*LPC212/2004 Versiunea originala
ID intern unic:  328622
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 212
din  24.06.2004
privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război
Publicat : 06.08.2004 în Monitorul Oficial Nr. 132-137     art Nr : 696
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul  I
DISPOZIŢII  GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
stare de urgenţă - ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul  ţării în caz de:
a) iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau ecologic, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora;
b) existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
stare de asediu - ansamblu de măsuri cu caracter politic, militar, economic şi social, care se instituie în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării în scopul ridicării capacităţii de luptă a trupelor şi a nivelului de pregătire a populaţiei, economiei şi teritoriului respectiv în iminenţa unei agresiuni armate;
stare de război - regim instituit pe întreg teritoriul ţării în cazul notificării declaraţiei de război sau al unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, în scopul apărării suveranităţii, independenţei, unităţii, integrităţii teritoriale şi ordinii constituţionale;
mobilizare - activitate complexă desfăşurată  pe plan politic, economic, administrativ şi militar în scopul asigurării cu resurse umane şi tehnico-materiale necesare apărării ţării şi trecerii statului de la starea de  pace la starea de război.
Articolul 2.  Obiectul prezentei legi
Prin prezenta lege se stabilesc:
a) temeiurile, modul şi condiţiile declarării stării de urgenţă, de asediu sau  de război, precum şi competenţa autorităţilor care o declară;
b) măsurile ce se aplică în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, precum şi drepturile, obligaţiile şi răspunderea persoanelor juridice şi fizice în această perioadă.
Articolul 3. Cadrul juridic
Cadrul juridic al stării de urgenţă, de asediu şi de război îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte normative, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 4. Acţiunea actelor normative
(1) În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, legile şi alte acte normative adoptate pînă la instituirea stării respective acţionează în măsura în care nu contravin prezentei legi.
(2) În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi a legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale.
(3) După ridicarea stării de urgenţă, de asediu sau de război, actele normative adoptate pentru această perioadă se abrogă fără un preaviz special în acest sens.
Articolul 5.  Restrîngerea exerciţiului  unor drepturi şi libertăţi
(1) Pe durata stării de urgenţă, de asediu sau de război, în funcţie de gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acesteia, poate fi restrîns, dacă este cazul, exerciţiul unor drepturi sau libertăţi ale cetăţenilor în conformitate cu art.54 din Constituţie.
(2)  Restrîngerea prevăzută la alin.(1) trebuie să fie conformă cu obligaţiile care rezultă din tratatele internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi nu poate implica discriminarea unor persoane sau a unor grupuri de persoane exclusiv din considerente de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, convingeri politice sau origine socială.
Articolul 6. Angajamentele internaţionale
(1) În conformitate cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova care rezultă din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în cazul declarării stării de urgenţă, de asediu sau de război, Parlamentul sau Preşedintele Republicii Moldova informează, în termen de 3 zile, Secretarul General al ONU şi Secretarul General al Consiliului Europei asupra restrîngerii drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, restrîngere ce constituie o abatere de la angajamentele care decurg din documentele menţionate, precum şi asupra volumului şi cauzelor acestei abateri.
(2) Parlamentul  sau Preşedintele Republicii Moldova va informa, de asemenea, Secretarul General al ONU şi Secretarul General al Consiliului Europei despre ridicarea stării de urgenţă, de asediu sau de război şi despre reluarea aplicării integrale a prevederilor Pactului internaţional şi ale Convenţiei europene, menţionate la alin.(1).
Articolul 7.  Protecţia socială a sinistraţilor
(1) Cetăţenilor care au avut de suferit fie în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, fie în legătură cu efectuarea lucrărilor impuse de declararea acesteia li se atribuie spaţiu locativ, li se repară prejudiciul material cauzat, li se  acordă asistenţă pentru încadrarea în muncă şi altă asistenţă necesară.
(2) Modul şi condiţiile de atribuire a spaţiului locativ, de reparare a prejudiciului şi de acordare a altei asistenţe se stabilesc de Guvern.
Articolul 8. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice
                    centrale şi locale
(1) Pe durata stării de urgenţă,  de asediu sau de război, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale se pun în sarcina organelor competente prevăzute de prezenta lege, în modul stabilit de Guvern.
