despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii
informaţionale în Republica Moldova

Conform Legii nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.6-12, art.44) şi Decretului Preşedintelui Republicii Moldova "Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova" nr. 1743-III din 19 martie 2004, precum şi în scopul edificării societăţii informaţionale în Moldova, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se instituie Comisia Naţională pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova.

Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova, conform anexei nr. 1;

componenţa nominală a Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova, conform anexei nr.2;

Regulamentul Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova, conform anexei nr.3.

3. Departamentul Tehnologii Informaţionale, în trimestrul IV al anului 2004, va prezenta Guvernului spre examinare proiectul Strategiei Naţionale de Edificare a Societăţii Informaţionale în Republica Moldova şi planul de măsuri pentru realizarea acesteia.

Prim-ministru Vasile TARLEV

Chişinău, 8 iunie 2004.

la Hotărîrea Guvernului nr. 632

Politica de edificare

a societăţii informaţionale în Republica Moldova

Dispoziţii generale

În conformitate cu Declaraţia de intenţii, semnată la Ljubljana în anul 2002 de către ţările-membre ale Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a edifica o societate informaţională, orientată spre interesele cetăţenilor întregii societăţi, bazată pe principiile consfinţite în Statutul ONU, în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Carta edificării societăţii informaţionale globale de la Okinawa 2000.

Edificarea societăţii informaţionale, una din direcţiile strategice ale dezvoltării mondiale, se bazează pe implementarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (în continuare - T.I.C.).

Societatea informaţională este o formă nouă, mult mai perfectă, a societăţii contemporane, în care accesul egal la informaţie, în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii vieţii, la integrarea informaţională globală. Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării T.I.C. în dezvoltarea societăţii contemporane, extinderea şi diversificarea accesului populaţiei la informaţie şi la serviciile informaţionale publice de o înaltă calitate în domeniile: guvernare, învăţămînt, medicină, angajarea în cîmpul muncii şi altele.

În ultimii ani, dezvoltarea societăţii informaţionale în Moldova se manifestă prin creşterea evidentă a densităţii liniilor telefonice fixe şi mobile, ce asigură accesul la resursele informaţionale, prin acoperirea tuturor unităţilor administrativ-teritoriale cu linii magistrale de fibră optică, conexiuni internaţionale fiabile prin fibră optică şi satelit, prin creşterea numărului prestatorilor de servicii Internet şi numărului de utilizatori ai acestuia, prin majorarea finanţării informatizării de la bugetul de stat şi bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi prin creşterea numărului şi performanţei mijloacelor tehnice. Cu toate acestea, nivelul de beneficiere de către populaţia ţării de avantajele tehnologiilor informaţionale în satisfacerea cerinţelor sale rămîne a fi redus, anume acest criteriu reprezentînd unul dintre principalii indicatori ai dezvoltării unei societăţi informaţionale.

Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova este parte integrantă a politicii statului şi conţine prevederi referitor la obiectivele strategice, suportul statului la dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, la eficientizarea activităţii guvernării, la asigurarea accesului liber şi diversităţii lingvistice, pregătirii populaţiei către viaţa în societatea informaţională. Documentul serveşte drept bază conceptuală pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Edificare a Societăţii Informaţionale şi Planului de măsuri privind aplicarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie în toate domeniile de activitate umană.

1. Obiectivele strategice de edificare a societăţi informaţionale

Trecerea la societatea informaţională constituie unul din obiectivele strategice ale Moldovei pentru următorii ani, precum şi una din etapele de tranziţie pentru integrarea ţării în Uniunea Europeană.

Conform principiilor europene, condiţiile principale de edificare a unei societăţi informaţionale sînt următoarele:

dezvoltarea culturii informaţionale, instruirea tuturor cetăţenilor pentru folosirea avantajelor societăţii informaţionale în viaţa şi activitatea lor;

democratizarea utilizării informaţiei în scopul asigurării dreptului cetăţeanului de a avea acces liber la resursele informaţionale şi la mijloacele informaţionale şi de comunicaţie;

implementarea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii în autorităţile administraţiei publice, pentru îmbunătăţirea serviciilor prestate la preţuri accesibile;

creşterea încrederii cetăţenilor în sistemele informaţionale, prin asigurarea securităţii lor, protecţiei datelor personale, inviolabilităţii vieţii private;

dezvoltarea comerţului electronic care va contribui la crearea unui mediu economic eficient de dezvoltare şi susţinere a activităţii de întreprinzător, pentru asigurarea integrării economiei Moldovei în economia globală;

dezvoltarea unei societăţi stabile şi sigure prin utilizarea T.I.C. în prognozarea calamităţilor naturale şi avariilor tehnogene, managementul crizelor, în optimizarea protecţiei mediului, asigurarea securităţii statului şi cetăţenilor.

În acest context, obiectivele şi direcţiile strategice ale politicii statului privind edificarea unei societăţi informaţionale sînt:

asigurarea accesului egal la informaţie, servicii şi cunoştinţe tuturor cetăţenilor, luînd în considerare necesităţile cetăţenilor;

consolidarea societăţii şi extinderea practicilor democratice în baza aplicării tehnologiei guvernării electronice;

asigurarea creşterii economice şi reducerea sărăciei prin trecerea la o economie stabilă de tip nou, bazată pe aplicarea T.I.C.;

integrarea în spaţiul informaţional regional şi internaţional prin diminuarea decalajului digital între Moldova şi comunitatea internaţională;

îndeplinirea obligaţiunilor Moldovei faţă de Uniunea Europeană în domeniul dezvoltării T.I.C.

2. Suportul statului privind edificarea societăţii informaţionale

Edificarea societăţii informaţionale se bazează pe susţinerea din partea statului a proceselor de creare a economiei competitive, dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi stimularea economică prin următoarele acţiuni:

susţinerea producătorilor autohtoni în domeniul tehnologiilor informaţionale;

susţinerea prin finanţarea de la bugetul de stat a creării sistemelor informaţionale de importanţă statală, crearea punctelor de acces comun;

crearea premiselor determinării unor tarife economic favorabile accesului larg la informaţie şi serviciile T.I.C.;

oferirea facilităţilor fiscale agenţilor economici care activează în domeniul T.I.C., în particular celor care elaborează produse program (software) şi agenţilor care oferă servicii de acces la Internet populaţiei;

crearea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor, în primul rînd în sectorul privat, pentru concurenţa loială pe piaţa serviciilor informaţionale şi de comunicaţii;

simplificarea procedurilor de certificare şi de eliberare a licenţelor;

stimularea implementării inovaţiilor tehnologice în domeniul dezvoltării societăţii informaţionale;

susţinerea utilizării produselor program (software) licenţiate în procesul de elaborare a sistemelor informaţionale;

asigurarea respectării normelor şi drepturilor constituţionale (libertatea cuvîntului, dreptul la informaţie, confidenţialitate, protecţia datelor personale şi a proprietăţii intelectuale).

