LPM270/2008
ID intern unic:  330978
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 270
din  18.12.2008
privind azilul în Republica Moldova
Publicat : 13.03.2009 în Monitorul Oficial Nr. 53-54     art Nr : 145     Data intrarii in vigoare : 13.03.2009
    MODIFICAT
   
LP245 din 15.11.18, MO462-466/12.12.18 art.774; în vigoare 12.01.19
    LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709
    LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573
    LP118 din 02.06.16, MO247-255/05.08.16 art.521
    LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13


    NOTĂ:
    În cuprinsul legii:
    textul „Direcţia refugiaţi” se substituie cu textul „Direcţia azil şi integrare”;
    textul „consilier de eligibilitate” se substituie cu textul „consilier de decizie”;
    textul „beneficiar de o formă de protecţie” se substituie cu textul „beneficiar de protecţie internaţională, de protecție temporară sau de azil politic” prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573





    Pornind de la necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în conformitate cu principiile şi cu normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional, cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, conştientizînd că reglementarea statutului refugiaţilor constituie o garanţie importantă a drepturilor omului, precum şi de la necesitatea asigurării compatibilităţii actelor legislative naţionale cu legislaţia comunitară prin procedură de armonizare, în temeiul art.19 şi art.72 alin.(3) lit.r) din Constituţia Republicii Moldova,
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
 DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul şi scopul prezentei legi
    (1) Prezenta lege stabileşte statutul juridic al solicitanţilor de azil, al beneficiarilor de protecţie internaţională, de protecție temporară şi de azil politic, precum şi procedura de acordare, încetare şi anulare a protecţiei.
    [Art.1 al.(1) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) Scopul legii este instituirea unui cadru juridic şi instituţional de funcţionare a sistemului de azil în Republica Moldova.
    (3) Azilul se acordă în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi ale altor acte normative, cu principiile şi cu normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional, respectîndu-se prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 2. Sfera de acţiune a prezentei legi
    (1) Sub incidenţa prezentei legi cad solicitanţii de azil, beneficiarii unei forme de protecţie şi autorităţile competente în domeniul azilului.
    (2) Prezenta lege nu se aplică persoanei recunoscute de autoritatea Republicii Moldova ca avînd drepturi şi obligaţii legate de deţinerea cetăţeniei Republicii Moldova.
    Articolul 3. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    aflux masiv şi spontan de persoane strămutate – intrare pe teritoriul Republicii Moldova a unui număr mare de persoane care vin dintr-o ţară sau dintr-o zonă geografică specifică şi care depăşesc capacitatea Direcţiei azil și integrare a Biroului migraţie şi azil de soluţionare a cererilor individuale privind recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei umanitare în condiţiile şi în termenele prevăzute de lege;
    azil – instituţie juridică prin al cărei intermediu statul oferă străinului protecţie, recunoscîndu-i statutul de refugiat și acordîndu-i protecție umanitară, protecție temporară sau azil politic;
    azil politic – protecţie excepţională acordată străinului de către Preşedintele Republicii Moldova;
    beneficiar de protecție internațională – cetățean străin sau apatrid căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecție umanitară, astfel cum sînt definite la art. 17 și 19;
    beneficiul dubiului – principiu procedural aplicat persoanei care întruneşte condiţiile art. 44;
    centru de cazare – centru destinat cazării temporare a solicitanţilor de azil și a beneficiarilor de protecție internațională în condițiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
    cerere de azil – manifestare de voinţă, exprimată în scris sau oral în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că se solicită o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova;
    membri de familie – soţul sau, după caz, soţia, copii cu vîrstă de pînă la 18 ani, necăsătoriţi, aflaţi în întreţinerea acestora, indiferent de faptul dacă sînt din căsătorie ori din afara căsătoriei, ori adoptaţi, potrivit legii naţionale din ţara de origine, precum şi părinţii soţilor care locuiesc împreună cu ei;
    minor – cetățean străin sau apatrid care nu a împlinit vîrsta de 18 ani și nu are capacitate de exercițiu deplină;
    minor neînsoţit – cetățean străin sau apatrid cu vîrsta sub 18 ani care intră/a intrat sau care a fost lăsat pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi însoțit de o persoană adultă care să fie responsabilă de acesta prin lege și atît timp cît nu este luat efectiv în îngrijire de o astfel de persoană;
