Prezenta lege reglementează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, precum şi principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului.

(1) Cadrul juridic al activităţii turistice îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, alte acte normative ce reglementează raporturile aferente domeniului turismului.

(2) Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta lege, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.

activitate turistică - activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism, precum şi altă activitate de organizare a călătoriilor turistice;

agenţie de turism - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în achiziţionarea de pachete turistice de la turoperatori şi în comercializarea acestor pachete direct consumatorilor, precum şi în comercializarea serviciilor proprii;

agenţi economici din industria turismului - persoane fizice şi juridice prestatoare de servicii în domeniul turismului: servicii hoteliere, servirea mesei pentru turişti, transportarea turiştilor, excursii, ghidaj, agrement, tratament balnear, precum şi alte servicii complementare;

asigurare de călătorie - contract încheiat, prin intermediul agenţilor economici din industria turismului, între turişti şi companiile specializate de asigurări care prevede plata unor despăgubiri în cazul producerii de riscuri asigurate (accidente rutiere, vătămarea sănătăţii etc.);

asociaţie profesională din domeniul turismului - asociaţie constituită de agenţi economici din industria turismului, avînd ca obiect de activitate coordonarea, monitorizarea, apărarea, promovarea şi reprezentarea intereselor membrilor săi, precum şi organizarea de diverse acţiuni specifice activităţii turistice;

brevet de turism - document prin care se atestă capacitatea profesională a persoanelor care îndeplinesc funcţii de administrare în cadrul agenţilor economici din industria turismului, precum şi alte funcţii, conform Nomenclatorului funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării, aprobat de Ministerul Culturii şi Turismului;

birou de informare turistică - serviciu destinat să comunice publicului informaţii utile privind călătoriile şi turismul;

contract de servicii turistice - acord de voinţă prin care o parte (turoperator, agenţie de turism) se obligă să acorde celeilalte părţi (turist) serviciile stipulate, iar aceasta din urmă se obligă să achite costul lor;

excursionist - persoană care vizitează o zonă sau o destinaţie turistică pe durata unei zile (fără a efectua o înnoptare la destinaţie);

facilităţi turistice - ansamblu de echipamente destinate satisfacerii nevoilor turiştilor într-o anumită destinaţie;

ghid turistic - persoană fizică, posesoare a brevetului de turism, care însoţeşte un vizitator sau un grup turistic şi acordă acestora, în limitele contractului de servicii turistice, asistenţă calificată, oferind informaţii despre ţara (localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural şi antropic;

grup turistic - şase sau mai multe persoane afiliate în vederea efectuării unei călătorii, petrecerii unui sejur, vizitării unor obiective turistice;

industria turismului - ansamblu de activităţi economice şi comerciale destinate producerii de servicii turistice, corespunzătoare standardelor de clasificare, realizate prin structurile de cazare şi alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, prin birouri de informare turistică, prin turoperatori şi agenţii de turism;

infrastructură turistică - ansamblu de construcţii necesare unei zone turistice pentru primirea şi deservirea turiştilor (structuri de cazare, de alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecţionare/comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.);

localitate turistică - aşezare rurală sau urbană care prezintă un interes turistic deosebit datorită existenţei în interiorul său ori în imediata apropiere a mai multor obiective turistice, precum şi a unor facilităţi turistice;

pachet turistic (pachet de vacanţă, pachet de călătorie) - combinaţie prestabilită a cel puţin două servicii turistice, vîndute sau oferite spre vînzare ca un singur produs, la un preţ în care costul fiecărui component nu este identificat separat, aceste prestaţii depăşind 24 de ore;

patrimoniu turistic - ansamblu de elemente ce stau la baza desfăşurării activităţii turistice pe un anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic;

Registrul rezidenţilor zonelor turistice naţionale - registru care conţine informaţii privind rezidenţii zonelor turistice naţionale;

Registrul turismului - registru care conţine informaţii din domeniul turismului, inclusiv despre persoanele deţinătoare de brevete de turism şi despre patrimoniul turistic al ţării;

resurse turistice - ansamblu de elemente naturale şi antropice care, prin calităţile şi specificul lor, sînt recunoscute şi valorificate prin turism în măsura în care nu sînt supuse unui regim de protecţie integrală. Resursele turistice pot fi naturale (elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale etc.) şi antropice (monumente şi site-uri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.);

rezident al zonei turistice naţionale - persoană fizică sau juridică, înregistrată în modul stabilit de legislaţie, care desfăşoară activitate de întreprinzător în zona turistică naţională în conformitate cu prevederile prezentei legi;

rută turistică (itinerar turistic) - traseu turistic pe care se desfăşoară o călătorie cu indicarea localităţilor de pe parcurs;

rută turistică naţională - traseu turistic de importanţă naţională, recunoscut în această calitate conform prevederilor prezentei legi;

servicii turistice - servicii prestate de către agenţii economici din industria turismului, care includ cazarea, masa şi transportarea turiştilor, serviciile de agrement, tratamentul balnear, asistenţa turistică şi alte servicii complementare;

structură de primire turistică - construcţie sau amenajare destinată cazării turiştilor şi/sau servirii mesei pentru turişti;

turism - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice loc, altul decît locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

turism balnear - formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinaţie staţiunile balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau prevenirii unor boli;

turism cultural - formă de turism care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localităţi, zone sau ţări;

turism de afaceri - formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzînd participarea la întîlniri de afaceri, expoziţii şi tîrguri, conferinţe, congrese şi reuniuni;

turism emiţător - deplasarea rezidenţilor unei ţări în afara graniţelor acesteia în scop turistic, cu un sejur mai mare de 24 de ore;

turism internaţional - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor ce vizitează, în scop turistic, o ţară alta decît ţara lor de reşedinţă. Cuprinde turismul receptor şi cel emiţător;

turism organizat - formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ce priveşte prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul contractelor sau al altor tipuri de aranjamente;

turism pe cont propriu (neorganizat) - formă de turism ce exclude orice aranjamente prealabile, deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi;

turism receptor - primirea de către o ţară, în scop turistic, a persoanelor străine, cu un sejur mai mare de 24 de ore;

turism rural - formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.;

turism social - formă de turism practicată de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social (prin vîrstă, handicap, situaţie familială), al cărei cost este suportat parţial sau integral de Guvern (prin subvenţii), de sindicate sau de case de asigurări sociale;

turism vitivinicol - formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici care activează în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale;

turist - persoană fizică care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pe o durată de cel puţin 24 de ore şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

turoperator - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în formarea de pachete turistice şi în comercializarea acestora prin intermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor;

vizitator - persoană care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pentru o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

voucher turistic - document de însoţire a turistului, excursionistului (grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţine de excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el;

zonă turistică naţională - parte a teritoriului Republicii Moldova, cu frontiere delimitate distinct, în interiorul căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice; este creată în scopul protejării şi valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice.

(1) Statul sprijină turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale, prin mecanisme economice şi prin acţiuni de amenajare şi protecţie a patrimoniului turistic în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin crearea de condiţii pentru dezvoltarea durabilă a turismului.

