru agricultură.

    (5) Terenurile amenajărilor piscicole se raportă la categoria terenurilor cu destinaţie agricolă.

    (6) Amenajările piscicole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care, prin degradare, şi-au pierdut total sau parţial potenţialul de producţie vor fi incluse, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor cu destinaţie agricolă în curs de ameliorare.

    (7) Dreptul de folosinţă a terenurilor din fondul apelor şi a apelor pentru piscicultură aparţine exclusiv deţinătorilor de construcţii hidrotehnice ale obiectivului acvatic respectiv, aceştia fiind responsabili de întreţinerea şi consolidarea lor în conformitate cu legislaţia.  

    (8) Autoritatea publică centrală pentru agricultură şi autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului vor întreprinde acţiuni de stimulare a agenţilor economici din piscicultură pentru introducerea în cultură a speciilor valoroase de peşti (nisetru, păstrugă, polyodon, cegă, somn european, somn african,  somn american de canal, anghilă).

    Articolul 29. Profilaxia, tratarea maladiilor şi transportul

                          peştelui

    (1) Profilaxia, diagnosticarea şi tratarea maladiilor la peşti se efectuează de către piscicultorii ihtiopatologi şi de medicii veterinari.

    (2) Lucrările de profilaxie, dezinfectare, ameliorare, capturare a peştelui şi de reparaţie în amenajările piscicole se efectuează, după caz, cu evacuarea parţială sau totală a apei.

    (3) Comercializarea şi transportul peştelui viu se permite numai în baza certificatului veterinar.

    (4) Expertiza sanitar-veterinară a peştelui viu şi eliberarea certificatului veterinar se efectuează pentru întregul lot de peşte crescut în acelaşi mediu (iaz, heleşteu).

    (5) Expertiza sanitar-veterinară a unui lot de peşte viu crescut în acelaşi mediu (iaz, heleşteu) se efectuează la începutul perioadei de comercializare a lotului respectiv, cu efectuarea repetată  a expertizei o dată în 90 de zile.

    (6) Pentru prevenirea mortalităţii peştilor, nu se permite reţinerea mai mult de 15 minute, de către persoanele abilitate, a vehiculelor care efectuează transportul peştelui viu, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

    Articolul 30. Cercetările ştiinţifice şi pregătirea

                          profesională

    (1) Cercetările ştiinţifice au următoarele obiective esenţiale:

    a) studierea mediului acvatic şi interacţiunea acestuia cu resursele biologice acvatice;

    b) studierea biologiei speciilor acvatice;

    c) evaluarea impactului produs de activităţile economice asupra ecosistemelor acvatice;

    d) evaluarea stocurilor de resurse biologice acvatice;  

    e) punerea la dispoziţia autorităţii publice centrale pentru agricultură a informaţiilor, necesare promovării strategiei şi politicilor în domeniu;

    f) dezvoltarea pisciculturii.

    (2) Cercetările ştiinţifice se efectuează în instituţiile ştiinţifice de profil conform legislaţiei în vigoare.

    (3) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, în colaborare cu instituţiile de cercetări în domeniu, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării în piscicultură.

    (4) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor (specialiştilor piscicultori) se efectuează în instituţiile universitare, colegiile şi şcolile profesionale de profil, acreditate, conform legislaţiei în vigoare.

    (5) Cercetările ştiinţifice, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor se finanţează de către stat potrivit unor programe speciale, precum şi de piscicultorii beneficiari pe bază de contract încheiat cu instituţiile ştiinţifice şi de pregătire a cadrelor, cu plata taxei pentru serviciile prestate, conform actelor normative în vigoare.

    (6) La atingerea obiectivelor cercetării ştiinţifice contribuie şi asociaţiile producătorilor piscicoli, alte forme de asociere, participînd la acţiuni, furnizînd informaţiile necesare.

    Articolul 31. Asociaţiile producătorilor piscicoli

    (1) Piscicultorii se unesc în asociaţii locale, raionale (zonale) şi în asociaţie naţională.