    persoane strămutate – străini nevoiţi să-şi părăsească ţara sau regiunea de origine, care nu se pot întoarce în condiţii de siguranţă datorită situaţiei ce persistă în acea ţară sau regiune şi care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 (A) din Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951 sau altor instrumente naţionale ori internaţionale prin care se acordă protecţie internaţională, în special:
    a)  persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violenţă endemică;
    b) persoane care sînt expuse vătămărilor grave în sensul art. 45 sau care au fost victime ale încălcărilor sistematice sau generalizate ale drepturilor lor;
    procedură de azil – totalitate a actelor şi acţiunilor îndeplinite, precum şi activităţilor desfăşurate de autorităţile competente, în vederea acordării unei forme de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova;
    protecție internațională – statut de refugiat și statut conferit prin protecție umanitară, definite la art. 17 și 19;
    protecţie temporară – protecţie cu caracter excepţional menită să asigure, în cazul unui flux masiv şi spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie;
    protecție umanitară – formă de protecție acordată, conform art. 19, cetățeanului străin sau apatridului din alte motive decît cele prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951;
    reprezentant legal al minorului – părintele sau persoana desemnată, conform legii, să apere drepturile şi interesele minorului;
    solicitant sau solicitant de azil –  străinul care a depus o cerere de azil, nesoluţionată încă prin decizie irevocabilă;
    statut de refugiat –  formă de protecţie, recunoscută de Republica Moldova, a cetățeanului străin sau apatridului care întruneşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum şi în Protocolul privind statutul refugiaţilor din 31 ianuarie 1967;
    ţară de origine – ţară al cărei cetăţean este străinul sau, dacă acesta deţine multiple cetăţenii, fiecare ţară al cărei cetăţean este, iar în cazul apatridului, ţara în care acesta îşi avea domiciliul legal şi obişnuit.
    [Art.3 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
Capitolul II
AUTORITĂŢILE COMPETENTE ÎN SOLUŢIONAREA
PROBLEMELOR DE AZIL
    Articolul 4. Ministerul Afacerilor Interne
    (1) Direcţia azil şi integrare din cadrul Biroului migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne este responsabilă de implementarea politicilor în  domeniul azilului prin examinarea şi soluţionarea cererilor de azil, prin protecţia solicitanţilor de azil, beneficiarilor de protecţie internaţională, de protecție temporară sau de azil politic, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    [Art.4 al.(1) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   (2) Direcţia azil şi integrare colaborează cu autorităţile administraţiei publice în procesul de implementare a normelor şi procedurilor necesare pentru a se asigura respectarea drepturilor solicitanţilor de azil, beneficiarilor de protecţie internaţională, de protecție temporară sau de azil politic. În acest scop, funcţionarii Direcţiei azil şi integrare au acces la aceste categorii de persoane, indiferent de locul aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la frontieră şi în zonele de tranzit.
    [Art.4 al.(2) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Conducătorul Direcţiei azil şi integrare emite decizii, dispoziţii, alte acte ce ţin de soluţionarea cererilor de azil.
    Articolul 5. Atribuţiile Direcţiei azil şi integrare
    Direcţia azil şi integrare:
    a) înregistrează cererile solicitanţilor de azil, îi intervievează, colectează datele şi probele necesare completării dosarului la fiecare cerere de azil;
    b) realizează măsurile de protecţie şi de asistenţă oferite solicitanţilor de azil şi beneficiarilor unei forme de protecţie;
    c) propune înfiinţarea, la necesitate, a centrelor de cazare şi administrează aceste centre;
    [Art.5 lit.c) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    d) este responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare alocate ei, altor ajutoare, precum şi asistenţei financiare, acordate solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională de către organizaţiile naţionale şi internaţionale;
    [Art.5 lit.d) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    e) exercită alte atribuţii în domeniul azilului prevăzute de legislaţia Republicii Moldova;
    [Art.5 lit.e) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
f) poate propune preluarea de către Republica Moldova a unor refugiaţi pe teritoriul altor state aflaţi în nevoie de reinstalare, care au fost recunoscuţi potrivit Convenţiei de la Geneva din 28 iulie 1951. Numărul şi condiţiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărîre a Parlamentului. Aceste persoane vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii în Republica Moldova ca şi refugiaţii recunoscuţi pe teritoriul ei.