(2) În scopul realizării politicii de stat în domeniul turismului, Parlamentul stabileşte cadrul juridic pentru activitatea turistică în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu normele internaţionale.

d) asigură condiţiile pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor pentru industria turismului, inclusiv prin crearea de întreprinderi de instruire şi producere;

e) asigură utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului înconjurător în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu;

f) contribuie la dezvoltarea industriei turismului prin investiţii directe în crearea şi construcţia de obiective ale infrastructurii generale şi a celei turistice;

h) realizează colaborarea internaţională în domeniul turismului prin încheierea şi executarea tratatelor internaţionale;

h) crearea unui climat investiţional favorabil pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine în domeniul turismului.

a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionale în domeniul turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;

b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile obşteşti din domeniul turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii de stat în domeniul turismului;

c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a dezvoltării turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;

d) efectuează analize şi pronosticuri privind dezvoltarea turismului în ţară, furnizează, în limita competenţei sale, informaţii din domeniul turismului la solicitarea organelor ierarhic superioare;

e) reglementează activitatea turistică din ţară prin elaborarea de acte normative, armonizate cu normele internaţionale;

g) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca ţară ce prezintă interes atît pentru turismul intern, cît şi pentru cel internaţional, organizează activităţi expoziţionale în domeniul turismului în ţară şi peste hotare;

h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu în conformitate cu legislaţia;

i) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de Uniunea Europeană, de Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale, precum şi a programelor de integrare europeană în domeniul turismului;

j) organizează ţinerea evidenţei patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea acestuia în conformitate cu legislaţia;

k) avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţia referitoare la construcţiile din domeniul turismului;

l) examinează petiţiile consumatorilor referitoare la serviciile turistice, efectuează controlul calităţii serviciilor turistice prestate;

m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică şi a agenţilor economici din industria turismului, efectuează clasificarea structurilor respective şi exercită controlul asupra respectării criteriilor de clasificare;

n) elaborează norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, aprobă şi înregistrează rutele turistice conform legislaţiei;

p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;

r) organizează pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor în domeniul turismului, coordonează activitatea Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, aflat în subordinea sa;

s) elaborează şi aprobă Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării, criteriile şi condiţiile de acordare a brevetelor de turism, brevetează personalul din industria turismului conform nomenclatorului menţionat;

t) elaborează modelul contractului de servicii turistice şi modelul voucherului turistic şi le prezintă Guvernului spre aprobare;

(1) Pe lîngă Ministerul Culturii şi Turismului funcţionează Consiliul Consultativ pentru Turism - organism de consultanţă în problemele promovării şi dezvoltării turismului din a cărui componenţă fac parte reprezentanţi ai agenţilor economici din industria turismului şi ai societăţii civile.

(2) Regulamentul Consiliului Consultativ pentru Turism şi componenţa nominală a acestuia se aprobă de Ministerul Culturii şi Turismului.

(2) Activitatea turistică în teritoriu este reglementată de Ministerul Culturii şi Turismului în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.

c) creează condiţii favorabile pentru activitatea în teritoriu a agenţilor economici din industria turismului şi a asociaţiilor obşteşti din domeniul turismului;

d) contribuie la renovarea, protecţia şi conservarea resurselor turistice prin reglementarea impactului antropic şi respectarea normelor de punere în valoare a acestora;

h) contribuie la dotarea acestor teritorii cu facilităţi minime pentru vizitatori (locuri amenajate pentru prepararea şi servirea mesei, pentru acumularea deşeurilor, grupuri sanitare etc.);

i) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale coordonate cu autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu;

(1) Patrimoniul turistic constituie factorul principal care stă la baza ofertei turistice şi este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificate şi protejate în condiţiile legii.

(4) Criteriile de atribuire a statutului de obiectiv turistic naţional se elaborează de Ministerul Culturii şi Turismului.

(6) Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a patrimoniului turistic, inclusiv proprietate publică, se stabilesc de Ministerul Culturii şi Turismului în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului.

(7) Dezvoltarea obiectivelor patrimoniului turistic este asigurată prin amenajarea turistică teritorială în conformitate cu principiile legale ale urbanismului şi amenajării teritoriului.

(1) Comercializarea serviciilor şi pachetelor turistice pe teritoriul Republicii Moldova este efectuată de turoperatori şi agenţiile de turism în baza contractului de servicii turistice şi a voucherului turistic, ca parte integrantă a acestuia, în conformitate cu legislaţia.

(2) Regulamentul cu privire la modul de aplicare a voucherului turistic este elaborat şi aprobat de Ministerul Culturii şi Turismului.

a) contractarea de servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct astfel de servicii (unităţi de cazare, unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori, unităţi de prestare a serviciilor de agrement) şi formarea de pachete turistice;

c) rezervarea şi comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale;

d) organizarea de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacă acestea implică prestarea serviciilor turistice.

d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale.

c) să beneficieze de asistenţă metodologică şi informaţională în domeniul turismului din partea Ministerului Culturii şi Turismului;

d) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi să fie incluşi/incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei turistice naţionale;

e) să fie incluşi/incluse, la solicitare, în programele de pregătire profesională iniţiate de Ministerul Culturii şi Turismului;

b) să angajeze doar personal brevetat în conformitate cu Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării;

f) să elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puţin o rută turistică internă şi să o asigure cu materiale ilustrativ-publicitare;

g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii exhaustive privind programul turistic propus, procedurile consulare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, condiţiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor şi condiţiile de renunţare la servicii;

h) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia acesteia, obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea respectului faţă de valorile culturale naţionale;

i) să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de servicii turistice;

m) să prezinte organelor de statistică şi Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă statistice şi financiare în termenele stabilite de acestea.

(2) Nerespectarea obligaţiilor stipulate la lit.b), c), e), l) şi m) constituie temei pentru suspendarea licenţei pentru activitate turistică, iar a obligaţiilor stipulate la lit.d) şi i) - temei pentru retragerea acesteia.

(1) Persoana care gestionează o agenţie de turism, o filială a acesteia sau o structură de primire turistică, precum şi alte persoane care ocupă funcţii conform Nomenclatorului funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării sînt obligate să deţină brevete de turism.

(2) Brevetele de turism se eliberează de Ministerul Culturii şi Turismului. Datele despre persoanele care au obţinut brevete de turism se înscriu în Registrul turismului.

(4) Dacă titularul brevetului de turism a comis o infracţiune sau o contravenţie legată de activitatea de întreprinzător în domeniul turismului, Ministerul Culturii şi Turismului va retrage brevetul acestuia după rămînerea definitivă a hotărîrii instanţei de judecată sau a deciziei organului de drept.

(6) Mijloacele financiare provenite din brevetare vor fi vărsate în proporţie de 50 la sută în bugetul de stat şi de 50 la sută în Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului.

(1) Birourile de informare turistică pot fi create de Ministerul Culturii şi Turismului, de asociaţiile profesionale sau de agenţii economici din industria turismului în conformitate cu legislaţia. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din ţările în care se creează atare birouri le vor acorda asistenţa logistică necesară.

a) promovarea produsului turistic naţional şi a agenţilor economici din industria turismului, inclusiv prin editarea şi distribuirea publicaţiilor informaţionale şi cartografice despre serviciile turistice, obiectivele şi localităţile turistice;

b) rezervarea spaţiilor de cazare, a biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole, manifestări sportive etc.

(3) Cerinţele privind prestarea serviciilor în cadrul biroului de informare turistică sînt stabilite de Ministerul Culturii şi Turismului.

(1) Tipurile structurilor de primire turistică care pot funcţiona în Republica Moldova sînt stabilite prin Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, elaborate de Ministerul Culturii şi Turismului şi aprobate de Guvern.

(2) Structurile de primire turistică sînt obligate să obţină de la Ministerul Culturii şi Turismului actul de clasificare.

(3) În cazul nerespectării criteriilor de clasificare, Ministerul Culturii şi Turismului are dreptul, în temeiul actului de verificare, să declasifice structurile de primire turistică, să suspende acţiunea actului de clasificare sau să-l anuleze.

e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare depistată în timpul călătoriei;

f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de servicii turistice;

h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite restricţii legale;

i) la informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia acesteia, obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea respectului faţă de valorile culturale naţionale.

d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului de servicii turistice;

(1) Asigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie şi se efectuează de către agenţii economici din industria turismului prin încheierea contractelor cu companiile de asigurare abilitate să efectueze acest gen de asigurare. Cheltuielile pentru asigurare sînt incluse în preţul pachetului turistic.

(2) Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asistenţă medicală turistului în locul de aflare temporară.

(2) Protecţia şi salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de subdiviziunile specializate ale Departamentului situaţii excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne.

d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele interesate despre situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute.

(4) În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară.

Activitatea economică în domeniul turismului se bazează pe utilizarea raţională a resurselor turistice, pe exploatarea eficientă a bazei tehnico-materiale a industriei turismului, pe dezvoltarea infrastructurii turistice şi pe crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală.

a) mijloacele bugetului de stat acordate pentru crearea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice;

(1) În scopul realizării politicii de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului în Republica Moldova, se constituie Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, denumit în continuare Fond.

