Prezenta lege stabileşte bazele juridice ale activităţii de reglementare tehnică şi are menirea să înlăture barierele tehnice din calea comerţului.

(1) Prezenta lege stabileşte cerinţele generale faţă de conţinutul şi modul de elaborare, publicare şi aplicare a reglementărilor tehnice pentru a asigura transparenţa procesului de reglementare şi circulaţia liberă a produselor şi serviciilor, stabileşte drepturile şi obligaţiile autorităţilor de reglementare, precum şi cerinţele faţă de supravegherea pieţei în scopul protecţiei pieţei interne de produsele periculoase, falsificate şi neconforme cerinţelor prescrise şi/sau declarate.

(3) Sub incidenţa prezentei legi nu cad reglementările sanitare, cele fitosanitare şi normele sanitaro-veterinare, a căror bază juridică se stabileşte prin alte legi speciale.

(4) În cazul în care un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele tratatului internaţional.

activitate de reglementare tehnică - ansamblu de activităţi privind stabilirea cerinţelor esenţiale faţă de produse şi servicii în ceea ce priveşte securitatea şi calitatea acestora, a condiţiilor de comercializare şi utilizare a lor, precum şi privind stabilirea regulilor de supraveghere a pieţei şi a procedurilor de evaluare a conformităţi;

alte cerinţe - orice cerinţă, alta decît o specificaţie tehnică, impusă unui produs în scopul protejării, în special, a consumatorilor sau a mediului şi care afectează ciclul de viaţă al produsului respectiv după plasarea acestuia pe piaţă, cum ar fi condiţiile de utilizare, reutilizare sau lichidare a produsului, în cazul cînd aceste condiţii pot influenţa semnificativ compoziţia sau natura produsului ori comercializarea acestuia;

autoritate de reglementare - organ central de specialitate al administraţiei publice sau alt organ responsabil, în limitele competenţei sale, pentru elaborarea sau adoptarea reglementărilor tehnice;

bariere tehnice în calea comerţului - diferenţa dintre cerinţele reglementărilor tehnice naţionale, standardelor naţionale şi procedurilor naţionale de evaluare a conformităţii şi ale celor utilizate în practica internaţională sau nerecunoaşterea lor, fapt ce implică, în comparaţie cu practica comercială obişnuită, cheltuieli suplimentare de mijloace şi/sau de timp pentru comercializarea produselor pe piaţa internă şi cea externă;

calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs sau serviciu, care îi conferă aptitudini de a satisface, conform destinaţiei, necesităţile explicite sau implicite;

cerinţe esenţiale - condiţii tehnice stipulate în acte normative în vederea asigurării securităţii naţionale, asigurării inofensivităţii produselor şi serviciilor pentru viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea oamenilor, pentru regnul animal şi cel vegetal, pentru mediu, pentru bunurile materiale, în vederea protecţiei intereselor consumatorilor, inclusiv prevenirea practicilor care induc în eroare consumatorii în ceea ce priveşte compoziţia, destinaţia, originea, calitatea şi inofensivitatea produselor;

cerinţe minime de calitate - condiţii tehnice de calitate stipulate în acte normative şi stabilite prin proprietăţile fizice, chimice, biologice şi organoleptice ale produsului, conform cărora acesta poate fi identificat;

control (inspecţie) de stat - totalitatea acţiunilor de verificare a îndeplinirii de către agenţii economici a prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, întreprinse de către inspectorii de stat;

documentaţie tehnică - rezultate documentate care atestă conformitatea produselor şi serviciilor cu cerinţele prescrise în reglementări tehnice sau în standarde naţionale, în a căror bază se eliberează declaraţia de conformitate;

domeniu reglementat - ansamblu de activităţi economice şi produse aferente acestora, pentru care se emit reglementări tehnice corespunzătoare privind condiţiile de plasare pe piaţă şi/sau de utilizare a produselor;

parte interesată - autoritate, agent economic sau altă entitate care aplică ori intenţionează să aplice o reglementare tehnică sau un standard;

plasare pe piaţă a produselor - acţiune de a face disponibile produsele pe piaţă, inclusiv păstrarea acestora în scopul distribuirii, oferirii prin vînzare sau prin oricare altă formă de transmitere, contra plată ori cu titlu gratuit;

prezumţie de conformitate - presupunere, în vigoare pînă la demonstrarea contrariului, că un produs sau un serviciu corespunde cerinţelor specificate în reglementarea tehnică aplicabilă;

procedură de evaluare a conformităţii - orice procedură utilizată, direct sau indirect, pentru a determina dacă produsul sau serviciul corespunde cerinţelor prescrise. Termenul "procedură de evaluare a conformităţii" cuprinde, după caz, procedurile de eşantionare, de încercare şi de inspecţie, evaluarea, verificarea şi asigurarea conformităţii, înregistrarea, omologarea, precum şi combinaţiile lor;

produs - orice produs fabricat industrial şi orice produs agricol, inclusiv produsele de origine animală şi de pescărie; se consideră, de asemenea, produse energia electrică şi cea termică, gazele lichefiate şi cele naturale, apa, furnizate pentru consum, precum şi produsele software;

produs falsificat (contrafăcut) - produs fabricat din alţi componenţi, în alte proporţii sau în alte condiţii decît cele stabilite în documentele normative, prezentat drept produs veritabil;

reglementare tehnică - document care stabileşte caracteristicile unui produs sau serviciu, cuprinde specificaţii tehnice şi alte cerinţe, inclusiv prevederi administrative relevante, în cazul comercializării sau utilizării acestui produs, cu excepţia prevederilor administrative care interzic fabricarea, importul, comercializarea, utilizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv;

specificaţie tehnică - condiţie cuprinsă într-un document care stabileşte cerinţe faţă de un produs sau un serviciu (cum ar fi: nivelul de calitate, de performanţă, de securitate sau dimensiunile, inclusiv cerinţele faţă de denumirea cu care produsul este plasat pe piaţă), precum şi cerinţele faţă de terminologie, simboluri, încercări şi metode de încercare, faţă de ambalare, marcare sau etichetare, faţă de procedurile de evaluare a conformităţii. Termenul "specificaţie tehnică" se referă, de asemenea, la metodele şi procesele de producţie;

standard conex - standard naţional care transformă cerinţele esenţiale, stabilite în reglementarea tehnică respectivă, în specificaţii tehnice pentru produsele şi serviciile din domeniul reglementat şi conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale stabilite în reglementarea tehnică aplicabilă;

standard european armonizat - standard european care este elaborat sub incidenţa unui mandat al Comisiei Europene şi care transformă cerinţele esenţiale din directiva europeană de noua abordare în specificaţii tehnice pentru produsele din domeniul reglementat;

supraveghere a pieţei - ansamblu de acţiuni, inclusiv controlul de stat, întreprinse de autorităţile abilitate cu scopul de a verifica respectarea reglementărilor tehnice şi conformitatea produselor sau serviciilor plasate pe piaţă cu cerinţele prescrise şi/sau declarate;

tratament egal - regim acordat produselor sau serviciilor de import, care nu este mai puţin favorabil decît cel acordat produselor sau serviciilor similare indigene într-o situaţie comparabilă.

b) actele normative ale autorităţilor de reglementare de a căror competenţă ţine stabilirea cerinţelor obligatorii faţă de produse şi servicii;

c) reglementările sau prevederile administrative care fac referire la specificaţii tehnice, la alte cerinţe sau la coduri de bună practică care, la rîndul lor, fac referire la specificaţii tehnice sau la alte cerinţe a căror respectare conferă prezumţia de conformitate cu reglementările sau prevederile administrative;

d) acordurile voluntare în care o autoritate publică este o parte contractantă şi care prevăd, în interes public, conformitatea cu specificaţiile tehnice şi cu alte cerinţe, cu excepţia specificaţiilor pentru licitaţii în cazul achiziţiilor publice.

(2) Reglementările tehnice generale şi cele specifice se elaborează cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum şi a obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova privind libera circulaţie a produselor şi serviciilor, şi stabilesc cerinţe esenţiale faţă de produse şi servicii, inclusiv cerinţe minime de calitate. Respectarea reglementărilor tehnice este obligatorie pentru orice entitate care desfăşoară activităţi în domeniul căruia i se aplică reglementarea tehnică respectivă.

(4) În cazul în care asupra aceloraşi produse sau servicii şi metode de producţie se extinde acţiunea unor documente ale căror cerinţe se dublează sau sînt contradictorii, se stabileşte următoarea prioritate a aplicării lor:

(5) În cazul existenţei unui document cu caracter prioritar, celelalte documente nu pot fi invocate în partea în care contravin celui prioritar şi urmează a fi aduse în concordanţă cu acesta sau urmează a fi abrogate.

(6) Reglementările tehnice generale se aplică produselor sau serviciilor, nelimitîndu-se la o listă exhaustivă a acestora, şi stabilesc, de regulă, cerinţe referitoare la prevenirea unuia sau mai multor riscuri caracteristice tuturor produselor sau serviciilor cărora li se aplică reglementarea tehnică.

(7) Reglementările tehnice specifice stabilesc cerinţe esenţiale faţă de produse sau servicii ori faţă de grupe de produse sau servicii, concretizînd prevederile reglementării tehnice generale, dacă există. La elaborarea reglementărilor tehnice specifice se va asigura respectarea cerinţei generale de securitate a produselor şi serviciilor.

(8) În cazul în care aceloraşi produse şi servicii le sînt aplicabile atît reglementări tehnice generale, cît şi reglementări tehnice specifice, se aplică reglementările tehnice specifice.