    [Art.5 lit.f) introdusă prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 6. Consilierul de decizie
    (1) Consilierul de decizie este funcţionar în cadrul Direcţiei azil şi integrare, responsabil de examinarea cererilor de azil, ale cărui atribuţii sînt aprobate de directorul Biroului migraţie şi azil. 
    (2) La examinarea cererii de azil, consilierul de decizie este obligat:
    a) să informeze solicitantul de azil despre scopul interviului, despre drepturile şi obligaţiile lui, precum şi despre procedura care urmează;
    b) să informeze solicitantul de azil asupra faptului că informaţiile pe care le prezintă vor servi drept temei la luare deciziilor;
    c) să atenţioneze solicitantul asupra faptului că prezentarea unor date false privind circumstanţele pe care se întemeiază cererea de azil poate constitui temei pentru respingerea cererii;
    d) să se asigure că solicitantul prezintă cît mai concret posibil toate elementele relevante ale cererii sale de azil;
    e) să determine credibilitatea solicitantului şi să evalueze dovezile prezentate, acordîndu-i beneficiul dubiului, după caz, în vederea stabilirii elementelor obiective şi subiective ale situaţiei lui;
    f) să coreleze elementele subiective şi cele obiective cu criteriile stabilite de legislaţia naţională în vederea acordării protecţiei internaţionale;
    [Art.6 al.(2), lit.f) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
g) să înainteze conducătorului Direcţiei azil şi integrare spre aprobare  decizie motivată cu privire la cererea de azil.
    [Art.6 al.(2), lit.g) introdusă prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Consilierul de decizie exercită alte atribuţii prevăzute de prezenta lege.
    Articolul 7. Administrarea centrelor de cazare
    (1) Centrele de cazare îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi, în baza unui regulament, aprobat de Guvern.
    (2) Personalul centrelor de cazare trebuie să fie pregătit corespunzător, avînd obligaţia să respecte principiul confidenţialităţii, în condiţiile prezentei legi, în legătură cu orice informaţie obţinută în desfăşurarea activităţii.
    (3) Sumele necesare acoperirii cheltuielilor de înfiinţare, de funcţionare şi de întreţinere a centrelor se suportă de la bugetul Ministerului Afacerilor Interne, din surse externe, identificate în acest scop, în funcţie de costurile efective şi în limita mijloacelor alocate.
    (4) Direcţia azil şi integrare asigură accesul în centre al reprezentanţilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (denumit în continuare ÎCNUR) şi ai organizaţiilor neguvernamentale, cu care a încheiat protocoale de cooperare.
    (5) În vederea desfăşurării activităţii de consiliere, Direcţia azil şi integrare asigură reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale cu care a încheiat protocoale de cooperare spaţiul necesar în centrele de cazare.
    Articolul 8. Cooperarea internaţională
    (1) Republica Moldova cooperează cu alte state şi cu organizaţii internaţionale în vederea soluţionării problemelor de azil.
    (2) Guvernul cooperează cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în baza acordului de colaborare semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.
    (3) Direcţia azil şi integrare informează solicitanţii de azil şi beneficiarii unei forme de protecţie despre posibilitatea de a contacta ÎCNUR. Reprezentanţii acestuia pot comunica cu fiecare solicitant de azil şi cu fiecare beneficiar al unei forme de protecţie de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de locul aflării fiecăruia. În acest scop, după coordonarea cu autorităţile administraţiei publice de resort, se va asigura accesul reprezentanţilor ÎCNUR în penitenciare, în izolatoare de urmărire penală, în zona de tranzit, la aeroporturi sau la frontiera de stat, ori în localurile în care se află sau sînt deţinute persoanele respective.