    (2) Asociaţiile locale includ membri din una sau mai multe localităţi învecinate.

    (3) Asociaţiile raionale (zonale) includ membri (reprezentanţi) din majoritatea localităţilor raionului (zonei).

    (4) Asociaţia naţională include membri (reprezentanţi) ai organizaţiilor raionale (zonale) din majoritatea raioanelor din ţară.

    Articolul 32. Activitatea asociaţiilor producătorilor

                         piscicoli

    (1) Asociaţiile producătorilor piscicoli sînt independente şi îşi desfăşoară activitatea conform statutului lor şi legislaţiei în vigoare.

    (2) Asociaţia  naţională a producătorilor piscicoli:

    a) reprezintă întreprinderile şi fermele piscicole, apără interesele lor comune în organizaţii naţionale şi internaţionale;

    b) contribuie la dezvoltarea durabilă a ramurii piscicole;

    c) contribuie la dezvoltarea relaţiilor externe în domeniu, la atragerea investiţiilor în ramură;

    d) întreprinde măsuri de protecţie a peştilor, altor animale şi a oamenilor din zona de activitate;

    e) prezintă autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale propuneri de conlucrare în asigurarea protecţiei fîşiilor riverane, mediului;

    f) organizează măsuri profesionale de popularizare a dezvoltării pisciculturii (expoziţii, tîrguri, întruniri, conferinţe, consfătuiri);

    g) mobilizează piscicultorii la respectarea riguroasă a legislaţiei în vigoare;

    h) conlucrează cu autorităţile publice centrale la elaborarea strategiei de dezvoltare a pisciculturii, a regulilor şi altor acte normative, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

    i) participă, în comun cu instituţiile abilitate, la atestarea de stat a întreprinderilor de prăsilă din ramură, la atestarea profesională a piscicultorilor, conform normelor naţionale şi internaţionale.

Capitolul  VII

Obligaţiile şi drepturile Serviciului piscicol. Controlul obştesc

    Articolul 33. Obligaţiile şi drepturile Serviciului Piscicol

    (1) Serviciul Piscicol are următoarele obligaţii:

    a) asigură, în obiectivele acvatice piscicole naturale, protecţia resurselor biologice acvatice, reglementarea pescuitului, efectuarea măsurilor de ameliorare piscicolă şi de reproducere a peştilor, a altor organisme acvatice, prevenirea şi depistarea încălcării legislaţiei în vigoare;

    b) ţine evidenţa pescuitului hidrobionţilor;

    c) determină, în comun cu instituţiile ştiinţifice de profil, starea resurselor biologice acvatice şi propune spre aprobare cotele;

    d) prezintă în instanţă de judecată materialele privind încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare;

    e) sistează, limitează şi interzice activităţile prin care se încalcă prevederile privind protecţia resurselor biologice acvatice;

    f) remite persoanelor fizice şi juridice prescripţii sau indicaţii obligatorii de înlăturare a încălcărilor depistate în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice;

    g) calculează prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice prin diferite activităţi (poluare, distrugere a boiştilor şi gropilor de iernat, captare a apei, extragere a nisipului, instalare de conducte şi cabluri, efectuare a exploziilor, pescuit ilegal etc.);

    h) stabileşte hotarele boiştilor şi ale gropilor de iernat.

    (2) Serviciul Piscicol are dreptul:

    a) să elibereze permise de pescuit sportiv şi de amator şi permise de pescuit persoanelor angajate de titularul autorizaţiei de pescuit comercial/industrial;

    b) să inspecteze întreprinderile care efectuează pescuitul hidrobionţilor în obiectivele acvatice piscicole naturale, precum şi în obiectivele acvatice din fondul ariilor naturale protejate de stat;

    c) să controleze documentaţia persoanelor fizice şi juridice privind autorizarea pescuitului industrial/comercial şi utilizarea resurselor biologice acvatice, precum şi actele de identitate;

    d) să încheie procese-verbale privind contravenţiile depistate în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice;

    e) să ridice, în modul stabilit de legislaţie, hidrobionţii pescuiţi în mod ilicit, precum şi uneltele, mijloacele de transport terestru şi acvatic, alte obiecte utilizate în pescuitul ilicit;

    f) să controleze efectuarea lucrărilor în obiectivele piscicole naturale, precum: captarea apei, adîncirea şi îndreptarea albiilor, instalarea cablurilor şi conductelor, efectuarea exploziilor şi altele asemenea.