(2) În condiţiile stării de urgenţă, de asediu sau de război, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale exercită numai atribuţiile care nu au fost delegate organelor competente menţionate la alin.(1) şi au obligaţia de a acorda sprijin acestora.
Articolul 9. Dispoziţii şi ordine
(1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de urgenţă, de asediu  sau de război, organele competente emit dispoziţii şi ordine executorii în limitele competenţei lor.
(2) Dispoziţiile şi ordinele trebuie să cuprindă:
a) titlul, numărul şi data;
b) denumirea organului competent emitent;
c) baza legală;
d) perioada de aplicare;
e) regulile şi măsurile care se dispun, precum şi sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a acestora;
f) denumirea autorităţii administraţiei publice centrale şi locale obligate să asigure executarea lor;
g) modul de aducere la cunoştinţa populaţiei;
h) ştampila organului competent emitent şi semnătura conducătorului acestuia.
Articolul 10. Asigurarea financiară
Finanţarea măsurilor legate de declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război se face din mijloacele bugetului de stat, ale bugetelor locale, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.
Articolul 11. Activitatea Parlamentului în  perioada stării de urgenţă,  
                     de asediu sau de război
În  perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, Parlamentul nu poate fi dizolvat. Mandatul Parlamentului se prelungeşte prin lege organică, în conformitate cu art.63 din Constituţie.
Capitolul II
PROCEDURA  INSTITUIRII  ŞI  RIDICĂRII  STĂRII  DE  URGENŢĂ,  
DE ASEDIU  SAU  DE  RĂZBOI
Articolul 12. Declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război
(1) Starea de urgenţă, de asediu sau de război se declară prin hotărîre a Parlamentului.
(2) În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, instituie starea de război şi le aduce neîntîrziat la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
Articolul 13. Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă,
                      de asediu sau  de război
Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război trebuie să prevadă:
a) motivele care au impus declararea stării respective;
b) teritoriul pe care se instituie;
c) durata instituirii;
d) măsurile urgente care urmează a fi luate;
e) organele competente în a căror sarcină este pusă aducerea la îndeplinire a hotărîrii în cauză;
f) alte prevederi, după caz.
Articolul 14. Mediatizarea hotărîrii privind declararea stării de urgenţă,  
                     de asediu sau de război
(1) Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război intră în vigoare din momentul adoptării şi se aduce de îndată la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de informare în masă.
(2) Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Articolul 15. Prelungirea duratei stării de urgenţă sau de asediu
În funcţie de evoluţia situaţiei, Parlamentul poate prelungi durata stării de urgenţă  sau de asediu, poate extinde sau restrînge aria de  acţiune a stării de urgenţă.
Articolul 16.  Ridicarea stării de urgenţă,  de asediu sau de război
(1) Ridicarea stării de urgenţă  sau de asediu are loc la data stabilită în hotărîrea privind declararea sau prelungirea acesteia.
(2) În cazul în care situaţia care a condus la declararea stării de urgenţă sau de asediu a fost înlăturată înainte de expirarea termenului stabilit, Parlamentul adoptă hotărîrea cu privire la ridicarea stării respective.
(3)  Ridicarea stării de război se face prin hotărîre a Parlamentului,  după încetarea acţiunilor militare şi încheierea păcii.
Capitolul III
STAREA DE URGENŢĂ
Articolul 17. Declararea stării de urgenţă
Starea de urgenţă se declară la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova sau a Guvernului.
Articolul 18. Durata stării de urgenţă
(1) Starea de urgenţă poate fi instituită pe o perioadă care nu va depăşi  60 de zile.
(2) În funcţie de evoluţia situaţiei, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvernul poate solicita Parlamentului prelungirea sau reducerea duratei stării de urgenţă, precum şi extinderea sau restrîngerea ariei de acţiune a acesteia.
Articolul 19. Convocarea şedinţei Guvernului
(1) Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova prezintă Guvernului un raport privind necesitatea declarării stării de urgenţă.
(2) Raportul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale este examinat, în regim de urgenţă, la şedinţa Guvernului, la care se adoptă hotărîrea de a înainta Parlamentului propunerea privind declararea stării de urgenţă.
(3) Prim-ministrul remite neîntîrziat Parlamentului propunerea privind declararea stării de urgenţă.