(4) Ministerul Culturii şi Turismului, anual, prezintă Parlamentului un raport privind utilizarea mijloacelor Fondului.

b) activităţilor de promovare, de reprezentare şi de informare turistică, inclusiv a celor desfăşurate în străinătate;

(7) Cheltuielile operaţionale ce ţin de realizarea activităţilor prevăzute la alin.(6) sînt finanţate din mijloacele Fondului.

(1) Activitatea turistică internaţională a Republicii Moldova se bazează pe principiile şi normele elaborate de Organizaţia Mondială a Turismului.

(2) Republica Moldova participă la activitatea organizaţiilor internaţionale cu drept de membru sau de membru asociat, în conformitate cu statutul acestor organizaţii.

(3) Ministerul Culturii şi Turismului reprezintă, la nivel interguvernamental, interesele Republicii Moldova din domeniul turismului în relaţiile cu alte ţări, inclusiv cu organizaţiile turistice internaţionale, încheie, în modul stabilit de legislaţie, tratate internaţionale în domeniul turismului.

(1) În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin atragerea investiţiilor autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naţionale, denumite în continuare zone.

(2) Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează convenţional hotarele şi le stabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de funcţionare.

(4) Statul stimulează, prin acordarea de înlesniri în conformitate cu legislaţia, tinerii specialişti pentru activitatea ulterioară în zone.

(3) Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse instituţii interesate.

(6) În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi va fi acceptată, Ministerul Culturii şi Turismului va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv.

(8) După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea publică a statului, în modul stabilit de legislaţie, şi trec în gestiunea Ministerului Culturii şi Turismului.

(9) În cazul în care crearea infrastructurii în zonă va necesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va răscumpăra aceste terenuri în modul stabilit de legislaţie.

(10) Crearea şi amenajarea infrastructurii generale (căi de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă şi de canalizare) pînă la hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat.

(1) Rezident al zonei, denumit în continuare rezident, poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată, în modul stabilit de legislaţie, în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, selectată prin concurs, care a încheiat cu Ministerul Culturii şi Turismului un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă în conformitate cu prezenta lege.

(2) Concursul este organizat de Ministerul Culturii şi Turismului, la selectarea rezidenţilor ţinîndu-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor planificate. Anunţul privind organizarea concursului se publică, cu 3 luni înainte de desfăşurarea acestuia, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ministerul Culturii şi Turismului este obligat să prezinte, la cererea agentului economic, informaţii exhaustive privind organizarea şi desfăşurarea concursului.

(5) Persoana fizică sau juridică care intenţionează să obţină statutul de rezident va depune la Ministerul Culturii şi Turismului o cerere, ce va conţine informaţii privind:

(7) Ministerul Culturii şi Turismului examinează documentele prezentate în conformitate cu alin.(5) şi (6) în termen de 30 zile lucrătoare de la data depunerii acestora şi adoptă una din următoarele decizii:

a) privind acordarea statutului de rezident şi încheierea contractului pe un termen ce nu-l depăşeşte pe cel indicat la art.27 alin.(1); ori

(9) Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident încheie cu Ministerul Culturii şi Turismului un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă, denumit în continuare contract.

b) termenul de finalizare a lucrărilor de proiectare şi de prezentare a proiectului, spre avizare, Ministerului Culturii şi Turismului;

(2) Rezidentul se obligă, pe parcursul valabilităţii contractului, să desfăşoare pe teritoriul zonei activitatea stipulată în contract, iar Ministerul Culturii şi Turismului se obligă să dea în arendă, pe termenul indicat în contract, terenul aflat în perimetrul zonei.

(1) În termen de 3 zile de la data semnării contractului, Ministerul Culturii şi Turismului va înscrie rezidentul în Registrul rezidenţilor zonei turistice naţionale şi va elibera certificatul de înregistrare. Modelul certificatului este aprobat de Ministerul Culturii şi Turismului.

(2) Ministerul Culturii şi Turismului va comunica organului fiscal datele despre rezidentul înregistrat în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.

(1) În cazul în care rezidentul intenţionează să modifice clauzele contractului, acesta va prezenta Ministerului Culturii şi Turismului un nou plan de afaceri conţinînd modificările preconizate. În termen de 10 zile de la data prezentării planului, ministerul va lua decizia privind acceptarea sau neacceptarea modificării clauzelor contractului. Clauzele respective nu pot fi modificate în sensul reducerii volumului investiţiilor.

(3) În cazul încălcării de către una dintre părţi a clauzelor contractului, acesta poate fi reziliat la cererea celeilalte părţi.

(4) Temeiuri pentru rezilierea contractului de către Ministerul Culturii şi Turismului se consideră următoarele încălcări comise de către rezident:

c) nerespectarea normelor de securitate a turiştilor, fapt soldat cu consecinţe grave pentru viaţa şi sănătatea acestora;

(5) Temei pentru rezilierea contractului de către rezident poate servi neonorarea de către Ministerul Culturii şi Turismului a obligaţiei contractuale de a construi infrastructura generală pînă la hotarele zonei.

(1) Persoana fizică sau juridică parte la contract îşi pierde statutul de rezident de la data rezilierii contractului şi nu poate presta servicii turistice în zonă.

(2) Pierderea statutului de rezident conduce la rezilierea contractului de arendă a terenului şi/sau de concesiune a obiectivului turistic în condiţiile prevăzute de legislaţie.

(3) În cazul rezilierii contractului în temeiurile prevăzute la art.32 alin.(4) şi (6), cheltuielile suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea contractului nu vor fi compensate, acesta fiind obligat să plătească o amendă în cuantumul prevăzut de contractul în cauză.

(4) În cazul rezilierii contractului în temeiul prevăzut la art.32 alin.(5), Ministerul Culturii şi Turismului va compensa cheltuielile justificate suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale.

(5) Neplasarea investiţiilor în volumul şi/sau termenele prevăzute în contract atrage aplicarea, în cote progresive, a unei amenzi al cărei cuantum minim este egal cu suma plăţii de arendă, determinată conform tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (pentru o unitate grad/hectar).

(1) Terenurile proprietate publică a statului situate în perimetrul zonei pot fi atribuite rezidenţilor în folosinţă temporară, în exclusivitate în baza contractului de arendă, pe un termen de pînă la 50 de ani, la un preţ stabilit prin legea privind crearea zonei respective.

(2) În cazul în care termenul de funcţionare a zonei va fi prelungit, contractele de arendă vor fi reperfectate, ţinîndu-se cont de eficienţa realizării contractelor semnate iniţial.

(3) Rezidenţii nu au dreptul să cesioneze terenul unor terţe persoane, precum şi să gajeze dreptul de arendă sau să-l depună în calitate de aport în capitalul social al unor agenţi economici. Se interzice utilizarea terenului şi a dreptului asupra acestuia în alte scopuri decît cele prevăzute în contract.

(4) Rezidenţii care au arendat terenuri în perimetrul zonei şi au construit pe ele imobile au dreptul să răscumpere, după expirarea termenului de funcţionare a zonei, terenurile ocupate de imobilele respective, în conformitate cu legislaţia.

(1) Pentru construcţia fiecărui element de infrastructură turistică, rezidentul este obligat să obţină avizul Ministerului Culturii şi Turismului şi al altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, în conformitate cu legislaţia.

a) păstrarea caracterului irepetabil şi deosebit al zonei naturale, care îi conferă specificul de unicat (construcţiile trebuie să cadreze cu contururile naturale ale landşaftului);

b) utilizarea la maxim a materialelor naturale şi reducerea la minim a folosirii materialelor nocive la construcţia structurilor turistice;

c) utilizarea la construcţii a elementelor tradiţionale de arhitectură populară în scopul sporirii atractivităţii turistice a zonei;

e) asigurarea unui nivel al dotării cu aparatură şi/sau cu utilaje specifice, corespunzător gradului de confort preconizat;

g) utilizarea în elaborarea designului construcţiilor a materialelor locale şi a manoperei meşterilor populari locali.

a) prin arhitectura, dimensiunile, aspectul exterior şi finisajele viitoarelor construcţii, se va modifica caracterul zonei în care acestea vor fi amplasate sau vor fi încălcate prevederile actelor normative;

b) prin amplasament, structură sau prin profil funcţional, noile construcţii sau instalaţii pot compromite cadrul natural existent sau pot aduce prejudicii mediului, resurselor naturale, salubrităţii şi/sau securităţii publice;

(1) Rezidentul este în drept să desfăşoare doar activităţile stipulate în contractul privind desfăşurarea activităţii în zonă.

a) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare, indiferent de categoria de confort a acestora: hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă, tabără de vacanţă;

b) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de servire a mesei: restaurant de orice tip, bar de orice tip, fast-food, cofetărie, patiserie;

c) crearea, amenajarea şi exploatarea comercială a structurilor de agrement turistic: cluburi, cazinouri şi instalaţii specifice agrementului turistic;

(4) Evidenţa rezultatelor activităţii desfăşurate în zonă de către rezident este ţinută separat de evidenţa activităţii desfăşurate în afara acesteia.