3. Infrastructura informaţională şi de comunicaţii: dezvoltare şi

stabilitate, preţuri accesibile

Un element obligatoriu privind edificarea societăţii informaţionale îl constituie crearea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, factor-cheie în dezvoltarea economiei naţionale.

Infrastructura informaţională şi de comunicaţii include resursele informaţionale naţionale, liniile de comunicaţii, reţelele şi canalele de transport date, mijloacele de comutaţie şi de dirijare a fluxurilor informaţionale, computerele (hardware) şi produsele program (software).

Politica de stat în domeniul dezvoltării infrastructurii T.I.C. este orientată spre asigurarea populaţiei, organizaţiilor guvernamentale, private şi nonguvernamentale şi tuturor agenţilor economici cu un larg spectru de servicii informaţionale şi de comunicaţii de înaltă calitate, ţinîndu-se cont de principiile serviciului universal.

4. Resurse informaţionale: dezvoltare, asigurarea accesului liber

şi diversităţii lingvistice

Resursele informaţionale naţionale includ diversitatea resurselor informaţionale din economie, informaţia statistică, juridică, socială, administrativă, tehnico-ştiinţifică, care se conţin în biblioteci, în fonduri de arhivă şi muzee, precum şi altă informaţie.

Politica de stat este orientată spre susţinerea dezvoltării resurselor informaţionale naţionale şi asigurarea accesului liber la resursele informaţionale, prin crearea unui cadru normativ corespunzător, precum şi spre susţinerea organizaţiilor şi întreprinderilor generatoare de informaţie şi cunoştinţe (instituţiile de învăţămînt şi ştiinţifice, organizaţiile obşteşti, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, persoane).

Autorităţile administraţiei publice sînt responsabile de formarea, utilizarea şi dezvoltarea resurselor informaţionale de stat şi departamentale şi asigură accesul la această informaţie.

Politica de stat susţine dezvoltarea şi a altor resurse informaţionale, care, la rîndul lor, contribuie la protejarea patrimoniului naţional, a diversităţii lingvistice, a obiceiurilor şi particularităţilor culturale caracteristice populaţiei băştinaşe, precum şi la crearea segmentului naţional în reţeaua Internet.

5. Dezvoltarea potenţialului uman: pregătirea populaţiei către

viaţa în societatea informaţională

Implementarea universală a T.I.C. în procesul edificării societăţii informaţionale impune necesitatea pregătirii şi instruirii populaţiei de a cunoaşte calculatorul şi abilităţile de utilizare a tehnicii de calcul pentru satisfacerea necesităţilor sociale şi profesionale (comunicarea, beneficierea de serviciile publice, scrutinul, participarea la dezbateri ş.a.).

În acest domeniu politica statului este orientată spre crearea condiţiilor de păstrare şi dezvoltare a potenţialului uman al ţării prin intermediul:

elaborării programului de pregătire a populaţiei (diverse categorii ale cetăţenilor, în primul rînd, profesorii, funcţionarii publici, şomerii) şi de instruire a capacităţilor de cunoaştere a calculatorului (inclusiv desfăşurarea cursurilor de instruire, pregătirea profesorilor, problemele certificării);

dezvoltării reţelei centrelor educaţionale de pregătire a populaţiei şi de acces la informaţie şi cunoştinţe;

utilizării mass-media în opera de convingere a populaţiei, în necesitatea şi avantajele utilizării T.I.C. în activitatea cotidiană.

6. Implementarea T.I.C. în învăţămînt, învăţămîntul la distanţă

Una din cele mai eficiente modalităţi de ridicare a calităţii serviciilor educaţionale şi de realizare a principiilor "învăţămîntul pentru toţi" şi "instruirea pe parcursul întregii vieţi", este implementarea universală a T.I.C. în procesul educaţional.

Politica de stat în acest domeniu este orientată spre:

susţinerea informatizării instituţiilor de învăţămînt şi asigurarea accesului lor la reţeaua globală Internet;

implementarea T.I.C. în procesul educaţional, asigurarea unui schimb permanent de informaţie în domeniul inovaţiilor educaţionale pentru dezvoltarea şi răspîndirea tehnologiilor moderne;

dezvoltarea sistemului învăţămîntului la distanţă ca o nouă formă de pregătire şi perfecţionare a specialiştilor;

dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul învăţămîntului la distanţă şi implementării T.I.C. în învăţămînt.

7. Creşterea potenţialului tehnico-ştiinţific şi producerii în

Statul susţine cercetările ştiinţifice bazate pe tehnologiile moderne specifice societăţii informaţionale, încurajează inovaţiile şi crearea de produse şi servicii (cu aplicarea realizărilor ştiinţifice de ultimă oră) în domeniul T.I.C.

Statul susţine, de asemenea, antrenarea potenţialului ştiinţific autohton în proiectele europene şi mondiale prin tehnologiile bazate pe Internet şi schimbul de informaţie în domeniu.

8. Servicii electronice ale autorităţilor administraţiei publice:

transparenţa şi eficientizarea activităţii guvernării, guvernare

Utilizarea noilor tehnologii informaţionale de către autorităţile administraţiei publice presupune îmbunătăţirea calităţii guvernării, creşterea operativităţii aprobării deciziilor şi sporirea gradului de interacţiune a cetăţenilor cu aceste autorităţi. O parte componentă a sistemului "e-guvernare" este interacţiunea cetăţenilor cu autorităţile administraţiei publice prin asigurarea accesului electronic al populaţiei la serviciile publice şi la informaţia guvernamentală.

Politica statului în domeniul eficientizării activităţii autorităţilor administraţiei publice, asigurării transparenţei proceselor decizionale este orientată spre:

implementarea intensă a T.I.C. în activitatea autorităţilor administraţiei publice;

asigurarea accesului liber la informaţia şi serviciile de tip deschis a populaţiei, a organizaţiilor nonguvernamentale, a agenţilor economici etc.;

crearea de condiţii favorabile participării active a cetăţenilor la procesele decizionale privind problemele cu impact asupra vieţii şi activităţii lor, în cadrul edificării unei societăţi democratice.

9. Mediul de afaceri şi comerţul electronic: eficientizarea

comerţului şi asigurarea concurenţei loiale

Politica statului este orientată spre dezvoltarea comerţului şi businessului electronic, eficientizarea acestora prin implementarea tehnologiilor moderne şi asigurarea integrării Moldovei în sistemul mondial al comerţului electronic.

Încurajarea de către stat a dezvoltării domeniului "e-business" presupune implementarea măsurilor privind acordarea asistenţei agenţilor economici naţionali referitor la utilizarea T.I.C. în activitatea curentă, precum şi în dezvoltarea comerţului electronic "e-comerţ".

Principalele obiective în promovarea politicii de stimulare a dezvoltării comerţului electronic şi mediului de afaceri sînt:

perfectarea cadrului legislativ;

atragerea de investiţii;

încurajarea cooperării agenţilor economici naţionali cu parteneri străini;

dezvoltarea potenţialului de export al întreprinderilor mici şi mijlocii prin promovarea mărfurilor şi serviciilor autohtone în baza utilizării T.I.C.