(1) Reglementările tehnice nu vor avea asupra comerţului un caracter mai restrictiv decît este necesar pentru realizarea următoarelor obiective:

g) prevenirea practicilor care induc în eroare consumatorii în ceea ce priveşte compoziţia, destinaţia, originea, calitatea şi inofensivitatea produselor.

a) să prevadă un tratament egal pentru produsele şi serviciile importate din ţările cu care sînt încheiate tratate corespunzătoare;

b) să acorde produselor importate un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat produselor similare indigene, în cazul importurilor din ţările cu care sînt încheiate tratate corespunzătoare;

c) să fie elaborate şi aplicate fără a crea bariere tehnice în calea comerţului cu ţările cu care sînt încheiate tratate corespunzătoare;

(3) La elaborarea reglementarilor tehnice se utilizează, de regulă, standardele internaţionale sau europene pertinente ori proiectele acestora, aflate în etapa finală de elaborare, cu excepţia cazurilor cînd aceste standarde sau anumite prevederi particulare ale acestora nu sînt adecvate realizării obiectivelor specificate la alin.(1) din prezentul articol din cauza factorilor climaterici sau geografici esenţiali ori din cauza problemelor tehnologice fundamentale.

a) definirea domeniului reglementat: se descrie grupa produselor sau serviciilor la care se referă reglementarea tehnică respectivă şi natura riscurilor ce urmează a fi evitate, precum şi, după caz, grupele de produse sau servicii cărora nu li se aplică prevederile reglementării tehnice;

b) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate supuse evaluării conformităţii: se specifică produsele sau serviciile supuse în mod obligatoriu evaluării conformităţii cu cerinţele reglementării tehnice în cauză;

c) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate care nu sînt supuse evaluării conformităţii: se specifică produsele sau serviciile care nu sînt supuse în mod obligatoriu evaluării conformităţii cu cerinţele reglementării tehnice în cauză;

d) cerinţele esenţiale pentru grupele de produse sau servicii respective: se stabilesc, în termeni suficient de exacţi, cerinţele impuse produselor sau serviciilor pentru a putea fi identificate şi plasate pe piaţă. Cerinţele esenţiale constituie o parte fundamentală a reglementării tehnice şi permit ca aplicarea standardelor conexe să rămînă voluntară. În lipsa standardelor conexe sau în cazul cînd producătorul a decis să nu recurgă la aceste standarde, cerinţele esenţiale trebuie să permită evaluarea directă a conformităţii produsului sau serviciului;

e) procedurile de evaluare a conformităţii: se specifică, după caz, pentru produse sau servicii din domeniile reglementate, una sau mai multe proceduri adecvate de evaluare a conformităţii;

g) regulile de aplicare a mărcii naţionale de conformitate SM: se stabilesc regulile respective conform prevederilor legilor şi altor acte normative în vigoare;

h) cerinţele specifice faţă de asigurarea metrologică: se specifică, după caz, etaloanele, mijloacele de măsurare, materialele de referinţă utilizate, procedurile de efectuare a măsurărilor, cu estimarea incertitudinii acestor măsurări etc.;

i) cerinţele faţă de organismele de evaluare a conformităţii care se desemnează şi se notifică pentru activitate în domeniul respectiv, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv cerinţele specifice stabilite de autoritatea de reglementare.

a) frecvenţa sau criteriile de determinare a frecvenţei evaluării periodice a produselor certificate, efectuate de organismele de certificare şi de inspecţie acreditate şi desemnate în modul stabilit de legislaţie;

c) acţiunile ce urmează a fi întreprinse de autorităţile de supraveghere a pieţei în cazul în care se constată că unul sau mai multe produse nu sînt conforme cu cerinţele prescrise şi/sau declarate.

(1) Autorităţile de reglementare care elaborează proiecte de reglementări tehnice publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în termen de cel mult 2 săptămîni de la data iniţierii elaborării, un aviz referitor la o astfel de elaborare, pentru a informa toate părţile interesate.

(2) Pentru asigurarea transparenţei procesului de reglementare la elaborarea (modificarea) unei reglementări tehnice, elaboratorul reglementării tehnice, prin intermediul Centrului Informaţional specificat la art.11 din prezenta lege:

a) notifică statele semnatare ale acordurilor bilaterale sau multilaterale privind schimbul reciproc de informaţii corespunzătoare, denumite în continuare state părţi, despre tipurile de produse cărora li se va aplica reglementarea tehnică în curs de elaborare, indicînd obiectivul şi motivaţia elaborării (notificările se transmit în limba engleză, franceză sau spaniolă);

b) furnizează statelor părţi, la solicitare, detalii privind reglementarea tehnică în curs de elaborare sau copia acesteia şi, în măsura posibilităţilor, indică compartimentele ce diferă în esenţă de standardele internaţionale sau regionale pertinente.

(3) La elaborarea (modificarea) unei reglementări tehnice, care poate influenţa considerabil condiţiile de import sau de export al produselor, elaboratorul reglementarii tehnice, la solicitarea statelor părţi, va justifica necesitatea reglementarii tehnice în cauză şi o va transmite acestor state prin intermediul Centrului Informaţional, în modul stabilit în acorduri. În cazul elaborării (modificării) unei reglementări tehnice în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale sau regionale pertinente, se transmite doar informaţia privind conformitatea reglementării tehnice în curs de elaborare cu standardul internaţional sau regional pertinent.

(4) Elaboratorii reglementării tehnice stabilesc un termen de pînă la 6 luni pentru prezentarea de către statele părţi şi părţile interesate din Republica Moldova a obiecţiilor în scris pe marginea proiectului reglementării tehnice. Aceste obiecţii se examinează cu autorii lor şi cu alte părţi interesate, iar rezultatele examinării se iau în considerare la definitivarea proiectului.

(5) În cazurile în care realizarea obiectivelor specificate la art.4 alin.(1) din prezenta lege capătă un caracter de urgenţă, elaboratorul reglementarii tehnice are dreptul să omită, după caz, unele prevederi ale alin.(2) şi alin.(4) din prezentul articol cu condiţia:

b) prezentării, la solicitare, statelor părţi a copiei reglementării tehnice, oferindu-le posibilitatea expunerii de obiecţii în scris, care urmează a fi examinate cu luarea în considerare a rezultatelor examinării.

(6) Reglementările tehnice se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în modul stabilit de legislaţie. Între data adoptării şi data punerii în aplicare a reglementărilor tehnice, în caz de necesitate, va fi prevăzut un termen de cel puţin 3 luni, stabilit de autoritatea de reglementare care le adoptă, la propunerea părţilor interesate, pentru realizarea măsurilor de asigurare a respectării cerinţelor reglementarilor tehnice faţă de produse şi servicii ori faţă de metodele de fabricare sau de prestare a lor.

(7) În cazul în care circumstanţele sau obiectivele ce au condiţionat adoptarea reglementării tehnice au dispărut ori s-au modificat, autoritatea de reglementare care a adoptat-o abrogă sau modifică reglementarea tehnică în cauză, publicînd informaţia de rigoare. În cazul în care autoritatea care a adoptat reglementarea tehnică şi-a încheiat activitatea, decizia corespunzătoare este luată de către succesorul de drepturi al acestei autorităţi. În cazul în care nu este stabilit succesorul de drepturi, decizia corespunzătoare este luată de Guvern.

(8) Modul de elaborare, coordonare, adoptare, înregistrare, aplicare şi anulare a reglementărilor tehnice se stabileşte conform legislaţiei în vigoare, în corespundere cu categoriile specificate la art.3 alin.(1) din prezenta lege.

(9) Procedurile noi de evaluare a conformităţii se elaborează în cazul în care nu există ghiduri sau recomandări pertinente ale organizaţiilor internaţionale sau europene de standardizare ori în cazul în care conţinutul tehnic al unei proceduri de evaluare a conformităţii în vigoare nu corespunde cu cerinţele ghidurilor sau recomandărilor respective ale organizaţiilor internaţionale sau europene de standardizare.

(1)Activitatea de elaborare a reglementărilor tehnice, desfăşurată de autorităţile de reglementare, este administrată şi coordonată de organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii.

(2) Programele activităţii de elaborare a reglementarilor tehnice se notifică tuturor autorităţilor publice interesate, se coordonează cu acestea şi se aprobă de Guvern.

(3) Dispunînd de informaţia, publicată în condiţiile art.5 alin.(1) din prezenta lege, referitoare la elaborarea de către o autoritate de reglementare a unei reglementări tehnice, alte autorităţi de reglementare nu sînt în drept să iniţieze elaborarea de reglementări tehnice cu un domeniu de aplicare similar, cu excepţia cazurilor cînd organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii adoptă o decizie privind elaborarea unei variante de alternativă. Alte autorităţi trebuie să aibă posibilitate de a participa la elaborarea reglementării tehnice deja iniţiate.

(4) Dreptul de interpretare oficială a prevederilor din reglementările tehnice, de stabilire a modului de punere în aplicare a acestora aparţine în exclusivitate autorităţii de reglementare care a aprobat reglementările tehnice respective.

(1) În cazul în care există standarde naţionale, adoptate în modul stabilit, care corespund obiectivelor elaborării reglementărilor tehnice şi sînt elaborate în baza standardelor internaţionale sau europene pertinente, autorităţile de reglementare, respectînd dreptul de autor al organismului naţional de standardizare, folosesc standardele naţionale ca bază pentru elaborarea reglementarilor tehnice şi:

b) fac referinţe directe la aceste standarde în textul reglementărilor tehnice pentru a arăta că singurul mijloc de a satisface unele condiţii ale reglementării tehnice este de a fi în conformitate cu standardele la care se fac referinţe;

c) fac referinţe indirecte la standardele naţionale în reglementările tehnice pentru a arată că unul din mijloacele de a satisface unele condiţii ale reglementării tehnice este de a fi în conformitate cu standardele conexe.

(3) Reglementările tehnice fac referinţe, după caz, la standardele naţionale, precum şi la standardele internaţionale, europene şi interstatale, adoptate la nivel naţional, care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale stabilite în reglementările tehnice respective. Procedura de adoptare a standardelor internaţionale, europene şi interstatale se stabileşte de către organismul naţional de standardizare, conform legislaţiei în vigoare. Textele standardelor conexe nu se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(4) În cazul în care în textul reglementărilor tehnice se fac referinţe directe la standarde naţionale, orice modificare a acestor standarde trebuie notificată autorităţii de reglementare care a adoptat reglementarea tehnică respectivă.

(5) Pentru realizarea mecanismului de implementare a regle-mentărilor tehnice elaborate şi adoptate, organismul naţional de standardizare, la solicitarea autorităţilor de reglementare:

c) adoptă, în calitate de standarde naţionale, standardele internaţionale şi standardele europene, inclusiv pentru metode de încercări utilizate în procedurile de evaluare a conformităţii, prevăzute de reglementările tehnice respective.

(6) Pentru realizarea mecanismului de implementare a reglementărilor tehnice, autorităţile de reglementare prevăd finanţarea bugetară necesară adoptării standardelor internaţionale şi europene în calitate de standarde naţionale aplicate ca standarde conexe.

(1) Evaluarea conformitгюii produselor \xa7i serviciilor se realizeazг prin procedurile respective de evaluare, care reprezintг modъle sau alte forme (scheme) de evaluare a conformitгюii, aprobate de Guvern.

(2) Procedurile de evaluare a conformităţii, prevăzute de reglementările tehnice, depind de gradul de complexitate al produsului sau al serviciului respectiv şi de riscul ce poate apărea la utilizarea acestuia. Reglementările tehnice care prevăd proceduri de evaluare a conformităţii se adoptă de Guvern.