    (3) Pentru exercitarea obligaţiilor de serviciu, persoanele cu funcţie de răspundere în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice au dreptul să păstreze, să poarte şi să aplice arme din dotare şi arme de vînătoare, conform prevederilor legislaţiei.

    Articolul 34. Controlul obştesc

    (1) Statul garantează participarea publicului la luarea deciziilor privind utilizarea şi protecţia resurselor biologice acvatice, la exercitarea controlului obştesc asupra modului în care persoanele fizice şi juridice respectă legislaţia privind protecţia şi utilizarea raţională a resurselor biologice acvatice, în baza informării ample a populaţiei şi asigurării accesului ei la orice informaţie de interes public.

    (2) Controlul obştesc asupra luării de decizii în domeniul utilizării şi protecţiei resurselor biologice acvatice se exercită în conformitate cu Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător şi cu Legea privind accesul la informaţie.

Capitolul  VIII

Protecţia resurselor biologice acvatice

în obiectivele acvatice piscicole naturale

    Articolul 35. Măsurile de protecţie a resurselor biologice

                          acvatice în obiectivele acvatice piscicole

                          naturale

    Protecţia resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale se realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii sau infracţiuni prevăzute de prezenta lege, prin orice alte măsuri menite să asigure utilizarea durabilă a fondului piscicol şi conservarea diversităţii biologice acvatice.

    Articolul 36.  Prohibiţia pescuitului

    (1) Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului stabileşte anual, prin ordin, la propunerea instituţiilor ştiinţifice şi a Serviciului Piscicol, perioadele de prohibiţie a pescuitului conform art.40 alin.(2).

    (2) Ordinul se emite pentru toate speciile de hidrobionţi şi obiectivele acvatice piscicole naturale cu cel puţin 5 zile înainte de începutul perioadei de prohibiţie, dar nu mai tîrziu de 15 aprilie.

    (3) În cazul unor condiţii hidroclimaterice deosebite, la propunerea instituţiilor ştiinţifice şi a Serviciului Piscicol, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului poate să modifice prin ordin perioadele de prohibiţie a pescuitului.

    (4) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanţă cu acordurile încheiate cu statele limitrofe.

    Articolul 37.  Zonele de protecţie piscicolă

    (1) În obiectivele acvatice piscicole naturale, prin hotărîre a autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului  sau prin decizie a autorităţii administraţiei  publice locale, pot fi instituite zone de protecţie piscicolă, care se delimitează prin semne de hotar.

    (2) Zone de protecţie piscicolă sînt zonele:

    a) de protecţie a reproducerii (locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului);

    b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;

    c) de protecţie a peştelui în timpul iernii.

    (3) Pentru o anumită perioadă, în zonele de protecţie piscicolă pot fi limitate sau interzise:

    a) pescuitul unor anumite specii de peşti şi de alte organisme acvatice;

    b) lucrările care împiedică migrarea, reproducerea sau care pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole, sau care au ca efect îngustarea/bararea cursului apei, lucrări ca: tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

    c) lucrările în zona malurilor, inclusiv tăierea arborilor şi arbuştilor;

    d) admiterea în zonă a raţelor şi gîştelor domestice.

    (4) Activităţile prevăzute la alin.(3) lit.b) şi c) nu pot fi limitate sau interzise dacă:

    a) pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare;

    b) lucrările se efectuează pentru prevenirea inundaţiilor.