Articolul 20. Măsurile aplicabile  pe durata stării de urgenţă
Pe durata stării de urgenţă, în funcţie de situaţia concretă, pot fi aplicate următoarele măsuri:
a) evacuarea provizorie a cetăţenilor din zonele ce prezintă pericol pentru viaţă şi asigurarea obligatorie a acestora cu locuri de cazare permanentă sau provizorie;
b) instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară;
c) dispunerea raţionalizării consumului de alimente şi de alte produse de strictă necesitate;
d) introducerea regimului de carantină şi luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice obligatorii;
e) efectuarea, în modul stabilit de lege, a  rechiziţiilor de bunuri în scopul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor care au impus declararea stării de urgenţă;
f) stabilirea unui regim special de lucru pentru agenţi economici şi instituţii publice, soluţionarea altor chestiuni privind activitatea acestora, necesare desfăşurării lucrărilor de salvare-deblocare şi a altor lucrări de neamînat;
g) modificarea procedurii de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice;
h) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de actele normative, pentru această perioadă;
i) chemarea cetăţenilor pentru prestări de servicii în interes public în condiţiile legii;
j) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaţii.
Articolul 21. Autorităţile administrative pe durata stării de urgenţă
(1) Pe durata stării de urgenţă, planificarea, organizarea şi coordonarea activităţii de aplicare a măsurilor legate de declararea stării de urgenţă revin Comisiei pentru Situaţii Excepţionale  a Republicii Moldova.
(2) În cazul declarării stării de urgenţă într-un anumit teritoriu, acesta va fi administrat de comisia pentru situaţii excepţionale a autorităţii respective a administraţiei publice locale, care va activa sub conducerea Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.
(3) În  cazul declanşării unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau ecologic, coordonarea aducerii la îndeplinire a măsurilor de rigoare revine Departamentului Situaţii Excepţionale.
(4) În cazul existenţei unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, coordonarea aducerii la îndeplinire a măsurilor de rigoare revine Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.
(5) Armata Naţională acordă sprijin Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Departamentului Situaţii Excepţionale în cazurile şi în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
Articolul 22. Atribuţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale
                      a Republicii Moldova
(1) Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova se formează prin hotărîre a Parlamentului şi are următoarele atribuţii:
a) emite dispoziţii privind aplicarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor, de localizare şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, de apărare a statului de drept şi de menţinere sau restabilire a stării de legalitate;
b) controlează activitatea comisiilor pentru situaţii excepţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale şi analizează modul de desfăşurare a operaţiunilor de salvare şi de intervenţie, adoptă măsuri pentru asigurarea oportună a acestor comisii cu forţele şi mijloacele necesare;
c) exercită dreptul exclusiv de a interzice desfăşurarea adunărilor,  manifestaţiilor publice şi a altor acţiuni de masă;
d) coordonează activitatea mijloacelor de informare în masă privind informarea populaţiei despre cauzele şi proporţiile situaţiei excepţionale, despre măsurile întreprinse de Guvern pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situaţii şi protecţia populaţiei, precum şi  privind familiarizarea populaţiei cu regulile de comportare în timpul situaţiei excepţionale;
e) dispune, în caz de necesitate, sistarea  temporară a livrării gazelor, energiei electrice şi apei potabile;
f) limitează sau interzice comercializarea băuturilor alcoolice;
g) stabileşte procedura de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice, cazurile cînd este permisă demisia lucrătorilor;
h) stabileşte regimul special de folosire a spaţiului aerian.
(2) Dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova sînt executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni.
Articolul 23. Atribuţiile comisiilor pentru situaţii excepţionale ale
                     autorităţilor administraţiei publice locale
Din momentul declarării stării de urgenţă pe un anumit teritoriu, planificarea, organizarea şi coordonarea activităţii de aplicare a măsurilor de rigoare revin comisiilor pentru situaţii excepţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, care îşi desfăşoară activitatea conform regulamentelor aprobate de  autorităţile respective ale administraţiei publice locale.