(2) Pentru a atrage investiţii în infrastructura turistică din zonă, statul acordă rezidenţilor înlesniri fiscale în conformitate cu legislaţia.

(1) Pregătirea profesională în domeniul turismului se realizează de instituţiile de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior, de formare profesională continuă specializate, de stat şi private, acreditate în condiţiile legii.

(2) Perfecţionarea personalului din industria turismului se realizează la cursuri specializate, în baza programelor avizate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi aprobate de Ministerul Culturii şi Turismului.

(3) Perfecţionarea şi specializarea profesională a personalului angajat în industria turismului sînt efectuate, în condiţiile legii, de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, precum şi de alte instituţii acreditate.

*LPC352/2006 ^{Versiunea originala} ID intern unic: 328093 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 352 din 24.11.2006
cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova
Publicat : 02.02.2007 în Monitorul Oficial Nr. 14-17 art Nr : 40
Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul reglementării Prezenta lege reglementează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, precum şi principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului. Articolul 2. Cadrul juridic (1) Cadrul juridic al activităţii turistice îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, alte acte normative ce reglementează raporturile aferente domeniului turismului. (2) Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta lege, se aplică prevederile tratatelor internaţionale. Articolul 3. Noţiuni principale În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni: activitate turistică - activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism, precum şi altă activitate de organizare a călătoriilor turistice; agenţie de turism - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în achiziţionarea de pachete turistice de la turoperatori şi în comercializarea acestor pachete direct consumatorilor, precum şi în comercializarea serviciilor proprii; agenţi economici din industria turismului - persoane fizice şi juridice prestatoare de servicii în domeniul turismului: servicii hoteliere, servirea mesei pentru turişti, transportarea turiştilor, excursii, ghidaj, agrement, tratament balnear, precum şi alte servicii complementare; asigurare de călătorie - contract încheiat, prin intermediul agenţilor economici din industria turismului, între turişti şi companiile specializate de asigurări care prevede plata unor despăgubiri în cazul producerii de riscuri asigurate (accidente rutiere, vătămarea sănătăţii etc.); asociaţie profesională din domeniul turismului - asociaţie constituită de agenţi economici din industria turismului, avînd ca obiect de activitate coordonarea, monitorizarea, apărarea, promovarea şi reprezentarea intereselor membrilor săi, precum şi organizarea de diverse acţiuni specifice activităţii turistice; brevet de turism - document prin care se atestă capacitatea profesională a persoanelor care îndeplinesc funcţii de administrare în cadrul agenţilor economici din industria turismului, precum şi alte funcţii, conform Nomenclatorului funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării, aprobat de Ministerul Culturii şi Turismului; birou de informare turistică - serviciu destinat să comunice publicului informaţii utile privind călătoriile şi turismul; contract de servicii turistice - acord de voinţă prin care o parte (turoperator, agenţie de turism) se obligă să acorde celeilalte părţi (turist) serviciile stipulate, iar aceasta din urmă se obligă să achite costul lor; destinaţie turistică - spaţiu geografic sau loc spre care se îndreaptă o persoană în scop turistic; excursionist - persoană care vizitează o zonă sau o destinaţie turistică pe durata unei zile (fără a efectua o înnoptare la destinaţie); facilităţi turistice - ansamblu de echipamente destinate satisfacerii nevoilor turiştilor într-o anumită destinaţie; ghid turistic - persoană fizică, posesoare a brevetului de turism, care însoţeşte un vizitator sau un grup turistic şi acordă acestora, în limitele contractului de servicii turistice, asistenţă calificată, oferind informaţii despre ţara (localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural şi antropic; grup turistic - şase sau mai multe persoane afiliate în vederea efectuării unei călătorii, petrecerii unui sejur, vizitării unor obiective turistice; industria turismului - ansamblu de activităţi economice şi comerciale destinate producerii de servicii turistice, corespunzătoare standardelor de clasificare, realizate prin structurile de cazare şi alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, prin birouri de informare turistică, prin turoperatori şi agenţii de turism; infrastructură turistică - ansamblu de construcţii necesare unei zone turistice pentru primirea şi deservirea turiştilor (structuri de cazare, de alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecţionare/comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.); localitate turistică - aşezare rurală sau urbană care prezintă un interes turistic deosebit datorită existenţei în interiorul său ori în imediata apropiere a mai multor obiective turistice, precum şi a unor facilităţi turistice; obiectiv turistic - element al resurselor naturale sau antropice care poate atrage vizitatorii într-un anumit loc; obiectiv turistic naţional - obiectiv turistic de importanţă naţională; pachet turistic (pachet de vacanţă, pachet de călătorie) - combinaţie prestabilită a cel puţin două servicii turistice, vîndute sau oferite spre vînzare ca un singur produs, la un preţ în care costul fiecărui component nu este identificat separat, aceste prestaţii depăşind 24 de ore; patrimoniu turistic - ansamblu de elemente ce stau la baza desfăşurării activităţii turistice pe un anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic; produs turistic - ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferit consumatorilor (vizitatorilor); Registrul rezidenţilor zonelor turistice naţionale - registru care conţine informaţii privind rezidenţii zonelor turistice naţionale; Registrul turismului - registru care conţine informaţii din domeniul turismului, inclusiv despre persoanele deţinătoare de brevete de turism şi despre patrimoniul turistic al ţării; resurse turistice - ansamblu de elemente naturale şi antropice care, prin calităţile şi specificul lor, sînt recunoscute şi valorificate prin turism în măsura în care nu sînt supuse unui regim de protecţie integrală. Resursele turistice pot fi naturale (elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale etc.) şi antropice (monumente şi site-uri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.); rezident al zonei turistice naţionale - persoană fizică sau juridică, înregistrată în modul stabilit de legislaţie, care desfăşoară activitate de întreprinzător în zona turistică naţională în conformitate cu prevederile prezentei legi; rută turistică (itinerar turistic) - traseu turistic pe care se desfăşoară o călătorie cu indicarea localităţilor de pe parcurs; rută turistică naţională - traseu turistic de importanţă naţională, recunoscut în această calitate conform prevederilor prezentei legi; sejur - durată de timp petrecută în scop turistic într-o anumită destinaţie turistică sau pe un anumit itinerar; servicii turistice - servicii prestate de către agenţii economici din industria turismului, care includ cazarea, masa şi transportarea turiştilor, serviciile de agrement, tratamentul balnear, asistenţa turistică şi alte servicii complementare; structură de primire turistică - construcţie sau amenajare destinată cazării turiştilor şi/sau servirii mesei pentru turişti; turism - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice loc, altul decît locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat; turism balnear - formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinaţie staţiunile balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau prevenirii unor boli; turism cultural - formă de turism care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localităţi, zone sau ţări; turism de afaceri - formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzînd participarea la întîlniri de afaceri, expoziţii şi tîrguri, conferinţe, congrese şi reuniuni; turism ecologic - formă de turism orientată spre cunoaşterea naturii şi conservarea ei; turism emiţător - deplasarea rezidenţilor unei ţări în afara graniţelor acesteia în scop turistic, cu un sejur mai mare de 24 de ore; turism intern - deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în interiorul ţării în scop turistic; turism internaţional - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor ce vizitează, în scop turistic, o ţară alta decît ţara lor de reşedinţă. Cuprinde turismul receptor şi cel emiţător; turism organizat - formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ce priveşte prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul contractelor sau al altor tipuri de aranjamente; turism pe cont propriu (neorganizat) - formă de turism ce exclude orice aranjamente prealabile, deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi; turism receptor - primirea de către o ţară, în scop turistic, a persoanelor străine, cu un sejur mai mare de 24 de ore; turism rural - formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.; turism social - formă de turism practicată de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social (prin vîrstă, handicap, situaţie familială), al cărei cost este suportat parţial sau integral de Guvern (prin subvenţii), de sindicate sau de case de asigurări sociale; turism