(3) Autorităţile de reglementare stabilesc în reglementările tehnice, pentru faza de proiect şi/sau pentru faza de producţie, înainte de plasarea pe piaţă a produselor sau de prestarea serviciilor, posibilităţi de utilizare a procedurilor de evaluare a conformităţii, care vor asigura nivelul de securitate necesar al produsului sau al serviciului respectiv şi atingerea obiectivului reglementării tehnice.

a) pentru unul şi acelaşi tip ori grup de produse sau servicii - una sau mai multe proceduri de evaluare a conformităţii, identice ca nivel doveditor, ceea ce ar permite solicitantului să-şi aleagă cea mai potrivită procedură pentru asigurarea cerinţei generale de securitate a produselor şi serviciilor;

b) criteriile conform cărora producătorul poate alege pentru produsele sau serviciile proprii cele mai potrivite proceduri de evaluare a conformităţii, prevăzute de legislaţie;

(5) Procedurile de evaluare a conformităţii nu trebuie să fie excesive în raport cu obiectivele reglementării tehnice respective, prevăzute la art. 4 alin.(1) din prezenta lege. În cazul în care o reglementare tehnică este elaborată în baza directivelor Uniunii Europene, autoritatea de reglementare este obligată, în procesul elaborării, să stabilească proceduri de evaluare a conformităţii care să nu fie mai restrictive decît cele prevăzute în directivele respective.

(6) Regulile de ordin metodico-organizatoric sau de tehnică generală pentru procedurile de evaluare a conformităţii se stabilesc în reglementările şi/sau în codurile de bună practică în domeniul evaluării conformităţii, care se elaborează şi se aprobă de către organismul naţional de asigurare a conformităţii produselor.

(1) Reglementările tehnice naţionale, procedurile naţionale de evaluare a conformităţii şi standardele naţionale se aplică în acelaşi mod atît pentru produsele şi serviciile indigene, cît şi pentru cele de import.

(2) În cazul în care autoritatea de reglementare este atenţionată, de o parte interesată, asupra faptului că o reglementare tehnică adoptată de ea este folosită sau ar putea fi folosită în calitate de barieră tehnică în calea comerţului, inclusiv a comerţului internaţional, ea trebuie să întreprindă de urgenţă măsuri care să excludă o atare folosire. La asemenea măsuri se raportează:

b) publicarea unui comentariu oficial, cu argumentarea modului şi a condiţiilor de aplicare a restricţiilor stabilite prin reglementarea tehnică respectivă, în scopul înlăturării barierelor tehnice din calea comerţului.

(3) Procedurile de evaluare a conformităţii, în cazul produselor şi serviciilor de import, se efectuează în termene rezonabile şi într-un mod nu mai puţin favorabil decît cel aplicat produselor şi serviciilor similare indigene.

(1) Reglementările tehnice ale altor state membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului sau ale statelor cu care Republica Moldova are acorduri respective se consideră echivalente cu reglementările tehnice naţionale în cazul în care:

(2) Recunoaşterea echivalenţei reglementărilor tehnice ale altor state cu cele naţionale ţine de competenţa autorităţilor de reglementare a domeniilor respective.

(3) Modul de preluare a reglementărilor tehnice ale altor state, considerate echivalente cu cele naţionale, se stabileşte de către autoritatea de reglementare a domeniului respectiv.

(4) Cu referinţă la produsele de import pentru care se solicită o confirmare a corespunderii acestora reglementărilor tehnice sau standardelor naţionale, rezultatele verificărilor şi încercărilor efectuate de organismele de evaluare a conformităţii din ţara exportatoare sînt recunoscute şi aplicate în Republica Moldova în conformitate cu acordurile de recunoaştere reciprocă, semnate cu statul respectiv.

(1) În Republica Moldova sursă de informare în domeniul barierelor tehnice în calea comerţului este Centrul Informaţional, instituit în baza Acordului privind barierele tehnice în calea comerţului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care, la solicitarea părţilor interesate, furnizează informaţii referitoare la:

c) apartenenţa şi participarea autorităţilor de reglementare la organizaţiile internaţionale sau regionale de profil, precum şi referitoare la acordurile bilaterale şi multilaterale în domeniile vizate, deja încheiate sau în fază de negociere;

(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de relaţiile cu Organizaţia Mondială a Comerţului asigură funcţionarea Centrului Informaţional specificat la alin.(1) din prezentul articol.

(1) Autorităţile de reglementare, prin propriile puncte de informare, creează şi actualizează sistematic, în limitele competenţei, bazele de date specificate la art.11 alin.(1) din prezenta lege.

(2) Pentru a răspunde la solicitările părţilor interesate, autorităţile de reglementare transmit Centrului Informaţional versiunile electronice ale datelor bibliografice privind reglementările tehnice în vigoare.

(3) Autorităţile de reglementare asigură accesul liber al părţilor interesate la resursele informaţionale de care dispun, cu excepţia cazurilor cînd, în scopul păstrării secretului de stat, de serviciu sau comercial, conform prevederilor legale, acest acces este limitat.

(4) Proiectele de reglementări tehnice se transmit spre avizare parţilor interesate din alte ţări, la solicitare, de către autoritatea de reglementare care le-a elaborat, prin intermediul Centrului Informaţional sau nemijlocit, cu notificarea obligatorie a acestuia despre transmiterea proiectelor respective.

(5) Punctul de informare din cadrul organismului naţional de standardizare asigură crearea şi gestionarea bazelor de date bibliografice şi, la solicitarea părţilor interesate din Republica Moldova şi din străinătate, furnizează informaţii referitoare la:

c) apartenenţa şi participarea organismului naţional de standardizare şi organismului naţional de asigurare a conformităţii produselor la organizaţiile internaţionale sau regionale de standardizare şi de evaluare a conformităţii, precum şi referitoare la acordurile bilaterale şi multilaterale în domeniile vizate, deja încheiate sau în fază de negociere.

(6) Costul serviciilor de eliberare a copiilor de pe documentele solicitate acoperă doar cheltuielile de întreţinere şi de multiplicare şi este acelaşi atît pentru beneficiarii autohtoni, cît şi pentru cei străini, cu excepţia cheltuielilor reale de expediţie.

a) să solicite Centrului Informaţional informaţii referitoare la reglementările tehnice, la procedurile de evaluare a conformităţii şi la standarde, la apartenenţa şi participarea la organizaţiile internaţionale sau regionale de standardizare şi de evaluare a conformităţii, precum şi referitoare la acordurile bilaterale şi multilaterale în domeniul standardizării şi evaluării conformităţii;

c) să solicite, reciproc, informaţii referitoare la reglementările tehnice şi la procedurile de evaluare a conformităţii, elaborate în Republica Moldova de alte autorităţi de reglementare;

e) să participe la activitatea comitetelor tehnice ale organizaţiilor internaţionale şi regionale de standardizare la care Republica Moldova este parte;

g) să abroge reglementările tehnice adoptate anterior în cazul în care circumstanţele sau obiectivele ce au condiţionat adoptarea lor au dispărut ori s-au modificat;

h) să stabilească cerinţe specifice faţă de organismele de evaluare a conformităţii, care se desemnează şi se notifică pentru activitate în domeniul respectiv.

(1) Activitatea de reglementare tehnică constituie una din activităţile de bază ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice.

(2) În scopul realizării sarcinilor în domeniul activităţii de reglementare tehnică, autorităţile de reglementare creează servicii speciale responsabile de această activitate, stabilesc structura şi modul de funcţionare a lor.

b) să coordoneze cu organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii proiectele de reglementări tehnice elaborate;

c) să coordoneze cu organismul naţional de standardizare proiectele de reglementări tehnice elaborate sub aspectul terminologiei utilizate şi conformităţii lor cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul standardizării;

d) să coordoneze cu organismul naţional de metrologie proiectele de reglementări tehnice sub aspectul conformităţii lor cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul metrologiei;

e) să coordoneze cu organismul naţional de asigurare a conformităţii produselor proiectele de reglementări tehnice sub aspectul corespunderii lor prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul evaluării conformităţii;

f) să folosească, ca bază a reglementărilor tehnice, în procesul de elaborare a acestora, standardele internaţionale sau regionale ori prevederile lor respective, aflate în etapa finală de elaborare;

g) să argumenteze, la solicitarea oricărui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, necesitatea adoptării reglementării tehnice neconforme prevederilor standardelor internaţionale sau regionale şi să prezinte aceste argumentări, sub formă de notificări, la Centrul Informaţional în una din limbile de lucru ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (engleză, franceză sau spaniolă);

h) să prezinte sistematic, pe măsura elaborării şi adoptării, la organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii informaţii detaliate referitoare la reglementările tehnice adoptate şi în curs de elaborare, precum şi referitoare la conformitatea lor cu cerinţele standardelor internaţionale sau regionale;

j) să prezinte organismului naţional de standardizare, spre coordonare şi avizare, lista standardelor conexe pentru reglementările tehnice elaborate;

k) să asigure traducerea oficială în limba de stat a textelor standardelor conexe, care prezintă adopţii naţionale ale standardelor internaţionale sau europene;

m) să propună pentru desemnare organismele de evaluare a conformităţii care corespund cerinţelor stabilite în reglementarea tehnică respectivă;

n) să evalueze iniţial şi să supravegheze, în comun cu organismul naţional de asigurare a conformităţii produselor, activitatea organismelor de evaluare a conformităţii care au fost desemnate.

Autorităţile de reglementare care elaborează, adoptă sau asigură implementarea reglementărilor tehnice cu încălcarea prevederilor prezentei legi poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(1) Supravegherea pieţei privind conformitatea cu cerinţele prescrise şi/sau declarate a produselor fabricate şi plasate pe piaţă şi a serviciilor prestate se efectuează, în numele statului, de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice.

(2) Supravegherea pieţei este prerogativa organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, în limitele competenţelor lor. În cadrul acestor organe activează inspectoratele respective, ale căror regulamente se aprobă de către Guvern.

(3) Autorităţilor de supraveghere a pieţei li se acordă, în condiţiile legislaţiei, împuterniciri şi resurse necesare pentru desfăşurarea activităţii de supraveghere a pieţei.

(1) Supravegherea pieţei se efectuează asupra oricărui produs sau serviciu, inclusiv asupra celor certificate, la orice agent economic, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

(2) Autorităţile de supraveghere a pieţei sînt în drept să apeleze, pentru soluţionarea problemelor tehnice (efectuarea încercărilor de laborator), la alte organe sau agenţi economici, cu condiţia că nu există conflict de interese şi că responsabilitatea pentru luarea deciziilor le revine autorităţilor abilitate. Nu se admite, în cadrul supravegherii pieţei, efectuarea încercărilor de laborator de către laboratoarele care au efectuat încercări în scopul evaluării conformităţii pentru aceleaşi produse.

