MODIFICAT
    HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216
    HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455

    NOTĂ:
    în Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare, sintagma „Agenţia Sanitar-veterinară şi Siguranţa Produselor de Origine Animală” se substituie cu sintagma „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”
    în tot textul, sintagma „Direcţiile raionale/municipale” se substituie cu sintagma „subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor” prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541



    În conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 125-129, art.396), Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art.183), şi în scopul prevenirii, monitorizării şi combaterii virusului gripei aviare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    [Preambulul modificat prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    [Preambulul modificat prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455]
    1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare (se anexează).
    2. Finanţarea măsurilor stipulate în prezenta Normă sanitar-veterinară se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate pentru acest scop în bugetul de stat.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    [Pct.3 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
    4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

    PRIM-MINISTRU                                                               Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru,
    ministrul economiei şi comerţului                                         Igor Dodon
    Ministrul agriculturii şi industriei alimentare                       Anatolie Gorodenco
    Ministrul sănătăţii                                                                  Larisa Catrinici
    Ministrul ecologiei şi resurselor naturale                             Violeta Ivanov
    Ministrul finanţelor                                                                Mariana Durleşteanu

    Nr. 939. Chişinău, 4 august 2008.


    1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabilește măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare la păsări, inclusiv la păsări sălbatice.
    [Pct.1 în redacția HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    [Pct.1 modificat prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455]  
    [Pct.2 abrogat prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    3. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabileşte:
    a) măsuri preventive referitoare la supravegherea şi la depistarea din timp a gripei care urmăresc consolidarea nivelului de vigilenţă şi de pregătire a direcţiilor raionale/municipale sanitar-veterinare şi siguranţa produselor de origine animală (în continuare – direcţiile raionale/municipale), precum şi a populaţiei pentru consecinţele provocate de această boală;
    b) măsurile de combatere ce trebuie aplicate în cazul apariţiei unui focar de gripă aviară la păsările de curte şi la alte păsări captive, precum şi de depistare timpurie a unei eventuale răspîndiri a viruşilor gripei aviare la mamifere;
    c) alte măsuri ce urmăresc evitarea răspîndirii viruşilor influenţei de origine aviară la alte specii, inclusiv la păsările sălbatice.
    [Pct.3 lit.c) modificată prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    4. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare sînt folosite următoarele definiţii:
    gripă aviară – o  infecţie gripală a păsărilor domestice sau a altor păsări ţinute în captivitate cu orice virus gripal A din subtipurile H5 sau H7 sau cu un indice de patogenitate intravenoasă (IPIV) la puii de găină de 6 săptămîni mai mare de 1,2;
    gripă aviară de o înaltă patogenitate (GAIP) – infecţie a păsărilor domestice sau a altor păsări ţinute în captivitate, provocată de virusuri ale gripei aviare, aparţinînd subtipurilor H5 sau H7 cu secvenţe genomice codificate prin aminoacizii cu baze multiple, la locul de clivaj al moleculei de hemaglutinină, similar celui observat pentru alte virusuri GAIP, care indică faptul că molecula de hemaglutinină poate fi clivată prin intermediul unei proteaze ubicvitare a gazdei sau virusurilor gripei aviare cu un indice de patogenitate intravenoasă la puii de găină de 6 săptămîni mai mare de 1,2;
    gripă aviară de o joasă patogenitate (GAJP) –  infecţie a păsărilor domestice sau a altor păsări ţinute în captivitate, provocată de subtipurile H5 sau H7 ale virusurilor de gripă aviară, care nu corespund definiţiei de gripă aviară de înaltă patogenitate (GAIP);
    păsări domestice – toate păsările care sînt crescute sau ţinute în captivitate pentru producţia de carne sau ouă pentru consum, pentru obţinerea altor produse, ca rezerve pentru repopularea vînatului cu pene sau în scopul oricărui program de reproducere pentru producerea acestor categorii de păsări;
    pasăre sălbatică – orice pasăre ce trăieşte în libertate;
    alte păsări întreţinute în captivitate – orice tip de pasăre, cu excepţia păsărilor domestice, care sînt ţinute în captivitate pentru orice alt scop, incluzîndu-le pe cele ţinute pentru spectacole, concursuri, expoziţii, competiţii, reproducţie, vînzare;
    rase rare de păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, înregistrate oficial – orice păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, recunoscute oficial de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediuluica rase rare, în cadrul planului de contingenţă prevăzut la pct. 54 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    [Pct.4 noțiunea modificată prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    exploataţie de păsări – orice adăpost sau construcţie în care sînt cazate, întreţinute sau exploatate păsările;
    exploataţie comercială pentru păsări domestice – exploataţie unde păsările domestice sînt ţinute în scopuri comerciale;
    exploataţie noncomercială  – exploataţie unde păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate sînt ţinute de către proprietarii acestora pentru consum sau uz personal sau în calitate de păsări exotice;
    compartiment de păsări domestice sau compartiment de alte păsări întreţinute în captivitate – exploataţie sau exploataţii supusă/supuse unui sistem managerial de biosecuritate obişnuit, conţinînd păsări domestice sau subpopulaţii de alte păsări întreţinute în captivitate cu un statut distinct de sănătate în ceea ce priveşte gripa aviară, supuse măsurilor de supraveghere, control şi biosecuritate corespunzătoare;
    efectiv de păsări – toate păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate din cadrul unei singure unităţi de producţie;
    unitate de producţie – unitate sau exploataţie supravegheată de medicul veterinar oficial, complet independentă de celelalte unităţi din aceeaşi exploataţie, în ceea ce priveşte localizarea şi desfăşurarea activităţilor de management zilnic al păsărilor domestice sau altor păsări întreţinute în captivitate;
    pui de o zi – toate păsările domestice mai mici de 72 de ore, care nu au fost încă furajate, cu excepţia raţelor din rasa Cairinia moschata sau a hibrizilor lor, care pot fi furajaţi;
    manual de diagnostic – metode de prelevare de probe şi criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator privind confirmarea şi diagnosticul diferenţial al gripei aviare;
    păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, suspecte de a fi infectate – orice păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, care manifestă semne clinice sau care prezintă leziuni post-mortem sau reacţii la teste de laborator, ce nu permit excluderea prezenţei gripei aviare;
    proprietar – orice persoană fizică sau juridică care are în proprietate păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate sau care este responsabilă de deţinerea acestora în scopuri comerciale sau necomerciale;
    supervizare oficială – acţiunile întreprinse de autoritatea competentă pentru a verifica dacă cerinţele prezentei Norme sanitar-veterinare sau orice alte instrucţiuni emise de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia), ce se cer a fi aplicate, sînt sau au fost respectate întocmai;
    eliminare – acţiunea de colectare, transport, depozitare, manipulare, procesare şi utilizare sau distrugere a subproduselor de origine animală;
    exploataţie de contact – exploataţie de unde gripa aviara ar fi putut să provină sau în care a fost introdusă ca urmare a locaţiei avute, a mişcării persoanelor, a păsărilor domestice ori a altor păsări întreţinute în captivitate, a mijloacelor de transport sau în orice alt mod;
    focar suspect – exploataţie unde autoritatea competentă suspectează prezenţa gripei aviare;
    focar – exploataţie unde prezenţa gripei aviare a fost confirmată de autoritatea competentă;
    focar primar – orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic de un focar constatat anterior în aceeaşi regiune, exploataţie sau de prima apariţie într-o regiune;
    strategie de diferenţiere a animalelor vaccinate de cele infectate   (DIVA) – strategie de vaccinare ce permite diferenţierea animalelor vaccinate/infectate de cele vaccinate/neinfectate cu ajutorul unui test de diagnostic capabil să detecteze anticorpii produşi împotriva virusului sălbatic şi al utilizării de păsări-santinelă nevaccinate;
    păsări-santinelă – păsări din specii receptive la virusul gripei aviare ce manifestă simptome clinice, ori prezintă leziuni post-mortem sau reacţii la testele de laborator şi indică suspiciunea prezenţei bolii;
    cadavre – păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate care au pierit sau au fost ucise, ori părţi ale acestora şi care sînt improprii consumului uman;
    biosecuritate – complexul de măsuri organizatorice şi tehnice ce trebuie aplicate pentru prevenirea introducerii, persistenţei şi răspîndirii agenţilor patogeni, astfel încît să fie prevenită apariţia virusului gripei aviare;
    plan de biosecuritate – complex de măsuri de biosecuritate aplicat la nivel de exploatație, parte componentă a sistemului comun de gestionare a biosecurității în cadrul unui compartiment, care este gestionat de o persoană responsabilă de asigurarea biosecurității, în colaborare cu autoritatea competentă;
    [Pct.4 noțiunea introdusă prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    sistem comun de gestionare a biosecurității – norme comune care reglementează funcționarea unui compartiment, precum și măsuri generale de biosecuritate puse în aplicare în toate exploatațiile compartimentului potrivit planurilor de biosecuritate;
    [Pct.4 noțiunea introdusă prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    gestionar al compartimentului – persoană responsabilă de compartiment, care supraveghează toate acțiunile efectuate în compartiment în legătură cu sistemul comun de gestionare a biosecurității, în special în ceea ce privește punerea în aplicare și monitorizare a sistemului respectiv, precum și a planurilor de biosecuritate ale exploatațiilor de către proprietarii sau deținătorii păsărilor de curte sau ai altor păsări captive și care colaborează cu autoritatea competentă;
    [Pct.4 noțiunea introdusă prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    exploatație de ieșire – exploatație din care păsările de curte sau alte păsări captive, puii de o zi ai acestora, ouăle destinate incubației sau ouăle de masă urmează a fi expediate în afara acesteia;
    [Pct.4 noțiunea introdusă prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    exploatație furnizoare – exploatație ale cărei produse sînt destinate unei exploatații de ieșire sau oricărei alte exploatații din interiorul unui compartiment;
    [Pct.4 noțiunea introdusă prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    părți implicate – gestionari ai compartimentelor, operatorii economici, inclusiv operatorii din sectorul alimentar și operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale, proprietarii și deținătorii de animale, producătorii farmaceutici sau alte industrii care livrează produse sau furnizează servicii pentru compartiment
    [Pct.4 noțiunea modificată prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]     5. Agenţia realizează programe de supraveghere pentru:
    a) a detecta, la diferite specii de păsări domestice, prevalenţa infecţiei cu subtipurile H5 şi H7 ale virusului gripei aviare;
    b) a contribui, în baza evaluării riscurilor actualizate cu regularitate, la îmbogăţirea cunoştinţelor despre riscurile reprezentate de păsările sălbatice în legătură cu orice virus gripal de origine aviară prezent la păsări.