sportiv - formă de turism practicată în scopul desfăşurării unor activităţi sportive; turism vitivinicol - formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici care activează în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale; turist - persoană fizică care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pe o durată de cel puţin 24 de ore şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat; turoperator - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în formarea de pachete turistice şi în comercializarea acestora prin intermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor; vizitator - persoană care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pentru o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat; voucher turistic - document de însoţire a turistului, excursionistului (grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţine de excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el; zonă turistică naţională - parte a teritoriului Republicii Moldova, cu frontiere delimitate distinct, în interiorul căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice; este creată în scopul protejării şi valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice. Capitolul II POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL TURISMULUI Articolul 4. Politica autorităţilor publice în domeniul turismului (1) Statul sprijină turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale, prin mecanisme economice şi prin acţiuni de amenajare şi protecţie a patrimoniului turistic în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin crearea de condiţii pentru dezvoltarea durabilă a turismului. (2) În scopul realizării politicii de stat în domeniul turismului, Parlamentul stabileşte cadrul juridic pentru activitatea turistică în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu normele internaţionale. (3) Guvernul: a) stabileşte politica de stat în domeniul turismului, aprobă strategia şi programele naţionale în domeniu; b) asigură dezvoltarea durabilă a turismului; c) stabileşte modalităţile de administrare a proprietăţii de stat în domeniul turismului; d) asigură condiţiile pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor pentru industria turismului, inclusiv prin crearea de întreprinderi de instruire şi producere; e) asigură utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului înconjurător în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu; f) contribuie la dezvoltarea industriei turismului prin investiţii directe în crearea şi construcţia de obiective ale infrastructurii generale şi a celei turistice; g) asigură securitatea turiştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora; h) realizează colaborarea internaţională în domeniul turismului prin încheierea şi executarea tratatelor internaţionale; i) instituie un regim favorabil de eliberare a vizelor de intrare în ţară pentru vizitatorii străini; j) contribuie la amenajarea şi dotarea punctelor de trecere a frontierei de stat cu facilităţi turistice. Articolul 5. Obiectivele Ministerului Culturii şi Turismului (1) Politica de stat în domeniul turismului este promovată de Ministerul Culturii şi Turismului. (2) Ministerul Culturii şi Turismului are următoarele obiective în domeniul turismului: a) dezvoltarea integrată, echilibrată şi durabilă a turismului intern şi internaţional; b) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică; c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica de dezvoltare generală a ţării; d) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional; e) apărarea drepturilor consumatorilor produsului turistic; f) crearea şi implementarea sistemelor de reglementare de stat a activităţii turistice; g) asigurarea prestării unor servicii turistice care să corespundă standardelor internaţionale; h) crearea unui climat investiţional favorabil pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine în domeniul turismului. Articolul 6. Atribuţiile Ministerului Culturii şi Turismului Ministerul Culturii şi Turismului are următoarele atribuţii în domeniul turismului: a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionale în domeniul turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora; b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile obşteşti din domeniul turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii de stat în domeniul turismului; c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a dezvoltării turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora; d) efectuează analize şi pronosticuri privind dezvoltarea turismului în ţară, furnizează, în limita competenţei sale, informaţii din domeniul turismului la solicitarea organelor ierarhic superioare; e) reglementează activitatea turistică din ţară prin elaborarea de acte normative, armonizate cu normele internaţionale; f) organizează şi monitorizează activitatea turistică în zonele turistice naţionale; g) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca ţară ce prezintă interes atît pentru turismul intern, cît şi pentru cel internaţional, organizează activităţi expoziţionale în domeniul turismului în ţară şi peste hotare; h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu în conformitate cu legislaţia; i) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de Uniunea Europeană, de Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale, precum şi a programelor de integrare europeană în domeniul turismului; j) organizează ţinerea evidenţei patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea acestuia în conformitate cu legislaţia; k) avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţia referitoare la construcţiile din domeniul turismului; l) examinează petiţiile consumatorilor referitoare la serviciile turistice, efectuează controlul calităţii serviciilor turistice prestate; m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică şi a agenţilor economici din industria turismului, efectuează clasificarea structurilor respective şi exercită controlul asupra respectării criteriilor de clasificare; n) elaborează norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, aprobă şi înregistrează rutele turistice conform legislaţiei; o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de domeniul turismului; p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale; q) organizează şi supraveghează activitatea editorială şi de publicitate în domeniul turismului; r) organizează pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor în domeniul turismului, coordonează activitatea Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, aflat în subordinea sa; s) elaborează şi aprobă Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării, criteriile şi condiţiile de acordare a brevetelor de turism, brevetează personalul din industria turismului conform nomenclatorului menţionat; t) elaborează modelul contractului de servicii turistice şi modelul voucherului turistic şi le prezintă Guvernului spre aprobare; u) gestionează Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; v) monitorizează circulaţia turistică; x) ţine Registrul turismului; y) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie. Articolul 7. Consiliul Consultativ pentru Turism (1) Pe lîngă Ministerul Culturii şi Turismului funcţionează Consiliul Consultativ pentru Turism - organism de consultanţă în problemele promovării şi dezvoltării turismului din a cărui componenţă fac parte reprezentanţi ai agenţilor economici din industria turismului şi ai societăţii civile. (2) Regulamentul Consiliului Consultativ pentru Turism şi componenţa nominală a acestuia se aprobă de Ministerul Culturii şi Turismului. Articolul 8. Organizarea şi reglementarea activităţii turistice în teritoriu (1) La nivel local, turismul se dezvoltă în interacţiune cu turismul naţional şi internaţional. (2) Activitatea turistică în teritoriu este reglementată de Ministerul Culturii şi Turismului în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. (3) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii în domeniul turismului: a) inventariază principalele resurse turistice; b) participă la elaborarea rutelor turistice în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului; c) creează condiţii favorabile pentru activitatea în teritoriu a agenţilor economici din industria turismului şi a asociaţiilor obşteşti din domeniul turismului; d) contribuie la renovarea, protecţia şi conservarea resurselor turistice prin reglementarea impactului antropic şi respectarea normelor de punere în valoare a acestora; e) delimitează şi autorizează teritoriile pentru odihnă şi agrement; f) întreprind acţiuni de amenajare turistică teritorială; g) asigură dotarea teritoriilor autorizate cu indicatoarele turistice necesare; h) contribuie la dotarea acestor teritorii cu facilităţi minime pentru vizitatori (locuri amenajate pentru prepararea şi servirea mesei, pentru acumularea deşeurilor, grupuri sanitare etc.); i) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale coordonate cu autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu; j) antrenează populaţia locală în activitatea turistică; k) contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism în teritoriu. Articolul 9. Patrimoniul turistic (1) Patrimoniul turistic constituie factorul principal care stă la baza ofertei turistice şi este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificate şi protejate în condiţiile legii. (2) Evidenţa şi monitorizarea patrimoniului turistic se realizează de către Ministerului Culturii şi Turismului. (3) Evidenţa obiectivelor patrimoniului turistic se realizează prin înscrierea acestora în Registrul turismului. (4) Criteriile de atribuire a statutului de obiectiv turistic naţional se elaborează