Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1403
din 9 decembrie 2008

    2. Prezenta Reglementare tehnică nu se aplică asupra produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu şi nici asupra produselor care tranzitează ţara sau care sînt depozitate temporar ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu prezintă risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu.
    3. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:
    1) oţet – produs lichid destinat consumului uman, obţinut exclusiv din materie primă ce conţine amidon şi/sau zahăruri prin proces de dublă fermentare, din care prima fermentare este alcoolică şi cea dea doua – acetică;
    2) oţet din vin – produs obţinut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% din volum şi în care nivelul maxim al acizilor volatili în materie primă poate fi depăşit;
    3) oţet din fructe şi oţet din fructe de pădure (pomuşoare) – sortimente de oţet obţinute din fructe, respectiv fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentaţiei alcoolice şi acetice;
    4) oţet din vin de fructe, oţet din vin de fructe de pădure, oţet de cidru – oţeturi obţinute prin fermentare acetică din vin de fructe, respectiv vin de fructe de pădure sau cidru, în care nivelul maxim al acizilor volatili în materie primă poate fi depăşit;
    5) oţet din alcool – oţet obţinut din alcool etilic rafinat, de fermentaţie, prin procedeul biologic al fermentaţiei acetice;
    6) oţet din cereale – oţet obţinut fără distilare intermediară, prin procedeul definit în subpunctul 1) al prezentului punct, din orice grîne de cereale, din care amidonul a fost zaharificat prin alt procedeu decît cel cu diastazele din malţ;
    7) oţet din malţ – oţet obţinut fără distilare intermediară, din malţ, din orz transformat în malţ, cu sau fără adăugarea grînelor de cereale, din care amidonul a fost zaharificat numai prin diastaza orzului transformat în malţ;
    8) oţet din malţ distilat – oţet obţinut prin distilarea oţetului din malţ sub presiune redusă. Acest oţet conţine numai constituenţii volatili ai oţetului din care este obţinut;
    9) oţet din zer – oţet obţinut din zer fără distilare intermediară prin procesul definit în subpunctul 1) al prezentului punct;
    10) oţet din miere – oţet obţinut din miere fără distilare intermediară prin procesul menţionat în subpunctul 1) al prezentului punct;
    11) oţet condimentat şi oţet aromatizat – sortimente de oţet obţinute conform subpunctelor 2) - 8) din prezentul punct, cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome şi alte ingrediente, conform punctului 6;
    12) oţet balsamic – sortiment de oţet obţinut din oţet de mere sau de vin fermentat natural ori din oţet de mere şi vin cu adaos de sucuri concentrate, infuzii în acid acetic de ierburi, fructe, caramel plain (colorant), adaosuri gustative şi acid acetic pînă la 1%;
    13) acid acetic de uz alimentar – produs fabricat din materii prime de origine neagricolă;
    14) acid acetic diluat de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea acidului acetic de uz alimentar cu apă potabilă sau infuzie de ierburi aromatice, tescovină de mere, concentrate şi extracte, oţeturi fermentate, caramel plain (colorant), aditivi gustativi:
    a) acid acetic diluat, de masă, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea acidului acetic concentrat de uz alimentar cu apă potabilă, care are concentraţia de 60g / 1000 ml sau 90 g / 1000 ml;
    b) acid acetic diluat, de fructe, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea infuziilor acetate (cu acid acetic concentrat) din sucuri concentrate de fructe şi pomuşoare;
    c) acid acetic diluat, condimentat şi aromatizat, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea cu apă potabilă a infuziilor de ierburi aromatice şi arome în acid acetic concentrat.
    4. Ca materii prime pentru obţinerea oţetului pot fi utilizate:
    1) produse de origine agricolă care conţin amidon şi/sau zahăruri, inclusiv, dar nu limitat, fructe, pomuşoare, cereale boabe, orz transformat în malţ, zer, miere;
    2) vin din struguri, fructe sau pomuşoare, cidru;
    3) alcool distilat de origine agricolă;
    4) alcool distilat de origine silvică.
    5. La fabricarea oţetului pot fi utilizate următoarele ingrediente:
    1) plante, în special ierburi, cu excepţia plantelor medicinale, fructelor şi condimentelor, sau părţi din acestea sau extracte care să confere aromă;
    2) zer;
    3) sucuri de fructe sau echivalentul sucurilor de fructe concentrate;
    4)zahăr;
    5) miere;
    6) sare de bucătărie;
    7) aditivi alimentari;
    8) aditivi tehnologici – agenţi de limpezire, purificare şi filtrare care sînt prevăzuţi de reglementările pentru vin.
    6. La fabricarea oţetului nu se admite utilizarea următoarelor substanţe:
    1) arome artificiale şi arome identic naturale;
    2) arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale din struguri;
    3) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare şi produsele derivate;
    4) extracte din materii prime de diferită origine;
    5) acizi de toate tipurile, cu excepţia celor naturali conţinuţi în materiile prime utilizate sau în substanţele a căror utilizare este admisă;
    6) la fabricarea oţetului din vin nu se admite adăugarea colorantului caramel.
    7. Compoziţia oţetului trebuie să corespundă prevederilor actelor normative care stabilesc normele privind criteriile microbiologice şi contaminanţii în produsele alimentre şi să corespundă prevederilor din tabelele nr. 2, nr. 3 şi nr. 4.

    9. Utilizarea nutrienţilor pentru bacteriile acide (cum sînt extractele de drojdie şi aminoacizii), a sărurilor nutritive, a agenţilor de limpezire şi de filtrare se admite conform normelor organului central de specialitate în domeniul ocrotirii sănătăţii.