    [Art.8 al.(3) modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    (4) Reprezentanţii ÎCNUR au acces, la cerere, la informaţiile privind cererile individuale de azil, la desfăşurarea procedurii şi la deciziile adoptate, cu condiţia ca solicitantul de azil să fie de acord în acest sens.
Capitolul III
PRINCIPII GENERALE
    Articolul 9. Accesul în teritoriu
    (1) Autorităţile competente asigură accesul în teritoriul Republicii Moldova al oricărui străin aflat la frontiera de stat, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecţia Republicii Moldova. Autorizarea se va efectua în conformitate cu art.54.
    [Art.9 al.(1) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    [Art.9 al.(1) modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    (2) Solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi.
    Articolul 10. Nediscriminarea
    Prevederile legislaţiei naţionale se aplică solicitanţilor de azil şi beneficiarilor unei forme de protecţie fără discriminare, indiferent de rasă, cetăţenie, etnie, limbă, religie, apartenenţă politică, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vîrstă.
    Articolul 11. Principiul nereturnării
    (1) Nici un solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova.
    (2) Nici un beneficiar al unei forme de protecţie nu poate fi returnat sau expulzat într-o ţară ori în teritoriu unde ar putea exista o ameninţare a vieţii sau a libertăţii lui sau în care ar putea fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante.
    (3) Fără a aduce atingere prevederilor alin.(2) şi fără a afecta în mod automat forma de protecţie de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie umanitară poate fi expulzată sau returnată de pe teritoriul Republicii Moldova dacă:
    a) există motive temeinice a considera că prezintă un pericol pentru securitatea statului Republicii Moldova;
    b) fiind condamnată pentru o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă, prevăzută de Codul penal al Republicii Moldova, pentru care a fost emisă hotărîre judecătorească definitivă, prezintă un pericol pentru ordinea publică din Republica Moldova.
    (4) Direcţia azil şi integrare va coordona cu autorităţile competente în vederea constatării existenţei sau lipsei motivelor de a considera că o persoană prezintă pericol pentru securitatea naţională sau pentru ordinea publică.
    (5) Refugiatului sau beneficiarului de protecţie umanitară în a cărui privinţă a fost emisă hotărîre judecătorească de expulzare, în conformitate cu prevederile Codului penal, i se acordă un termen rezonabil pentru efectuarea formalităţilor de admitere într-o altă ţară.
    Articolul 12. Unitatea familiei
    (1) Autorităţile competente respectă principiul unităţii familiei în conformitate cu prevederile prezentei legi.
    (2) Membrii de familie ai beneficiarului de protecţie internaţională beneficiază de aceeaşi formă de protecţie şi de acelaşi statut ca şi beneficiarul.
    [Art.12 al.(2) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Prezentul articol se aplică membrilor de familie care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) însoţesc beneficiarul de protecţie internaţională;
    [Art.12 al.(3), lit.a) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    b) se află în întreţinerea acestuia şi domiciliază împreună cu el;
    c) statutul lor personal nu este incompatibil cu statutul beneficiarului de protecţie internaţională.
    [Art.12 al.(3), lit.c) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (4) Soţul, soţia beneficiază de principiul unităţii familiei în cazul în care căsătoria a fost încheiată înainte de intrare pe teritoriul Republicii Moldova şi înainte de data solicitării azilului de către beneficiar.
    (5) Membrilor de familie ai beneficiarului de protecţie internaţională cărora li s-a acordat protecţie internaţională în condiţiile alin. (3) li se menţine această protecţie în caz de divorţ, de separare sau de deces al beneficiarului.
    [Art.12 al.(5) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(6) Alineatele (1) și (2)  nu se aplică atunci cînd membrul de familie este sau urmează a fi exclus de la protecție internațională în temeiul articolelor 18 și 20.