    5¹. Agenția:
    1) se asigură că:
    a) toate exploatațiile, compartimentele sînt autorizate în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
    b) se efectuează controale oficiale la fața locului, conform analizei riscurilor privind gripa aviară;
    2) deține infomația menţionată în anexa nr. 7 la prezenta Normă referitoare la:
    a) numele gestionarului compartimentului, calificările și statutul acestuia, datele de contact și adresa compartimentului;
    b) descrierea detaliată a compartimentului;
    c) descrierea sistemului comun de gestionare a biosecurității și a planurilor de biosecuritate ale exploatațiilor compartimentului;
    d) măsurile, criteriile și cerințele specifice pentru supravegherea bolii, în special pentru protecția și supravegherea specifică gripei aviare;
    3) verifică plenitudinea și corectitudinea informației actualizate, inclusiv supravegherea, monitorizarea gripei aviare prin prelevarea de probe în termenele stabilite, pornind de la situaţia epidemiologică, și efectuarea cercetărilor de laborator prezentate de gestionarul compartimentului;
    4) întocmește și actualizează lista compartimentelor autorizate;
    5) impune aplicarea măsurilor corective în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar veterinare;
    6) în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare directorul general şi directorii generali adjuncți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, şefii subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute în Codul contravenţional al Republicii Moldova.
    [Pct.5¹ introdus prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]
    6. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în comun cu Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, notifică, în mod obligatoriu, Agenţiei orice suspiciune sau confirmare a prezenţei gripei aviare.
Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se convingă că:
    a) probele sînt prelevate de la păsările domestice sau de la alte păsări întreţinute în captivitate cînd sînt ucise, pentru a se confirma sau a se exclude prezenta virusului GAIP în aceste exploataţii de contact, potrivit manualului de diagnostic;
    b) în orice exploataţie unde sînt ucise şi eliminate păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate şi unde prezenţa gripei aviare este confirmată ulterior, clădirile şi toate echipamentele posibil să fi fost contaminate, precum şi toate mijloacele de transport utilizate pentru transportarea păsărilor domestice şi a altor păsări întreţinute în captivitate, a cadavrelor, cărnii, furajelor, aşternutului, gunoiului de grajd şi a oricărui alt material sau substanţă susceptibil(ă) de a fi contaminat(ă) sînt supuse uneia ori mai multor dintre procedurile prevăzute la pct. 49 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Suplimentar, Agenţia notifică Comisiei Europene, în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitar-veterinară, orice prezenţă a gripei aviare, confirmată de direcţiile raionale/municipale.
    7. Agenţia urmăreşte ca ancheta epizootologică să se desfăşoare pe bază de chestionare, care sînt stabilite în cadrul planului de contingenţă prevăzute la pct. 55 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Ancheta epizootologică include cel puţin următoarele date:
    a) durata prezenţei gripei aviare în exploataţie, în alte locaţii sau în mijloace de transport;
    b) originea posibilă a gripei aviare;
    c) identificarea oricărei exploataţii de contact;
    d) deplasările păsărilor domestice, ale altor păsări întreţinute în captivitate, persoanelor, mamiferelor, mijloacelor de transport, oricăror materiale sau oricărui alt mijloc prin care virusul gripei aviare s-ar fi putut raspîndi.
    8. În cazul suspicionării unui focar, direcţiile raionale/municipale efectuează o  anchetă care să confirme sau să excludă prezenţa virusului gripei aviare în conformitate cu manualul de diagnostic existent şi plasează exploataţia sub supraveghere oficială.
    9. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că în exploataţie sînt aplicate următoarele măsuri:
    a) efectuarea unui recensămînt al păsărilor domestice, altor păsări întreţinute în captivitate şi al tuturor speciilor de mamifere domestice;
    b) întocmirea unei liste cu numărul aproximativ al păsărilor domestice, al altor păsări întreţinute în captivitate şi al tuturor mamiferelor din speciile domestice deja bolnave, moarte sau susceptibile de infecţie, din fiecare categorie existentă în exploataţie. Această listă trebuie actualizată zilnic, luîndu-se în considerare ecloziunile, fătările şi decesele survenite de-a lungul existenţei focarului suspicionat, şi trebuie să fie prezentată, la cerere, direcţiilor raionale/municipale;
    c) limitarea la maximum a contactelor cu păsările sălbatice. Toate păsările domestice şi alte păsări întreţinute în captivitate se plasează într-o încăpere a exploataţiei şi se menţin acolo. Dacă acest lucru este imposibil, sînt închise într-un alt loc al exploataţiei, astfel încît să nu aibă contact cu alte păsări domestice sau cu alte păsări întreţinute în captivitate din alte exploataţii;
    d) neadmiterea intrării sau părăsirii exploataţiei de către nici o pasăre domestică sau altă pasăre întreţinută în captivitate;
    e) neadmiterea părăsirii exploataţiei de către nici un cadavru ori carne provenită de la o pasăre domestică sau altă pasăre sălbatică, inclusiv măruntaie, hrană pentru păsări, ustensile, materiale, deşeuri, dejecţii, gunoi de grajd, aşternut uzat sau orice obiect care ar putea transmite gripa aviară fără un certificat veterinar eliberat de direcţiile raionale/municipale, respectînd măsurile de biosecuritate, astfel incît să se minimizeze riscul propagării gripei aviare;
    f) nici un ou nu va putea părăsi exploataţia;
    g) supravegherea de către medicul veterinar oficial a mişcărilor de persoane, mamiferelor din speciile domestice, mijloacelor de transport şi echipamentului de la exploataţie sau spre exploataţie;
    h) utilizarea mijloacelor de dezinfecţie în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial, la intrările şi ieşirile din încăperile unde sînt întreţinute păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, şi ale exploataţiei respective.
    10. Agenţia controlează ca ancheta epizootologică să fie realizată în conformitate cu pct. 7 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Prin derogare de la prevederile pct. 8 din prezenta Normă sanitar-veterinară, direcţiile raionale/municipale pot prevedea recoltarea de probe şi în alte cazuri. În aceste circumstanţe, autoritatea competentă poate acţiona fără a adopta unele sau toate măsurile prevăzute în pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Agenţia poate acorda derogări de la măsurile prevăzute la pct. 9 lit. c), d) şi e) din prezenta Normă sanitar-veterinară, în baza realizării unei analize de risc şi ţinînd cont de precauţiile ce trebuie luate, precum şi de destinaţia păsărilor şi a produselor ce urmează să fie transportate.
    Agenţia poate, de asemenea, să acorde derogări de la măsurile prevăzute la pct. 9 lit. h) din prezenta Normă sanitar-veterinară în cazul păsărilor întreţinute în captivitate în exploataţii noncomerciale.
    11. În ceea ce priveşte pct. 9 lit. f) din prezenta Normă sanitar-veterinară, Agenţia poate autoriza expedierea de ouă:
    a) direct către o unitate pentru fabricarea produselor din ouă, în conformitate cu condiţiile prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitar-veterinară;
    b) pentru eliminare.
    12. Măsurile ce se aplică în exploataţii în cazul suspicionării focarelor, conform pct. 8-10 din prezenta Normă sanitar-veterinară, trebuie să continue să se aplice pînă la excluderea suspiciunii gripei aviare din exploataţie de către direcţiile raionale/municipale.
    13. În baza rezultatelor preliminare ale anchetei epizootologice, direcţiile raionale/municipale pot aplica prevederile prevăzute în prezentul punct, dacă exploataţia este situată într-o zonă cu densitate mare de păsări.
    Restricţiile temporare pot fi aplicate asupra mişcării păsărilor domestice, a altor păsări întreţinute în captivitate, a ouălor şi a deplasării mijloacelor de transport utilizate în sectorul păsărilor. Aceste restricţii pot fi extinse asupra deplasării mamiferelor din speciile domestice, dar, în acest caz, nu trebuie să depăşească 72 de ore fără justificare.
    14. În cazul apariţiei unui focar de GAIP, Agenţia trebuie să se asigure că în afară de măsurile prevăzute la pct. 9 şi 10 din prezenta Normă sanitar-veterinară se aplică şi cele expuse în prezentul punct.
    Toate păsările domestice şi alte păsări întreţinute în captivitate, aflate în exploataţie, trebuie să fie ucise fără întîrziere, sub supraveghere oficială. Uciderea trebuie să fie efectuată astfel încît să se evite riscul răspîndirii virusului gripei aviare, în special, în timpul transportării.
    Toate cadavrele şi ouăle din exploataţie trebuie să fie eliminate sub supraveghere oficială.
    Păsările domestice deja eclozate din ouăle colectate din exploataţie în timpul perioadei dintre data probabilă a introducerii GAIP în exploataţie şi cea a aplicării măsurilor prevăzute în pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să fie puse sub supraveghere oficială, iar investigaţiile trebuie să se desfăşoare în conformitate cu manualul de diagnostic.
    Carnea păsărilor domestice tăiate şi ouăle colectate din exploataţie în perioada dintre data probabilă a introducerii GAIP în exploataţie şi cea a aplicării măsurilor prevăzute în pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie, pe cît e posibil, urmărite şi eliminate sub supraveghere oficială.
    Toate substanţele şi deşeurile posibil să fi fost contaminate, cum ar fi furajele, trebuie distruse sau supuse unui tratament care să asigure distrugerea virusului gripei aviare, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial.
    Gunoiul de grajd şi asternutul susceptibile să fi fost contaminate trebuie supuse uneia sau mai multor dintre procedurile prevăzute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    După eliminarea cadavrelor, clădirile utilizate pentru depozitarea acestora, păşunea sau pămîntul, echipamentul susceptibil de a fi contaminat, mijloacele de transport utilizate pentru transportarea păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate, a cadavrelor, cărnii, furajelor, gunoiului de grajd şi  aşternutului, precum şi a oricărui alt material ori substanţă susceptibil(ă) de a fi contaminat(ă) trebuie supuse uneia sau mai multor dintre procedurile prevăzute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Alte păsări întreţinute în captivitate sau mamiferele din specii domestice nu trebuie să intre sau să părăsească exploataţia, decît sub supravegherea medicului veterinar oficial.
    În cazul unui focar primar, izolatul de virus este supus procedurii de laborator, în conformitate cu manualul de diagnostic pentru identificarea subtipului genetic. Izolatul de virus trebuie transmis cît mai curînd posibil laboratorului comunitar de referinţă, aşa cum prevede pct.51 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Aplicarea acestor prevederi poate fi limitată doar faţă de păsările domestice sau faţă de alte păsări întreţinute în captivitate, suspecte de a fi infectate, precum şi faţă de unităţile de producţie ale acestora. Probele trebuie să fie prelevate de la păsările domestice sau de la alte păsări întreţinute în captivitate dacă sînt ucise, pentru a se putea confirma sau exclude riscul unui focar suspect, în conformitate cu manualul de diagnostic.
    În jurul exploataţiei poate fi stabilită o zonă de control temporar, iar prevederile pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară pot fi aplicate, în caz de necesitate, faţă de exploataţiile situate în cadrul acestei zone.
    15. Agenţia poate acorda derogări de la măsurile prevăzute la pct. 14 alineatul doi din prezenta Normă sanitar-veterinară în cazul apariţiei unui focar de GAIP într-o exploataţie noncomercială, într-un circ, într-o grădină zoologică, într-un magazin pentru păsări decorative, într-o rezervaţie naturală sau într-o zonă îngrădită, unde păsările domestice ori alte păsări întreţinute în captivitate sînt ţinute în scopuri ştiintifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor pe cale de dispariţie ori a raselor rare de păsări domestice sau de alte păsări întreţinute în captivitate, înregistrate oficial, cu condiţia ca astfel de derogări să nu afecteze lupta împotriva bolii.