Articolul 24. Atribuţiile Departamentului Situaţii Excepţionale
Departamentul Situaţii Excepţionale are următoarele atribuţii:
a) conduce nemijlocit forţele protecţiei civile de pe întreg teritoriul ţării;
b) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale de soluţionare a problemelor ce ţin de competenţa Departamentului Situaţii Excepţionale în caz de declanşare a situaţiilor excepţionale şi de organizare a lucrărilor de lichidare a consecinţelor acestora;
c) înştiinţează organele de administrare ale protecţiei civile despre pericolul declanşării sau declanşarea situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen şi ecologic;
d) organizează, cu forţele şi mijloacele protecţiei civile, executarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări necesare în cazul declanşării unor situaţii excepţionale;
e) colectează, generalizează şi prezintă Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova informaţia privind situaţiile excepţionale cu caracter natural, tehnogen şi ecologic;
f) direcţionează, în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, persoanele evacuate sau refugiate  în localităţile stabilite şi ţine evidenţa acestor persoane.
Articolul 25. Atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne
Ministerul Afacerilor Interne are următoarele atribuţii:
a)  efectuează ridicarea armelor, muniţiilor şi materialelor explozibile aflate la populaţie;
b) suspendă activitatea unităţilor care comercializează arme şi muniţii şi asigură paza acestora;
c) interzice sau limitează circulaţia persoanelor în anumite localităţi şi în anumite ore şi eliberează, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
d) efectuează percheziţii în condiţiile legii;
e) efectuează razii;
f) evacuează din zona supusă regimului stării de urgenţă persoanele a căror prezenţă poate afecta asigurarea ordinii publice şi a securităţii în această zonă;
g) asigură paza sediilor autorităţilor publice, a misiunilor diplomatice, a staţiilor de alimentare cu apă, energie electrică şi gaze, a staţiilor de radio şi televiziune, precum şi a altor obiective de importanţă naţională;
h) interzice crearea şi activitatea formaţiunilor paramilitare ale cetăţenilor;
i) organizează culegerea, sistematizarea, generalizarea informaţiei despre situaţia operativă creată şi o prezintă Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.
Articolul 26. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice centrale
                     şi locale, ale agenţilor economici, ale instituţiilor publice  
                      şi ale cetăţenilor
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi instituţiile publice sînt obligate să aducă la îndeplinire, în domeniul lor de activitate, măsurile prevăzute de prezenta lege, de alte acte normative şi de planurile corespunzătoare aprobate în modul stabilit.
(2)  Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii sînt obligaţi să respecte prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative care reglementează regimul stării de urgenţă.
Articolul 27. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor legate
                     de declararea stării de urgenţă
(1)  Rezerviştii Forţelor Armate pot fi chemaţi, în temeiul unei hotărîri de Guvern, la concentrări speciale pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen şi ecologic.  
(2)  În cazul declarării stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, în una sau cîteva unităţi administrativ-teritoriale, în unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special, la propunerea conducătorilor autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, a guvernatorului unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, pot fi desfăşurate formaţiuni de apărare teritorială prin dispoziţia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.
(3) Cetăţenii Republicii Moldova pot fi chemaţi pentru prestări de servicii în interes public, în condiţiile legii.
Capitolul  IV
STAREA  DE  ASEDIU
Articolul 28. Declararea stării de asediu
(1) Starea de asediu se declară la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant Suprem al Forţelor Armate.
(2) Starea de asediu poate fi instituită pe o perioadă ce nu va depăşi 30 de zile.
Articolul 29. Mobilizarea
(1) Mobilizarea în stat se declară de către Parlament, din momentul instituirii stării de asediu, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare.
(2) Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.
Articolul 30. Consiliul Suprem de Apărare
(1) La instituirea stării de asediu, în scopul planificării, organizării şi coordonării activităţii de apărare a ţării şi asigurării securităţii statului, Consiliul Suprem de Securitate se transformă în Consiliul Suprem de Apărare, în temeiul unui decret emis de Preşedintele Republicii Moldova.