    [Art.12 al.(6) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 13. Confidenţialitatea
    (1) Datele şi informaţiile referitoare la cererea de azil sînt confidenţiale.
    (2) Obligaţia privind respectarea confidenţialităţii revine tuturor autorităţilor şi organizaţiilor care desfăşoară activităţi în domeniul azilului, terţilor care sînt implicaţi în procedura de azil sau care intră accidental în posesia unor astfel de date.
    Articolul 14. Protecția minorilor
    (1) Minorul solicitant de azil sau beneficiar de protecţie internațională, de protecție temporară sau de azil politic, însoțit sau neînsoțit, este protejat și beneficiază de asistența corespunzătoare pentru a se putea bucura de toate drepturile recunoscute de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului şi de celelalte instrumente internaţionale privind drepturile omului la care Republica Moldova este parte.
    (2) În toate acțiunile și deciziile care privesc minorii,  interesele minorului vor prevala.
    [Art.14 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 15. Integrarea beneficiarilor de protecţie internaţională
    Autorităţile publice centrale şi locale colaborează cu Biroul migraţie şi azil în vederea asigurării realizării eficiente a procesului de integrare a beneficiarilor de protecţie internaţională.
    [Art.15 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
Capitolul IV
 FORMELE DE PROTECŢIE ACORDATE
PE TERITORIUL  REPUBLICII MOLDOVA
    Articolul 16. Formele de protecţie
    În condiţiile prezentei legi, pe teritoriul Republicii Moldova persoanei i se acordă una din următoarele forme de protecţie:
    a) statutul de refugiat;
    b) protecţie umanitară;
    c) protecţie temporară;
    d) azil politic.
    Articolul 17. Statutul de refugiat
    (1) Statutul de refugiat se recunoaşte, la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări; sau care, nedeţinînd nici o cetăţenie şi
găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit, ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu doreşte să se reîntoarcă. 
    [Art.17 al.(2) abrogat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 18. Motivele de excludere de la recunoaşterea statutului
                         de refugiat
    (1) Un străin este exclus de la recunoaşterea statutului de refugiat în cazul în care:
    a)  beneficiază de protecţie sau de asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, alta decît ÎCNUR. În cazul în care această protecţie sau asistenţă a încetat pentru un motiv oarecare fără ca situaţia persoanelor respective să fi fost reglementată în mod definitiv, în conformitate cu rezoluţiile relevante adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, ele vor beneficia de drepturi ce rezultă din prezenta lege;
    b) se consideră că are drepturile şi obligaţiile aferente deţinerii cetăţeniei Republicii Moldova sau drepturile şi obligaţiile echivalente acestora.
    (2) Un străin este exclus de la recunoaşterea statutului de refugiat dacă există motive întemeiate să se creadă că:
    a) a comis o infracţiune împotriva păcii, o crimă de război sau o infracţiune împotriva umanităţii, aşa cum sînt definite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în legislaţia penală a Republicii Moldova;
    b) a comis o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă de drept comun înainte de a intra pe teritoriul Republicii Moldova;
    c) a comis fapte care sînt contrare scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, enunţate în preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta Naţiunilor Unite;
    d) a planificat, a facilitat sau a participat la săvîrşirea unor acte de terorism, după cum sînt definite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
    e) prezintă pericol pentru ordinea publică sau pentru securitatea Republicii Moldova.
    (3) Elementele constitutive ale infracţiunii menţionate la alin. (2) lit. a)–c) prezintă un motiv de excludere a străinului de la recunoaşterea statutului de refugiat, dacă aceste fapte au fost comise în orice formă de instigare sau participare, conform prevederilor legii penale a Republicii Moldova.
    [Art.18 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 19. Protecţia umanitară
    Protecţia umanitară se acordă străinului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat, dar în a cărui privinţă există motive serioase şi întemeiate de a crede că, în cazul în care ar fi trimis în ţara sa de origine, ar fi supus unui risc real de a suferi vătămările grave definite la art. 45 alin. (3) şi nu poate sau, ca urmare a acestui risc, nu doreşte să obțină protecţia respectivei ţări.