10. Lucrul la distanţă: extinderea posibilităţilor de angajare

Politica statului este orientată spre crearea şi implementarea a noi metode de organizare a muncii şi activităţii comerciale (lucrul la distanţă) prin intermediul T.I.C.

Încurajarea din partea statului a modului de lucru la distanţă (bazat pe principiile contractelor internaţionale) contribuie la extinderea posibilităţilor de plasare în cîmpul muncii a tuturor categoriilor sociale, îndeosebi a studenţilor, pensionarilor, invalizilor, precum şi a populaţiei rurale în orice ţară a lumii fără a schimba domiciliul şi condiţiile de viaţă obişnuite.

Stimularea dezvoltării lucrului la distanţă contribuie la ridicarea productivităţii muncii, la diminuarea ratei şomajului, la menţinerea în interiorul ţării a forţei de muncă, îndeosebi a celei calificate.

11. Accesul electronic la serviciile şi examinările medicale:

medicina la distanţă

Politica statului este îndreptată spre susţinerea creării bazei informaţionale şi asigurarea accesului la serviciile medicale la distanţă pentru toţi cetăţenii, indiferent de starea socială sau locul lor de trai.

Utilizarea T.I.C. în domeniul ocrotirii sănătăţii, inclusiv în crearea reţelei de servicii medicale la distanţă, va contribui la optimizarea utilizării resurselor existente, deservirea adecvată a pacienţilor, la coordonarea activităţii instituţiilor medicale şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii sănătăţii.

Obiectivul prioritar este monitorizarea şi controlul răspîndirii bolilor contagioase periculoase, acordarea de servicii medicale grupurilor vulnerabile ale populaţiei (pensionarilor, bolnavilor cronici şi copiilor) prin intermediul creării unui sistem informaţional medical unic.

12. Rolul mijloacelor de informare în masă în edificarea societăţii

Mijloacele de informare în masă (mass-media): presa, radioul, televiziunea, Internetul, poşta electronică, alte noi forme ale mass-media joacă un rol considerabil în dezvoltarea resurselor informaţionale, în protejarea patrimoniului naţional şi diversităţii lingvistice.

Politica statului este orientată spre stimularea şi susţinerea pluralismului informaţional şi dezvoltarea multiplelor forme de proprietate asupra mijloacelor mass-media, operă în care aplicarea T.I.C. joacă un rol favorizat.

Unul dintre principiile fundamentale ale societăţii informaţionale constă în accesul liber al populaţiei la toate formele de mass-media.

13. Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii - instrument de

protecţie a mediului înconjurător

Contribuţia T.I.C. în acest domeniu constă în optimizarea monitoringului, în răspîndirea şi utilizarea sistemelor informaţionale, în promovarea activităţii de protecţie a mediului înconjurător şi utilizarea mai eficientă a resurselor naturale. Direcţiile principale ale dezvoltării T.I.C. în acest domeniu sînt legate de susţinerea şi perfecţionarea monitoringului ecologic, de eficientizarea măsurilor de prevenire a calamităţilor naturale, în optimizarea monitoringului activităţii agrare şi industriale, în lupta împotriva poluării mediului.

Autorităţile administraţiei publice, în colaborare cu alte organisme interesate, vor crea sisteme informaţionale de control, monitorizare şi prognosticare a catastrofelor naturale şi antropogene.

14. Baza legislativă a societăţii informaţionale

Crearea unui cadru legislativ în Moldova pentru edificarea societăţii informaţionale, ajustat la legislaţia Uniunii Europene, presupune, pentru următorii ani, elaborarea de acte legislative privind resursele informaţionale, semnătura digitală, comerţul electronic, contractele electronice, schimbul internaţional de informaţie, prevenirea şi combaterea infracţiunilor informatice ş.a.

15. Securitatea informaţională şi protecţia informaţiei

Asigurarea securităţii informaţionale şi protecţia informaţiei constituie una din condiţiile-cheie pentru creşterea încrederii utilizatorilor în aplicarea T.I.C.

Asigurarea securităţii şi siguranţei necesită un cadru legislativ corespunzător, armonizat la cel european (doctrina asigurării securităţii informaţionale, precum şi strategia ei de realizare). Este imperioasă stimularea elaborării aplicaţiilor protejate şi sigure în sectorul bancar, care ar contribui la încheierea tranzacţiilor în regim "on-line".

Politica de stat în acest domeniu este orientată spre elaborarea şi aprobarea normelor şi directivelor pentru combaterea infracţiunilor informatice.

16. Monitorizarea edificării societăţii informaţionale

Estimarea nivelului edificării societăţii informaţionale se realizează prin monitorizarea dezvoltării spaţiului informaţional conform setului de indicatori, caracteristici dezvoltării tehnologiilor societăţii informaţionale, elaboraţi în conformitate cu recomandările Uniunii Europene.

Autorităţile administraţiei publice efectuează colectarea şi prelucrarea acestor date (indicatori) pentru pronosticul dezvoltării social-economice şi reflectarea nivelului real de dezvoltare a societăţii informaţionale.

Edificarea societăţii informaţionale va contribui la diminuarea inegalităţii informaţionale dintre Moldova şi ţările industriale înalt dezvoltate, determinată în mare măsură de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii T.I.C., de costul înalt al serviciilor informaţional-comunicaţionale, precum şi de incapacitatea majorităţii cetăţenilor de a beneficia de avantajele societăţii informaţionale.

Avînd în vedere cele menţionate, Guvernul consideră că trecerea la societatea informaţională şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere este un obiectiv strategic prioritar de dezvoltare a Moldovei.

Politica statului privind edificarea societăţii informaţionale în Moldova se va realiza prin elaborarea şi aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni privind tehnologiile societăţii informaţionale pentru dezvoltare care se elaborează cu susţinerea Programului pentru dezvoltare al ONU.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.632

din 8 iunie 2004

Componenţa nominală

a Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale

în Republica Moldova

Iovv Vasile - prim-viceprim-ministru, preşedintele Comisiei

Molojen Vladimir - director general al Departamentului

Tehnologii Informaţionale, vicepreşedinte al Comisiei

Cristea Nicolae - şef al direcţiei dezvoltare a societăţii informaţionale a

Departamentului Tehnologii Informaţionale, secretarul

Comisiei

Membrii Comisiei:

Durleşteanu Mariana - prim-viceministru al finanţelor

Lazăr Valeriu - viceministru al economiei

Iftodi Victoria - prim-viceministru al justiţiei

Sainciuc Sergiu - prim-viceministru al muncii şi protecţiei sociale

Bahnarel Ion - viceministru al sănătăţii

Babenco Oleg - viceministru al educaţiei

Valcov Vitalie - director general al Departamentului Statistică şi

Sociologie

Dediu Valentin - director-adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate

Sîtnic Sergiu - vicedirector general al Departamentului Tehnologii

Informaţionale

Gaindric Constantin - director al Institutului de Matematică şi Informatică

al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat

Tarlajanu Alexandru - director general al Institutului Naţional de Standardizare

şi Metrologie

Nazaroi Ion - director al direcţiei principale comunicaţii a Ministerului

Transporturilor şi Comunicaţiilor

Ieşanu Ludmila - director al direcţiei reglementări şi licenţe a Agenţiei

Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi

Informatică

Cernei Ghenadie - şef de direcţie, Banca Naţională a Moldovei

Gremalschi Anatol - vicedirector al Institutului de Politici Publice, doctor

habilitat, profesor

Casian Ion - manager general al reprezentanţei Companiei

"Ericsson" în Moldova, doctor în ştiinţe

Beşliu Victor - şef de catedră la Universitatea Tehnică a Moldovei

doctor în ştiinţe

Copanschi Alexandru - director general al Companiei "S&T Mold SRL"

la Hotărîrea Guvernului nr. 632

Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova

Dispoziţii generale

1. Comisia Naţională pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova (în continuare - Comisia) este un organ consultativ pe lîngă Guvern.

2. Comisia este constituită în scopul coordonării activităţilor de edificare a societăţii informaţionale în Moldova şi ajustării strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor informaţionale la alte strategii în curs de elaborare şi implementare.

3. Comisia va asigura participarea unui cerc larg de experţi la discutarea şi expertizarea problemelor ce ţin de societatea informaţională, elaborarea recomandărilor, propunerilor şi viziunilor asupra dezvoltării societăţii informaţionale în Moldova, în baza examinării documentelor şi proiectelor sistemelor de nivel naţional.

4. Cadrul juridic al activităţii Comisiei îl constituie Constituţia Republicii Moldova, alte acte normative şi prezentul regulament.

Atribuţiile de bază ale Comisiei

5. Comisia exercită următoarele atribuţii:

înaintează Guvernului propuneri şi recomandări de dezvoltare a societăţii informaţionale;

organizează, în comun cu reprezentanţii structurilor statale, expertizarea programelor şi prognozelor dezvoltării sistemelor informaţionale şi a altor proiecte, realizarea cărora ţine de interesele statului;

promovează concepte, modele, tehnici şi instrumente avansate pentru dezvoltarea societăţii informaţionale;

elaborează propuneri privind asigurarea cadrului legislativ necesar dezvoltării şi utilizării tehnologiilor informaţionale, armonizat cu reglementările europene şi internaţionale;

informează opinia publică despre activitatea şi situaţia în domeniul edificării societăţii informaţionale;

analizează rezultatele îndeplinirii programelor elaborate în scopul realizării politicii de edificare a societăţii informaţionale şi, în caz de necesitate, elaborează propuneri pentru modificarea acestora;

efectuează expertizarea programelor şi hotărîrilor Guvernului în domeniul informatizării;

elaborează recomandări pentru finanţarea procesului informatizării;

avizează proiectele concepţiilor dezvoltării societăţii informaţionale şi a programelor de stat în sfera informatizării.

Componenţa şi conducerea Comisiei

6. Componenţa nominală a Comisiei este aprobată de Guvern şi are următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membrii Comisiei.

7. Membrii Comisiei sînt specialişti calificaţi în domeniu (nu mai puţin de 2/3 din componenţa nominală a Comisiei), reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, structurilor societăţii civile (asociaţii obşteşti, fundaţii, patronate şi alte organizaţii necomerciale), reprezentanţii sectorului privat şi cei din domeniul ştiinţei.

8. Preşedintele Comisiei exercită următoarele funcţii:

convoacă şedinţele Comisiei;

conduce activitatea Comisiei;

semnează hotărîrile Comisiei şi exercită controlul executării acestora;

exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul regulament.

9. Secretarul Comisiei asigură:

pregătirea materialelor pentru şedinţele Comisiei;

difuzarea hotărîrilor Comisiei membrilor acesteia, ministerelor şi departamentelor interesate;

generalizarea rezultatelor executării hotărîrilor adoptate şi informarea preşedintelui Comisiei despre aceasta;

elaborarea planurilor de activitate a Comisiei în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Comisiei şi autorităţilor administraţiei publice şi prezentarea lor spre aprobare la şedinţele Comisiei;

altă activitate a Comisiei sub aspect organizatoric, analitic şi informativ.

10. Membrii Comisiei îşi pierd calitatea de membri în momentul în care nu mai lucrează în organismele sau instituţiile ce le reprezintă. Funcţiile membrilor eliberaţi le vor exercita persoanele nou-desemnate în aceste funcţii, fără aprobarea lor prin hotărîre suplimentară de Guvern.

11. În activitatea Comisiei pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor de învăţămînt şi ştiinţifice, întreprinderilor, organelor mass-media, organizaţiilor nonguvernamentale, altor beneficiari de informaţie.

Organizarea activităţii Comisiei

12. Comisia îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare organizate, de regulă, o dată în trimestru, în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor.

13. În afară de membrii Comisiei, la şedinţe pot participa şi persoane invitate. Lista persoanelor invitate este întocmită de secretarul Comisiei şi coordonată cu preşedintele acesteia.

14. Persoanele invitate la şedinţe au dreptul la vot consultativ.

15. Lucrările tehnice de secretariat şi localul desfăşurării şedinţelor se asigură de Departamentul Tehnologii Informaţionale.

Şedinţele Comisiei

16. Ordinea de zi a şedinţelor Comisiei se întocmeşte de secretar şi se prezintă, spre aprobare, preşedintelui Comisiei cu cel puţin 10 zile înainte de convocarea şedinţei.

17. Ordinea de zi se aduce la cunoştinţa membrilor Comisiei şi, după caz, a persoanelor invitate cu cel puţin 7 zile înainte de convocarea şedinţei.

18. Preşedintele Comisiei desemnează persoanele responsabile pentru pregătirea subiectelor de pe ordinea de zi, a proiectelor de hotărîri şi a altor documente necesare.

19. Persoanele responsabile pentru pregătirea materialelor le prezintă membrilor Comisiei cu cel puţin 5 zile înainte de convocarea şedinţei.

20. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei se întocmeşte de către secretarul acesteia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Comisiei.

Hotărîrile Comisiei

21. În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia adoptă hotărîri în problemele ce ţin de competenţa sa.

22. Hotărîrile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor Comisiei şi cu procedura stabilită de Comisie. În caz de egalitate votul preşedintelui este decisiv.

23. Hotărîrile Comisiei sînt semnate de către preşedintele acesteia.

24. Hotărîrile Comisiei au un caracter de recomandare pentru toate autorităţile administraţiei publice abilitate să promoveze politica dezvoltării societăţii informaţionale.

25. Utilizarea hotărîrilor Comisiei este monitorizată de organul de lucru al acesteia sau de grupurile de lucru provizorii, constituite în acest scop.