(3) La aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor prescrise şi/sau declarate trebuie să se respecte principiul proporţionalităţii mărimii sancţiunii cu prejudiciul cauzat de încălcarea admisă.

(4) Supravegherea pieţei se efectuează şi prin controale selective, care pot fi exercitate prin vizitarea agentului economic sau prin invitarea reprezentanţilor acestuia la autoritatea de supraveghere a pieţei.

(1) Supravegherea pieţei se efectuează de către inspectorii de stat din cadrul autorităţilor respective abilitate cu funcţii de control de stat.

(2) Supravegherea pieţei se efectuează, după caz, în următoarele etape ale ciclului vital al produsului sau ale prestării serviciului:

(4) Baza doveditoare, în cadrul supravegherii pieţei, o constituie documentele care atestă conformitatea cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, precum şi documentaţia tehnică pentru produsul sau serviciul respectiv, care se recepţionează permanent, se actualizează şi se păstrează de către producător sau prestatorul de servicii.

(5) Includerea în contractele de furnizare (elaborare, fabricare) a produselor şi de prestare a serviciilor a clauzei privind conformitatea acestora cu cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova este obligatorie.

(6) Persoanele cu funcţie de răspundere ale agenţilor economici sînt obligate să creeze condiţiile necesare pentru efectuarea supravegherii pieţei.

(1) Inspectorii de stat care efectuează supravegherea pieţei privind conformitatea produselor plasate pe piaţă cu cerinţele prescrise şi/sau declarate sînt funcţionari publici.

a) să intre liber în încăperile de serviciu şi de producţie ale agenţilor economici, unde se fabrică, se păstrează, se comercializează produse ori se prestează servicii care fac obiectul controlului;

c) să atragă, la efectuarea supravegherii pieţei, specialişti şi mijloace tehnice ale agentului economic în cazurile cînd tărăgănarea controlului poate crea riscuri pentru viaţa ori pentru sănătatea consumatorilor;

d) să preleve probe şi mostre de produse pentru controlul conformităţii lor cu cerinţele prescrise şi/sau declarate în volumul stabilit conform documentelor normative;

g) să elibereze prescripţii privind interzicerea sau sistarea temporară a comercializării, utilizării (exploatării), depozitării şi transportării loturilor de produse controlate şi prestării serviciilor în cazurile în care produsele şi serviciile nu sînt conforme cu cerinţele prescrise şi/sau declarate;

h) să se adreseze organelor de poliţie pentru a obţine sprijin la efectuarea supravegherii pieţei şi, după caz, pentru a fi însoţit în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu şi în cazul în care agentul economic nu-i permite să efectueze controlul;

a) sa elibereze agenţilor economici prescripţii privind interzicerea definitivă a fabricării (producerii) şi plasării pe piaţă a produselor, a prestării serviciilor în cazul în care agentul economic refuză să prezinte produsele spre verificare, precum şi în cazul în care produsele sau serviciile:

b) să dispună nimicirea produselor periculoase interzise definitiv pentru comercializare în cazul cînd acesta este unicul mijloc de înlăturare a pericolului;

- 50 % din costul produselor neconforme cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, în cazul depistării neconformităţii în etapa de producere sau de depozitare;

- 100 % din costul produselor fabricate sau comercializate şi al serviciilor prestate, în caz de încălcare a prescripţiilor inspectorilor de stat privind interzicerea sau sistarea temporară a comercializării, utilizării (exploatării), depozitării şi transportării produselor şi prestării serviciilor;

(4) Decizia privind aplicarea amenzilor specificate la alin.(3) din prezentul articol se emite de Inspectorul principal de stat în baza încălcărilor depistate, indicate în actul de control, întocmit în modul stabilit. Decizia privind aplicarea amenzii se înmînează agentului economic personal sau se expediază prin poştă, în termen de 5 zile de la data emiterii. Decizia rămîne definitivă după expirarea a 15 zile de la data înmînării ei agentului economic. În cazul în care agentul economic nu a achitat amenda în termen de 15 zile de la data rămînerii definitive a deciziei privind aplicarea amenzii, aceasta se transmite executorului judecătoresc spre executare.

(5) În executarea atribuţiilor, inspectorii de stat vor respecta interesele consumatorilor, agenţilor economici şi ale statului, călăuzindu-se de legislaţia în vigoare.

(6) Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea neadecvată a atribuţiilor ce le revin, inspectorii de stat poartă răspundere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

(7) Modul de eliberare a prescripţiilor prevăzute în prezentul articol se stabileşte de către autorităţile de supraveghere a pieţei.

(2) Guvernul va prevedea anual în bugetul de stat surse de finanţare a activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice desfăşurate de autorităţile de reglementare respective conform programelor aprobate.

(1) Resursele necesare pentru desfăşurarea activităţii de supraveghere a pieţei se raportează la cheltuielile autorităţilor respective, în limitele mijloacelor alocate anual de la bugetul de stat.

(2) Cheltuielile pentru prelevarea probelor sau a mostrelor şi cheltuielile pentru efectuarea încercărilor de laborator (analizelor, măsurărilor) sînt suportate de autorităţile de supraveghere a pieţei, în limitele mijloacelor alocate anual de la bugetul de stat. În cazul în care încercările de laborator (analizele, măsurările) dovedesc neconformitatea probelor sau a mostrelor prelevate cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, cheltuielile pentru probele sau mostrele prelevate, precum şi cheltuielile pentru efectuarea încercărilor de laborator sînt suportate de agentul economic supus controlului.

(3) În cazul în care controlul a fost iniţiat la solicitarea agentului economic, cheltuielile aferente, inclusiv cele prevăzute la alin. (2) din prezentul articol, le suportă agentul economic respectiv.

Pînă la aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege, legile şi alte acte normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.

- în baza prezentei legi, va adopta actele normative necesare şi alte documente ce vor asigura activitatea de reglementare tehnică şi aplicarea voluntară a standardelor, precum şi efectuarea supravegherii pieţei.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.65-67, art.462), articolul 19 al Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.141-145, art.566) şi articolul II al Legii nr.72-XV din 5 mai 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare şi a Legii nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.92-94, art.433).