    16. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor controlează ca atunci cînd este acordată o derogare, aşa cum prevede pct. 15 din prezenta Normă sanitar-veterinară, păsările domestice şi alte păsări întreţinute în captivitate:
    a) să fie plasate într-o clădire din exploataţie şi ţinute acolo, astfel încît să nu aibă contact cu alte păsări domestice sau cu alte păsări întreţinute în captivitate din alte exploataţii;
    b) să fie supuse supravegherii ulterioare şi testărilor, în conformitate cu manualul de diagnostic, şi să nu fie mutate pînă cînd rezultatele testelor de laborator nu vor stabili că nu există un risc major de răspîndire a GAIP;
    c) să nu părăsească exploataţia de origine, cu excepţia tăierii sau în cazul în care sînt transportate către o altă exploataţie situată în ţară, în conformitate cu instrucţiunile aprobate de către direcţiile raionale/municipale.
    17. Agenţia poate acorda derogări de la măsurile prevăzute în pct. 14 alineatul cinci din prezenta Normă sanitar-veterinară privind expedierea directă a ouălor către o unitate pentru fabricarea produselor din ouă, pentru a fi manipulate şi tratate în conformitate cu condiţiile stabilite în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
    18. În cazul apariţiei unui focar de GAIP într-o exploataţie alcătuită din două sau mai multe unităţi de producţie distincte, Agenţia poate acorda derogări de la măsurile prevăzute în pct. 14 alineatul doi din prezenta Normă sanitar-veterinară pentru unităţile de producţie ce cresc păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate în care nu se suspicionează GAIP, cu condiţia ca aceste derogări să nu afecteze combaterea bolii.
    Astfel de derogări trebuie acordate doar în cazul a două sau mai multe unităţi de producţie distincte, unde direcţiile raionale/municipale, ţinînd cont de structura, numărul, modul de funcţionare, tipul de adăpostire, furajare, sursele de apă, echipamentele, personalul şi de vizitatorii din exploataţie, consideră că sînt total independente de alte unităţi de producţie în ceea ce priveste amplasarea şi managementul permanent al păsărilor domestice sau al altor păsări întreţinute acolo în captivitate.
    19. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în baza rezultatelor anchetei epizootologice, trebuie să decidă dacă o exploataţie este considerată exploataţie de contact, unde se aplică măsurile prevăzute la pct. 14 din prezenta Normă sanitar-veterinară, în special, dacă exploataţiile de contact sînt situate într-o zonă cu densitate mare de păsări domestice.
    Principalele criterii şi factorii de risc ce se iau în considerare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 14 în exploatatiile de contact sînt stabilite/stabiliţi în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Agenţia, la rîndul său, trebuie să se convingă că măsurile prevăzute la pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară sînt aplicate faţă de exploataţiile de contact pînă cînd prezenţa GAIP se exclude, în conformitate cu manualul de diagnostic.
    20. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, imediat ce apare un focar de gripă aviară, trebuie să stabilească:
    a) o zonă de protecţie, cu o rază de cel puţin 3 km în jurul exploataţiei;
    b) o zonă de supraveghere, cu o rază de cel puţin 10 km în jurul exploataţiei, incluzînd zona de protecţie.
    În cazul în care se stabilesc zonele de protecţie şi de supraveghere, aşa cum prevede alineatul unu din prezentul punct, se atenţionează cel puţin la următoarele criterii:
    a) ancheta epizootologică;
    b) amplasarea geografică, inclusiv frontierele naturale;
    c) localizarea şi proximitatea exploataţiilor, precum şi numărul aproximativ de păsări domestice;
    d) modalităţile de deplasare şi de comerţ cu păsări domestice şi cu alte tipuri de păsări întreţinute în captivitate;
    e) resursele şi personalul disponibil pentru efectuarea controlului în cadrul zonelor de protecţie şi de supraveghere a oricărei mişcări a păsărilor domestice şi a altor păsări întreţinute în captivitate, a cadavrelor acestora, a aşternutului sau a gunoiului de grajd utilizat, în special, în cazurile în care păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, care urmează să fie ucise şi distruse, trebuie mutate din exploataţia de origine a acestora.
    Dacă o zonă de protecţie şi de supraveghere sau alte zone de restricţie acoperă teritoriile mai multor state, autorităţile competente ale acestor state trebuie să colaboreze pentru stabilirea acestor zone.
    21. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se convingă că următoarele măsuri sînt aplicate în zonele de protecţie şi de supraveghere:
    a) sînt puse în aplicare dispozitive ce permit urmărirea oricărei posibilităţii de răspîndire a virusului gripei aviare, inclusiv păsările domestice, alte păsări întreţinute în captivitate, carnea, ouăle, cadavrele, furajele, aşternutul, persoanele care au venit în contact cu păsările domestice infectate sau cu alte păsări întreţinute în captivitate ori cu vehiculele ce au legatura cu sectorul păsărilor;
    b) se întreprind măsurile necesare ca toate persoanele din zonele de protecţie şi de supraveghere supuse restricţiilor în cauză să fie informate despre aceste restricţii. Informarea se poate face sub formă de afişe, prin mass-media, sau prin orice alte mijloace corespunzătoare.
    În baza anchetei epizootologice sau a oricărui alt indiciu trebuie implementate programe preventive de eradicare, inclusiv tăierea preventivă sau uciderea păsărilor domestice ori a altor păsări întreţinute în captivitate, în exploataţii sau în zone expuse riscului.
    Proprietarii, la rîndul său, trebuie să prezinte direcţiilor raionale/municipale, informaţiile relevante cu privire la păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate şi cu privire la ouăle ce intră şi ies din exploataţie.
    22. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că în zonele de protecţie sînt aplicate următoarele măsuri:
    a) efectuarea, cît mai curînd posibil, a unui recensămînt al tuturor exploataţiilor;
    b) vizitarea tuturor exploataţiilor comerciale de către medicul veterinar oficial, pentru o examinare clinică a păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate şi, în caz de necesitate, colectarea probelor pentru teste de laborator în conformitate cu manualul de diagnostic;
    c) toate păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate să fie aduse într-o clădire a exploataţiei. Cînd acest lucru este imposibil sau sănătatea păsărilor este compromisă, sînt închise în alt loc din aceeaşi exploataţie, astfel încît să nu aibă contact cu alte păsări domestice sau cu alte păsări întreţinute în captivitate din alte exploataţii. Sînt luate toate măsurile rezonabile pentru minimizarea contactului acestora cu păsările sălbatice;
    d) cadavrele să fie eliminate cît mai curînd posibil;
    e) mijloacele de transport şi echipamentele utilizate pentru transportarea păsărilor domestice ori a altor păsări întreţinute în captivitate, cărnii, furajelor, gunoiului de grajd şi aşternutului sau a oricărui alt material ori substanţă susceptibilă de a fi contaminată să fie supuse, fără întîrziere, uneia sau mai multor dintre procedurile prevăzute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    f) toate părţile mijloacelor de transport utilizate de personal sau de alte persoane care intră ori care ies din exploataţie şi care sînt susceptibile de a fi contaminate să fie supuse, fără întîrziere, uneia sau mai multor dintre procedurile prevăzute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    g) nici o pasăre domestică, alte păsări întreţinute în captivitate sau mamifere domestice să nu poată intra sau părăsi exploataţia decît sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    h) orice creştere a mortalităţii sau morbidităţii ori scădere semnificativă a producţiei în exploataţie să fie semnalată imediat direcţiilor raionale/municipale, care trebuie să efectueze investigaţiile corespunzatoare, în conformitate cu manualul de diagnostic;
    i) măsurile de biosecuritate orientate spre prevenirea răspîndirii gripei aviare trebuie să fie respectate de orice persoană care intră sau care părăseşte exploataţia;
    j) proprietarul să ţină evidenţa tuturor persoanelor care vizitează exploataţia, pentru a uşura supravegherea şi controlul asupra bolii, aceasta fiind pusă la dispoziţia direcţiilor raionale/municipale. Astfel de evidenţe nu trebuie ţinute în cazul exploataţiilor de tipul grădinilor zoologice sau al rezervaţiilor naturale, în care vizitatorii nu au acces.
    23. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să asigure:
    a) interzicerea evacuării şi împrăştierii gunoiului de grajd, a aşternutului uzat din exploataţiile aflate în zonele de protectie;
    b) interzicerea expoziţiilor, pieţelor sau altor tîrguri şi locuri de repopulare a vînatului în zonele de protecţie;
    c) interzicerea mişcarii şi transportării de la exploataţii pe şosele, excluzînd drumurile cu destinatie privată din cadrul exploataţiilor, sau pe cale ferată a păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate, a păsărilor ouătoare, a puilor de o zi, a ouălor sau a cadavrelor, în cadrul zonelor de protectie;
    d) interzicerea transportării cărnii de pasăre de la abatoare, unităţi de tăiere, depozite frigorifice, cu excepţia cazului în care aceasta provine:
    de la păsări domestice provenite din afara zonei de protecţie, fiind depozitată şi transportată separat de carnea de pasăre din cadrul zonelor de protecţie;
    de la o dată cu cel puţin 21 de zile înaintea datei care se consideră că a debutat infecţia în exploataţia din zona de protecţie şi care, de la producere, a fost depozitată şi transportată separat de carnea produsă dupa această dată.
    Interdicţiile prevăzute la prezentul punct nu se aplică faţă de tranzitul prin zona de protecţie, pe şosele sau calea ferată, fără descărcare sau oprire.
    24. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la prevederile pct. 23 din prezenta Normă sanitar-veterinară, pot autoriza transportarea directă a păsărilor provenite de la o exploataţie din zona de protecţie pentru tăiere imediată la un anumit abator desemnat, în următoarele condiţii:
    a) să fie efectuat un examen clinic al păsărilor din exploataţia de origine de către medicul veterinar oficial cu 24 de ore înaintea trimiterii la tăiere;
    b) atunci cînd este cazul, să fie efectuate testele de laborator pe păsările din exploataţia de origine, în conformitate cu manualul de diagnostic, şi acestea au avut rezultate favorabile;
    c) păsările să fie transportate în mijloace de transport sigilate de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia;
    d) autoritatea competentă responsabilă de abatorul respectiv este informată şi acceptă să primească păsările, confirmînd ulterior tăierea acestora autorităţii competente responsabile de expediere;
    e) păsările provenite din zona de protectie sînt ţinute separat de alte păsări şi sînt taiate separat sau la un anumit interval de timp faţă de celelalte păsări, preferabil la sfîrsitul programului de lucru. Operaţiunile ulterioare de curăţare şi dezinfecţie trebuie terminate înainte ca alte păsări să fie tăiate;
    f) medicul veterinar oficial trebuie să se convingă că păsările destinate tăierii au fost supuse unui examen amănunţit la intrarea în abator şi după ce au fost tăiate;
    g) carnea nu se comercializează decît în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind problemele de sănătate care reglementează producerea şi comercializarea cărnii de pasăre în stare proaspătă.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la prevederile pct. 23 din prezenta Normă sanitar-veterinară, pot autoriza transportarea directă a păsărilor din afara zonei de protecţie pentru tăiere imediată către un abator desemnat din cadrul zonei de protecţie, precum şi mişcările ulterioare ale cărnii provenite de la aceste păsări, dacă:
    a) autoritatea competentă responsabilă de abatorul desemnat este informată şi acceptă să primească păsările, confirmînd ulterior tăierea acestora autorităţii competente de expediere;
    b) păsările sînt ţinute separat de alte păsări provenite din zona de protecţie şi sînt tăiate separat sau la un anumit interval de timp faţă de alte păsări;
    c) carnea obţinută este tranşată, transportată şi stocată separat de carnea provenind de la alte păsări din interiorul zonei de protecţie;
    d) subprodusele sînt eliminate.