    [Art.19 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 20. Motivele de excludere de la acordarea protecţiei umanitare
    (1) Un străin este exclus de la acordarea protecţiei umanitare dacă există motive întemeiate să se creadă că:
    a) a comis o infracţiune împotriva păcii, o crimă de război sau o infracţiune împotriva umanităţii, aşa cum sînt definite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în legislaţia penală a Republicii Moldova;
    b) a comis o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă de drept comun înainte de a intra pe teritoriul Republicii Moldova;
    c) a comis fapte care sînt contrare scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, enunţate în Preambulul şi în art.1 şi 2 din Carta Naţiunilor Unite;
    d) prezintă un pericol pentru ordinea publică sau pentru securitatea Republicii Moldova;
    e) a planificat, a facilitat sau a participat la săvîrşirea unor acte de terorism, după cum sînt definite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (2) Elementele constitutive ale infracţiunii menţionate la alin.(1) lit.a)–c) prezintă un motiv de excludere a străinului de la acordarea protecţiei umanitare, dacă aceste fapte au fost comise în orice formă de participare, conform prevederilor legii penale a Republicii Moldova.
    Articolul 21. Procedura de acordare a protecţiei temporare
    (1) Protecţia temporară se acordă prin hotărîre de Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, în baza unui raport prezentat de Biroul migraţie şi azil privind necesitatea de acordare a protecţiei temporare. Prin hotărîre de Guvern, se stabilesc măsurile şi perioada pentru care se acordă protecţie temporară.
    (2) Raportul este elaborat în baza analizei situaţiei, efectuată de Direcţia azil şi integrare, luîndu-se în considerare cauzele eventualelor afluxuri de persoane.
    (3) Protecţia temporară se acordă pe o perioadă de un an. În cazul în care motivele de protecţie temporară persistă, durata protecţiei temporare poate fi prelungită cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, dar care să nu depăşească 2 ani.
    (4) La acordarea, implementarea şi încetarea protecţiei temporare, Guvernul va consulta ÎCNUR şi alte organizaţii internaţionale.
    Articolul 22. Înregistrarea şi documentarea beneficiarilor de protecţie
                          temporară
    (1) Direcţia azil şi integrare înregistrează datele personale ale beneficiarilor de protecţie temporară pe teritoriul Republicii Moldova.
    (2) Direcţia azil şi integrare adoptă măsurile necesare pentru a pune la dispoziţia persoanelor care beneficiază de protecţie temporară documentele necesare pentru întreaga durată a protecţiei.
    (3) Fiecărui beneficiar de protecţie temporară i se eliberează un document de identitate prin care i se acordă permisiunea de a rămîne pe teritoriul Republicii Moldova.
    Articolul 23. Depunerea cererii de azil de către beneficiarul  de protecţie
                          temporară
    (1) Beneficiarul de protecţie temporară poate depune individual cerere de azil.
    (2) Beneficiarul de protecţie temporară care a depus cerere de azil îşi va menţine statutul de solicitant de azil pînă la data rămînerii irevocabile a deciziei cu privire la cererea sa.
    (3) Beneficiarului de protecţie temporară care a depus cerere de azil nu i se vor aplica prevederile privind protecţia temporară.
    (4) Dacă, în urma unei analize, cererea de azil este respinsă, persoana va continua să beneficieze de protecţie temporară pentru restul perioadei de protecţie.
    Articolul 24. Garanțiile acordate minorilor neînsoțiți
    (1) Minorilor neînsoțiți li se aplică măsurile de protecție a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova.
    (2) Direcția azil și integrare întreprinde toate măsurile necesare pentru înregistrarea rapidă a minorilor neînsoțiți și referirea lor imediată către autoritatea tutelară cea mai apropiată în vederea asigurării tuturor măsurilor de protecție necesare.
    [Art.24 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 25. Motivele de excludere de la acordarea protecţiei temporare
    (1) Străinii care cad sub incidenţa art.20 vor fi excluşi de la acordarea protecţiei temporare.