*LPC420/2006 ^{Versiunea originala} ID intern unic: 328095 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 420 din 22.12.2006
privind activitatea de reglementare tehnică
Publicat : 16.03.2007 în Monitorul Oficial Nr. 36-38 art Nr : 141 Data intrarii in vigoare : 16.09.2007
Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Prezenta lege stabileşte bazele juridice ale activităţii de reglementare tehnică şi are menirea să înlăture barierele tehnice din calea comerţului. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul de aplicare (1) Prezenta lege stabileşte cerinţele generale faţă de conţinutul şi modul de elaborare, publicare şi aplicare a reglementărilor tehnice pentru a asigura transparenţa procesului de reglementare şi circulaţia liberă a produselor şi serviciilor, stabileşte drepturile şi obligaţiile autorităţilor de reglementare, precum şi cerinţele faţă de supravegherea pieţei în scopul protecţiei pieţei interne de produsele periculoase, falsificate şi neconforme cerinţelor prescrise şi/sau declarate. (2) Activitatea de reglementare tehnică constituie prerogativa statului. (3) Sub incidenţa prezentei legi nu cad reglementările sanitare, cele fitosanitare şi normele sanitaro-veterinare, a căror bază juridică se stabileşte prin alte legi speciale. (4) În cazul în care un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele tratatului internaţional. Articolul 2. Noţiuni principale În sensul prezentei legi, se folosesc următoarele noţiuni principale: activitate de reglementare tehnică - ansamblu de activităţi privind stabilirea cerinţelor esenţiale faţă de produse şi servicii în ceea ce priveşte securitatea şi calitatea acestora, a condiţiilor de comercializare şi utilizare a lor, precum şi privind stabilirea regulilor de supraveghere a pieţei şi a procedurilor de evaluare a conformităţi; agent economic - orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător; alte cerinţe - orice cerinţă, alta decît o specificaţie tehnică, impusă unui produs în scopul protejării, în special, a consumatorilor sau a mediului şi care afectează ciclul de viaţă al produsului respectiv după plasarea acestuia pe piaţă, cum ar fi condiţiile de utilizare, reutilizare sau lichidare a produsului, în cazul cînd aceste condiţii pot influenţa semnificativ compoziţia sau natura produsului ori comercializarea acestuia; autoritate de reglementare - organ central de specialitate al administraţiei publice sau alt organ responsabil, în limitele competenţei sale, pentru elaborarea sau adoptarea reglementărilor tehnice; bariere tehnice în calea comerţului - diferenţa dintre cerinţele reglementărilor tehnice naţionale, standardelor naţionale şi procedurilor naţionale de evaluare a conformităţii şi ale celor utilizate în practica internaţională sau nerecunoaşterea lor, fapt ce implică, în comparaţie cu practica comercială obişnuită, cheltuieli suplimentare de mijloace şi/sau de timp pentru comercializarea produselor pe piaţa internă şi cea externă; calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs sau serviciu, care îi conferă aptitudini de a satisface, conform destinaţiei, necesităţile explicite sau implicite; cerinţe esenţiale - condiţii tehnice stipulate în acte normative în vederea asigurării securităţii naţionale, asigurării inofensivităţii produselor şi serviciilor pentru viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea oamenilor, pentru regnul animal şi cel vegetal, pentru mediu, pentru bunurile materiale, în vederea protecţiei intereselor consumatorilor, inclusiv prevenirea practicilor care induc în eroare consumatorii în ceea ce priveşte compoziţia, destinaţia, originea, calitatea şi inofensivitatea produselor; cerinţe minime de calitate - condiţii tehnice de calitate stipulate în acte normative şi stabilite prin proprietăţile fizice, chimice, biologice şi organoleptice ale produsului, conform cărora acesta poate fi identificat; cerinţe prescrise - cerinţe stipulate în acte normative, inclusiv în standarde; control (inspecţie) de stat - totalitatea acţiunilor de verificare a îndeplinirii de către agenţii economici a prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, întreprinse de către inspectorii de stat; documentaţie tehnică - rezultate documentate care atestă conformitatea produselor şi serviciilor cu cerinţele prescrise în reglementări tehnice sau în standarde naţionale, în a căror bază se eliberează declaraţia de conformitate; domeniu reglementat - ansamblu de activităţi economice şi produse aferente acestora, pentru care se emit reglementări tehnice corespunzătoare privind condiţiile de plasare pe piaţă şi/sau de utilizare a produselor; modul - ansamblu de reguli şi proceduri aplicate pentru evaluarea conformităţii produsului potrivit practicilor europene; parte interesată - autoritate, agent economic sau altă entitate care aplică ori intenţionează să aplice o reglementare tehnică sau un standard; plasare pe piaţă a produselor - acţiune de a face disponibile produsele pe piaţă, inclusiv păstrarea acestora în scopul distribuirii, oferirii prin vînzare sau prin oricare altă formă de transmitere, contra plată ori cu titlu gratuit; prezumţie de conformitate - presupunere, în vigoare pînă la demonstrarea contrariului, că un produs sau un serviciu corespunde cerinţelor specificate în reglementarea tehnică aplicabilă; procedură de evaluare a conformităţii - orice procedură utilizată, direct sau indirect, pentru a determina dacă produsul sau serviciul corespunde cerinţelor prescrise. Termenul "procedură de evaluare a conformităţii" cuprinde, după caz, procedurile de eşantionare, de încercare şi de inspecţie, evaluarea, verificarea şi asigurarea conformităţii, înregistrarea, omologarea, precum şi combinaţiile lor; produs - orice produs fabricat industrial şi orice produs agricol, inclusiv produsele de origine animală şi de pescărie; se consideră, de asemenea, produse energia electrică şi cea termică, gazele lichefiate şi cele naturale, apa, furnizate pentru consum, precum şi produsele software; produs falsificat (contrafăcut) - produs fabricat din alţi componenţi, în alte proporţii sau în alte condiţii decît cele stabilite în documentele normative, prezentat drept produs veritabil; reglementare tehnică - document care stabileşte caracteristicile unui produs sau serviciu, cuprinde specificaţii tehnice şi alte cerinţe, inclusiv prevederi administrative relevante, în cazul comercializării sau utilizării acestui produs, cu excepţia prevederilor administrative care interzic fabricarea, importul, comercializarea, utilizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv; specificaţie tehnică - condiţie cuprinsă într-un document care stabileşte cerinţe faţă de un produs sau un serviciu (cum ar fi: nivelul de calitate, de performanţă, de securitate sau dimensiunile, inclusiv cerinţele faţă de denumirea cu care produsul este plasat pe piaţă), precum şi cerinţele faţă de terminologie, simboluri, încercări şi metode de încercare, faţă de ambalare, marcare sau etichetare, faţă de procedurile de evaluare a conformităţii. Termenul "specificaţie tehnică" se referă, de asemenea, la metodele şi procesele de producţie; standard conex - standard naţional care transformă cerinţele esenţiale, stabilite în reglementarea tehnică respectivă, în specificaţii tehnice pentru produsele şi serviciile din domeniul reglementat şi conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale stabilite în reglementarea tehnică aplicabilă; standard european armonizat - standard european care este elaborat sub incidenţa unui mandat al Comisiei Europene şi care transformă cerinţele esenţiale din directiva europeană de noua abordare în specificaţii tehnice pentru produsele din domeniul reglementat; supraveghere a pieţei - ansamblu de acţiuni, inclusiv controlul de stat, întreprinse de autorităţile abilitate cu scopul de a verifica respectarea reglementărilor tehnice şi conformitatea produselor sau serviciilor plasate pe piaţă cu cerinţele prescrise şi/sau declarate; tratament egal - regim acordat produselor sau serviciilor de import, care nu este mai puţin favorabil decît cel acordat produselor sau serviciilor similare indigene într-o situaţie comparabilă. Capitolul II CERINŢE GENERALE FAŢĂ DE CONŢINUTUL ŞI ELABORAREA REGLEMENTĂRILOR TEHNICE Articolul 3. Reglementările tehnice (1) În Republica Moldova, reglementări tehnice se consideră: a) actele legislative şi hotărîrile Guvernului care conţin cerinţe faţă de produse şi servicii; b) actele normative ale autorităţilor de reglementare de a căror competenţă ţine stabilirea cerinţelor obligatorii faţă de produse şi servicii; c) reglementările sau prevederile administrative care fac referire la specificaţii tehnice, la alte cerinţe sau la coduri de bună practică care, la rîndul lor, fac referire la specificaţii tehnice sau la alte cerinţe a căror respectare conferă prezumţia de conformitate cu reglementările sau prevederile administrative; d) acordurile voluntare în care o autoritate publică este o parte contractantă şi care prevăd, în interes public, conformitatea cu specificaţiile tehnice şi cu alte cerinţe, cu excepţia specificaţiilor pentru licitaţii în cazul achiziţiilor publice. (2) Reglementările tehnice generale şi cele specifice se elaborează cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum şi a obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova privind libera circulaţie a produselor şi serviciilor, şi stabilesc cerinţe esenţiale faţă de produse şi servicii, inclusiv cerinţe minime de calitate. Respectarea reglementărilor tehnice este obligatorie pentru orice entitate care desfăşoară activităţi în domeniul căruia i se aplică reglementarea tehnică respectivă. (3) Reglementările tehnice se elaborează: a) cînd se impune armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu cea internaţională; b) cînd conţinutul reglementării tehnice în vigoare nu este conform cu cel al standardelor internaţionale sau europene respective; c) dacă există o problemă ce nu poate fi soluţionată prin alte căi decît prin reglementare tehnică; d) în alte scopuri prevăzute în mod expres de lege. (4) În cazul în care asupra aceloraşi produse sau servicii şi metode de producţie se extinde acţiunea unor documente ale căror cerinţe se dublează sau sînt contradictorii, se stabileşte următoarea prioritate a aplicării lor: a) actele legislative; b) hotărîrile Guvernului; c) actele normative ale autorităţilor de reglementare. (5) În cazul existenţei unui document cu caracter prioritar, celelalte documente nu pot fi invocate în partea în care contravin celui prioritar şi urmează a fi aduse în concordanţă cu acesta sau urmează a fi abrogate. (6) Reglementările tehnice generale se aplică produselor sau serviciilor, nelimitîndu-se la o listă exhaustivă a acestora, şi stabilesc, de regulă, cerinţe referitoare la prevenirea unuia sau mai multor riscuri caracteristice tuturor produselor sau serviciilor cărora li se aplică reglementarea tehnică. (7) Reglementările tehnice specifice stabilesc cerinţe esenţiale faţă de produse sau servicii ori faţă de grupe de produse sau servicii, concretizînd prevederile reglementării tehnice generale, dacă există. La elaborarea reglementărilor tehnice specifice se va asigura respectarea cerinţei generale de securitate a produselor şi serviciilor. (8) În cazul în care aceloraşi produse şi servicii le sînt aplicabile atît reglementări tehnice generale, cît şi reglementări tehnice specifice, se aplică reglementările tehnice specifice. Articolul 4. Cerinţe faţă de conţinutul reglementarilor tehnice (1) Reglementările tehnice nu vor avea asupra comerţului un caracter mai restrictiv decît este necesar pentru realizarea următoarelor obiective: a) asigurarea securităţii naţionale; b) protecţia vieţii, sănătăţii, eredităţii şi securităţii oamenilor; c) protecţia bunurilor materiale; d) protecţia regnului animal şi celui vegetal; e) protecţia mediului; f) folosirea raţională a resurselor naturale şi a celor energetice; g) prevenirea practicilor care induc în eroare consumatorii în ceea ce priveşte compoziţia, destinaţia, originea, calitatea şi inofensivitatea produselor. (2) Reglementările tehnice trebuie: a) să prevadă un tratament egal pentru produsele şi serviciile importate din ţările cu care sînt încheiate tratate corespunzătoare; b) să acorde produselor importate un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat produselor similare indigene, în cazul importurilor din ţările cu care sînt încheiate tratate corespunzătoare; c) să fie elaborate şi aplicate fără a crea bariere tehnice în calea comerţului cu ţările cu care sînt încheiate tratate corespunzătoare; d) să fie elaborate în baza datelor argumentate corespunzător. (3) La elaborarea reglementarilor tehnice se utilizează, de regulă, standardele internaţionale sau europene pertinente ori proiectele acestora, aflate în etapa finală de elaborare, cu excepţia cazurilor cînd aceste standarde sau anumite prevederi particulare ale acestora nu sînt adecvate realizării obiectivelor specificate la alin.