    25. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la prevederile pct. 23 din prezenta Normă sanitar-veterinară, pot autoriza transportarea directă a puilor de o zi, provenind din exploataţii situate în zona de protecţie, către o exploataţie, aflată, preferabil în afara zonelor de protecţie şi supraveghere, cu următoarele condiţii:
    a) să fie transportaţi în mijloace de transport sigilate sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    b) în timpul transportării şi în exploataţia de destinaţie să fie aplicate măsurile de biosecuritate adecvate;
    c) exploataţia de destinaţie să fie pusă sub supraveghere oficială după sosirea puilor de o zi;
    d) dacă părăsesc zona de protecţie şi supraveghere, păsările trebuie să rămînă în exploataţia de destinaţie cel puţin 21 de zile.
    26. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la prevederile pct. 23 din prezenta Normă sanitar-veterinară, pot autoriza transportarea directă a păsărilor ouătoare către o exploataţie sau un adăpost al acelei exploataţii, de preferat din cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere în care nu există nici o altă pasăre, în următoarele condiţii:
    a) medicul veterinar oficial să efectueze un examen clinic al păsărilor domestice şi al altor păsări întreţinute în captivitate în exploataţia de origine, în special, al celor ce urmează să fie mutate;
    b) cînd este cazul, să fie efectuate testele de laborator pe păsările din exploataţia de origine, în conformitate cu manualul de diagnostic, şi acestea să dea rezultate pozitive;
    c) păsările ouătoare să fie transportate în mijloace de transport sigilate sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    d) exploataţia sau adăpostul de destinaţie să se afle sub supraveghere oficială după sosirea păsărilor ouătoare;
    e) dacă părăsesc zona de protecţie sau de supraveghere, păsările trebuie să ramînă în exploataţia de destinaţie cel puţin 21 de zile.
    27. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la prevederile pct. 23 din prezenta Normă sanitar-veterinară, pot autoriza transportarea directă a ouălor de incubaţie fie din orice exploataţie către o staţie de incubaţie, fie de la o exploataţie aflată în zona de protecţie către orice staţie de incubaţie desemnată în următoarele condiţii:
    a) efectivele de părinţi de la care provin ouăle de incubaţie să fie examinate în conformitate cu manualul de diagnostic, iar gripa aviara să nu fie suspicionată în aceste exploataţii;
    b) ouăle de incubaţie şi ambalajul acestora să se dezinfecteze înaintea expedierii şi să se asigure trasabilitatea acestor ouă;
    c) ouăle de incubaţie să fie transportate în mijloace de transport sigilate sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    d) măsurile de biosecuritate să fie aplicate în staţia de incubaţie desemnată, în conformitate cu instrucţiunile elaborate de Agenţie.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la prevederile pct. 23 din prezenta Normă sanitar-veterinară, pot autoriza transportarea directă a ouălor:
    a) către un centru de ambalare desemnat de către autoritatea competentă, cu condiţia ca acestea să fie ambalate în ambalaje de unică folosinţă şi să se aplice măsurile de biosecuritate solicitate de Agenţie;
    b) pentru eliminare.
    28. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la prevederile pct. 23 din prezenta Normă sanitar-veterinară, pot autoriza transportarea directă a cadavrelor, cu condiţia ca acestea să fie transportate în vederea eliminării.
    29. Medicul veterinar oficial trebuie să se convingă că mijloacele de transport şi echipamentul utilizate pentru transportare, aşa cum se prevede la pct. 24-28 din prezenta Normă sanitar-veterinară, sînt curăţate şi dezinfectate fără întîrziere după transportare, în conformitate cu una sau mai multe dintre procedurile stabilite la pct. 49 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    30. Măsurile prevăzute în prezenta secţiune trebuie să fie menţinute pentru cel puţin 21 de zile de la data încheierii curăţării şi dezinfecţiei în exploataţiile infectate, în conformitate cu una sau mai multe dintre procedurile stabilite la  pct. 49 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi pînă cînd exploataţiile amplasate în zona de protecţie sînt testate potrivit manualului de diagnostic.
    31. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să asigure aplicarea în zonele de supraveghere a următoarelor măsuri:
    a) efectuarea unui recensămînt al tuturor exploataţiilor comerciale de păsări;
    b) interzicerea mişcării păsărilor domestice, păsărilor ouătoare, puilor de o zi şi a ouălor în cadrul zonei de supraveghere;
    c) interzicerea mişcării păsărilor domestice, păsărilor ouătoare, puilor de o zi şi a ouălor către exploataţii, abatoare, centre de ambalare sau o întreprindere pentru fabricarea produselor din ouă, situate în afara zonei de supraveghere;
    d) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţia a măsurilor de biosecuritate orientate spre prevenirea răspîndirii gripei aviare;
    e) curăţarea şi dezinfectarea fără întîrziere după contaminare, prin una sau mai multe dintre procedurile prevăzute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară a mijloacelor de transport şi echipamentelor utilizate pentru transportarea păsărilor domestice sau a altor păsări vii întreţinute în captivitate, a cadavrelor, furajelor, gunoiului de grajd, aşternutului şi oricărui material sau substanţă posibil de a fi contaminate;
    f) neadmiterea intrării sau părăsirii exploataţiei avicole de către nici o pasăre domestică, nici o pasăre ţinută în captivitate, nici un mamifer domestic, decît sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    g) raportarea imediată a oricărei creşteri a morbidităţii sau mortalităţii ori scăderii semnificative a producţiei în exploataţie;
    h) interzicerea evacuării sau împrăştierii aşternutului uzat sau gunoiului de grajd;
    i) interzicerea tîrgurilor, pieţelor sau expoziţiilor de păsări domestice ori păsări întreţinute în captivitate;
    j) păsările domestice destinate repopularii populaţiilor de vînat nu sînt eliberate.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pot autoriza transportarea directă a:
    a) păsărilor domestice destinate tăierii – către un abator desemnat, în scopul tăierii imediate, în conformitate cu pct. 24 lit. a), b) şi d) din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    b) păsărilor domestice provenind din afara zonei de protecţie şi supraveghere – către un abator desemnat, din cadrul zonei de supraveghere, în scopul tăierii imediate, precum şi transportarea ulterioară a cărnii obţinute de la astfel de păsări;
    c) păsărilor ouătoare – către o exploataţie în care nu există alte păsări. Această exploataţie trebuie să fie plasată sub supraveghere oficială odată cu sosirea păsărilor ouătoare, iar acestea să rămînă în exploataţia de destinaţie cel puţin 21 de zile;
    d) puilor de o zi:
    către o exploataţie, cu condiţia ca măsurile de biosecuritate corespunzătoare să se aplice şi exploataţia să fie plasată sub supraveghere oficială după transportare, iar puii de o zi să rămînă în exploataţia de destinaţie cel puţin 21 de zile;
    către orice altă exploataţie, dacă sînt eclozaţi din ouă de incubaţie ce provin din exploataţii de păsări situate în afara zonelor de protecţie şi supraveghere, cu condiţia ca staţia de incubaţie de expediţie să poată asigura, prin biosecuritatea condiţiilor de lucru, că nu are loc nici un contact între aceste ouă şi orice alte ouă de incubaţie sau pui de o zi ce provin din efective de păsări din cadrul acestor zone;
    e) ouălor de incubaţie către staţia de incubaţie desemnată, situată în interiorul sau în afara zonei de supraveghere. Ouăle pentru consum şi ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate înaintea expedierii şi trebuie asigurată trasabilitatea acestor ouă;
    f) ouălor pentru consum către un centru de ambalare desemnat, cu condiţia ca acestea să fie ambalate în ambalaje de unică folosinţă şi să se aplice toate măsurile de biosecuritate cerute de direcţiile raionale/municipale;
    g) ouălor destinate eliminării.
    32. Măsurile prevăzute în prezenta secţiune sînt menţinute cel puţin 30 de zile de la data terminării curăţării şi dezinfectării preliminare în exploataţiile contaminate în conformitate cu pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    33. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, suplimentar la măsurile prevăzute în secţiunile 3 şi 4 ale prezentului capitol pot:
    a) include restricţii privind mişcarea mijloacelor de transport sau persoanelor care furnizează furaje, colectarea de ouă, transportarea către abatoare a păsărilor, colectarea pentru eliminare a cadavrelor şi orice altă deplasare a personalului, medicilor veterinari sau persoanelor care furnizează echipament pentru fermă;
    b) în baza criteriilor şi a factorilor de risc stabiliţi în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitar-veterinară, să aplice măsuri concrete şi corespunzătoare pentru limitarea riscului de transmitere a gripei aviare cauzate de subtipul H5N1 al virusului gripei A (în continuare – gripă aviară) de la păsările sălbatice vii la păsările de curte şi alte păsări ţinute în captivitate, în special:
    prevenirea oricărui contact direct şi indirect între păsările sălbatice vii, în special cele de apă, păsările de curte şi alte păsări, în special raţele şi gîştele;
    separarea raţelor şi gîştelor domestice de alte păsări de curte.
    34. Dacă se suspicionează sau se confirmă prezenţa virusului gripei aviare de o înaltă patogenitate în abatoare sau mijloace de transport, direcţiile raionale/municipale trebuie să înceapă imediat o anchetă în exploataţia de origine a păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate, pentru confirmarea sau excluderea prezenţei acesteia, în conformitate cu manualul de diagnostic.
    35. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul suspectării sau confirmării în abatoare a prezenţei GAIP, trebuie să se asigure că, în baza unei evaluări a riscului, toate păsările prezente în abator sînt fie ucise, fie tăiate sub supraveghere oficială. În cazul în care astfel de păsări sînt tăiate, carnea şi orice subproduse provenite de la păsările domestice şi carnea şi subprodusele provenite de la orice alte păsări domestice care ar fi putut să fie contaminate în timpul tăierii şi procesului de producţie trebuie păstrate separat, pînă cînd investigaţiile efectuate sub supraveghere oficială, în conformitate cu manualul de diagnostic, sînt finalizate.
    În cazul confirmării prezenţei GAIP, carnea de pasăre şi orice subproduse provenite de la păsările domestice şi carnea şi subprodusele provenite de la orice alte păsări domestice care ar fi putut să fie contaminate în timpul tăierii şi procesului de producţie trebuie să fie eliminate sub supraveghere oficială.