(2) Consiliul Suprem de Apărare are următoarele atribuţii:
a) înaintează Parlamentului propunerea privind declararea mobilizării;
b) efectuează coordonarea generală a activităţii Forţelor Armate şi a celorlalte componente ale sistemului de apărare a ţării şi aprobă măsurile urgente de respingere a agresiunii armate;
c) precizează planul de mobilizare a Forţelor Armate şi planul de mobilizare a economiei naţionale şi controlează îndeplinirea acestora;
d) dispune trecerea unităţilor militare la o treaptă superioară a  capacităţii de luptă, în conformitate cu planurile existente, inclusiv completarea lor cu resurse umane şi tehnico-materiale conform statelor de război;  
e) aprobă direcţiile principale în domeniul relaţiilor internaţionale şi mandatul delegaţiilor care participă la negocierea şi încheierea unor acorduri de asigurare a securităţii naţionale;
f) analizează rapoartele în problemele apărării ţării şi asigurării securităţii statului, prezentate de conducătorii  autorităţilor administraţiei publice, şi dispune aplicarea măsurilor de rigoare;
g) conduce activitatea consiliilor teritoriale de apărare;
h) exercită alte atribuţii privind apărarea  ţării şi asigurarea securităţii statului.
(3) Preşedintele Consiliului Suprem de Apărare este Preşedintele Republicii Moldova - Comandant Suprem al Forţelor Armate.
(4) Hotărîrile Consiliului Suprem de Apărare sînt executorii pentru autorităţile publice, agenţii economici, instituţiile publice, cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi pentru apatrizi.
Articolul 31. Consiliile teritoriale de apărare
(1) În scopul planificării, organizării şi coordonării activităţilor de apărare în teritoriu, în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, în unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special se creează consilii teritoriale de apărare.
(2) Din componenţa consiliilor teritoriale de apărare fac parte:
a) preşedintele raionului, guvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special - în calitate de preşedinţi ai consiliilor teritoriale de apărare respective;
b) comandantul centrului militar (organului administrativ-militar) al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea - în calitate de vicepreşedinţi ai consiliilor teritoriale de apărare respective;
c) vicepreşedintele raionului, preşedintele autorităţii reprezentative a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special;
d) conducătorul organului teritorial al afacerilor interne;
e) conducătorul organului teritorial al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova;
f) şeful subdiviziunii teritoriale a Departamentului  Situaţii Excepţionale;
g) alte persoane, la decizia preşedintelui consiliului teritorial de apărare.
(3) Consiliul teritorial de apărare are  următoarele atribuţii:
a) planifică şi organizează aducerea la îndeplinire a măsurilor de pregătire a autorităţilor administraţiei publice locale, a agenţilor economici, a instituţiilor publice, precum şi a populaţiei şi teritoriului respectiv pentru timp de război;
b) asigură regimul stării de asediu în teritoriul din subordine;
c) conduce activitatea formaţiunilor de apărare teritorială.
Articolul 32. Statul Major General al Forţelor Armate
Statul Major General al Forţelor Armate asigură capacitatea de luptă şi de mobilizare a Forţelor Armate, asigură desfăşurarea mobilizării şi pregătirea forţelor destinate apărării naţionale, prezintă Comandamentului Suprem al Forţelor Armate propuneri privind folosirea forţelor pentru respingerea unei eventuale agresiuni armate, efectuează alte activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare.
Articolul 33. Forţele Armate
Din momentul declarării stării de asediu, Forţele Armate se desfăşoară pînă la statele pentru timp de război, în conformitate cu Planul de mobilizare a Forţelor Armate, şi aduc la îndeplinire toate măsurile preconizate pentru respingerea unei eventuale agresiuni armate.
Articolul 34. Formaţiunile de apărare teritorială
(1) La declararea stării de asediu, în scopul asigurării regimului stării de asediu şi executării altor lucrări de rigoare, conducerea pregătirii şi desfăşurării formaţiunilor de apărare teritorială se efectuează de către consiliile teritoriale de apărare.
(2) Organizarea, sarcinile, principiile de pregătire, modul de asigurare, completare şi utilizare a formaţiunilor deapărare teritorială se stabilesc de Guvern.
Articolul 35.  Durata serviciului militar şi a concentrărilor
(1) Durata serviciului militar în termen şi cu termen redus şi a concentrărilor militare se prelungeşte pînă la ridicarea stării de asediu, dacă nu a fost instituită starea de război.
(2) Pe durata stării de asediu sau de război, contractele militarilor care îndeplinesc serviciul militar prin contract şi al căror termen expiră se consideră prelungite pînă la ridicarea stării de asediu sau de război, întoarcerea militarilor în unităţile militare şi abrogarea ordinului privind aducerea unităţii militare la o treaptă superioară a capacităţii de luptă.