    (2) În cazul în care există indicii pentru a se considera că persoana căreia i se acordă protecţie temporară cade sub incidenţa uneia din clauzele de excludere prevăzute la art.20, cererea de azil a persoanei respective va fi examinată în procedură ordinară.
    (3) Deciziile sau măsurile de excludere vor fi întemeiate pe principiul  proporţionalităţii.
    Articolul 26. Motivele de încetare a protecţiei temporare
    (1) Protecţia temporară încetează în una din următoarele situaţii:
    a) atingerea duratei maxime de protecţie temporară,  stabilită prin hotărîre de Guvern;
    b) renunţarea la protecţie;
    c) repatrierea voluntară;
    d) obţinerea statutului de refugiat sau a protecţiei umanitare;
    e) legalizarea şederii în alt mod;
    f) reinstalarea în altă ţară.
    (2) Încetarea situaţiei pentru care se acordă protecţie temporară este constatată de Direcţia azil şi integrare şi este adusă la cunoştinţă fiecărui beneficiar de protecţie temporară.
    (3) Protecţia temporară poate înceta în orice moment stabilit prin hotărîre de Guvern.
    (4) Hotărîrea de Guvern are la bază stabilirea faptului că situaţia din ţara de origine este de asemenea natură încît să permită returnarea în siguranţă a celor cărora li s-a acordat protecţie temporară, cu respectarea corespunzătoare a drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a obligaţiilor în ceea ce priveşte nereturnarea.
    Articolul 27. Azilul politic
    (1) În cazuri excepţionale, persoanele care au deţinut funcţii politice, diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme internaţionale, persoanele care au demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, alte personalităţi marcante, care sînt persecutate în ţara de origine pot solicita Preşedintelui Republicii Moldova acordarea de azil politic.
    (2) Cererile prin care se solicită azil politic se examinează de către Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării azilului politic de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.
    (3) Condiţiile, regulile şi temeiurile de acordare a azilului politic categoriilor de persoane specificate la alin.(1) sînt stabilite prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.
    (4) Persoanele cărora li s-a respins cererea de acordare a azilului politic pot solicita acordarea unei forme de protecţie în condiţiile prezentei legi.
    (5) Persoanele cărora li s-a acordat azil politic au drepturile şi obligaţiile  prevăzute la art. 33 şi 34.
    [Art.27 al.(5) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
 Capitolul V
 DREPTURI  ŞI  OBLIGAŢII
Secţiunea 1. Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil
    Articolul 28. Drepturile solicitanţilor de azil
    Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:
    a) de a nu fi returnat sau expulzat pînă la soluţionarea cererii sale de azil;
    b) de a şedea în Republica Moldova pînă la expirarea unui termen de 15 zile de la data rămînerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească Republica Moldova la data rămînerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii;
    c) de a fi informat în scris, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, în momentul depunerii cererii, despre drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;
    [Art.28 lit.c) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    d) de a fi intervievat, la solicitare, de o persoană de acelaşi sex, cu excepţiile prevăzute la art. 55 alin. (41);
    [Art.28 lit.d) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    e) de a i se asigura gratuit interpret (traducător) în orice etapă a procedurii de azil;
    f) de a beneficia de asistenţă juridică în orice etapă a procedurii de azil, în condiţiile legii;
    g) de a i se proteja datele personale şi orice alte detalii în legătură cu cererea sa;
    h) de a fi informat despre posibilitatea contactării reprezentanţilor ÎCNUR;
    i) de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiei neguvernamentale în orice etapă a procedurii de azil;
    j) de a i se elibera gratuit un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită de Direcţia azil şi integrare, în conformitate cu prevederile prezentei legi. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menţionată identitatea declarată, a cărei autenticitate va fi verificată ulterior în comun cu autorităţile competente;
    k) de a fi informat despre posibilitatea şi termenele de atacare a deciziei prin care i se respinge cererea;
    l) de a munci, drept care i se poate acorda temporar, la solicitare, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare;
    m) de a fi cazat în centru de cazare în perioada procedurii;
    n) de a beneficia, în cazul solicitantului de azil cu necesităţi speciale, de adaptarea condiţiilor de cazare şi de asistenţă în centrele de cazare;
    o) de a primi asistenţă medicală primară şi de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare;
    p) de a avea acces la învăţămîntul obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii Republicii Moldova;
    [Art.28 lit.p) în redcația LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    r) de a beneficia, în cazul familiei cu copii, precum şi al minorului neînsoţit, de toate măsurile de asistenţă socială acordate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, copiilor cetăţeni ai Republicii Moldova;
    s) de alte măsuri stabilite de legislaţie.