    10. Acidul acetic glacial (99,8%) luat ca bază la fabricarea produsului acid acetic de uz alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

    3) proprietăţi organoleptice: lichid limpede, incolor, cu miros caracteristic, înţepător;

    4) indice de culoare: cu limita maximă de 5 Hazen (unităţi de culoare);

    5) punct de fierbere: aproximativ 118° C la presiunea de 760 mm coloană de Hg;

    7) identificarea acetatului se face într-o soluţie 1/3;

    16) pentru soluţiile apoase valorile trebuie să fie în conformitate cu conţinutul lor în acid acetic.

    11. Etichetarea, prezentarea şi publicitatea sortimentelor de oţeturi şi de acid acetic se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, aplicîndu-seurmătoarele elemente suplimentare pentru:

    [Pct.11 modificat prin HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18]

    a) denumirea de „oţet” nu poate fi utilizată decît pentru produsele obţinute din materii prime de origine agricolă, conform punctului 3;

    b) denumirea de „oţet” nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oţet şi acid acetic de uz alimentar;

    a) denumirea „acid acetic alimentar concentrat” se utilizează pentru produsele de acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie în acid de peste 250 g/1000 ml, respectiv 250 g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;

    b) denumirea „acid acetic alimentar” se dă produselor de acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie de acid cuprinsă între 150 g/1l şi 250 g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;

    c) denumirea „acid acetic alimentar diluat” se dă produselor acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie de acid sub 150 g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea diluţiei;

    d) conţinutul total de acid acetic al produselor, exprimat ca aciditate totală, în g/1000 ml trebuie indicat pe etichetă cu menţiunea „grame/litru (g/l)”;

    e) produsele care au un conţinut de acid acetic mai mare de 11g/1000 ml trebuie marcate cu indicaţia următoare: „Atenţie! A nu se consuma nediluat”;

    f) produsele cu un conţinut de acid acetic de peste 250 g/l trebuie marcate printr-un simbol de pericol.

    12. Produsul fabricat dintr-o singură materie primă trebuie să fie denumit „oţet de x”, unde „x” este denumirea materiei prime utilizate.

    Produsul fabricat din mai mult decît un tip de materie primă trebuie să fie denumit „oţet de y”, unde „y” este lista în ordine descrescătoare a tuturor materiilor prime utilizate.

    13. Conţinutul de acid total trebuie să fie indicat în imediata apropiere a denumirii produsului, prin termenul „x%”, unde „x” este conţinutul minim de acizi în 1 g/100 ml, calculat în acid acetic către cea mai apropiată cifră.

    Concentraţia acetică a oţetului, corespunzătoare acidităţii sale totale, exprimată în grame la 1000 ml, trebuie menţionată pe etichetă cu menţiunea „grame/litru (g/l)”.

    14. Dacă a fost adăugat un ingredient care conferă oţetului o aromă distinctă, denumirea trebuie să fie însoţită de un termen descriptiv apropiat.

    15. În cazul comercializării angro,informaţia trebuie să fie menţionată pe container sau în documentele de însoţire, cu excepţia denumirii produsului. Identificarea lotului cu numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului trebuie să fie realizată pe container. Numele şi denumirea producătorului sau ale ambalatorului pot fi înlocuite cu un cod numeric unic (IDNO), atribuit de organul înregistrării de stat producătorului sau ambalatorului respectiv.

    16. Oţeturile şi acidul acetic sînt etichetate conform prevederilor articolului 16 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, în special în cazul în care este adăugat caramelul drept colorant.

    [Pct.16 în redacția HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18]

    18. La plasarea pe piaţa de desfacere, produsele, inclusiv cele importate, trebuie să fie însoţite de ccertificatul de inofensivitate, eliberat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în caz de necesitate.

    [Pct.18 modificat prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89] 

    19. Metodele de analiză şi de prelevare a probelor se realizează conform standardelor sau documentelor normative.

    20. Producătorii de oţeturi trebuie să asigure utilizarea bunelor practici de producere.

    21. Calitatea şi siguranţa alimentară presupune asigurarea respectării igienei alimentare şi conformării cu cerinţele prescrise pe întreg procesul de producţie, de la materia primă pînă la consumator.

    22.Calitatea şi siguranţa alimentară trebuie să fie obţinute şi monitorizate prin implementarea şi certificarea sistemului de management al calităţii producţiei şi prin metode care să asigure prevenirea şi înlăturarea sistematică a pericolelor potenţiale, înregistrarea şi prezentarea informaţiilor care permit trasabilitatea, în scopul identificării întreprinderii, a datei de fabricare, a lotului, a tipului şi a parametrilor de conformitate.

    23. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor timp de trei ani, ceea ce permite identificarea materiei prime folosite.

    24. Materiile prime utilizate la fabricarea produselor se achiziţionează numai în baza actelor în formă scrisă, care confirmă originea, calitatea şi siguranţa alimentară.

    25. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de transport.

    26. Îmbutelierea oţetului în ambalaj de desfacere la temperatura de 20⁰ C trebuie să ocupe minimum 90% din volumul nominal al ambalajului.

    27. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin.

    28. Transportarea produselor trebuie efectuată numai cu mijloace autorizate sanitar, în stare de igienă perfectă, care să asigure pe toată perioada acestei activităţi păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, fizico-chimice, precum şi protecţia împotriva prafului, a dăunătorilor şi a altor posibilităţi de degradare şi contaminare.

    29. Depozitarea produselor se face în încăperi curate, aerisite, ferite de razele solare şi de îngheţ, la temperatura de la 0° C pînă la 25°C şi umiditatea relativă a aerului de maximum 75%.