    36. În cazul suspectării sau confirmării prezenţei GAIP într-un post de control sanitar-veterinar, organizat în cadrul posturilor vamale sau într-un mijloc de transport, direcţiile raionale/municipale trebuie, în baza unei evaluări a riscurilor, să asigure ca toate păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, prezente în posturile de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale ori în mijloacele de transport să fie ucise, tăiate sau izolate de alte păsări domestice ori de alte păsări întreţinute în captivitate şi ţinute sub supraveghere oficială pînă cînd investigaţiile sînt complete, în conformitate cu manualul de diagnostic. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să aplice, după caz, prevederile pct. 8-10 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    În cazul în care păsările la care se face referire în prezentul punct sînt tăiate, carnea de pasăre şi orice subproduse provenind de la acele păsări domestice şi carnea şi subprodusele provenite de la orice alte păsări domestice care ar fi putut să fie contaminate în timpul tăierii şi procesului de producţie, trebuie să fie ţinute separat sub supraveghere oficială pînă cînd investigaţiile, în conformitate cu manualul de diagnostic, au fost finalizate.
    Dacă prezenţa GAIP este confirmată, carnea de pasăre şi orice subproduse provenind de la acele păsări domestice, precum şi carnea şi subprodusele provenite de la orice alte păsări domestice care ar fi putut să fie contaminate în timpul tăierii şi procesului de producţie vor fi eliminate sub supraveghere oficială.
    37. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că se aplică, în cazul suspicionării sau confirmării GAIP în abatoare, în posturile de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale sau în mijloacele de transport, următoarele măsuri suplimentare:
    a) neadmiterea în abator, în posturile de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale sau în mijlocul de transport a nici unei păsări domestice sau altei păsări întreţinute în captivitate cu mai puţin de 24 de ore de la efectuarea, în conformitate cu procedurile prevăzute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară, a operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie prevăzute la lit. b);
    b) curăţenia şi dezinfecţia clădirilor contaminate, echipamentelor şi mijloacelor de transport se efectuează în conformitate cu una sau cu mai multe dintre procedurile stabilite la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară, sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    c) efectuarea unei anchete epizootologice;
    d) aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară în exploataţia de origine a păsărilor sau cadavrelor infectate, precum şi în exploataţiile de contact;
    e) aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 14 din prezenta Normă sanitar-veterinară, dacă nu se indică altfel în cadrul anchetei epizootologice şi al investigaţiilor ulterioare, aşa cum prevede pct. 34 din prezenta secţiune;
    f) supunerea izolatului de virus al gripei aviare procedurii de laborator în vederea identificării subtipului viral, în conformitate cu manualul de diagnostic.
    38. În cazul unui focar de GAJP trebuie să se aplice măsurile prevăzute la pct. 9 lit. a), b), c), e), g) şi h) şi pct. 10 din prezenta Normă sanitar-veterinară, în baza unei evaluări a riscului şi luîndu-se în considerare criteriile stabilite în anexa nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că toate păsările domestice din exploataţie şi toate celelalte păsări întreţinute în captivitate din specii la care a fost confirmată GAJP sînt supuse depopulării sub supraveghere oficială, astfel încît să se prevină răspîndirea gripei aviare. Depopularea poate fi extinsă şi la alte păsări din exploataţie întreţinute în captivitate, în baza unei evaluări a riscului pe care acestea îl prezintă în ceea ce priveşte răspîndirea ulterioară a gripei aviare către alte exploataţii, care pot fi considerate exploataţii de contact, în baza unei anchete epizootologice. Înaintea depopulării nici o pasăre domestică sau altă pasăre întreţinută în captivitate nu trebuie să intre sau să părăsească exploataţia decît sub supravegherea medicului veterinar oficial.
    Pentru aplicarea alineatului doi din prezentul punct, depopularea trebuie să fie efectuată în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în timpul sacrificării sau uciderii, iar direcţiile raionale/municipale trebuie să decidă ca păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate să fie ucise cît mai curînd posibil, sau tăiate într-un abator desemnat în conformitate cu alineatul patru din prezentul punct. Cînd depopularea este efectuată prin tăiere într-un abator desemnat, păsările domestice trebuie să fie supuse unei supravegheri şi testări ulterioare. Păsările domestice nu trebuie să fie mutate din exploataţie în abatorul desemnat pînă cînd direcţiile raionale/municipale, luînd în considerare, în special, evaluarea riscului, investigaţiile şi testele de laborator orientate spre determinarea gradului oricărei excreţii a virusului de către păsările domestice, efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic, este convins că riscul răspîndirii ulterioare a GAJP este minim.
    Tăierea într-un abator desemnat, în conformitate cu alineatul trei din prezentul punct, poate avea loc numai cu condiţia ca:
    a) păsările domestice să fie trimise direct din exploataţie către abatorul desemnat;
    b) fiecare unitate de transport să fie sigilată înainte de expediere sub supravegherea medicului veterinar oficial, responsabil de exploataţie sau sub supervizarea acestuia;
    c) fiecare unitate de transport să rămînă sigilată pe tot parcursul transportării către abatorul desemnat;
    d) să fie conformă cu alte măsuri de biosecuritate dispuse de direcţiile raionale/municipale;
    e) autoritatea competentă responsabilă de abatorul desemnat să fie informată şi să fie de acord să primească păsările domestice;
    f) mijloacele de transport şi echipamentele utilizate pentru transportarea păsărilor domestice vii şi a altor materiale sau substanţe ce pot fi contaminate să fie curăţate şi dezinfectate fără întîrziere după contaminare, prin una sau mai multe dintre procedurile stabilite la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    g) subprodusele de la astfel de păsări domestice din abator să fie eliminate.
    Sub supraveghere oficială trebuie să fie eliminate:
    a) cadavrele;
    b) ouăle de incubaţie din exploataţie.
    39. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că sînt întreprinse următoarele măsuri:
    a) ouăle de incubaţie colectate din exploataţie în perioada probabilă de la introducerea GAJP în exploataţie şi pînă la instituirea măsurilor prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară sînt identificate şi menţinute în incubaţie sub supraveghere oficială;
    b) puii care deja au eclozat din ouăle colectate din exploataţie în perioada probabilă de la introducerea GAJP în exploataţie şi pînă la instituirea măsurilor prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară se plasează sub supraveghere oficială, iar investigaţiile se efectuează în conformitate cu manualul de diagnostic;
    c) ouăle prezente în exploataţie înaintea depopulării, aşa cum este stabilit în pct. 38 alineatul doi din prezenta Normă sanitar-veterinară, sînt transportate, cu condiţia ca riscul răspîndirii GAJP să fie minimalizat:
    către un centru de ambalare desemnat de autoritatea competentă, cu condiţia ca acestea să fie ambalate în ambalaje de unică folosinţă şi că toate măsurile de biosecuritate solicitate de aceste Direcţii să fie aplicate;
    către o unitate pentru fabricarea produselor din ouă;
    pentru eliminare;
    d) orice material sau substanţă ce poate fi contaminat(ă) va fi tratat(ă) în conformitate cu instrucţiunile elaborate de Agenţie, sau eliminat(ă);
    e) gunoiul de grajd şi aşternutul care ar fi putut fi contaminate trebuie să fie supuse uneia sau mai multor din procedurile prevazute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    f) după depopulare clădirile utilizate pentru cazarea păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate, echipamentul contaminat şi mijloacele de transport utilizate pentru transportarea cadavrelor, furajelor, gunoiului de grajd şi asternutului sau a oricăror alte materiale ori substanţe ce pot fi contaminate trebuie să fie supuse, fără întîrziere, uneia sau mai multor din procedurile prevăzute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    g) mamiferele din specii domestice nu trebuie să intre sau să părăsească exploataţia, decît cu acordul medicului veterinar oficial;
    h) în cazul unui focar primar de GAJP, izolatul de virus este supus testelor de laborator pentru a identifica subtipul de virus, în conformitate cu manualul de diagnostic. Izolatul de virus trebuie să fie trimis cît mai curînd posibil laboratorului comunitar de referinţă, conform pct. 51 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    40. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul în care aplică măsurile prevăzute la pct. 38 alineatul doi, patru şi cinci din prezenta secţiune, trebuie să informeze Agenţia despre aceasta.
    41. Agenţia poate acorda derogări de la măsurile prevăzute la pct. 38 alineatul doi şi alineatul cinci lit. b) în cazul aparitiei unui focar de GAJP într-o exploataţie noncomercială, într-un circ, într-o grădină zoologică, într-un magazin cu păsări exotice, într-o rezervaţie naturală, într-o zonă îngrădită unde păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate sînt ţinute în scopuri ştiinţifice ori în alte scopuri legate de conservarea speciilor pe cale de dispariţie sau a raselor rare de păsări domestice ori de alte păsări întreţinute în captivitate, înregistrate oficial, cu condiţia ca astfel de derogări să nu afecteze combaterea bolii.
    Medicul veterinar oficial trebuie să se asigure, atunci cînd este acordată o derogare, aşa cum este prevăzut la alineatul unu din prezentul punct, că păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, la care se referă derogarea:
    a) sînt aduse în interiorul unei clădiri din exploataţie şi menţinute acolo. Dacă acest lucru este imposibil sau se compromite bunăstarea lor, acestea trebuie să fie închise în alt loc din aceeaşi exploataţie, astfel încît să nu aibă contact cu păsările domestice sau cu păsările întreţinute în captivitate din alte exploataţii. Se iau toate măsurile necesare pentru minimalizarea contactului acestora cu păsările sălbatice;
    b) sînt supuse supravegherii şi testării ulterioare, în conformitate cu manualul de diagnostic, şi nu trebuie să fie mutate pînă cînd testele de laborator nu indică faptul că păsările nu prezintă un risc semnificativ de răspîndire ulterioară a GAJP;
    c) nu sînt mutate din exploataţia de origine, cu excepţia tăierii sau expedierii către altă exploataţie localizată pe teritoriul ţării, în conformitate cu instrucţiunile elaborate de Agenţie.
    42. În cazul apariţiei unui focar de GAJP într-o exploataţie care este formată din două sau mai multe unităţi de producţie distincte, Agenţia poate acorda derogări de la măsurile prevăzute la pct. 38 alineatul doi din prezenta Normă sanitar-veterinară pentru unităţile de producţie care cresc păsări domestice sănătoase, cu condiţia ca aceste derogări să nu afecteze combaterea bolii.