de Ministerul Culturii şi Turismului. (5) Lista obiectivelor turistice naţionale se aprobă de Guvern. (6) Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a patrimoniului turistic, inclusiv proprietate publică, se stabilesc de Ministerul Culturii şi Turismului în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului. (7) Dezvoltarea obiectivelor patrimoniului turistic este asigurată prin amenajarea turistică teritorială în conformitate cu principiile legale ale urbanismului şi amenajării teritoriului. Capitolul III ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE Articolul 10. Activitatea turistică (1) Comercializarea serviciilor şi pachetelor turistice pe teritoriul Republicii Moldova este efectuată de turoperatori şi agenţiile de turism în baza contractului de servicii turistice şi a voucherului turistic, ca parte integrantă a acestuia, în conformitate cu legislaţia. (2) Regulamentul cu privire la modul de aplicare a voucherului turistic este elaborat şi aprobat de Ministerul Culturii şi Turismului. Articolul 11. Turoperatorii Turoperatorii pot desfăşura următoarele activităţi: a) contractarea de servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct astfel de servicii (unităţi de cazare, unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori, unităţi de prestare a serviciilor de agrement) şi formarea de pachete turistice; b) comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor; c) rezervarea şi comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale; d) organizarea de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacă acestea implică prestarea serviciilor turistice. Articolul 12. Agenţiile de turism Agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi: a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la turoperatori; b) comercializarea serviciilor proprii, precum şi a serviciilor contractate de la alte agenţii de turism licenţiate; c) vînzarea serviciilor proprii altor agenţii de turism; d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale. Articolul 13. Drepturile turoperatorilor şi agenţiilor de turism Turoperatorii şi agenţiile de turism au dreptul: a) să presteze servicii turistice în conformitate cu legislaţia; b) să reclame de la turişti şi parteneri repararea prejudiciului cauzat de aceştia; c) să beneficieze de asistenţă metodologică şi informaţională în domeniul turismului din partea Ministerului Culturii şi Turismului; d) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi să fie incluşi/incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei turistice naţionale; e) să fie incluşi/incluse, la solicitare, în programele de pregătire profesională iniţiate de Ministerul Culturii şi Turismului; f) să beneficieze de înlesnirile acordate în condiţiile legii; g) să creeze asociaţii profesionale în conformitate cu legislaţia. Articolul 14. Obligaţiile turoperatorilor şi agenţiilor de turism (1) Turoperatorii şi agenţiile de turism au obligaţia: a) să obţină de la Camera de Licenţiere licenţa pentru activitate turistică; b) să angajeze doar personal brevetat în conformitate cu Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării; c) să încheie contracte de colaborare în exclusivitate cu structurile de primire turistică clasificate; d) să încheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat şi să elibereze vouchere turistice; e) să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii turistice; f) să elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puţin o rută turistică internă şi să o asigure cu materiale ilustrativ-publicitare; g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii exhaustive privind programul turistic propus, procedurile consulare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, condiţiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor şi condiţiile de renunţare la servicii; h) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia acesteia, obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea respectului faţă de valorile culturale naţionale; i) să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de servicii turistice; j) să întocmească o listă a serviciilor turistice şi să o afişeze la un loc accesibil; k) să păstreze confidenţialitatea numelor şi adreselor clienţilor lor, cu excepţiile prevăzute de legislaţie; l) să asigure exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic, precum şi protecţia mediului; m) să prezinte organelor de statistică şi Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă statistice şi financiare în termenele stabilite de acestea. (2) Nerespectarea obligaţiilor stipulate la lit.b), c), e), l) şi m) constituie temei pentru suspendarea licenţei pentru activitate turistică, iar a obligaţiilor stipulate la lit.d) şi i) - temei pentru retragerea acesteia. Articolul 15. Brevetarea activităţii turistice (1) Persoana care gestionează o agenţie de turism, o filială a acesteia sau o structură de primire turistică, precum şi alte persoane care ocupă funcţii conform Nomenclatorului funcţiilor din domeniul turismului supuse brevetării sînt obligate să deţină brevete de turism. (2) Brevetele de turism se eliberează de Ministerul Culturii şi Turismului. Datele despre persoanele care au obţinut brevete de turism se înscriu în Registrul turismului. (3) Criteriile şi metodologia de eliberare a brevetelor de turism se stabilesc de Ministerul Culturii şi Turismului. (4) Dacă titularul brevetului de turism a comis o infracţiune sau o contravenţie legată de activitatea de întreprinzător în domeniul turismului, Ministerul Culturii şi Turismului va retrage brevetul acestuia după rămînerea definitivă a hotărîrii instanţei de judecată sau a deciziei organului de drept. (5) Cuantumul plăţii pentru brevetele de turism se aprobă de Guvern. (6) Mijloacele financiare provenite din brevetare vor fi vărsate în proporţie de 50 la sută în bugetul de stat şi de 50 la sută în Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. Articolul 16. Evidenţa circulaţiei turistice Evidenţa circulaţiei turistice este ţinută de Serviciul Grăniceri. Articolul 17. Biroul de informare turistică (1) Birourile de informare turistică pot fi create de Ministerul Culturii şi Turismului, de asociaţiile profesionale sau de agenţii economici din industria turismului în conformitate cu legislaţia. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din ţările în care se creează atare birouri le vor acorda asistenţa logistică necesară. (2) Birourile de informare turistică pot desfăşura următoarele activităţi: a) promovarea produsului turistic naţional şi a agenţilor economici din industria turismului, inclusiv prin editarea şi distribuirea publicaţiilor informaţionale şi cartografice despre serviciile turistice, obiectivele şi localităţile turistice; b) rezervarea spaţiilor de cazare, a biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole, manifestări sportive etc. (3) Cerinţele privind prestarea serviciilor în cadrul biroului de informare turistică sînt stabilite de Ministerul Culturii şi Turismului. Articolul 18. Structurile de primire turistică (1) Tipurile structurilor de primire turistică care pot funcţiona în Republica Moldova sînt stabilite prin Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, elaborate de Ministerul Culturii şi Turismului şi aprobate de Guvern. (2) Structurile de primire turistică sînt obligate să obţină de la Ministerul Culturii şi Turismului actul de clasificare. (3) În cazul nerespectării criteriilor de clasificare, Ministerul Culturii şi Turismului are dreptul, în temeiul actului de verificare, să declasifice structurile de primire turistică, să suspende acţiunea actului de clasificare sau să-l anuleze. Capitolul IV DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE TURIŞTILOR. ASIGURAREA DE CĂLĂTORIE ŞI SECURITATEA TURIŞTILOR Articolul 19. Drepturile turiştilor Turiştii au dreptul: a) la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice; b) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii; c) la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice; d) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie; e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare depistată în timpul călătoriei; f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de servicii turistice; g) la informaţii privind licenţa agentului economic; h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite restricţii legale; i) la informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia acesteia, obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea respectului faţă de valorile culturale naţionale. Articolul 20. Obligaţiile turiştilor Turiştii sînt obligaţi: a) să respecte clauzele contractului de servicii turistice; b) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale; c) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul de şedere legal; d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului de servicii turistice; e) să repare prejudiciile aduse ţării de aflare temporară; f) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul vizitat. Articolul 21. Asigurarea de călătorie (1) Asigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie şi se efectuează de către agenţii economici din industria turismului prin încheierea contractelor cu companiile de asigurare abilitate să efectueze acest gen de asigurare. Cheltuielile pentru asigurare sînt incluse în preţul pachetului turistic. (2) Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asistenţă medicală turistului în locul de aflare temporară. Articolul 22. Protecţia şi securitatea turiştilor (1) Protecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate de stat. (2) Protecţia şi salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de subdiviziunile specializate ale