Articolul 36. Atribuţiile Guvernului
Guvernul are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în scopul aducerii la îndeplinire a măsurilor legate de asigurarea stării de asediu şi a capacităţii de apărare a ţării;
b) precizează Planul de mobilizare a economiei naţionale şi controlează îndeplinirea acestuia de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi instituţiile publice;
c) asigură alocarea şi utilizarea resurselor financiare şi materiale necesare pentru organizarea apărării, pentru înzestrarea, întreţinerea şi mobilizarea Forţelor Armate, pentru instruirea efectivelor, pentru pregătirea de mobilizare şi mobilizarea economiei naţionale;
d) asigură completarea Forţelor Armate şi a formaţiunilor de apărare teritorială cu rezervişti, efectuarea rechiziţiilor de bunuri, precum şi chemarea cetăţenilor pentru prestări de servicii în interes public;
e) asigură menţinerea şi completarea rezervelor tehnico-materiale  necesare pentru  timp de război.  
Articolul 37. Atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului
                     de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova
Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova asigură menţinerea regimului stării de asediu, desfăşurarea formaţiunilor din subordine şi sînt responsabili pentru pregătirea lor specială, de luptă şi de mobilizare.
Articolul 38. Atribuţiile Departamentului Situaţii Excepţionale
Departamentul Situaţii Excepţionale efectuează desfăşurarea formaţiunilor specializate din subordine, asigură protecţia populaţiei şi bunurilor, execută lucrări de salvare şi alte lucrări de neamînat.
Articolul 39. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale
Autorităţile administraţiei publice centrale au următoarele atribuţii:
a) asigură pregătirea de mobilizare şi mobilizarea ramurilor din subordine, precum şi funcţionarea normală a acestora;
b) asigură livrarea producţiei necesare sistemului naţional de apărare;
c) sînt responsabile pentru repartizarea resurselor de materii prime, a produselor industriale şi alimentare, a resurselor energetice, a mijloacelor de transport şi de comunicaţie, precum şi pentru executarea lucrărilor publice.
Articolul 40. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:
a) asigură resursele de mobilizare, trecerea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor la regim de lucru în condiţiile stării de asediu, precum şi fabricarea producţiei cu destinaţie militară sau specială;
b) asigură aducerea la îndeplinire a măsurilor preconizate privind pregătirea populaţiei şi a teritoriului respectiv pentru  apărare;
c) asigură crearea şi pregătirea formaţiunilor de apărare  teritorială.
Articolul 41.  Agenţii economici
Agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate, sînt obligaţi să execute, cu prioritate, comenzile de stat de fabricare, livrare şi reparaţie a armamentului, tehnicii militare  şi speciale, precum şi a altor mijloace materiale pentru necesităţile apărării, conform planurilor de mobilizare aprobate de Guvern.
Articolul 42. Masurile aplicabile în perioada stării de asediu
Pe durata stării de asediu, suplimentar la măsurile prevăzute la art.20, pot fi luate următoarele măsuri:
a) închiderea frontierei de stat şi întărirea pazei acesteia, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei;
b)  limitarea circulaţiei rutiere, feroviare, fluviale şi aeriene;
c) interzicerea părăsirii de către rezervişti a localităţii în care îşi au domiciliul permanent fără permisiunea comandantului organului administrativ-militar al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special.
Capitolul V
STAREA  DE  RĂZBOI
Articolul 43. Declararea stării de război
Starea de război se declară la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant Suprem al Forţelor Armate.  
Articolul 44.  Mobilizarea
Mobilizarea în stat se declară  de către Parlament din momentul instituirii stării de război, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare sau de către Preşedintele Republicii Moldova, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului.
Articolul 45. Atribuţiile Consiliului Suprem de Apărare
În afară de atribuţiile prevăzute la art.30, Consiliul Suprem de Apărare organizează şi controlează activitatea de respingere a agresiunii şi de restabilire a suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
Articolul 46. Atribuţiile consiliilor teritoriale de apărare
Pe durata stării de război, consiliile teritoriale de apărare, în afară de atribuţiile prevăzute la art.31 alin.(3), organizează şi controlează activitatea de asigurare a necesităţilor Forţelor Armate şi a acţiunilor de luptă ale acestora.