    43. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în baza unei anchete epizootologice:
    a) trebuie să decidă dacă o exploataţie poate fi considerată exploataţie de contact. Măsurile prevăzute la pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să se aplice exploataţiilor de contact pînă la excluderea prezenţei GAJP, în conformitate cu manualul de diagnostic;
    b) pot aplica măsurile prevăzute la pct. 38-40 din prezenta Normă sanitar-veterinară pentru exploataţiile de contact, în special, dacă exploataţia de contact este situată într-o zonă cu o  densitate mare de păsări domestice. Principalele criterii ce sînt luate în considerare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 38-40 din prezenta Normă sanitar-veterinară în exploataţiile de contact sînt stabilite în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitar-veterinară;
    c) trebuie să se asigure că probele sînt prelevate de la păsările domestice cînd acestea sînt ucise, pentru a confirma sau a exclude prezenţa virusului GAJP în acele exploataţii de contact, în conformitate cu manualul de diagnostic;
    d) trebuie să se asigure că în orice exploataţie unde păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate sînt tăiate, ucise şi eliminate şi GAJP este ulterior confirmată, clădirile şi orice păşuni utilizate pentru cazarea acestora, curţile fermei şi orice echipament posibil să fie contaminate, precum şi mijloacele de transport utilizate pentru transportarea păsărilor domestice şi a altor păsări întreţinute în captivitate, cadavrelor, cărnii, furajelor, gunoiului de grajd, aşternutului şi a oricărui alt material sau substanţă ce pot fi contaminate, trebuie să fie supuse uneia sau mai multora dintre procedurile prevazute la pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    44. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, imediat după apariţia unui focar de GAJP:
    1) trebuie să stabilească o zonă cu restricţii cu o raza de cel putin un kilometru în jurul exploataţiei;
    2) trebuie să se asigure că în zona de restricţie sînt aplicate următoarele măsuri:
    a) se efectuează un recensămînt al tuturor exploataţiilor comerciale;
    b) se efectuează teste de laborator pentru exploataţiile comerciale de păsări domestice pe o rază de cel puţin un kilometru în jurul exploataţiei, în conformitate cu manualul de diagnostic;
    c) se supun supravegherii de către medicul veterinar oficial şi altor măsuri de control considerate corespunzătoare toate mişcările păsărilor domestice sau ale altor păsări întreţinute în captivitate, ale păsărilor ouătoare, ale puilor de o zi şi ale ouălor în interiorul sau către zona de restricţie;
    d) se interzice mişcarea păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate, a păsărilor ouătoare, a puilor de o zi şi a ouălor din zona de restricţie, cu excepţia autorizării de către direcţiile raionale/municipale a transportării directe a:
    păsărilor pentru tăiere – către un abator localizat pe teritoriul ţării;
    păsărilor vii – către  o exploataţie sau adăpost în care nu există alte păsări, situat pe teritoriul ţării. Păsările vii trebuie să rămînă acolo timp de 21 de zile şi exploataţia trebuie să fie plasată sub supraveghere oficială dupa sosirea acestora;
    puilor de o zi – către o exploataţie sau un adăpost al unei astfel de exploataţii aflat pe teritoriul ţării. Puii de o zi trebuie să rămînă acolo timp de 21 de zile, iar exploataţia trebuie să fie plasată sub supraveghere oficială după sosirea acestora. Dacă puii de o zi au eclozat din ouă ce provin din exploataţii de păsări situate în afara zonei de restricţie, transportul către o altă exploataţie se efectuează cu condiţia ca staţia de incubaţie să poată asigura, prin logistica şi biosecuritatea sa, condiţii de funcţionare care să excludă orice contact cu ouăle de incubaţie sau cu puii de o zi care provin de la efective de păsări din interiorul zonei de restricţie şi care au un statut de sănătate diferit;
    ouălor de incubaţie – către o staţie de incubaţie desemnată. Ouale şi ambalajul acestora se dezinfectează înainte de expediere şi se asigură trasabilitatea acestor ouă;
    ouălor pentru consum – către un centru de ambalare, cu condiţia ca acestea să fie ambalate în ambalaje de unică folosinţă şi să fie aplicate toate măsurile de biosecuritate solicitate de direcţiile raionale/municipale;
    ouălor – către o unitate pentru fabricarea produselor din ouă, localizată în interiorul sau în exteriorul zonei de restricţie;
    ouălor pentru eliminare;
    e) se elimină cadavrele;
    f) se respectă de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţia măsurile de biosecuritate orientate spre prevenirea răspîndirii gripei aviare;
    g) se curăţă şi se dezinfectează fără întîrziere după contaminare, prin una sau mai multe dintre procedurile stabilite la pct.48 din prezenta Normă sanitar-veterinară, mijloacele de transport şi echipamentul utilizate pentru transportarea păsărilor domestice şi a altor păsări vii întreţinute în captivitate, furajelor, gunoiului de grajd, aşternutului, precum şi a oricărui alt material sau substanţă ce pot fi contaminate;
    h) nici o pasăre domestică sau altă pasăre întreţinută în captivitate sau mamifer din speciile domestice nu poate intra sau părăsi exploataţia decît sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    i) se interzice îndepărtarea sau împrăştierea aşternutului uzat, a gunoiului de grajd;
    j) se interzic tîrgurile, pieţele, expoziţiile sau alte aglomerări de păsări domestice ori de alte păsări întreţinute în captivitate;
    k) nu se eliberează păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate pentru repopularea cu vînat.
    Agenţia, în baza unei evaluări a riscului, trebuie să introducă măsuri ulterioare suplimentare măsurilor prevăzute în prezenta secţiune.
    45. Măsurile prevăzute în prezenta secţiune trebuie să fie menţinute:
    a) cel puţin 21 de zile după data finalizării curăţirii şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiei infectate, prin una sau mai multe dintre procedurile stabilite în pct. 49 din prezenta Normă sanitar-veterinară, şi pînă cînd direcţiile raionale/municipale consideră că riscul de răspîndire a GAJP este neglijabil, în baza unei evaluări a riscului şi a investigaţiilor şi testelor de laborator efectuate în zona cu restricţii, în conformitate cu manualul de diagnostic;
    b) cel puţin 42 de zile după data confirmării focarului şi pînă cînd direcţiile raionale/municipale consideră că riscul de răspîndire a GAJP este neglijabil, în baza unei evaluări a riscului şi a investigaţiilor şi testelor de laborator efectuate în zona cu restricţii, în conformitate cu manualul de diagnostic.
    46. Agenţia poate acorda derogări de la măsurile prevăzute de prezenţa secţiune în cazul unui focar de GAJP într-o exploataţie noncomercială, într-un circ, într-o grădină zoologică, într-un magazin cu păsări exotice, într-o rezervaţie naturală, într-o zonă îngradită unde păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate sînt ţinute în scopuri ştiinţifice ori în scopuri legate de conservarea speciilor pe cale de dispariţie sau oficial înregistrate ca rase rare de păsări domestice ori de alte păsări întreţinute în captivitate, cu condiţia ca astfel de derogări să nu afecteze combaterea bolii.
    47. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că după confirmarea gripei aviare într-o exploataţie de porcine, sînt efectuate testele de laborator corespunzătoare, pentru a se confirma sau exclude infecţia cu virusul gripei aviare. Nu se scoate nici o porcină din exploataţie, decît pînă la obţinerea rezultatelor acestor teste.
    În cazul în care testele de laborator prevăzute în prezentul punct confirmă prezenţa virusurilor gripei aviare la porcine, direcţiile raionale/municipale pot autoriza transferul acestora către alte exploataţii de porcine sau către abatoarele desemnate, cu condiţia ca în testele efectuate anterior să fi indicat că riscul răspîndirii gripei aviare este neglijabil. În caz contrar, porcinele sînt ucise sub supraveghere oficială, astfel încît să se prevină răspîndirea virusului gripei aviare, în special, pe timpul transportării, în conformitate cu criteriile specificate în Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în timpul sacrificării sau uciderii.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în caz de confirmare a prezenţei unui focar de gripă aviară într-o exploataţie de porcine, pe baza unei evaluări a riscului poate aplica oricărui alt mamifer prezent în exploataţie măsurile prevăzute în prezentul punct şi poate extinde aceste măsuri în exploataţiile de contact.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Agenţia despre rezultatele testelor şi despre măsurile aplicate în conformitate cu prezentul punct.
    Ulterior confirmării prezenţei virusului gripei aviare la porcine sau la orice alte mamifere din orice exploataţie, direcţiile raionale/municipale pot efectua supravegherea în conformitate cu manualul de diagnostic, pentru identificarea oricărei răspîndiri ulterioare a virusului gripei aviare.
    48. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că:
    a) curăţarea, dezinfecţia şi tratamentul exploataţiilor şi oricăror materiale şi substanţe din acestea, care sînt contaminate sau pot fi contaminate cu virusurile gripei aviare, sînt efectuate sub supraveghere oficială, în conformitate cu:
    instrucţiunile medicului veterinar oficial;
    principiile şi procedurile de curăţare, dezinfecţie şi tratament stabilite în anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitar-veterinară;
    b) nici un teren sau păşune utilizate pentru păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate într-o exploataţie unde a fost confirmată gripa aviară nu sînt utilizate pentru păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, pînă cînd direcţiile raionale/municipale nu decid că orice virus prezent al gripei aviare a fost eliminat sau inactivat;
    c) curăţarea, dezinfecţia şi tratamentul abatoarelor, mijloacelor de transport, posturilor de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale, sau a oricăror materiale ori substanţe dintre acestea, care sînt contaminate sau pot fi contaminate cu virusuri ale gripei aviare, sînt efectuate sub supraveghere oficială, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
    d) orice echipament, materiale sau substanţe dintre acestea, care sînt contaminate sau sînt susceptibile de a fi contaminate cu virusul gripei aviare şi care nu pot fi curăţate şi dezinfectate sau tratate eficient, sînt distruse;
    e) dezinfectanţii ce urmează sa fie utilizaţi şi concentraţiile acestora sînt autorizaţi de către direcţiile raionale/municipale.
    49. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că, după aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 14 şi 38-40 din prezenta Normă sanitar-veterinară, se respectă conformitatea cu alineatele doi-cinci ale prezentului punct.
    Repopularea exploataţiilor comerciale de păsări domestice nu trebuie să aibă loc decît la sfîrşitul unei perioade de 21 de zile de la încheierea operaţiunilor de curăţare şi dezinfecţie, aşa cum prevede pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Trebuie să fie întreprinse următoarele măsuri pentru o perioadă de 21 de zile ce urmează datei de repopulare a exploataţiilor comerciale de păsări domestice:
    a) păsările să fie supuse unei examinări clinice efectuate de medicul veterinar oficial. Examinarea clinică sau, dacă sînt efectuate mai multe, examinarea clinică finală trebuie să fie întreprinsă cît mai aproape de sfîrşitul perioadei de 21 de zile menţionate anterior;
    b) testele de laborator să fie efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic;
    c) păsările domestice care mor pe parcursul fazei de repopulare să fie testate în conformitate cu manualul de diagnostic;
    d) orice persoană care intră sau iese din exploataţia comercială de păsări domestice trebuie să se conformeze măsurilor de biosecuritate orientate spre prevenirea răspîndirii gripei aviare;
    e) pe parcursul fazei de repopulare nici o pasăre domestică sa nu părăsească exploataţia comercială de păsări domestice decît sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    f) proprietarul trebuie să ţină evidenţa informaţiilor de producţie, inclusiv informaţiile despre morbiditate şi mortalitate, care urmează a fi actualizate cu regularitate;
    g) orice schimbări semnificative în datele de producţie la care se referă litera f) din prezentul punct şi alte anormalităţi trebuie raportate imediat direcţiilor raionale/municipale.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în baza unei evaluări a riscului, pot dispune ca procedurile prevăzute la alin. 3 din prezentul punct să fie aplicate exploataţiilor, altele decît exploataţiile comerciale de păsări domestice, sau altor specii dintr-o exploataţie comercială de păsări domestice.
    Repopularea cu păsări domestice în exploataţiile de contact trebuie să aibă loc în conformitate cu instrucţiunile elaborate de Agenţie, în baza unei evaluari a riscului.
    50. Agenţia, pentru asigurarea unor proceduri uniforme, trebuie să se asigure că procedurile de diagnostic, prelevarea de probe şi testările de laborator pentru detectarea prezenţei virusului gripei aviare la păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate ori a virusului gripei aviare la mamifere sînt efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic.