Departamentului situaţii excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne. (3) În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţii economici din industria turismului sînt obligaţi: a) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în timpul călătoriei; b) să asigure turiştii cu echipamentul şi inventarul necesar pentru forma de turism practicată; c) să asigure acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate în timpul călătoriei; d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele interesate despre situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute. (4) În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară. Capitolul V ACTIVITATEA ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI Articolul 23. Organizarea activităţii economice în domeniul turismului Activitatea economică în domeniul turismului se bazează pe utilizarea raţională a resurselor turistice, pe exploatarea eficientă a bazei tehnico-materiale a industriei turismului, pe dezvoltarea infrastructurii turistice şi pe crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală. Articolul 24. Mijloacele financiare şi sprijinul acordat de stat Finanţarea activităţii turistice se realizează din: a) mijloacele bugetului de stat acordate pentru crearea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice; b) mijloacele proprii ale agenţilor economici din industria turismului; c) mijloacele Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; d) investiţiile autohtone şi străine plasate în proiecte turistice în conformitate cu legislaţia; e) creditele cu destinaţie specială; f) alte surse neinterzise de lege. Articolul 25. Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului (1) În scopul realizării politicii de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului în Republica Moldova, se constituie Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, denumit în continuare Fond. (2) Regulamentul Fondului este aprobat de Parlament. (3) Fondul este gestionat de Ministerul Culturii şi Turismului. (4) Ministerul Culturii şi Turismului, anual, prezintă Parlamentului un raport privind utilizarea mijloacelor Fondului. (5) Fondul se constituie din următoarele surse: a) 50 la sută din mijloacele provenite din brevetare; b) mijloace financiare provenite din clasificarea structurilor de primire turistică; c) donaţii, sponsorizări şi granturi; d) încasări de la loteriile turistice; e) încasări din activitatea editorială şi de publicitate; f) defalcări din veniturile Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului; g) alte surse neinterzise de lege. (6) Mijloacele Fondului pot fi utilizate pentru finanţarea: a) programelor şi activităţilor prevăzute în programele anuale de dezvoltare a turismului; b) activităţilor de promovare, de reprezentare şi de informare turistică, inclusiv a celor desfăşurate în străinătate; c) acţiunilor de renovare, de amenajare şi de protecţie a patrimoniului turistic şi a infrastructurii turistice; d) investigaţiilor pieţei turistice, activităţilor de documentare în domeniul turismului; e) programelor privind protecţia şi conservarea mediului şi a obiectivelor cultural-istorice; f) activităţilor de instruire şi mediatizare în domeniul turismului; g) proiectelor de investiţii în turism; h) altor activităţi în domeniul turismului, în conformitate cu legislaţia. (7) Cheltuielile operaţionale ce ţin de realizarea activităţilor prevăzute la alin.(6) sînt finanţate din mijloacele Fondului. Capitolul VI ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ Articolul 26. Activitatea turistică internaţională (1) Activitatea turistică internaţională a Republicii Moldova se bazează pe principiile şi normele elaborate de Organizaţia Mondială a Turismului. (2) Republica Moldova participă la activitatea organizaţiilor internaţionale cu drept de membru sau de membru asociat, în conformitate cu statutul acestor organizaţii. (3) Ministerul Culturii şi Turismului reprezintă, la nivel interguvernamental, interesele Republicii Moldova din domeniul turismului în relaţiile cu alte ţări, inclusiv cu organizaţiile turistice internaţionale, încheie, în modul stabilit de legislaţie, tratate internaţionale în domeniul turismului. Capitolul VII ZONELE TURISTICE NAŢIONALE Articolul 27. Crearea zonelor turistice naţionale (1) În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin atragerea investiţiilor autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naţionale, denumite în continuare zone. (2) Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează convenţional hotarele şi le stabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de funcţionare. (3) Termenul de funcţionare a zonei poate fi prelungit. (4) Statul stimulează, prin acordarea de înlesniri în conformitate cu legislaţia, tinerii specialişti pentru activitatea ulterioară în zone. Articolul 28. Criteriile şi procedura de creare a zonei (1) Crearea zonei se consideră lucrare pentru cauză de utilitate publică de interes naţional. (2) Crearea zonei se va baza pe următoarele criterii principale: a) geografic; b) de atractivitate peisagistică; c) de structură, volum, concentrare şi valoare a resurselor turistice; d) de funcţionalitate pentru turism. (3) Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse instituţii interesate. (4) Iniţiatorii creării zonei vor prezenta Ministerului Culturii şi Turismului: a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei; b) proiectul planului de amenajare a zonei. (5) Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie să includă: a) delimitarea hotarelor zonei; b) caracteristica potenţialului turistic al zonei; c) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei; d) volumul investiţiilor necesare; e) oportunitatea (raţionalitatea) şi eficacitatea creării zonei. (6) În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi va fi acceptată, Ministerul Culturii şi Turismului va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv. (7) Zona se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare. (8) După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea publică a statului, în modul stabilit de legislaţie, şi trec în gestiunea Ministerului Culturii şi Turismului. (9) În cazul în care crearea infrastructurii în zonă va necesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va răscumpăra aceste terenuri în modul stabilit de legislaţie. (10) Crearea şi amenajarea infrastructurii generale (căi de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă şi de canalizare) pînă la hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat. Articolul 29. Rezidenţii zonei (1) Rezident al zonei, denumit în continuare rezident, poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată, în modul stabilit de legislaţie, în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, selectată prin concurs, care a încheiat cu Ministerul Culturii şi Turismului un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă în conformitate cu prezenta lege. (2) Concursul este organizat de Ministerul Culturii şi Turismului, la selectarea rezidenţilor ţinîndu-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor planificate. Anunţul privind organizarea concursului se publică, cu 3 luni înainte de desfăşurarea acestuia, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ministerul Culturii şi Turismului este obligat să prezinte, la cererea agentului economic, informaţii exhaustive privind organizarea şi desfăşurarea concursului. (3) Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului se aprobă de Guvern. (4) Criteriile de selectare a rezidenţilor se stabilesc prin legea privind crearea zonei. (5) Persoana fizică sau juridică care intenţionează să obţină statutul de rezident va depune la Ministerul Culturii şi Turismului o cerere, ce va conţine informaţii privind: a) activitatea ce urmează să fie desfăşurată; b) suprafaţa terenului necesar pentru desfăşurarea activităţii. (6) La cerere se va anexa: a) copia de pe certificatul de înregistrare; b) copiile de pe documentele de constituire; c) planul de afaceri, conform modelului stabilit de Ministerul Culturii şi Turismului. (7) Ministerul Culturii şi Turismului examinează documentele prezentate în conformitate cu alin.(5) şi (6) în termen de 30 zile lucrătoare de la data depunerii acestora şi adoptă una din următoarele decizii: a) privind acordarea statutului de rezident şi încheierea contractului pe un termen ce nu-l depăşeşte pe cel indicat la art.27 alin.(1); ori b) privind refuzul de a acorda statutul de rezident şi de a încheia contractul, indicîndu-se motivul refuzului. (8) Cererea de acordare a statutului de rezident este respinsă dacă: a) la cerere nu au fost anexate documentele menţionate la alin.