    Articolul 38. Interdicţii

    (1) Pentru protecţia fondului piscicol se interzic următoarele acţiuni şi activităţi:

    a) deversarea şi aruncarea în obiectivele acvatice piscicole a apelor reziduale industriale, meteorice şi menajere neepurate, a apelor de la fermele şi complexele zootehnice şi de la spălarea mijloacelor de transport, a deşeurilor industriale şi menajere, a molozului;

    b) construirea de zăgazuri şi diguri continue pe rîuri, afluenţi şi canale, scurgerea apei din bălţi, limanuri şi lacuri, cu excepţia cazurilor cînd, cu avizul expertizei ecologice de stat, se realizează măsuri hidrotehnice de ameliorări sanitare;

    c) îndiguirea şi reconstruirea digurilor distruse în luncile inundabile care constituie locuri de depunere a icrelor;

    d) extragerea nisipului, pietrişului, altor materiale din albiile sau din malurile obiectivelor acvatice, aruncarea, în locurile de depunere a icrelor, în gropile de iernat şi în locurile de pescuit, a nămolului extras în timpul lucrărilor de adîncire;

    e) staţionarea mijloacelor de transport acvatic în zonele prohibite pentru pescuit, cu excepţia locurilor destinate instalării geamandurilor şi staţionării în cazuri extreme (ceaţă, furtună, avarie);

    f) înmuierea pieilor, cojii de tei, spălarea mijloacelor de transport auto, butoaielor şi ambalajelor în care s-au păstrat chimicale şi alte substanţe care afectează regimul hidrochimic;

    g) folosirea îngrăşămintelor, a pesticidelor şi a altor chimicale pe terenurile din jurul lacurilor, iazurilor, heleşteielor şi de-a lungul cursului de apă al fluviilor şi rîurilor pe o fîşie avînd lăţimea de 300 m de la muchia povîrnişului din preajma albiei;

    h) efectuarea fără avizul expertizei ecologice de stat a exploziilor, a lucrărilor de adîncire pentru menţinerea nivelului navigabil şi de preîntîmpinare a calamităţilor naturale;

    i) aclimatizarea şi creşterea a noi specii de peşte şi de alte organisme acvatice în obiectivele piscicole naturale fără acordul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului;

    j) cositul stufului, papurii, altor plante acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale fără acordul Serviciului Piscicol;

    k) transportul fără dezinfecţie şi dezinvazie prealabilă a uneltelor de pescuit folosite în obiectivele acvatice în care au fost depistate focare de boli infecţioase şi boli parazitare ale peştilor în alte obiective piscicole;

    l) instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de 2/3 din lăţimea fluviilor, rîurilor, gîrlelor şi canalelor;

    m) instalarea uneltelor de pescuit în poziţie de şah;

    n) pescuitul în locurile de depunere a icrelor, în gropile de iernat şi la o distanţă de 100 m de la hotarele lor;

    o) tragerea năvoadelor de pe maluri opuse concomitent ori succesiv;

    p) pescuitul cu utilizarea substanţelor narcotice şi toxice, materialelor explozibile, curentului electric, uneltelor înţepătoare, armelor de foc sau pneumatice, pescuitul prin gonire, lovire cu prăjina, cu ostia, cu jupuitorul, pescuitul cu ajutorul aparatelor de iluminat, cu producerea zgomotului;

    q) pescuitul industrial/comercial cu momeli naturale sau artificiale;

    r) aflarea în obiectivul acvatic piscicol natural sau în preajma lui cu unelte de pescuit a căror folosire, conform prezentei legi, este interzisă în acel obiectiv acvatic şi în perioada respectivă, cu substanţe toxice şi explozive, excepţie făcînd cazurile cînd aceste substanţe sînt destinate efectuării exploziilor, autorizate de Serviciul Piscicol, în obiectivul acvatic piscicol natural sau în preajma lui pentru adîncirea albiei;

    s) închiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor şi gîrlelor de legătură cu bazinele de apă remanente în terenurile inundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul peştilor în timpul viiturilor, precum şi scurgerea apelor din aceste bazine;