26. Materialele informativ-analitice privind rezultatele realizării hotărîrilor adoptate de Comisie sînt examinate periodic în cadrul şedinţelor acesteia.

*HGO632/2004 ^{Versiunea originala} ID intern unic: 328896 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 632 din 08.06.2004
despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova
Publicat : 18.06.2004 în Monitorul Oficial Nr. 96-99 art Nr : 789
Conform Legii nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.6-12, art.44) şi Decretului Preşedintelui Republicii Moldova "Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova" nr. 1743-III din 19 martie 2004, precum şi în scopul edificării societăţii informaţionale în Moldova, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se instituie Comisia Naţională pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova. 2. Se aprobă: Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova, conform anexei nr. 1; componenţa nominală a Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova, conform anexei nr.2; Regulamentul Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova, conform anexei nr.3. 3. Departamentul Tehnologii Informaţionale, în trimestrul IV al anului 2004, va prezenta Guvernului spre examinare proiectul Strategiei Naţionale de Edificare a Societăţii Informaţionale în Republica Moldova şi planul de măsuri pentru realizarea acesteia. Prim-ministru Vasile TARLEV Chişinău, 8 iunie 2004. Nr. 632. Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova Dispoziţii generale În conformitate cu Declaraţia de intenţii, semnată la Ljubljana în anul 2002 de către ţările-membre ale Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a edifica o societate informaţională, orientată spre interesele cetăţenilor întregii societăţi, bazată pe principiile consfinţite în Statutul ONU, în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Carta edificării societăţii informaţionale globale de la Okinawa 2000. Edificarea societăţii informaţionale, una din direcţiile strategice ale dezvoltării mondiale, se bazează pe implementarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (în continuare - T.I.C.). Societatea informaţională este o formă nouă, mult mai perfectă, a societăţii contemporane, în care accesul egal la informaţie, în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii vieţii, la integrarea informaţională globală. Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării T.I.C. în dezvoltarea societăţii contemporane, extinderea şi diversificarea accesului populaţiei la informaţie şi la serviciile informaţionale publice de o înaltă calitate în domeniile: guvernare, învăţămînt, medicină, angajarea în cîmpul muncii şi altele. În ultimii ani, dezvoltarea societăţii informaţionale în Moldova se manifestă prin creşterea evidentă a densităţii liniilor telefonice fixe şi mobile, ce asigură accesul la resursele informaţionale, prin acoperirea tuturor unităţilor administrativ-teritoriale cu linii magistrale de fibră optică, conexiuni internaţionale fiabile prin fibră optică şi satelit, prin creşterea numărului prestatorilor de servicii Internet şi numărului de utilizatori ai acestuia, prin majorarea finanţării informatizării de la bugetul de stat şi bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi prin creşterea numărului şi performanţei mijloacelor tehnice. Cu toate acestea, nivelul de beneficiere de către populaţia ţării de avantajele tehnologiilor informaţionale în satisfacerea cerinţelor sale rămîne a fi redus, anume acest criteriu reprezentînd unul dintre principalii indicatori ai dezvoltării unei societăţi informaţionale. Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova este parte integrantă a politicii statului şi conţine prevederi referitor la obiectivele strategice, suportul statului la dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, la eficientizarea activităţii guvernării, la asigurarea accesului liber şi diversităţii lingvistice, pregătirii populaţiei către viaţa în societatea informaţională. Documentul serveşte drept bază conceptuală pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Edificare a Societăţii Informaţionale şi Planului de măsuri privind aplicarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie în toate domeniile de activitate umană. 1. Obiectivele strategice de edificare a societăţi informaţionale Trecerea la societatea informaţională constituie unul din obiectivele strategice ale Moldovei pentru următorii ani, precum şi una din etapele de tranziţie pentru integrarea ţării în Uniunea Europeană. Conform principiilor europene, condiţiile principale de edificare a unei societăţi informaţionale sînt următoarele: dezvoltarea culturii informaţionale, instruirea tuturor cetăţenilor pentru folosirea avantajelor societăţii informaţionale în viaţa şi activitatea lor; democratizarea utilizării informaţiei în scopul asigurării dreptului cetăţeanului de a avea acces liber la resursele informaţionale şi la mijloacele informaţionale şi de comunicaţie; implementarea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii în autorităţile administraţiei publice, pentru îmbunătăţirea serviciilor prestate la preţuri accesibile; creşterea încrederii cetăţenilor în sistemele informaţionale, prin asigurarea securităţii lor, protecţiei datelor personale, inviolabilităţii vieţii private; dezvoltarea comerţului electronic care va contribui la crearea unui mediu economic eficient de dezvoltare şi susţinere a activităţii de întreprinzător, pentru asigurarea integrării economiei Moldovei în economia globală; dezvoltarea unei societăţi stabile şi sigure prin utilizarea T.I.C. în prognozarea calamităţilor naturale şi avariilor tehnogene, managementul crizelor, în optimizarea protecţiei mediului, asigurarea securităţii statului şi cetăţenilor. În acest context, obiectivele şi direcţiile strategice ale politicii statului privind edificarea unei societăţi informaţionale sînt: asigurarea accesului egal la informaţie, servicii şi cunoştinţe tuturor cetăţenilor, luînd în considerare necesităţile cetăţenilor; consolidarea societăţii şi extinderea practicilor democratice în baza aplicării tehnologiei guvernării electronice; asigurarea creşterii economice şi reducerea sărăciei prin trecerea la o economie stabilă de tip nou, bazată pe aplicarea T.I.C.; integrarea în spaţiul informaţional regional şi internaţional prin diminuarea decalajului digital între Moldova şi comunitatea internaţională; îndeplinirea obligaţiunilor Moldovei faţă de Uniunea Europeană în domeniul dezvoltării T.I.C. 2. Suportul statului privind edificarea societăţii informaţionale Edificarea societăţii informaţionale se bazează pe susţinerea din partea statului a proceselor de creare a economiei competitive, dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi stimularea economică prin următoarele acţiuni: susţinerea producătorilor autohtoni în domeniul tehnologiilor informaţionale; susţinerea prin finanţarea de la bugetul de stat a creării sistemelor informaţionale de importanţă statală, crearea punctelor de acces comun; crearea premiselor determinării unor tarife economic favorabile accesului larg la informaţie şi serviciile T.I.C.; oferirea facilităţilor fiscale agenţilor economici care activează în domeniul T.I.C., în particular celor care elaborează produse program (software) şi agenţilor care oferă servicii de acces la Internet populaţiei; crearea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor, în primul rînd în sectorul privat, pentru concurenţa loială pe piaţa serviciilor informaţionale şi de comunicaţii; simplificarea procedurilor de certificare şi de eliberare a licenţelor; stimularea implementării inovaţiilor tehnologice în domeniul dezvoltării societăţii informaţionale; susţinerea utilizării produselor program (software) licenţiate în procesul de elaborare a sistemelor informaţionale; asigurarea respectării normelor şi drepturilor constituţionale (libertatea cuvîntului, dreptul la informaţie, confidenţialitate, protecţia datelor personale şi a proprietăţii intelectuale). 