Articolul 47. Statul Major General al Forţelor Armate
Statul Major General al Forţelor Armate asigură conducerea Forţelor Armate în scopul respingerii agresiunii armate.
Articolul 48. Forţele Armate
Din momentul declarării stării de război, Forţele Armate desfăşoară acţiunile de luptă planificate pentru respingerea agresiunii armate.
Articolul 49. Formaţiunile de apărare teritorială
În cazul declarării stării de război, formaţiunile de apărare teritorială asigură regimul stării de război şi îndeplinesc alte sarcini prevăzute în Regulamentul privind apărarea teritorială.
Articolul 50.  Durata serviciului militar şi a concentrărilor militare
Durata serviciului militar în termen şi cu termen redus şi a concentrărilor militare se prelungeşte pînă la ridicarea stării de război.
Articolul 51.  Atribuţiile Guvernului
Guvernul exercită următoarele atribuţii:
a) efectuează trecerea economiei naţionale la regimul de  activitate pentru timp de război;
b) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale în scopul realizării măsurilor ce ţin de asigurarea regimului stării de război;
c) efectuează controlul asupra folosirii mijloacelor financiare, precum şi a rezervelor materiale de stat şi de mobilizare;
d) asigură completarea Forţelor Armate şi a formaţiunilor de apărare teritorială cu rezervişti, efectuarea rechiziţiilor de bunuri, precum şi chemarea cetăţenilor pentru prestări de servicii în interes public;
e) controlează îndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de către agenţii economici şi instituţiile publice a obligaţiilor ce le revin în conformitate cu Planul de mobilizare a economiei naţionale.
Articolul 52. Atribuţiile Ministerului Apărării
Ministerul Apărării întreprinde măsuri de asigurare multilaterală a Forţelor Armate în vederea îndeplinirii de către acestea a misiunilor de luptă pentru respingerea agresiunii şi apărarea ţării, asigură interacţiunea cu autorităţile administraţiei publice, agenţii economici şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale.
Articolul 53. Atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului  
                       de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova
Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova asigură regimul stării de război şi îndeplinirea de către formaţiunile din subordine a misiunilor ce le revin conform destinaţiei.
Articolul 54. Atribuţiile Departamentului Situaţii Excepţionale
În condiţiile stării de război, Departamentul Situaţii Excepţionale asigură aducerea la îndeplinire a măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor, desfăşoară lucrările de salvare şi alte lucrări de neamînat.
Articolul 55.  Atribuţiile Ministerului Finanţelor
Ministerul Finanţelor asigură executarea bugetului pentru primul an de război, precum şi efectuarea controlului asupra alocării fondurilor necesare pentru realizarea măsurilor vizînd regimul stării de război,  identifică alte surse de finanţare.
Articolul 56.  Atribuţiile altor autorităţi ale administraţiei publice centrale
Alte autorităţi ale administraţiei publice centrale antrenate în asigurarea securităţii militare sînt responsabile pentru mobilizarea ramurii din subordine în conformitate cu  Planul de mobilizare a economiei naţionale.
Articolul 57. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale asigură regimul stării de război în teritoriu, îndeplinirea sarcinilor în conformitate cu Planul de mobilizare a economiei naţionale, iau alte măsuri de pregătire a populaţiei şi a teritoriului din subordine pentru apărare.
Articolul 58. Agenţii economici
(1) Agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate, sînt obligaţi să execute cu prioritate comenzile de stat de fabricare, livrare şi reparaţie a armamentului, tehnicii militare şi speciale, precum şi a altor mijloace materiale pentru necesităţile apărării, conform planurilor de mobilizare aprobate de Guvern.
(2) Pentru agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare pentru apărare poate fi stabilit un regim special de muncă. Modul de organizare a activităţii acestor agenţi economici se stabileşte de Guvern.