(1) din prezentul articol din cauza factorilor climaterici sau geografici esenţiali ori din cauza problemelor tehnologice fundamentale. (4) Reglementarea tehnică prevede, după caz, dar nu limitat, următoarele elemente: a) definirea domeniului reglementat: se descrie grupa produselor sau serviciilor la care se referă reglementarea tehnică respectivă şi natura riscurilor ce urmează a fi evitate, precum şi, după caz, grupele de produse sau servicii cărora nu li se aplică prevederile reglementării tehnice; b) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate supuse evaluării conformităţii: se specifică produsele sau serviciile supuse în mod obligatoriu evaluării conformităţii cu cerinţele reglementării tehnice în cauză; c) grupele de produse sau servicii din domeniile reglementate care nu sînt supuse evaluării conformităţii: se specifică produsele sau serviciile care nu sînt supuse în mod obligatoriu evaluării conformităţii cu cerinţele reglementării tehnice în cauză; d) cerinţele esenţiale pentru grupele de produse sau servicii respective: se stabilesc, în termeni suficient de exacţi, cerinţele impuse produselor sau serviciilor pentru a putea fi identificate şi plasate pe piaţă. Cerinţele esenţiale constituie o parte fundamentală a reglementării tehnice şi permit ca aplicarea standardelor conexe să rămînă voluntară. În lipsa standardelor conexe sau în cazul cînd producătorul a decis să nu recurgă la aceste standarde, cerinţele esenţiale trebuie să permită evaluarea directă a conformităţii produsului sau serviciului; e) procedurile de evaluare a conformităţii: se specifică, după caz, pentru produse sau servicii din domeniile reglementate, una sau mai multe proceduri adecvate de evaluare a conformităţii; f) cerinţele faţă de conţinutul documentaţiei tehnice şi faţă de documentele ce atestă conformitatea cu cerinţele esenţiale; g) regulile de aplicare a mărcii naţionale de conformitate SM: se stabilesc regulile respective conform prevederilor legilor şi altor acte normative în vigoare; h) cerinţele specifice faţă de asigurarea metrologică: se specifică, după caz, etaloanele, mijloacele de măsurare, materialele de referinţă utilizate, procedurile de efectuare a măsurărilor, cu estimarea incertitudinii acestor măsurări etc.; i) cerinţele faţă de organismele de evaluare a conformităţii care se desemnează şi se notifică pentru activitate în domeniul respectiv, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv cerinţele specifice stabilite de autoritatea de reglementare. Autorităţile de reglementare vor stabili structura şi conţinutul reglementării tehnice pentru fiecare caz aparte. (5) În reglementările tehnice, autorităţile de reglementare stabilesc: a) frecvenţa sau criteriile de determinare a frecvenţei evaluării periodice a produselor certificate, efectuate de organismele de certificare şi de inspecţie acreditate şi desemnate în modul stabilit de legislaţie; b) criteriile de suspendare sau retragere a certificatelor şi declaraţiilor de conformitate; c) acţiunile ce urmează a fi întreprinse de autorităţile de supraveghere a pieţei în cazul în care se constată că unul sau mai multe produse nu sînt conforme cu cerinţele prescrise şi/sau declarate. (6) Lista domeniilor reglementate este aprobată şi, în caz de necesitate, actualizată de Guvern. Articolul 5. Modul de elaborare a reglementarilor tehnice (1) Autorităţile de reglementare care elaborează proiecte de reglementări tehnice publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în termen de cel mult 2 săptămîni de la data iniţierii elaborării, un aviz referitor la o astfel de elaborare, pentru a informa toate părţile interesate. (2) Pentru asigurarea transparenţei procesului de reglementare la elaborarea (modificarea) unei reglementări tehnice, elaboratorul reglementării tehnice, prin intermediul Centrului Informaţional specificat la art.11 din prezenta lege: a) notifică statele semnatare ale acordurilor bilaterale sau multilaterale privind schimbul reciproc de informaţii corespunzătoare, denumite în continuare state părţi, despre tipurile de produse cărora li se va aplica reglementarea tehnică în curs de elaborare, indicînd obiectivul şi motivaţia elaborării (notificările se transmit în limba engleză, franceză sau spaniolă); b) furnizează statelor părţi, la solicitare, detalii privind reglementarea tehnică în curs de elaborare sau copia acesteia şi, în măsura posibilităţilor, indică compartimentele ce diferă în esenţă de standardele internaţionale sau regionale pertinente. (3) La elaborarea (modificarea) unei reglementări tehnice, care poate influenţa considerabil condiţiile de import sau de export al produselor, elaboratorul reglementarii tehnice, la solicitarea statelor părţi, va justifica necesitatea reglementarii tehnice în cauză şi o va transmite acestor state prin intermediul Centrului Informaţional, în modul stabilit în acorduri. În cazul elaborării (modificării) unei reglementări tehnice în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale sau regionale pertinente, se transmite doar informaţia privind conformitatea reglementării tehnice în curs de elaborare cu standardul internaţional sau regional pertinent. (4) Elaboratorii reglementării tehnice stabilesc un termen de pînă la 6 luni pentru prezentarea de către statele părţi şi părţile interesate din Republica Moldova a obiecţiilor în scris pe marginea proiectului reglementării tehnice. Aceste obiecţii se examinează cu autorii lor şi cu alte părţi interesate, iar rezultatele examinării se iau în considerare la definitivarea proiectului. (5) În cazurile în care realizarea obiectivelor specificate la art.4 alin.(1) din prezenta lege capătă un caracter de urgenţă, elaboratorul reglementarii tehnice are dreptul să omită, după caz, unele prevederi ale alin.(2) şi alin.(4) din prezentul articol cu condiţia: a) notificării statelor părţi despre elaborarea reglementarii tehnice în cauză, indicînd natura problemelor apărute; b) prezentării, la solicitare, statelor părţi a copiei reglementării tehnice, oferindu-le posibilitatea expunerii de obiecţii în scris, care urmează a fi examinate cu luarea în considerare a rezultatelor examinării. (6) Reglementările tehnice se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în modul stabilit de legislaţie. Între data adoptării şi data punerii în aplicare a reglementărilor tehnice, în caz de necesitate, va fi prevăzut un termen de cel puţin 3 luni, stabilit de autoritatea de reglementare care le adoptă, la propunerea părţilor interesate, pentru realizarea măsurilor de asigurare a respectării cerinţelor reglementarilor tehnice faţă de produse şi servicii ori faţă de metodele de fabricare sau de prestare a lor. (7) În cazul în care circumstanţele sau obiectivele ce au condiţionat adoptarea reglementării tehnice au dispărut ori s-au modificat, autoritatea de reglementare care a adoptat-o abrogă sau modifică reglementarea tehnică în cauză, publicînd informaţia de rigoare. În cazul în care autoritatea care a adoptat reglementarea tehnică şi-a încheiat activitatea, decizia corespunzătoare este luată de către succesorul de drepturi al acestei autorităţi. În cazul în care nu este stabilit succesorul de drepturi, decizia corespunzătoare este luată de Guvern. (8) Modul de elaborare, coordonare, adoptare, înregistrare, aplicare şi anulare a reglementărilor tehnice se stabileşte conform legislaţiei în vigoare, în corespundere cu categoriile specificate la art.3 alin.(1) din prezenta lege. (9) Procedurile noi de evaluare a conformităţii se elaborează în cazul în care nu există ghiduri sau recomandări pertinente ale organizaţiilor internaţionale sau europene de standardizare ori în cazul în care conţinutul tehnic al unei proceduri de evaluare a conformităţii în vigoare nu corespunde cu cerinţele ghidurilor sau recomandărilor respective ale organizaţiilor internaţionale sau europene de standardizare. Articolul 6. Coordonarea activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice (1)Activitatea de elaborare a reglementărilor tehnice, desfăşurată de autorităţile de reglementare, este administrată şi coordonată de organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii. (2) Programele activităţii de elaborare a reglementarilor tehnice se notifică tuturor autorităţilor publice interesate, se coordonează cu acestea şi se aprobă de Guvern. (3) Dispunînd de informaţia, publicată în condiţiile art.5 alin.(1) din prezenta lege, referitoare la elaborarea de către o autoritate de reglementare a unei reglementări tehnice, alte autorităţi de reglementare nu sînt în drept să iniţieze elaborarea de reglementări tehnice cu un domeniu de aplicare similar, cu excepţia cazurilor cînd organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii adoptă o decizie privind elaborarea unei variante de alternativă. Alte autorităţi trebuie să aibă posibilitate de a participa la elaborarea reglementării tehnice deja iniţiate. (4) Dreptul de interpretare oficială a prevederilor din reglementările tehnice, de stabilire a modului de punere în aplicare a acestora aparţine în exclusivitate autorităţii de reglementare care a aprobat reglementările tehnice respective. Articolul 7. Referinţe la standarde în reglementările tehnice (1) În cazul în care există standarde naţionale, adoptate în modul stabilit, care corespund obiectivelor elaborării reglementărilor tehnice şi sînt elaborate în baza standardelor internaţionale sau europene pertinente, autorităţile de reglementare, respectînd dreptul de autor al organismului naţional de standardizare, folosesc standardele naţionale ca bază pentru elaborarea reglementarilor tehnice şi: a) includ, integral sau parţial, textul standardelor naţionale în reglementările tehnice; b) fac referinţe directe la aceste standarde în textul reglementărilor tehnice pentru a arăta că singurul mijloc de a satisface unele condiţii ale reglementării tehnice este de a fi în conformitate cu standardele la care se fac referinţe; c) fac referinţe indirecte la standardele naţionale în reglementările tehnice pentru a arată că unul din mijloacele de a satisface unele condiţii ale reglementării tehnice este de a fi în conformitate cu standardele conexe. (2) Conformitatea cu prevederile standardului conex este considerată drept conformitate cu cerinţele reglementării tehnice aplicabile. (3) Reglementările tehnice fac referinţe, după caz, la standardele naţionale, precum şi la standardele internaţionale, europene şi interstatale, adoptate la nivel naţional, care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale stabilite în reglementările tehnice respective. Procedura de adoptare a standardelor internaţionale, europene şi interstatale se stabileşte de către organismul naţional de standardizare, conform legislaţiei în vigoare. Textele standardelor conexe nu se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (4) În cazul în care în textul reglementărilor tehnice se fac referinţe directe la standarde naţionale, orice modificare a acestor standarde trebuie notificată autorităţii de reglementare care a adoptat reglementarea tehnică respectivă. (5) Pentru realizarea mecanismului de implementare a regle-mentărilor tehnice elaborate şi adoptate, organismul naţional de standardizare, la solicitarea autorităţilor de reglementare: a) coordonează listele standardelor conexe; b) adoptă, în calitate de standarde naţionale, standardele eu-ropene armonizate cu directivele europene de noua abordare; c) adoptă, în calitate de standarde naţionale, standardele internaţionale şi standardele europene, inclusiv pentru metode de încercări utilizate în procedurile de evaluare a conformităţii, prevăzute de reglementările tehnice respective. (6) Pentru