(6); b) pe teritoriul zonei nu există un teren liber ce ar corespunde condiţiilor indicate în cerere; c) pe teritoriul zonei nu este permisă desfăşurarea activităţii planificate; d) planul de afaceri nu corespunde condiţiilor indicate în cerere. (9) Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident încheie cu Ministerul Culturii şi Turismului un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă, denumit în continuare contract. Articolul 30. Clauzele contractului (1) În contract se indică: a) suprafaţa terenului ce urmează a fi arendat; b) termenul de finalizare a lucrărilor de proiectare şi de prezentare a proiectului, spre avizare, Ministerului Culturii şi Turismului; c) lucrările ce urmează să fie efectuate de către rezident în zonă; d) volumul investiţiilor preconizate; e) termenele de finalizare a lucrărilor conform proiectului; f) drepturile şi obligaţiile rezidentului şi ale Ministerului Culturii şi Turismului; g) înlesnirile acordate rezidentului; h) responsabilităţile părţilor în caz de încălcare a obligaţiilor contractuale; i) termenul contractului; j) alte aspecte, conform înţelegerii dintre părţi. (2) Rezidentul se obligă, pe parcursul valabilităţii contractului, să desfăşoare pe teritoriul zonei activitatea stipulată în contract, iar Ministerul Culturii şi Turismului se obligă să dea în arendă, pe termenul indicat în contract, terenul aflat în perimetrul zonei. (3) Rezidentul nu este în drept să transmită drepturile şi obligaţiile sale contractuale altei persoane. Articolul 31. Înregistrarea rezidentului (1) În termen de 3 zile de la data semnării contractului, Ministerul Culturii şi Turismului va înscrie rezidentul în Registrul rezidenţilor zonei turistice naţionale şi va elibera certificatul de înregistrare. Modelul certificatului este aprobat de Ministerul Culturii şi Turismului. (2) Ministerul Culturii şi Turismului va comunica organului fiscal datele despre rezidentul înregistrat în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. Articolul 32. Modificarea şi încetarea acţiunii contractului (1) În cazul în care rezidentul intenţionează să modifice clauzele contractului, acesta va prezenta Ministerului Culturii şi Turismului un nou plan de afaceri conţinînd modificările preconizate. În termen de 10 zile de la data prezentării planului, ministerul va lua decizia privind acceptarea sau neacceptarea modificării clauzelor contractului. Clauzele respective nu pot fi modificate în sensul reducerii volumului investiţiilor. (2) Acţiunea contractului încetează în cazul: a) expirării termenului contractului; b) rezilierii contractului; c) acordului ambelor părţi. (3) În cazul încălcării de către una dintre părţi a clauzelor contractului, acesta poate fi reziliat la cererea celeilalte părţi. (4) Temeiuri pentru rezilierea contractului de către Ministerul Culturii şi Turismului se consideră următoarele încălcări comise de către rezident: a) încălcarea termenului de prezentare a documentaţiei de proiect, spre coordonare, ministerului; b) desfăşurarea în zonă a unor activităţi neprevăzute în contract; c) nerespectarea normelor de securitate a turiştilor, fapt soldat cu consecinţe grave pentru viaţa şi sănătatea acestora; d) încălcarea legislaţiei privind protecţia monumentelor şi mediului; e) încetarea activităţii stipulate în contract. (5) Temei pentru rezilierea contractului de către rezident poate servi neonorarea de către Ministerul Culturii şi Turismului a obligaţiei contractuale de a construi infrastructura generală pînă la hotarele zonei. (6) În contract pot fi prevăzute şi alte temeiuri pentru reziliere. Articolul 33. Răspunderea pentru nerespectarea clauzelor contractului (1) Persoana fizică sau juridică parte la contract îşi pierde statutul de rezident de la data rezilierii contractului şi nu poate presta servicii turistice în zonă. (2) Pierderea statutului de rezident conduce la rezilierea contractului de arendă a terenului şi/sau de concesiune a obiectivului turistic în condiţiile prevăzute de legislaţie. (3) În cazul rezilierii contractului în temeiurile prevăzute la art.32 alin.(4) şi (6), cheltuielile suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea contractului nu vor fi compensate, acesta fiind obligat să plătească o amendă în cuantumul prevăzut de contractul în cauză. (4) În cazul rezilierii contractului în temeiul prevăzut la art.32 alin.(5), Ministerul Culturii şi Turismului va compensa cheltuielile justificate suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale. (5) Neplasarea investiţiilor în volumul şi/sau termenele prevăzute în contract atrage aplicarea, în cote progresive, a unei amenzi al cărei cuantum minim este egal cu suma plăţii de arendă, determinată conform tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (pentru o unitate grad/hectar). Articolul 34. Modul de atribuire a terenurilor în zonă (1) Terenurile proprietate publică a statului situate în perimetrul zonei pot fi atribuite rezidenţilor în folosinţă temporară, în exclusivitate în baza contractului de arendă, pe un termen de pînă la 50 de ani, la un preţ stabilit prin legea privind crearea zonei respective. (2) În cazul în care termenul de funcţionare a zonei va fi prelungit, contractele de arendă vor fi reperfectate, ţinîndu-se cont de eficienţa realizării contractelor semnate iniţial. (3) Rezidenţii nu au dreptul să cesioneze terenul unor terţe persoane, precum şi să gajeze dreptul de arendă sau să-l depună în calitate de aport în capitalul social al unor agenţi economici. Se interzice utilizarea terenului şi a dreptului asupra acestuia în alte scopuri decît cele prevăzute în contract. (4) Rezidenţii care au arendat terenuri în perimetrul zonei şi au construit pe ele imobile au dreptul să răscumpere, după expirarea termenului de funcţionare a zonei, terenurile ocupate de imobilele respective, în conformitate cu legislaţia. Articolul 35. Avizarea construcţiilor în zonă (1) Pentru construcţia fiecărui element de infrastructură turistică, rezidentul este obligat să obţină avizul Ministerului Culturii şi Turismului şi al altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, în conformitate cu legislaţia. (2) Avizul va fi eliberat dacă vor fi respectate următoarele condiţii: a) păstrarea caracterului irepetabil şi deosebit al zonei naturale, care îi conferă specificul de unicat (construcţiile trebuie să cadreze cu contururile naturale ale landşaftului); b) utilizarea la maxim a materialelor naturale şi reducerea la minim a folosirii materialelor nocive la construcţia structurilor turistice; c) utilizarea la construcţii a elementelor tradiţionale de arhitectură populară în scopul sporirii atractivităţii turistice a zonei; d) racordarea liniei acoperişurilor la contururile landşaftului şi vegetaţiei zonei; e) asigurarea unui nivel al dotării cu aparatură şi/sau cu utilaje specifice, corespunzător gradului de confort preconizat; f) asigurarea nivelului corespunzător de decorare şi de amenajare interioară, de finisaj şi dotare cu mobilier; g) utilizarea în elaborarea designului construcţiilor a materialelor locale şi a manoperei meşterilor populari locali. (3) Ministerul Culturii şi Turismului poate refuza să elibereze avizul dacă: a) prin arhitectura, dimensiunile, aspectul exterior şi finisajele viitoarelor construcţii, se va modifica caracterul zonei în care acestea vor fi amplasate sau vor fi încălcate prevederile actelor normative; b) prin amplasament, structură sau prin profil funcţional, noile construcţii sau instalaţii pot compromite cadrul natural existent sau pot aduce prejudicii mediului, resurselor naturale, salubrităţii şi/sau securităţii publice; c) construcţiile noi nu se încadrează în parametrii funcţionali de valorificare raţională a resurselor naturale; d) interese majore de ordin edilitar de perspectivă impun anumite restricţii de care nu s-a ţinut seama. Articolul 36. Activitatea desfăşurată în zonă (1) Rezidentul este în drept să desfăşoare doar activităţile stipulate în contractul privind desfăşurarea activităţii în zonă. (2) În zonă pot fi desfăşurate următoarele activităţi: a) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare, indiferent de categoria de confort a acestora: hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă, tabără de vacanţă; b) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de servire a mesei: restaurant de orice tip, bar de orice tip, fast-food, cofetărie, patiserie; c) crearea, amenajarea şi exploatarea comercială a structurilor de agrement turistic: cluburi, cazinouri şi instalaţii specifice agrementului turistic; d) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de tratament balnear; e) reconstrucţia, reparaţia, amenajarea obiectivelor turistice din zonă; f) crearea şi exploatarea comercială a centrelor de confecţionare şi/sau comercializare a articolelor de artizanat; g) construcţia şi exploatarea comercială a parcărilor; h) crearea şi exploatarea comercială a birourilor de informare turistică. (3) În zonă sînt interzise activităţile ce pot conduce la degradarea patrimoniului turistic şi a mediului. (4) Evidenţa rezultatelor activităţii desfăşurate în zonă de către rezident este ţinută separat de evidenţa activităţii desfăşurate în afara acesteia. (5) Controlul asupra activităţii rezidenţilor se efectuează în conformitate cu legislaţia. Articolul 37. Regimul fiscal al zonei (1) Impozitarea rezidenţilor zonei se efectuează în conformitate cu legislaţia. (2) Pentru a atrage investiţii în infrastructura turistică din zonă, statul acordă rezidenţilor înlesniri fiscale în conformitate cu legislaţia. Capitolul VIII PREGĂTIREA PROFESIONALP ÎN DOMENIUL TURISMULUI Articolul 38. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor (1) Pregătirea profesională în domeniul turismului se realizează de instituţiile de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior, de formare profesională continuă specializate, de stat şi private, acreditate în condiţiile legii. (2) Perfecţionarea personalului din industria turismului se realizează la cursuri specializate, în baza programelor avizate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi aprobate de Ministerul Culturii şi Turismului. (3) Perfecţionarea şi specializarea profesională a personalului angajat în industria turismului sînt efectuate, în condiţiile legii, de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, precum şi de alte instituţii acreditate. Capitolul IX DISPOZIŢII FINALE Articolul 39 (1) Guvernul, în termen de 6 luni: a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege; b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege; c) va adopta acte normative în vederea executării prezentei legi. (2) Se abrogă Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000. Preşedintele Parlamentului Marian LUPU Nr.352-XVI. Chişinău, 24 noiembrie 2006.