    ş) distrugerea sau deteriorarea digurilor, barajelor şi canalelor pescăreşti, povîrnişurilor şi malurilor înierbate;

    t) reducerea nivelului minim de apă admisibil în obiectivele acvatice piscicole naturale sau folosirea apei în scopuri industriale, agricole şi menajere fără acordul Serviciului Piscicol;

    ţ) folosirea apelor din obiectivele acvatice piscicole în scopuri industriale, agricole şi menajere fără echiparea prizelor de apă cu instalaţii de protecţie a peştelui;

    u) forarea hidrologică fără avizul expertizei ecologice de stat;

    v) pescuitul industrial/comercial, sportiv şi de amator de pe mijloace de transport acvatic  fără numere de înmatriculare;

    w) folosirea mijloacelor de transport acvatic de către persoane particulare în obiectivele acvatice piscicole naturale în perioada de prohibiţie şi în locurile interzise pentru pescuit;

    x) vinderea peştelui şi altor organisme acvatice de către persoane fizice şi juridice fără documente  de provenienţă a mărfii;

    y) pescuitul sportiv şi de amator în timpul nopţii.

    Articolul 39. Folosirea apelor în alte scopuri decît cel

                          piscicol

    Persoanele fizice şi juridice care folosesc apele în alte scopuri decît cel piscicol sînt obligate:

    a) să echipeze prizele de apă cu instalaţii care să împiedice pătrunderea peştelui;

    b) să menţină în lacurile de acumulare niveluri de apă optime pentru iernarea şi dezvoltarea normală a fondului piscicol;

    c) să amenajeze zone speciale pentru peşti şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

    d) să asigure debitul minim de apă necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare.

    Articolul 40. Perioadele şi zonele de prohibiţie a

                         pescuitului în obiectivele acvatice piscicole

                         naturale

    (1) Este interzis pescuitul pe tot parcursul anului:

    a) la 500 m în amonte şi în aval de podurile de peste fluviul Nistru şi rîul Prut;

    b) la gura de vărsare în rîul Prut a afluenţilor Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpuşna, Sărata, Tigheci; la gura de vărsare în fluviul Nistru a afluenţilor Ciorna, Răut, Ichel, Bîc, Botna pe o distanţă de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor afluenţi pe o distanţă de 5 km de la confluenţă, în braţul Turunciuc pe cursul apei pe o distanţă de 5 km de la ramificaţie;

    c) în golful Goieni;

    d) în lacul Beleu;

    e) în fluviul Nistru în sectoarele de la satul Naslavcea pe o distanţă de 10 km în aval şi de la barajul lacului de acumulare Dubăsari pînă la podul Chişinău- Poltava;

    f) în lunca Ohrincea a rîului Răut;

    g) în canalul de evacuare al Centralei Termoelectrice din Moldova, în lacul de acumulare Cuciurgan la o distanţă de 500 m spre nord şi sud de la confluenţă şi de 300 m în largul lacului;

    h) în albia veche a rîului Prut de la barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca pînă la confluenţă cu albia principală;

    i) în rîul Prut pe o distanţă de 3 km în aval şi de 500 m în amonte de barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca;

    j) în fluviul Nistru pe sectorul  în amonte de la  barajul Centralei Hidroelectrice Dubăsari pînă la km 380;

    k) în fluviul Nistru şi rîul Prut pe sectoarele de 100 m în amonte şi în aval de la gurile canalelor de alimentare a bălţilor şi lacurilor;

    l) în fluviul Dunărea în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.

    (2) Este interzis pescuitul:

    1) timp de 90 de zile consecutive, de la 1 aprilie pînă la 30 iunie:

    a) în rîul Prut de la intersecţia lui cu frontiera de nord a Republicii Moldova cu Ucraina pînă la satul Teţcani;

    b) în lacul de acumulare Costeşti-Stînca;

    c) în rîul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca pînă la satul Giurgiuleşti şi în bălţile Manta;

    d) în fluviul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pînă la oraşul Camenca;

    e) în lacul de acumulare Dubăsari;

    f) în fluviul Nistru pe sectorul de la barajul Centralei Hidroelectrice Dubăsari pînă la satul Palanca şi în braţul Turunciuc;

    2) în lacul de  acumulare Cuciurgan, de la 25 martie pînă la 31 mai;

    3) în obiectivele acvatice piscicole, altele decît cele atribuite pentru activităţi în domeniul pisciculturii, de la 1 aprilie pînă la 30 iunie, cu excepţia măsurilor tehnologice piscicole.