3. Infrastructura informaţională şi de comunicaţii: dezvoltare şi stabilitate, preţuri accesibile Un element obligatoriu privind edificarea societăţii informaţionale îl constituie crearea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, factor-cheie în dezvoltarea economiei naţionale. Infrastructura informaţională şi de comunicaţii include resursele informaţionale naţionale, liniile de comunicaţii, reţelele şi canalele de transport date, mijloacele de comutaţie şi de dirijare a fluxurilor informaţionale, computerele (hardware) şi produsele program (software). Politica de stat în domeniul dezvoltării infrastructurii T.I.C. este orientată spre asigurarea populaţiei, organizaţiilor guvernamentale, private şi nonguvernamentale şi tuturor agenţilor economici cu un larg spectru de servicii informaţionale şi de comunicaţii de înaltă calitate, ţinîndu-se cont de principiile serviciului universal. 4. Resurse informaţionale: dezvoltare, asigurarea accesului liber şi diversităţii lingvistice Resursele informaţionale naţionale includ diversitatea resurselor informaţionale din economie, informaţia statistică, juridică, socială, administrativă, tehnico-ştiinţifică, care se conţin în biblioteci, în fonduri de arhivă şi muzee, precum şi altă informaţie. Politica de stat este orientată spre susţinerea dezvoltării resurselor informaţionale naţionale şi asigurarea accesului liber la resursele informaţionale, prin crearea unui cadru normativ corespunzător, precum şi spre susţinerea organizaţiilor şi întreprinderilor generatoare de informaţie şi cunoştinţe (instituţiile de învăţămînt şi ştiinţifice, organizaţiile obşteşti, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, persoane). Autorităţile administraţiei publice sînt responsabile de formarea, utilizarea şi dezvoltarea resurselor informaţionale de stat şi departamentale şi asigură accesul la această informaţie. Politica de stat susţine dezvoltarea şi a altor resurse informaţionale, care, la rîndul lor, contribuie la protejarea patrimoniului naţional, a diversităţii lingvistice, a obiceiurilor şi particularităţilor culturale caracteristice populaţiei băştinaşe, precum şi la crearea segmentului naţional în reţeaua Internet. 5. Dezvoltarea potenţialului uman: pregătirea populaţiei către viaţa în societatea informaţională Implementarea universală a T.I.C. în procesul edificării societăţii informaţionale impune necesitatea pregătirii şi instruirii populaţiei de a cunoaşte calculatorul şi abilităţile de utilizare a tehnicii de calcul pentru satisfacerea necesităţilor sociale şi profesionale (comunicarea, beneficierea de serviciile publice, scrutinul, participarea la dezbateri ş.a.). În acest domeniu politica statului este orientată spre crearea condiţiilor de păstrare şi dezvoltare a potenţialului uman al ţării prin intermediul: elaborării programului de pregătire a populaţiei (diverse categorii ale cetăţenilor, în primul rînd, profesorii, funcţionarii publici, şomerii) şi de instruire a capacităţilor de cunoaştere a calculatorului (inclusiv desfăşurarea cursurilor de instruire, pregătirea profesorilor, problemele certificării); dezvoltării reţelei centrelor educaţionale de pregătire a populaţiei şi de acces la informaţie şi cunoştinţe; utilizării mass-media în opera de convingere a populaţiei, în necesitatea şi avantajele utilizării T.I.C. în activitatea cotidiană. 6. Implementarea T.I.C. în învăţămînt, învăţămîntul la distanţă Una din cele mai eficiente modalităţi de ridicare a calităţii serviciilor educaţionale şi de realizare a principiilor "învăţămîntul pentru toţi" şi "instruirea pe parcursul întregii vieţi", este implementarea universală a T.I.C. în procesul educaţional. Politica de stat în acest domeniu este orientată spre: susţinerea informatizării instituţiilor de învăţămînt şi asigurarea accesului lor la reţeaua globală Internet; implementarea T.I.C. în procesul educaţional, asigurarea unui schimb permanent de informaţie în domeniul inovaţiilor educaţionale pentru dezvoltarea şi răspîndirea tehnologiilor moderne; dezvoltarea sistemului învăţămîntului la distanţă ca o nouă formă de pregătire şi perfecţionare a specialiştilor; dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul învăţămîntului la distanţă şi implementării T.I.C. în învăţămînt. 7. Creşterea potenţialului tehnico-ştiinţific şi producerii în domeniul T.I.C. Statul susţine cercetările ştiinţifice bazate pe tehnologiile moderne specifice societăţii informaţionale, încurajează inovaţiile şi crearea de produse şi servicii (cu aplicarea realizărilor ştiinţifice de ultimă oră) în domeniul T.I.C. Statul susţine, de asemenea, antrenarea potenţialului ştiinţific autohton în proiectele europene şi mondiale prin tehnologiile bazate pe Internet şi schimbul de informaţie în domeniu. 8. Servicii electronice ale autorităţilor administraţiei publice: transparenţa şi eficientizarea activităţii guvernării, guvernare electronică Utilizarea noilor tehnologii informaţionale de către autorităţile administraţiei publice presupune îmbunătăţirea calităţii guvernării, creşterea operativităţii aprobării deciziilor şi sporirea gradului de interacţiune a cetăţenilor cu aceste autorităţi. O parte componentă a sistemului "e-guvernare" este interacţiunea cetăţenilor cu autorităţile administraţiei publice prin asigurarea accesului electronic al populaţiei la serviciile publice şi la informaţia guvernamentală. Politica statului în domeniul eficientizării activităţii autorităţilor administraţiei publice, asigurării transparenţei proceselor decizionale este orientată spre: implementarea intensă a T.I.C. în activitatea autorităţilor administraţiei publice; asigurarea accesului liber la informaţia şi serviciile de tip deschis a populaţiei, a organizaţiilor nonguvernamentale, a agenţilor economici etc.; crearea de condiţii favorabile participării active a cetăţenilor la procesele decizionale privind problemele cu impact asupra vieţii şi activităţii lor, în cadrul edificării unei societăţi democratice. 