    Centrul Republican de Diagnostic Veterinar este obligat să respecte întocmai manualul de diagnostic.
    Manualul de diagnostic este adoptat în conformitate cu procedura comunitară.
    51. Laboratorul comunitar de referinţă pentru gripa aviară este:
    Veterinary Laboratories Agency (VLA) (Agenţia Laboratoarelor Veterinare);
    New Haw, Weybridge, Surrey KT 15 3NB United Kingdom (Marea Britanie).
    Laboratorul naţional de referinţă pentru gripa aviară este Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.
    Agenţia trebuie să se asigure că laboratorul naţional de referinţă exercită funcţiile şi obligaţiile prevăzute în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară, este responsabil de coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic şi ţine legatură cu Laboratorul comunitar de referinţă pentru gripa aviară.
    52. Agenţia trebuie să se asigure că vaccinarea împotriva gripei aviare este interzisă pe întreg teritoriul ţării.
    53. Experţii internaţionali procedează la controale la faţa locului, în cooperare cu Agenţia, pentru a se asigura că dispoziţiile prezentei Norme sanitar-veterinare, regulile şi măsurile de salvgardare adoptate se aplică uniform şi informează printr-un raport Agenţia cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
    54. Agenţia trebuie să elaboreze un plan de contingenţă, în conformitate cu anexa nr. 6 la prezenta Normă sanitar-veterinară, specificînd măsurile naţionale ce urmează să fie implementate la o eventuală apariţie a unui focar de gripă aviară şi să înainteze planul respectiv Guvernului spre aprobare.
    Acest plan trebuie să permită accesul la facilităţi, echipament, personal şi la toate celelalte structuri corespunzătoare, necesare pentru o eradicare rapidă şi eficientă a focarului.
    55. Proprietarilor, ce li se impune tăierea sau uciderea păsărilor, li se acordă despăgubiri, în condiţii ce se stabilesc printr-o hotărîre de Guvern.
    Plata despagubirilor se asigură în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetul de stat, la valoarea de înlocuire la preţul de piaţă, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar, la data cînd a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
    Agenţia va elabora şi pune în aplicare strategii naţionale de control al gripei aviare, bazate pe principii şi criterii similare cu cele utilizate în ţările vecine.
    Agenţia elaborează şi pune în aplicare planuri naţionale de necesitate şi alertă pentru controlul unor boli transmisibile ale animalelor.
    56. Agenţia va lua măsurile administrative în conformitate cu legea pentru sancţionarea oricărei încălcări a prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.


    1. Notificarea bolii se face în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
    2. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pot autoriza transportarea ouălor dintr-o exploataţie, conform prevederilor pct. 11 şi pct. 17 din prezenta Normă sanitar-veterinară către o unitate aprobată, pentru fabricarea produselor din ouă în urmatoarele cazuri:
    a) pentru a se permite îndepărtarea lor din exploataţia de origine, ouăle trebuie să fie trimise direct de la exploataţia suspectă la unitatea desemnată. Fiecare transport trebuie să fie sigilat înainte de expediere sub supravegherea medicului veterinar oficial, responsabil de exploataţia suspectă sau sub supervizarea acestuia şi să rămînă sigilat pe tot parcursul transportării către unitatea desemnată;
    b) medicul veterinar oficial, responsabil de exploataţia de origine a ouălor, trebuie să informeze autoritatea competentă a unităţii desemnate despre intenţia de a trimite ouăle către aceasta;
    c) autoritatea competentă responsabilă de unitatea desemnată trebuie să se asigure că:
    ouăle la care se referă litera a) din prezentul punct se izolează de alte ouă de la data sosirii pînă la data prelucrării;
    se elimină cojile de la astfel de ouă;
    materialul de împachetare utilizat pentru ouă va fi distrus, curăţat şi dezinfectat într-un mod care să asigure distrugerea tuturor virusurilor gripei aviare;
    ouăle la care se refera litera a) din prezentul punct sînt transportate în mijloace de transport curăţate şi dezinfectate. Măsurile de biosecuritate sînt aplicate personalului, echipamentelor şi mijloacelor de transport, implicate în transportarea ouălor.


    1. Factorii de risc pentru apariţia virusului la păsările domestice sînt:
    a) locaţia exploataţiei de-a lungul rutelor de migrare a păsărilor, în special, cînd păsările vin din Asia Centrală şi de Est, zonele din Marea Caspică şi Marea Neagră, Orientul Mijlociu şi Africa;
    b) distanţa dintre exploataţie şi zonele umede, heleşteie, mlaştini, lacuri sau rîuri, unde se pot aduna păsările de apă migratoare;
    c) locaţia exploataţiilor de păsări domestice în zonele cu mare densitate de păsările migratoare, în special, păsări de apă;
    d) păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate ţinute în exploataţii în aer liber ori în alte incinte, în care contactul dintre păsările sălbatice şi păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate nu poate fi suficient împiedicat.
    2. Factorii de risc suplimentari pentru răspîndirea virusului în interiorul exploataţiilor şi de la o exploataţie la alta sînt:
    a) locaţia exploataţiei de păsări domestice în zonele cu densităţi mari de exploataţii de păsări domestice;
    b) intensitatea mişcărilor de păsări domestice şi alte păsări întreţinute în captivitate, mijloace de transport şi persoane în interiorul şi din exploataţii şi alte contacte directe şi indirecte între exploataţii.
    3. Agenţia trebuie să introducă sisteme de detectare rapidă în zonele din teritoriul ţării pe care le-a identificat ca prezentînd un risc deosebit pentru apariţia gripei aviare, ţinînd cont de criteriile stabilite în pct. 5 din prezenta anexă.
    4. Sistemele de detectare rapidă au ca scop o raportare rapidă către direcţiile raionale/municipale a oricărui semn de gripă aviară la păsările domestice şi alte păsări întreţinute în captivitate de către proprietari sau deţinători.
    5. În special, în acest context, trebuie să fie luate în considerare următoarele criterii:
    a) scăderea aportului de hrană şi de apă cu peste 20%;
    b) scăderea producţiei de ouă cu peste 5% pentru mai mult de două zile;
    c) rata mortalităţii de peste 3% într-o săptămînă;
    d) orice semn clinic sau leziune post-mortem care să sugereze gripa aviară.


    În cazul în care se decide mişcarea păsărilor domestice sau a ouălor, precum şi depopularea exploataţiilor, în conformitate cu pct. 38 din prezenta Normă sanitar-veterinară, direcţiile raionale/municipale trebuie să ia în considerare cel puţin următoarele criterii:
    a) speciile în cauză;
    b) numărul de exploataţii din zona care înconjoară exploataţia de expediere;
    c) localizarea abatoarelor, staţiilor de incubaţie şi centrelor de împachetare desemnate;
    d) măsurile de biosecuritate aplicate în exploataţii, compartimentele de păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, în timpul transportării şi în timpul tăierii;
    e) ruta de transport;
    f) dovezi ale răspîndirii;
    g) riscul de sănătate publică, dacă există;
    h) impactul socio-economic sau de alta natură.


    1. Pentru curăţarea, dezinfecţia şi tratamentul la care se referă pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să se aplice următoarele principii şi proceduri generale:
    a) curăţarea şi dezinfecţia şi, acolo unde este necesar, măsurile pentru distrugerea rozătoarelor şi a insectelor trebuie să fie efectuate sub supervizare oficială şi sub supravegherea medicului veterinar oficial;
    b) dezinfectanţii ce urmează să fie utilizaţi şi concentraţiile acestora trebuie să fie autorizate de către direcţiile raionale/municipale, pentru a asigura distrugerea virusului gripei aviare;
    c) dezinfectanţii trebuie să se utilizeze, fie în conformitate cu recomandările producătorului, acolo unde sînt prevăzute, fie în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
    d) selectarea dezinfectanţilor şi a procedurilor de dezinfecţie trebuie să fie făcută luîndu-se în considerare natura exploataţiilor, mijloacelor de transport şi obiectelor ce urmează să fie tratate;
    e) condiţiile în care sînt utilizaţi agenţii degresanţi şi dezinfectanţii trebuie să asigure că eficacitatea acestora nu este diminuată, în special, trebuie respectaţi parametrii tehnici indicaţi de producător, cum ar fi presiunea, temperatura minimă şi timpul de contact necesar;
    f) indiferent de dezinfectanţii utilizati, trebuie să se aplice următoarele reguli generale:
    o umezire completă a aşternutului, precum şi a materiilor fecale cu dezinfectant;
    spălarea şi curăţarea prin periere şi frecare minuţioasă a solului, pardoselii, rampelor şi pereţilor după îndepărtarea şi dezasamblarea, acolo unde este posibil, a echipamentului sau instalaţiilor, care, altfel, ar impiedica procedurile de curăţare şi dezinfecţie eficientă;
    aplicarea ulterioară a dezinfectantului pentru un timp minimum de contact, aşa cum este prevăzut în recomandările producătorului;
    g) în cazul în care se efectuează spălarea cu lichide aplicate sub presiune, trebuie să fie evitată recontaminarea porţiunilor curăţate anterior;
    h) să fie prevăzută spălarea, dezinfectarea sau distrugerea echipamentului, instalaţiilor, articolelor sau a oricărui lucru ce poate fi contaminat;
    i) după procedurile de dezinfecţie trebuie să se evite recontaminarea;
    j) curăţarea şi dezinfecţia, aşa cum sînt solicitate în cadrul prezentei Norme sanitar-veterinare, trebuie să fie înregistrate în registrul exploataţiei şi, cînd este solicitată aprobarea oficială, să fie certificate de medicul veterinar oficial;
    k) curăţarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport utilizate pentru transportare şi de către personal.
    2. Curăţarea şi dezinfecţia exploataţiilor infectate trebuie să fie efectuate în conformitate cu următoarele principii şi proceduri:
    a) curăţarea şi dezinfecţia preliminară prevede:
    în timpul uciderii păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate trebuie să fie întreprinse toate măsurile necesare pentru a se evita sau minimaliza răspîndirea virusului gripei aviare. Aceste măsuri trebuie să includă instalarea temporară de echipamente de dezinfecţie, furnizarea de uniforme de protecţie, duşuri, decontaminarea echipamentelor utilizate, instrumentelor, spaţiilor şi întreruperea alimentării cu energie a sistemului de ventilaţie;
    cadavrele păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate ucise trebuie să fie pulverizate cu dezinfectant;
    orice transportare a cadavrelor păsărilor domestice sau a altor păsări întreţinute în captivitate, care urmează să fie îndepărtate din exploataţie pentru eliminare, trebuie să fie efectuat în mijloace de transport sau containere închise şi care să prevină orice scurgere, sub supervizare oficială, într-un mod care să prevină răspîndirea virusului gripei aviare;
    de îndată ce păsările domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate au fost îndepărtate pentru eliminare, acele părţi ale exploataţiei în care au fost cazate şi orice părţi ale altor clădiri, curţi etc. care au fost contaminate în timpul uciderii sau examinării post-mortem trebuie să fie pulverizate cu dezinfectanţi autorizaţi, în conformitate cu pct. 48 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    orice ţesut sau sînge vărsat în timpul uciderii ori examinărilor post-mortem trebuie să fie colectat atent şi eliminat împreună cu păsările domestice sau cu alte păsări întreţinute în captivitate;
    dezinfectantul trebuie să rămînă pe suprafeţe timp de cel puţin 24 de ore;
    b) curăţarea şi dezinfecţia finală prevede:
    gunoiul de grajd şi aşternutul uzat trebuie să fie îndepărtate şi tratate aşa cum este prevăzut la pct. 3 al prezentei anexe;
    grăsimea şi murdăria trebuie să fie îndepărtate de pe toate suprafeţele, prin aplicarea unui agent degresant, iar suprafeţele curăţate cu apă;
    după spălare cu apă rece trebuie să fie aplicată pulverizarea cu dezinfectant;
    după 7 zile exploataţia trebuie să fie tratată cu un agent degresant, clătită cu apă, pulverizată cu dezinfectant şi clătită din nou cu apă.