    (3) Perioadele de prohibiţie stabilite la alin.(2) pot fi modificate, la propunerea instituţiilor ştiinţifice şi a Serviciului Piscicol, cu 20 de zile mai devreme sau mai tîrziu, în funcţie de condiţiile hidrometeorologice.

    (4) În obiectivele acvatice piscicole naturale este interzis, în cursul anului, pescuitul:

    a) speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova;

    b) cegăi şi hibrizilor de sturioni;

    c) păstrăvului şi anghilei;

    d) morunaşului (în bazinul fluviului Nistru).

    Articolul 41. Cerinţele faţă de proiectarea, amplasarea,

                          construcţia şi darea în exploatare a

                          obiectivelor care pot afecta starea

                          obiectivelor acvatice piscicole

    (1) La proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea de lucrări în obiectivele acvatice piscicole şi în zonele aferente, agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi în devizul de cheltuieli mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice şi să efectueze măsuri de protecţie a acestor resurse, de asigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migrare a peştelui şi altor organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuie să fie prevăzute acţiuni pentru valorificarea piscicolă a lacurilor de acumulare.

    (2) Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, prin efectuarea unor alte lucrări în obiectivele acvatice piscicole (de adîncire, îndreptare a albiei, de amplasare a ducherilor, conductelor de gaze şi petrol etc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice, persoanele fizice şi juridice care exploatează aceste obiective sînt obligate să prevadă, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, efectuarea unor măsuri de reparaţie a pagubelor, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol.

    (3) Calculele şi argumentările ecologico-piscicole ale prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice se efectuează de către instituţiile ştiinţifice din domeniu.

Capitolul  IX

Răspunderea pentru încălcarea legii  

    Articolul 42. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei

                         privind fondul piscicol, pescuitul şi

                         piscicultura

    (1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    (2) Aplicarea amenzii nu scuteşte persoanele vinovate de obligaţia de  a repara prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice, calculat în conformitate cu anexa nr.2.

    (3) Mijloacele băneşti de reparaţie a prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice naturale se virează la un cont special al Serviciului Piscicol pentru a fi utilizate la lucrările de construcţie şi exploatare a obiectivelor piscicole de compensare, la lucrările curente de ameliorare piscicolă (cumpărarea puietului pentru popularea cu peşti a obiectivelor acvatice naturale, restabilirea locurilor de depunere a icrelor, efectuarea cercetărilor ştiinţifice în vederea sporirii rezervelor piscicole şi conservării resurselor biologice acvatice).

    (4) Mijloacele băneşti nefolosite în anul curent se reportează la anul viitor pentru scopurile indicate în prezenta lege.

    (5) Mijloacele băneşti de reparaţie a prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice din amenajările piscicole se virează la contul agenţilor economici deţinători ai acestor amenajări.

Capitolul  X

Dispoziţii finale şi tranzitorii

    Articolul 43

    Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

    a) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

    b) va asigura ajustarea actelor normative departamentale la prevederile prezentei legi.

    Articolul 44

    La intrarea în vigoare a prezentei legi:

    1) în Legea regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.62-63, art.688), cu modificările ulterioare:

    se abrogă articolele 24 şi 25, precum şi anexele nr.2 şi nr.5;

    la articolul 22:

    se introduce un nou alineat, (2), avînd următorul cuprins:

    "(2) Folosirea resurselor regnului animal indicate la alin.(1) lit.b) se reglementează conform Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura."

    alineatul (2) devine alineatul (3);

    la articolul 48, se abrogă subalineatul doi şi subalineatul cinci, care se referă la anexa nr.2 şi anexa nr.5;

    2) legile şi alte acte normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.