9. Mediul de afaceri şi comerţul electronic: eficientizarea comerţului şi asigurarea concurenţei loiale Politica statului este orientată spre dezvoltarea comerţului şi businessului electronic, eficientizarea acestora prin implementarea tehnologiilor moderne şi asigurarea integrării Moldovei în sistemul mondial al comerţului electronic. Încurajarea de către stat a dezvoltării domeniului "e-business" presupune implementarea măsurilor privind acordarea asistenţei agenţilor economici naţionali referitor la utilizarea T.I.C. în activitatea curentă, precum şi în dezvoltarea comerţului electronic "e-comerţ". Principalele obiective în promovarea politicii de stimulare a dezvoltării comerţului electronic şi mediului de afaceri sînt: perfectarea cadrului legislativ; atragerea de investiţii; încurajarea cooperării agenţilor economici naţionali cu parteneri străini; dezvoltarea potenţialului de export al întreprinderilor mici şi mijlocii prin promovarea mărfurilor şi serviciilor autohtone în baza utilizării T.I.C. 10. Lucrul la distanţă: extinderea posibilităţilor de angajare Politica statului este orientată spre crearea şi implementarea a noi metode de organizare a muncii şi activităţii comerciale (lucrul la distanţă) prin intermediul T.I.C. Încurajarea din partea statului a modului de lucru la distanţă (bazat pe principiile contractelor internaţionale) contribuie la extinderea posibilităţilor de plasare în cîmpul muncii a tuturor categoriilor sociale, îndeosebi a studenţilor, pensionarilor, invalizilor, precum şi a populaţiei rurale în orice ţară a lumii fără a schimba domiciliul şi condiţiile de viaţă obişnuite. Stimularea dezvoltării lucrului la distanţă contribuie la ridicarea productivităţii muncii, la diminuarea ratei şomajului, la menţinerea în interiorul ţării a forţei de muncă, îndeosebi a celei calificate. 11. Accesul electronic la serviciile şi examinările medicale: medicina la distanţă Politica statului este îndreptată spre susţinerea creării bazei informaţionale şi asigurarea accesului la serviciile medicale la distanţă pentru toţi cetăţenii, indiferent de starea socială sau locul lor de trai. Utilizarea T.I.C. în domeniul ocrotirii sănătăţii, inclusiv în crearea reţelei de servicii medicale la distanţă, va contribui la optimizarea utilizării resurselor existente, deservirea adecvată a pacienţilor, la coordonarea activităţii instituţiilor medicale şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii sănătăţii. Obiectivul prioritar este monitorizarea şi controlul răspîndirii bolilor contagioase periculoase, acordarea de servicii medicale grupurilor vulnerabile ale populaţiei (pensionarilor, bolnavilor cronici şi copiilor) prin intermediul creării unui sistem informaţional medical unic. 12. Rolul mijloacelor de informare în masă în edificarea societăţii informaţionale Mijloacele de informare în masă (mass-media): presa, radioul, televiziunea, Internetul, poşta electronică, alte noi forme ale mass-media joacă un rol considerabil în dezvoltarea resurselor informaţionale, în protejarea patrimoniului naţional şi diversităţii lingvistice. Politica statului este orientată spre stimularea şi susţinerea pluralismului informaţional şi dezvoltarea multiplelor forme de proprietate asupra mijloacelor mass-media, operă în care aplicarea T.I.C. joacă un rol favorizat. Unul dintre principiile fundamentale ale societăţii informaţionale constă în accesul liber al populaţiei la toate formele de mass-media. 13. Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii - instrument de protecţie a mediului înconjurător Contribuţia T.I.C. în acest domeniu constă în optimizarea monitoringului, în răspîndirea şi utilizarea sistemelor informaţionale, în promovarea activităţii de protecţie a mediului înconjurător şi utilizarea mai eficientă a resurselor naturale. Direcţiile principale ale dezvoltării T.I.C. în acest domeniu sînt legate de susţinerea şi perfecţionarea monitoringului ecologic, de eficientizarea măsurilor de prevenire a calamităţilor naturale, în optimizarea monitoringului activităţii agrare şi industriale, în lupta împotriva poluării mediului. Autorităţile administraţiei publice, în colaborare cu alte organisme interesate, vor crea sisteme informaţionale de control, monitorizare şi prognosticare a catastrofelor naturale şi antropogene. 14. Baza legislativă a societăţii informaţionale Crearea unui cadru legislativ în Moldova pentru edificarea societăţii informaţionale, ajustat la legislaţia Uniunii Europene, presupune, pentru următorii ani, elaborarea de acte legislative privind resursele informaţionale, semnătura digitală, comerţul electronic, contractele electronice, schimbul internaţional de informaţie, prevenirea şi combaterea infracţiunilor informatice ş.a. 15. Securitatea informaţională şi protecţia informaţiei Asigurarea securităţii informaţionale şi protecţia informaţiei constituie una din condiţiile-cheie pentru creşterea încrederii utilizatorilor în aplicarea T.I.C. Asigurarea securităţii şi siguranţei necesită un cadru legislativ corespunzător, armonizat la cel european (doctrina asigurării securităţii informaţionale, precum şi strategia ei de realizare). Este imperioasă stimularea elaborării aplicaţiilor protejate şi sigure în sectorul bancar, care ar contribui la încheierea tranzacţiilor în regim "on-line". Politica de stat în acest domeniu este orientată spre elaborarea şi aprobarea normelor şi directivelor pentru combaterea infracţiunilor informatice. 16. Monitorizarea edificării societăţii informaţionale Estimarea nivelului edificării societăţii informaţionale se realizează prin monitorizarea dezvoltării spaţiului informaţional conform setului de indicatori, caracteristici dezvoltării tehnologiilor societăţii informaţionale, elaboraţi în conformitate cu recomandările Uniunii Europene. Autorităţile administraţiei publice efectuează colectarea şi prelucrarea acestor date (indicatori) pentru pronosticul dezvoltării social-economice şi reflectarea nivelului real de dezvoltare a societăţii informaţionale. Dispoziţii finale Edificarea societăţii informaţionale va contribui la diminuarea inegalităţii informaţionale dintre Moldova şi ţările industriale înalt dezvoltate, determinată în mare măsură de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii T.I.C., de costul înalt al serviciilor informaţional-comunicaţionale, precum şi de incapacitatea majorităţii cetăţenilor de a beneficia de avantajele societăţii informaţionale. Avînd în vedere cele menţionate, Guvernul consideră că trecerea la societatea informaţională şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere este un obiectiv strategic prioritar de dezvoltare a Moldovei. Politica statului privind edificarea societăţii informaţionale în Moldova se va realiza prin elaborarea şi aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni privind tehnologiile societăţii informaţionale pentru dezvoltare care se elaborează cu susţinerea Programului pentru dezvoltare al ONU. Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 Componenţa nominală a Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova Iovv Vasile - prim-viceprim-ministru, preşedintele Comisiei Molojen Vladimir - director general al Departamentului Tehnologii Informaţionale, vicepreşedinte al Comisiei Cristea Nicolae - şef al direcţiei dezvoltare a societăţii informaţionale a Departamentului Tehnologii Informaţionale, secretarul Comisiei Membrii Comisiei: Durleşteanu Mariana - prim-viceministru al finanţelor Lazăr Valeriu - viceministru al economiei Iftodi Victoria - prim-viceministru al justiţiei Sainciuc Sergiu - prim-viceministru al muncii şi protecţiei sociale Bahnarel Ion - viceministru al sănătăţii Babenco Oleg - viceministru al educaţiei Valcov Vitalie - director general al Departamentului Statistică şi Sociologie Dediu Valentin - director-adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate Sîtnic Sergiu - vicedirector general al Departamentului Tehnologii Informaţionale Gaindric Constantin - director al Institutului de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat Tarlajanu Alexandru - director general al Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie Nazaroi Ion - director al direcţiei principale comunicaţii a Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor Ieşanu Ludmila - director al direcţiei reglementări şi licenţe a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică Cernei Ghenadie - şef de direcţie, Banca Naţională a Moldovei Gremalschi Anatol - vicedirector al Institutului de Politici Publice, doctor habilitat, profesor Casian Ion - manager general al reprezentanţei Companiei "Ericsson" în Moldova, doctor în ştiinţe Beşliu Victor - şef de catedră la Universitatea Tehnică a Moldovei doctor în ştiinţe Copanschi Alexandru - director general al Companiei "S&T Mold SRL" Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 REGULAMENTUL Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova Capitolul I Dispoziţii generale 1. Comisia Naţională pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova (în continuare - Comisia) este un organ consultativ pe lîngă Guvern. 2. Comisia este constituită în scopul coordonării activităţilor de edificare a societăţii informaţionale în Moldova şi ajustării strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor informaţionale la alte strategii în curs de elaborare şi implementare. 3. Comisia va asigura participarea unui cerc larg de experţi la discutarea şi expertizarea problemelor ce ţin de societatea informaţională, elaborarea recomandărilor, propunerilor şi viziunilor asupra dezvoltării societăţii informaţionale în Moldova, în baza examinării documentelor şi proiectelor sistemelor de nivel naţional. 4. Cadrul juridic al activităţii Comisiei îl constituie Constituţia Republicii Moldova, alte acte normative şi prezentul regulament. Capitolul II Atribuţiile de bază ale Comisiei 5. Comisia exercită următoarele atribuţii: înaintează Guvernului propuneri şi recomandări de dezvoltare a societăţii informaţionale; organizează, în comun cu reprezentanţii structurilor statale, expertizarea programelor şi prognozelor dezvoltării sistemelor informaţionale şi a altor proiecte, realizarea cărora ţine de interesele statului; promovează concepte, modele, tehnici şi instrumente avansate pentru dezvoltarea societăţii informaţionale; elaborează propuneri privind asigurarea cadrului legislativ necesar dezvoltării şi utilizării tehnologiilor informaţionale, armonizat cu reglementările europene şi internaţionale; informează opinia publică despre activitatea şi situaţia în domeniul edificării societăţii informaţionale; analizează rezultatele îndeplinirii programelor elaborate în scopul realizării politicii de edificare a societăţii informaţionale şi, în caz de necesitate, elaborează propuneri pentru modificarea acestora; efectuează expertizarea programelor şi hotărîrilor Guvernului în domeniul informatizării; elaborează recomandări pentru finanţarea procesului informatizării; avizează proiectele concepţiilor dezvoltării societăţii informaţionale şi a programelor de stat în sfera informatizării. Capitolul III Componenţa şi conducerea Comisiei 6. Componenţa nominală a Comisiei este aprobată de Guvern şi are următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membrii Comisiei. 7. Membrii Comisiei sînt specialişti calificaţi în domeniu (nu mai puţin de 2/3 din componenţa nominală a Comisiei), reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, structurilor societăţii civile (asociaţii obşteşti, fundaţii, patronate şi alte organizaţii necomerciale), reprezentanţii sectorului privat şi cei din domeniul ştiinţei. 8. Preşedintele Comisiei exercită următoarele funcţii: convoacă şedinţele Comisiei; conduce activitatea Comisiei; semnează hotărîrile Comisiei şi exercită controlul executării acestora; exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul regulament. 9. Secretarul Comisiei asigură: pregătirea materialelor pentru şedinţele Comisiei; difuzarea hotărîrilor Comisiei membrilor acesteia, ministerelor şi departamentelor interesate; generalizarea rezultatelor executării hotărîrilor adoptate şi informarea preşedintelui Comisiei despre aceasta; elaborarea planurilor de activitate a Comisiei în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Comisiei şi autorităţilor administraţiei publice şi prezentarea lor spre aprobare la şedinţele Comisiei; altă activitate a Comisiei sub aspect organizatoric, analitic şi informativ. 10. Membrii Comisiei îşi pierd calitatea de membri în momentul în care nu mai lucrează în organismele sau instituţiile ce le reprezintă. Funcţiile membrilor eliberaţi le vor exercita persoanele nou-desemnate în aceste funcţii, fără aprobarea lor prin hotărîre suplimentară de Guvern. 11. În activitatea Comisiei pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor de învăţămînt şi ştiinţifice, întreprinderilor, organelor mass-media, organizaţiilor nonguvernamentale, altor beneficiari de informaţie. Capitolul IV Organizarea activităţii Comisiei 12. Comisia îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare organizate, de regulă, o dată în trimestru, în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor. 13. În afară de membrii Comisiei, la şedinţe pot participa şi persoane invitate. Lista persoanelor invitate este întocmită de secretarul Comisiei şi coordonată cu preşedintele acesteia. 14. Persoanele invitate la şedinţe au dreptul la vot consultativ. 15. Lucrările tehnice de secretariat şi localul desfăşurării şedinţelor se asigură de Departamentul Tehnologii Informaţionale. Capitolul V Şedinţele Comisiei 16. Ordinea de zi a şedinţelor Comisiei se întocmeşte de secretar şi se prezintă, spre aprobare, preşedintelui Comisiei cu cel puţin 10 zile înainte de convocarea şedinţei. 17. Ordinea de zi se aduce la cunoştinţa membrilor Comisiei şi, după caz, a persoanelor invitate cu cel puţin 7 zile înainte de convocarea şedinţei. 18. Preşedintele Comisiei desemnează persoanele responsabile pentru pregătirea subiectelor de pe ordinea de zi, a proiectelor de hotărîri şi a altor documente necesare. 19. Persoanele responsabile pentru pregătirea materialelor le prezintă membrilor Comisiei cu cel puţin 5 zile înainte de convocarea şedinţei. 20. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei se întocmeşte de către secretarul acesteia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Comisiei. Capitolul VI Hotărîrile Comisiei 21. În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia adoptă hotărîri în problemele ce ţin de competenţa sa. 22. Hotărîrile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor Comisiei şi cu procedura stabilită de Comisie. În caz de egalitate votul preşedintelui este decisiv. 23. Hotărîrile Comisiei sînt semnate de către preşedintele acesteia. 24. Hotărîrile Comisiei au un caracter de recomandare pentru toate autorităţile administraţiei publice abilitate să promoveze politica dezvoltării societăţii informaţionale. 25. Utilizarea hotărîrilor Comisiei este monitorizată de organul de lucru al acesteia sau de grupurile de lucru provizorii, constituite în acest scop. 26. Materialele informativ-analitice privind rezultatele realizării hotărîrilor adoptate de Comisie sînt examinate periodic în cadrul şedinţelor acesteia.