    3. Dezinfecţia aşternutului şi a gunoiului de grajd contaminate trebuie să fie efectuată în conformitate cu următoarele principii şi proceduri:
    să fie supuse unui tratament cu aburi la o temperatură de minimum 700 C;
    să fie distruse prin incinerare;
    să fie îngropate suficient de adînc pentru a se preveni accesul păsărilor sălbatice şi al altor animale; sau
    să fie utilizate pentru a produce căldură, pulverizate cu dezinfectant şi lăsate aşa timp de cel puţin 42 de zile.
    Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pot autoriza transportarea gunoiului de grajd şi al aşternutului, ce pot fi contaminate, fie către o întreprindere de tratare aprobată, unde este efectuat un tratament care să asigure distrugerea virusului gripei aviare, fie pentru depozitare intermediară înainte de distrugere sau tratament. Astfel de transport trebuie să fie efectuat în mijloace de transport sau containere închise şi care să prevină orice scurgere, sub supraveghere oficială, astfel încît să se prevină răspîndirea virusului gripei aviare.
    4. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, prin derogare de la pct. 1 şi 2 din prezenta anexă, pot stabili proceduri specifice pentru curăţare şi dezinfecţie, luînd în considerare tipul de exploataţie şi condiţiile climatice. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să notifice Agenţiei, cînd se aplică o astfel de derogare, şi să-i furnizeze detalii cu privire la procedurile specifice.
    5. Fără a aduce atingere pct. 48 lit. b) din prezenta Normă sanitar-veterinară, dacă direcţiile raionale/municipale estimează că o exploataţie nu poate fi, din orice motiv, curăţată şi dezinfectată, se poate interzice intrarea oricăror persoane, mijloace de transport, păsări domestice, a altor păsări întreţinute în captivitate, mamifere din specii domestice sau a oricăror lucruri în acele exploataţii, interdicţiile respective trebuie să rămînă în vigoare minimum 12 luni.


    Centrul Republican de Diagnostic Veterinar trebuie să se asigure că:
    a) pe teritoriul ţării, testarea de laborator pentru detectarea prezenţei gripei aviare şi identificarea tipului genetic al izolatelor de virus sînt efectuate conform manualului de diagnostic;
    b) izolatele de virus gripal de origine aviară sînt furnizate fără întîrziere laboratorului comunitar de referinţă, pentru caracterizare completă, confirmînd:
    provenienţa lor din toate focarele primare de gripă aviară;
    provenienţa lor dintr-un număr reprezentativ de focare, în cazul focarelor secundare.


    1. Stabilirea unui centru de criză la nivel naţional, care să coordoneze toate măsurile de control din ţară.
    2. Întocmirea unei liste a centrelor locale de control al bolii cu facilităţi adecvate pentru coordonarea măsurilor de control al bolii la nivel local.
    3. Punerea la dispoziţie a unor informaţii detaliate cu privire la personalul implicat în măsurile de control, abilităţile şi responsabilităţile lor şi la instruirea acestuia, luîndu-se în considerare necesitatea protecţiei personale şi riscul potenţial pentru sănătatea umană pe care îl prezintă gripa aviară.
    4. Asigurarea capacităţii fiecărui centru local de control al bolii de a contacta rapid persoanele şi organizaţiile direct sau indirect implicate într-un focar.
    5. Disponibilitatea echipamentelor şi materialelor pentru efectuarea eficientă a măsurilor de control al bolii.
    6. Elaborarea unor instrucţiuni detaliate privind acţiunile ce urmează să fie întreprinse la suspicionarea şi confirmarea infectării sau a contaminării, inclusiv mijloacele propuse pentru eliminarea cadavrelor.
    7. Stabilirea unor proceduri administrative şi programe de instruire pentru menţinerea şi dezvoltarea abilităţilor în domeniu.
    8. Acordarea laboratoarelor de diagnostic a unor facilităţi pentru examinarea post-mortem, capacitatea necesară pentru teste serologice, histologice etc. şi menţinerea abilităţii pentru diagnosticul rapid şi pentru transportarea rapidă a probelor. Planul de contingenţă trebuie să evidenţieze, de asemenea, capacitatea de testare pentru laborator şi resursele disponibile pentru managementul focarului de boală.
    9. Stabilirea unor prevederi vizînd disponibilitatea informaţiilor privind înregistrarea exploataţiilor comerciale de păsări domestice pe teritoriul ţării.
    10. Stabilirea unor prevederi pentru recunoaşterea raselor rare de păsări domestice sau de alte păsări întreţinute în captivitate, înregistrate oficial.
    11. Stabilirea unor prevederi pentru identificarea zonelor cu o densitate mare de păsări domestice.
    12. Stabilirea unor prevederi pentru asigurarea puterii legale necesare pentru implementarea planurilor de contingenţă.

    [Anexa nr.7 introdusă prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]

        1. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor trebuie să identifice și să revizuiască periodic zonele expuse unui risc ridicat de introducere a virusului GAIP în exploatații, precum și perioada de timp în care un astfel de risc persistă, luînd în considerare următoarele aspecte:
    1) situația epidemiologică pe teritoriul țării sau pe teritoriul țărilor vecine, în special în ceea ce privește:
    a) depistarea timpurie a prezenței virusului GAIP la păsările sălbatice sau în fecalele colectate de la acestea;
    b) focarele de GAIP în exploatațiile de păsări de curte sau de alte păsări captive care sînt foarte probabil legate de cazurile detectate de virusul GAIP;
    c) depistările din trecut ale virusului GAIP și riscul de reapariții;
    2) factorii de risc pentru introducerea de virusul GAIP în exploatații specificați în anexa nr. 2;
    3) factorii de risc suplimentari pentru răspîndirea virusului GAIP în exploatații specificați în anexa nr. 2;
    4) evaluările riscurilor în ceea ce privește relevanța răspîndirii virusului GAIP de către păsările sălbatice efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi alte organisme internaționale de evaluare a riscurilor;
    5) rezultatele programelor de supraveghere efectuate în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare .
    2. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor informează publicul, în special părțile interesate active în sectorul păsărilor de curte, prin orice mijloc de informare în masă accesibil, despre rezultatele identificării zonelor cu risc ridicat de introducere a virusului GAIP și informațiile cele mai relevante privind măsurile de biosecuritate, care urmează să fie aplicate în zonele respective.
    3. În funcție de situația epidemiologică specifică și de timpul necesar, autoritatea competentă dispune luarea măsurilor practice pentru a reduce riscul de transmitere a virusului GAIP de la păsările sălbatice la păsările de curte în zonele cu risc ridicat, în special, menite să împiedice păsările sălbatice și, cu precădere, păsările sălbatice migratoare de apă să vină în contact direct sau indirect cu păsările de curte, în special cu rațele și cu gîștele.
    4. În zonele cu risc ridicat se stabilesc următoarele interdicții:
    a) ținerea păsărilor de curte în aer liber;
    b) utilizarea rezervoarelor de apă situate în aer liber pentru păsări de curte;
    c) adăparea păsărilor de curte cu apă din rezervoare de apă de suprafață care pot fi accesibile păsărilor sălbatice;
    d) depozitarea hranei pentru păsări de curte într-un mod neprotejat de păsări sălbatice sau de alte animale.
    5. În cadrul măsurilor suplimentare de reducere a riscurilor se interzice:
    a) aducerea păsărilor de curte și a altor păsări captive în piețe, la prezentări de animale, la expoziții și la manifestări culturale;
    b) utilizarea păsărilor-momeală din ordinele Anseriformes și Charadriiformes.
    6. În cazul respectării măsurilor de biosecuritate privind prevenirea riscului de transmitere a virusului GAIP se permite:
    1) ținerea păsărilor de curte în aer liber, dacă sînt îndeplinite următoarele condiții:
    a) păsările de curte sînt protejate împotriva contactului cu păsările sălbatice cu plase sau acoperișuri sau prin alte mijloace; sau
    b) păsările de curte hrănite și adăpate cel puțin în spații închise sau într-un adăpost suficient de eficace pentru a împiedica păsările sălbatice să se așeze pe el și să se evite contactul acestora cu hrana și apa destinate păsărilor de curte;
    2) folosirea rezervoarelor de apă în aer liber dacă acestea sînt necesare pentru anumite păsări de curte din motive de bunăstare a animalelor și dacă rezervoarele sînt protejate suficient împotriva păsărilor de apă sălbatice;
    3) adăparea păsărilor de curte cu apă care provine din ape de suprafață accesibile păsărilor sălbatice, după un tratament care garantează inactivarea eventualelor virusului de gripă aviară;
    4) aducerea păsărilor de curte și a altor păsări captive în piețe, la prezentări de animale, la expoziții și la manifestări culturale;
    5) utilizarea păsărilor-momeală:
    a) în proiecte de cercetare, studii ornitologice sau alte activităţi în cadrul unui program de supraveghere pentru gripa aviară desfășurat în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar veterinare; sau
    b) în conformitate cu măsurile de biosecuritate și cu dispozițiile care au ca scop prevenirea transmiterii virusului GAIP la păsările de curte.
    7. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor trebuie să consolideze sistemele de depistare timpurie, care să permită proprietarilor să semnaleze rapid autorității competente orice simptom de gripă aviară la efectivele de păsări de curte din exploatațiile situate în zonele cu risc ridicat.
    Sistemele menționate la alineatul unu din prezentul punct trebuie să urmărească cel puțin:
    a) scăderea semnificativă a consumului de alimente și de apă, precum și a producției de ouă;
   b) rata mortalității observate și semnele clinice sau leziunile post-mortem care indică prezența virusului GAIP, luînd în considerare variația acestor parametri la diferite specii de păsări de curte și categorii de producție.
   8. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor se asigură că supravegherea pasivă sporită a populațiilor de păsări sălbatice și monitorizarea păsărilor bolnave sau moarte sînt efectuate în conformitate cu orientările privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările sălbatice, acordînd o atenție deosebită listei speciilor-țintă pentru prelevarea de eșantioane și încercări de laborator, precum și altor specii de păsări sălbatice pentru care s-a arătat că pot fi infectate cu virusul GAIP.
    [Anexa nr.8 introdusă prin HG1066 din 12.12.17, MO441-450/22.12.17 art.1216]