Articolul 59.  Măsuri aplicabile pe durata stării de război
Pe durata stării de război, suplimentar la cele prevăzute la art.20 şi 42, pot fi luate următoarele măsuri:
a) ruperea relaţiilor diplomatice cu statul agresor;
b) încetarea acţiunii majorităţii tratatelor şi acordurilor bilaterale încheiate cu statul agresor şi cu statele implicate în agresiune;
c) introducerea unui statut juridic special pentru cetăţenii statului agresor, aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, şi pentru bunurile proprietate a statului agresor;
d) interzicerea oricăror relaţii cu caracter politic, militar, economic, ştiinţific şi umanitar cu reprezentanţii şi instituţiile, precum şi cu cetăţenii   statului agresor.
Capitolul VI
ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI  ÎN  PERIOADA  STĂRII  DE  URGENŢĂ,
DE  ASEDIU SAU  DE RĂZBOI. PARTICULARITĂŢILE PROCEDURII  ÎN
CAUZELE  PENALE  ŞI  CELE   PRIVIND CONTRAVENŢIILE  
ADMINISTRATIVE
Articolul 60. Înfăptuirea justiţiei în perioada stării de urgenţă,
                     de asediu sau de război
(1) În teritoriile unde este instituită starea de urgenţă, de asediu sau de război, justiţia se înfăptuieşte doar de instanţele judecătoreşti constituite în conformitate cu legea. Crearea de instanţe extraordinare este interzisă.
(2) Pe durata stării de urgenţă, de asediu sau de război, procedura în cauzele penale şi cele privind contravenţiile administrative se îndeplineşte în acelaşi  mod în care se îndeplinea pînă la declararea stării de urgenţă,  de asediu  sau de război, ţinînd cont de particularităţile stabilite de prezenta lege.
(3) Pe teritoriul unde este declarată starea de urgenţă, de asediu sau de război, Curtea Supremă de Justiţie poate dispune modificarea competenţei teritoriale în cauzele penale şi în cele privind contravenţiile administrative.
Articolul 61. Activitatea organelor procuraturii
Activitatea organelor procuraturii pe teritoriul unde este instituită starea de urgenţă, de asediu sau de război se  desfăşoară în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 62. Termenul efectuării urmăririi penale
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, urmărirea penală trebuie să fie încheiată în termen de cel mult o lună de la data pornirii procesului de urmărire penală.
Articolul 63. Termenul de examinare a  cauzelor penale
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, cauzele penale se supun spre examinare în termen de 7 zile de la data trimiterii în instanţa de judecată.
Articolul 64. Termenul de examinare a cauzelor privind contravenţiile
                     administrative
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, cauzele privind contravenţiile administrative se examinează de către persoanele cu funcţii de răspundere din organele abilitate să aplice sancţiuni administrative, precum şi de instanţele de judecată, în termen de 3 zile de la data  comiterii contravenţiei.
Articolul 65. Încetarea procedurii în cauzele privind încălcarea regimului
                      stării de urgenţă, de asediu sau de război
Ridicarea stării de urgenţă, de asediu sau de război atrage  încetarea procedurii în cauzele privind încălcarea regimului stării respective şi eliberarea imediată a persoanelor supuse arestului administrativ.
Capitolul VII
RĂSPUNDEREA  ÎN  PERIOADA  STĂRII  DE  URGENŢĂ,
DE  ASEDIU  SAU  DE  RĂZBOI
Articolul 66. Răspunderea
(1) Persoanele care încalcă regimul stării de urgenţă, de asediu sau de război  sînt trase la răspundere civilă, penală sau contravenţională.
(2)  Modul şi temeiurile tragerii la răspundere civilă, penală sau contravenţională sînt reglementate de legislaţia în vigoare, dacă prezenta lege nu stabileşte altfel.
Capitolul VIII
DISPOZIŢII  FINALE  ŞI  TRANZITORII
Articolul 67. Executarea legii
(1) Guvernul:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare în  conformitate cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va elabora şi va aproba actele normative prevăzute la art.7 alin.(2), art.8 alin.(1), art.34 alin.(2), art.49 şi 58 alin.(2).
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) Legea nr.290-XII din 1 octombrie 1990 cu privire la regimul juridic al stării excepţionale şi formele speciale de guvernare în R.S.S.Moldova;
b) articolul III din Legea nr.136-XV din 10 mai 2001 pentru modificarea unor acte legislative.

PREŞEDINTELE  
PARLAMENTULUI                                 Eugenia OSTAPCIUC

Chişinău, 24 iunie 2004.
Nr.212-XV.