realizarea mecanismului de implementare a reglementărilor tehnice, autorităţile de reglementare prevăd finanţarea bugetară necesară adoptării standardelor internaţionale şi europene în calitate de standarde naţionale aplicate ca standarde conexe. Articolul 8. Procedurile de evaluare a conformităţii ca parte componentă a reglementărilor tehnice (1) Evaluarea conformitгюii produselor \xa7i serviciilor se realizeazг prin procedurile respective de evaluare, care reprezintг modъle sau alte forme (scheme) de evaluare a conformitгюii, aprobate de Guvern. (2) Procedurile de evaluare a conformităţii, prevăzute de reglementările tehnice, depind de gradul de complexitate al produsului sau al serviciului respectiv şi de riscul ce poate apărea la utilizarea acestuia. Reglementările tehnice care prevăd proceduri de evaluare a conformităţii se adoptă de Guvern. (3) Autorităţile de reglementare stabilesc în reglementările tehnice, pentru faza de proiect şi/sau pentru faza de producţie, înainte de plasarea pe piaţă a produselor sau de prestarea serviciilor, posibilităţi de utilizare a procedurilor de evaluare a conformităţii, care vor asigura nivelul de securitate necesar al produsului sau al serviciului respectiv şi atingerea obiectivului reglementării tehnice. (4) În reglementările tehnice urmează a fi stabilite: a) pentru unul şi acelaşi tip ori grup de produse sau servicii - una sau mai multe proceduri de evaluare a conformităţii, identice ca nivel doveditor, ceea ce ar permite solicitantului să-şi aleagă cea mai potrivită procedură pentru asigurarea cerinţei generale de securitate a produselor şi serviciilor; b) criteriile conform cărora producătorul poate alege pentru produsele sau serviciile proprii cele mai potrivite proceduri de evaluare a conformităţii, prevăzute de legislaţie; c) metodele de încercări utilizabile în procesul de evaluare a conformităţii. (5) Procedurile de evaluare a conformităţii nu trebuie să fie excesive în raport cu obiectivele reglementării tehnice respective, prevăzute la art. 4 alin.(1) din prezenta lege. În cazul în care o reglementare tehnică este elaborată în baza directivelor Uniunii Europene, autoritatea de reglementare este obligată, în procesul elaborării, să stabilească proceduri de evaluare a conformităţii care să nu fie mai restrictive decît cele prevăzute în directivele respective. (6) Regulile de ordin metodico-organizatoric sau de tehnică generală pentru procedurile de evaluare a conformităţii se stabilesc în reglementările şi/sau în codurile de bună practică în domeniul evaluării conformităţii, care se elaborează şi se aprobă de către organismul naţional de asigurare a conformităţii produselor. Articolul 9. Aplicarea reglementarilor tehnice, procedurilor de evaluare a conformităţii şi standardelor pentru produsele şi serviciile indigene şi de import (1) Reglementările tehnice naţionale, procedurile naţionale de evaluare a conformităţii şi standardele naţionale se aplică în acelaşi mod atît pentru produsele şi serviciile indigene, cît şi pentru cele de import. (2) În cazul în care autoritatea de reglementare este atenţionată, de o parte interesată, asupra faptului că o reglementare tehnică adoptată de ea este folosită sau ar putea fi folosită în calitate de barieră tehnică în calea comerţului, inclusiv a comerţului internaţional, ea trebuie să întreprindă de urgenţă măsuri care să excludă o atare folosire. La asemenea măsuri se raportează: a) interpretarea, în caz de necesitate, a prevederilor reglementării tehnice respective; b) publicarea unui comentariu oficial, cu argumentarea modului şi a condiţiilor de aplicare a restricţiilor stabilite prin reglementarea tehnică respectivă, în scopul înlăturării barierelor tehnice din calea comerţului. (3) Procedurile de evaluare a conformităţii, în cazul produselor şi serviciilor de import, se efectuează în termene rezonabile şi într-un mod nu mai puţin favorabil decît cel aplicat produselor şi serviciilor similare indigene. Articolul 10. Recunoaşterea echivalenţei reglementărilor tehnice ale altor state cu cele naţionale (1) Reglementările tehnice ale altor state membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului sau ale statelor cu care Republica Moldova are acorduri respective se consideră echivalente cu reglementările tehnice naţionale în cazul în care: a) nu contravin prevederilor legislaţiei Republicii Moldova; b) contribuie, într-un mod adecvat şi în acelaşi volum, la realizarea obiectivelor prevăzute de reglementările tehnice naţionale. (2) Recunoaşterea echivalenţei reglementărilor tehnice ale altor state cu cele naţionale ţine de competenţa autorităţilor de reglementare a domeniilor respective. (3) Modul de preluare a reglementărilor tehnice ale altor state, considerate echivalente cu cele naţionale, se stabileşte de către autoritatea de reglementare a domeniului respectiv. (4) Cu referinţă la produsele de import pentru care se solicită o confirmare a corespunderii acestora reglementărilor tehnice sau standardelor naţionale, rezultatele verificărilor şi încercărilor efectuate de organismele de evaluare a conformităţii din ţara exportatoare sînt recunoscute şi aplicate în Republica Moldova în conformitate cu acordurile de recunoaştere reciprocă, semnate cu statul respectiv. Capitolul III ASIGURAREA TRANSPARENŢEI INFORMAŢIONALE ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢII DE REGLEMENTARE TEHNICĂ Articolul 11. Punctul de informare în domeniul barierelor tehnice în calea comerţului (1) În Republica Moldova sursă de informare în domeniul barierelor tehnice în calea comerţului este Centrul Informaţional, instituit în baza Acordului privind barierele tehnice în calea comerţului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care, la solicitarea părţilor interesate, furnizează informaţii referitoare la: a) reglementările tehnice, standarde sau alte acte normative adoptate sau în curs de elaborare în Republica Moldova; b) procedurile de evaluare a conformităţii, aplicate sau preconizate pentru aplicare pe teritoriul Republicii Moldova; c) apartenenţa şi participarea autorităţilor de reglementare la organizaţiile internaţionale sau regionale de profil, precum şi referitoare la acordurile bilaterale şi multilaterale în domeniile vizate, deja încheiate sau în fază de negociere; d) publicarea notificărilor specificate la art.5 alin. (2) şi (3) din prezenta lege. (2) Organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de relaţiile cu Organizaţia Mondială a Comerţului asigură funcţionarea Centrului Informaţional specificat la alin.(1) din prezentul articol. (3) Fondurile necesare pentru susţinerea activităţii Centrului Informaţional sînt asigurate de la bugetul de stat. Articolul 12. Funcţionarea Centrului Informaţional (1) Autorităţile de reglementare, prin propriile puncte de informare, creează şi actualizează sistematic, în limitele competenţei, bazele de date specificate la art.11 alin.(1) din prezenta lege. (2) Pentru a răspunde la solicitările părţilor interesate, autorităţile de reglementare transmit Centrului Informaţional versiunile electronice ale datelor bibliografice privind reglementările tehnice în vigoare. (3) Autorităţile de reglementare asigură accesul liber al părţilor interesate la resursele informaţionale de care dispun, cu excepţia cazurilor cînd, în scopul păstrării secretului de stat, de serviciu sau comercial, conform prevederilor legale, acest acces este limitat. (4) Proiectele de reglementări tehnice se transmit spre avizare parţilor interesate din alte ţări, la solicitare, de către autoritatea de reglementare care le-a elaborat, prin intermediul Centrului Informaţional sau nemijlocit, cu notificarea obligatorie a acestuia despre transmiterea proiectelor respective. (5) Punctul de informare din cadrul organismului naţional de standardizare asigură crearea şi gestionarea bazelor de date bibliografice şi, la solicitarea părţilor interesate din Republica Moldova şi din străinătate, furnizează informaţii referitoare la: a) standardele naţionale adoptate sau în curs de elaborare în Republica Moldova; b) procedurile de evaluare a conformităţii, aplicate sau preconizate pentru aplicare pe teritoriul Republicii Moldova; c) apartenenţa şi participarea organismului naţional de standardizare şi organismului naţional de asigurare a conformităţii produselor la organizaţiile internaţionale sau regionale de standardizare şi de evaluare a conformităţii, precum şi referitoare la acordurile bilaterale şi multilaterale în domeniile vizate, deja încheiate sau în fază de negociere. (6) Costul serviciilor de eliberare a copiilor de pe documentele solicitate acoperă doar cheltuielile de întreţinere şi de multiplicare şi este acelaşi atît pentru beneficiarii autohtoni, cît şi pentru cei străini, cu excepţia cheltuielilor reale de expediţie. Capitolul IV DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AUTORITĂŢILOR DE REGLEMENTARE Articolul 13. Drepturile autorităţilor de reglementare Autorităţile de reglementare care elaborează, adoptă şi asigură implementarea reglementărilor tehnice sînt în drept: a) să solicite Centrului Informaţional informaţii referitoare la reglementările tehnice, la procedurile de evaluare a conformităţii şi la standarde, la apartenenţa şi participarea la organizaţiile internaţionale sau regionale de standardizare şi de evaluare a conformităţii, precum şi referitoare la acordurile bilaterale şi multilaterale în domeniul standardizării şi evaluării conformităţii; b) să participe la elaborarea reglementărilor tehnice iniţiate de alte autorităţi de reglementare; c) să solicite, reciproc, informaţii referitoare la reglementările tehnice şi la procedurile de evaluare a conformităţii, elaborate în Republica Moldova de alte autorităţi de reglementare; d) să participe la activitatea comitetelor tehnice naţionale de standardizare; e) să participe la activitatea comitetelor tehnice ale organizaţiilor internaţionale şi regionale de standardizare la care Republica Moldova este parte; f) să adopte reglementari tehnice în limitele competenţei lor; g) să abroge reglementările tehnice adoptate anterior în cazul în care circumstanţele sau obiectivele ce au condiţionat adoptarea lor au dispărut ori s-au modificat; h) să stabilească cerinţe specifice faţă de organismele de evaluare a conformităţii, care se desemnează şi se notifică pentru activitate în domeniul respectiv. Articolul 14. Obligaţiile autorităţilor de reglementare (1) Activitatea de reglementare tehnică constituie una din activităţile de bază ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice. (2) În scopul realizării sarcinilor în domeniul activităţii de reglementare tehnică, autorităţile de reglementare creează servicii speciale responsabile de această activitate, stabilesc structura şi modul de funcţionare a lor. (3) Autorităţile de reglementare care elaborează, aprobă şi asigură implementarea reglementărilor tehnice sînt obligate: a) să elaboreze reglementări tehnice în limitele competenţei lor, respectînd prevederile prezentei legi; b) să coordoneze cu organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii proiectele de reglementări tehnice elaborate; c) să coordoneze cu organismul naţional de standardizare proiectele de reglementări tehnice elaborate sub aspectul terminologiei utilizate şi conformităţii lor cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul standardizării; d) să coordoneze cu organismul naţional de metrologie proiectele de reglementări tehnice sub aspectul conformităţii lor cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul metrologiei; e) să coordoneze cu organismul naţional de asigurare a conformităţii produselor proiectele de reglementări tehnice sub aspectul corespunderii lor prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul evaluării conformităţii; f) să folosească, ca bază a reglementărilor tehnice, în procesul de elaborare a acestora, standardele internaţionale sau regionale ori prevederile lor respective, aflate în etapa finală de elaborare; g) să argumenteze, la solicitarea oricărui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, necesitatea adoptării reglementării tehnice neconforme prevederilor standardelor internaţionale sau regionale şi să prezinte aceste argumentări, sub formă de notificări, la Centrul Informaţional în una din limbile de lucru ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (engleză, franceză sau spaniolă); h) să prezinte sistematic, pe măsura elaborării şi adoptării, la organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii informaţii detaliate referitoare la reglementările tehnice adoptate şi în curs de elaborare, precum şi referitoare la conformitatea lor cu cerinţele standardelor internaţionale sau regionale; i) să elaboreze şi să aprobe lista standardelor conexe pentru reglementările tehnice elaborate; j) să prezinte organismului naţional de standardizare, spre coordonare şi avizare, lista standardelor conexe pentru reglementările tehnice elaborate; k) să asigure traducerea oficială în limba de stat a textelor standardelor conexe, care prezintă adopţii naţionale ale standardelor internaţionale sau europene; l) să publice reglementările tehnice adoptate şi lista standardelor conexe respective în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; m) să propună pentru desemnare organismele de evaluare a conformităţii care corespund cerinţelor stabilite în reglementarea tehnică respectivă; n) să evalueze iniţial şi să supravegheze, în comun cu organismul naţional de asigurare a conformităţii produselor, activitatea organismelor de evaluare a conformităţii care au fost desemnate. Articolul 15. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi Autorităţile de reglementare care elaborează, adoptă sau asigură implementarea reglementărilor tehnice cu încălcarea prevederilor prezentei legi poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Capitolul V SUPRAVEGHEREA PIEŢEI. RESPONSABILITĂŢI Articolul 16. Autorităţile de supraveghere a pieţei (1) Supravegherea pieţei privind conformitatea cu cerinţele prescrise şi/sau declarate a produselor fabricate şi plasate pe piaţă şi a serviciilor prestate se efectuează, în numele statului, de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice. (2) Supravegherea pieţei este prerogativa organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, în limitele competenţelor lor. În cadrul acestor organe activează inspectoratele respective, ale căror regulamente se aprobă de către Guvern. (3) Autorităţilor de supraveghere a pieţei li se acordă, în condiţiile legislaţiei, împuterniciri şi resurse necesare pentru desfăşurarea activităţii de supraveghere a pieţei. Articolul 17. Principiile de bază ale supravegherii pieţei (1) Supravegherea pieţei se efectuează asupra oricărui produs sau serviciu, inclusiv asupra celor certificate, la orice agent economic, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. (2) Autorităţile de supraveghere a pieţei sînt în drept să apeleze, pentru soluţionarea problemelor tehnice (efectuarea încercărilor de laborator), la alte organe sau agenţi economici, cu condiţia că nu există conflict de interese şi că responsabilitatea pentru luarea deciziilor le revine autorităţilor abilitate. Nu se admite, în cadrul supravegherii pieţei, efectuarea încercărilor de laborator de către laboratoarele care au efectuat încercări în scopul evaluării conformităţii pentru aceleaşi produse. (3) La aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor prescrise şi/sau declarate trebuie să se respecte principiul proporţionalităţii mărimii sancţiunii cu prejudiciul cauzat de încălcarea admisă. (4) Supravegherea pieţei se efectuează şi prin controale selective, care pot fi exercitate prin vizitarea agentului economic sau prin invitarea reprezentanţilor acestuia la autoritatea de supraveghere a pieţei. (5) Organismele de evaluare a conformităţii nu sînt în drept să exercite funcţii de supraveghere a pieţei. Articolul 18. Efectuarea supravegherii pieţei (1) Supravegherea pieţei se efectuează de către inspectorii de stat din cadrul autorităţilor respective abilitate cu funcţii de control de stat. (2) Supravegherea pieţei se efectuează, după caz, în următoarele etape ale ciclului vital al produsului sau ale prestării serviciului: a) proiectare; b) fabricare şi păstrare; c) depozitare şi transportare; d) prelucrare, recondiţionare sau rebutare; e) import şi comercializare; f) folosire. (3) Supravegherea pieţei se efectuează prin: a) monitorizare; b) controlul produselor şi al serviciilor plasate pe piaţă; c) prelevarea probelor sau a mostrelor de produse, verificarea conformităţii lor cu cerinţele prescrise şi/sau declarate. (4) Baza doveditoare, în cadrul supravegherii pieţei, o constituie documentele care atestă conformitatea cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, precum şi documentaţia tehnică pentru produsul sau serviciul respectiv, care se recepţionează permanent, se actualizează şi se păstrează de către producător sau prestatorul de servicii. (5) Includerea în contractele de furnizare (elaborare, fabricare) a produselor şi de prestare a serviciilor a clauzei privind conformitatea acestora cu cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova este obligatorie. (6) Persoanele cu funcţie de răspundere ale agenţilor economici sînt obligate să creeze condiţiile necesare pentru efectuarea supravegherii pieţei. Articolul 19. Inspectorii de stat, drepturile şi responsabilităţile lor (1) Inspectorii de stat care efectuează supravegherea pieţei privind conformitatea produselor plasate pe piaţă cu cerinţele prescrise şi/sau declarate sînt funcţionari publici. (2) Inspectorul de stat este în drept: a) să intre liber în încăperile de serviciu şi de producţie ale agenţilor economici, unde se fabrică, se păstrează, se comercializează produse ori se prestează servicii care fac obiectul controlului; b) să primească de la agentul economic documentele şi informaţiile necesare pentru efectuarea supravegherii pieţei; c) să atragă, la efectuarea supravegherii pieţei, specialişti şi mijloace tehnice ale agentului economic în cazurile cînd tărăgănarea controlului poate crea riscuri pentru viaţa ori pentru sănătatea consumatorilor; d) să preleve probe şi mostre de produse pentru controlul conformităţii lor cu cerinţele prescrise şi/sau declarate în volumul stabilit conform documentelor normative; e) să întocmească acte de control privind rezultatele acestuia; f) să elibereze prescripţii privind înlăturarea neconformităţilor depistate; g) să elibereze prescripţii privind interzicerea sau sistarea temporară a comercializării, utilizării (exploatării), depozitării şi transportării loturilor de produse controlate şi prestării serviciilor în cazurile în care produsele şi serviciile nu sînt conforme cu cerinţele prescrise şi/sau declarate; h) să se adreseze organelor de poliţie pentru a obţine sprijin la efectuarea supravegherii pieţei şi, după caz, pentru a fi însoţit în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu şi în cazul în care agentul economic nu-i permite să efectueze controlul; i) să participe la nimicirea produselor periculoase; j) să sesizeze autorităţile respective în privinţa produselor sau serviciilor neconforme depistate. (3) Inspectorul principal de stat şi adjuncţii săi sînt în drept: a) sa elibereze agenţilor economici prescripţii privind interzicerea definitivă a fabricării (producerii) şi plasării pe piaţă a produselor, a prestării serviciilor în cazul în care agentul economic refuză să prezinte produsele spre verificare, precum şi în cazul în care produsele sau serviciile: - sînt periculoase şi falsificate (contrafăcute); - au termen de valabilitate expirat; - sînt interzise consumului uman prin reglementări legale; - sînt neconforme cu cerinţele reglementărilor tehnice în vigoare; b) să dispună nimicirea produselor periculoase interzise definitiv pentru comercializare în cazul cînd acesta este unicul mijloc de înlăturare a pericolului; c) sa aplice agenţilor economici amenzi în mărime de: - 50 % din costul produselor neconforme cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, în cazul depistării neconformităţii în etapa de producere sau de depozitare; - 100 % din costul produselor fabricate sau comercializate şi al serviciilor prestate, în caz de încălcare a prescripţiilor inspectorilor de stat privind interzicerea sau sistarea temporară a comercializării, utilizării (exploatării), depozitării şi transportării produselor şi prestării serviciilor; d) să aplice sancţiuni, inclusiv amenzi, în alte cazuri prevăzute de legislaţie. (4) Decizia privind aplicarea amenzilor specificate la alin.(3) din prezentul articol se emite de Inspectorul principal de stat în baza încălcărilor depistate, indicate în actul de control, întocmit în modul stabilit. Decizia privind aplicarea amenzii se înmînează agentului economic personal sau se expediază prin poştă, în termen de 5 zile de la data emiterii. Decizia rămîne definitivă după expirarea a 15 zile de la data înmînării ei agentului economic. În cazul în care agentul economic nu a achitat amenda în termen de 15 zile de la data rămînerii definitive a deciziei privind aplicarea amenzii, aceasta se transmite executorului judecătoresc spre executare. (5) În executarea atribuţiilor, inspectorii de stat vor respecta interesele consumatorilor, agenţilor economici şi ale statului, călăuzindu-se de legislaţia în vigoare. (6) Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea neadecvată a atribuţiilor ce le revin, inspectorii de stat poartă răspundere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. (7) Modul de eliberare a prescripţiilor prevăzute în prezentul articol se stabileşte de către autorităţile de supraveghere a pieţei. Capitolul VI FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE REGLEMENTARE TEHNICĂ ŞI DE SUPRAVEGHERE A PIEŢEI Articolul 20. Finanţarea activităţii de reglementare tehnică (1) Sursele de finanţare a activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice sînt: a) mijloacele bugetului de stat; b) mijloacele speciale ale autorităţilor de reglementare. (2) Guvernul va prevedea anual în bugetul de stat surse de finanţare a activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice desfăşurate de autorităţile de reglementare respective conform programelor aprobate. Articolul 21. Finanţarea activităţii de supraveghere a pieţei (1) Resursele necesare pentru desfăşurarea activităţii de supraveghere a pieţei se raportează la cheltuielile autorităţilor respective, în limitele mijloacelor alocate anual de la bugetul de stat. (2) Cheltuielile pentru prelevarea probelor sau a mostrelor şi cheltuielile pentru efectuarea încercărilor de laborator (analizelor, măsurărilor) sînt suportate de autorităţile de supraveghere a pieţei, în limitele mijloacelor alocate anual de la bugetul de stat. În cazul în care încercările de laborator (analizele, măsurările) dovedesc neconformitatea probelor sau a mostrelor prelevate cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, cheltuielile pentru probele sau mostrele prelevate, precum şi cheltuielile pentru efectuarea încercărilor de laborator sînt suportate de agentul economic supus controlului. (3) În cazul în care controlul a fost iniţiat la solicitarea agentului economic, cheltuielile aferente, inclusiv cele prevăzute la alin. (2) din prezentul articol, le suportă agentul economic respectiv. Capitolul VII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul 22 Prezenta lege intră în vigoare peste 6 luni de la data publicării. Articolul 23 Pînă la aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege, legile şi alte acte normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi. Articolul 24 Guvernul, în termen de 18 luni de la data publicării prezentei legi: - va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege; - va aproba lista domeniilor reglementate, conform prevederilor art. 4 alin. (6) din prezenta lege; - va aproba procedurile de evaluare a conformităţii, în condiţiile art.8 alin.(1) din prezenta lege; - în baza prezentei legi, va adopta actele normative necesare şi alte documente ce vor asigura activitatea de reglementare tehnică şi aplicarea voluntară a standardelor, precum şi efectuarea supravegherii pieţei. Articolul 25 La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.65-67, art.462), articolul 19 al Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.141-145, art.566) şi articolul II al Legii nr.72-XV din 5 mai 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare şi a Legii nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.92-94, art.433). PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU Nr.420-XVI. Chişinău, 22 decembrie 2006.