    Articolul 29. Dreptul minorilor la învăţămînt
    (1) Solicitanții de azil minori au acces la învățămîntul obligatoriu în aceleași condiții ca și minorii cetățeni ai Republicii Moldova.
    [Art.29 al.(1) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) Accesul la sistemul de învăţămînt nu poate fi amînat mai mult de 3 luni de la data depunerii cererii de rigoare de către minor sau de reprezentantul său legal. Această perioadă poate fi extinsă la un an în cazul în care este necesară asigurarea unui curs de pregătire în vederea înscrierii în sistemul de învăţămînt.
    Articolul 30. Accesul la asistenţă medicală
    (1) Solicitanţii de azil sînt asiguraţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească în caz de stări acute care pun în pericol viaţa.
    (2) Solicitanţilor de azil li se asigură dreptul la examen medical gratuit (inclusiv anonim) în scopul depistării precoce a virusului HIV şi a maladiei SIDA.
    (3) Testarea la marcherii HIV se face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (4) Solicitanţii de azil minori au acces la asistenţă medicală în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni ai Republicii Moldova.
    [Art.30 al.(4) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 31. Obligaţiile solicitanţilor de azil
    (1) Solicitantul de azil este obligat:
    a) să prezinte toate elementele relevante ale cererii sale de azil: declaraţii şi toate documentele existente, indicînd identitatea şi cetăţenia sa, ţările şi locurile de reşedinţă anterioare, cererile anterioare de azil, rutele de tranzit, actele de identitate şi de călătorie, motivele pentru care solicită azil;
    b) să spună adevărul şi să colaboreze cu consilierul de decizie în stabilirea completă a circumstanţelor pertinente referitoare la cererea sa;
    c) să depună eforturi pentru a-şi susţine declaraţiile prin orice dovezi care îi stau la dispoziţie şi să ofere explicaţii prin care să justifice lipsa dovezilor;
    d) să ofere în detaliu toate informaţiile în legătură cu persoana şi cu experienţa sa pentru a-i oferi consilierului de decizie posibilitatea de a stabili faptele relevante;
    e) să predea actele de identitate, inclusiv cele de călătorie, aflate în posesia sa;
    f) să informeze, în timp de 10 zile, Direcţia azil şi integrare despre orice schimbare a locului de trai, a statutului juridic, a stării civile, despre pierderea sau deteriorarea actelor de identitate emise de Direcţia azil şi integrare;
    g) să informeze Direcţia azil şi integrare despre părăsirea localităţii de reşedinţă;
    h) să colaboreze cu autorităţile pentru soluţionarea cererii sale şi să răspundă la toate întrebările care îi sînt adresate de autorităţile competente în domeniul azilului;
    i) să răspundă la solicitările Direcţiei azil şi integrare şi să se prezinte personal la sediul acesteia;
    j) să se supună fotografierii şi înregistrării dactiloscopice obligatorii;
    k) să se supună examenului medical din motive de sănătate publică;
    l) să respecte reglementările interne ale centrelor de cazare;
    m) la cazarea în centru, să prezinte toate obiectele aflate asupra sa în vederea inventarierii lor;
    n) să părăsească teritoriul Republicii Moldova pînă la expirarea termenului de 15 zile de la data rămînerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii de azil, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă în procedură rapidă, caz în care străinul trebuie să părăsească Republica Moldova la data rămînerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii de azil;
    o) să se supună, după caz, efectuării controlului corporal preventiv şi al obiectelor pe care le are asupra sa, din motive de securitate;
    p) să se prezinte la Direcţia azil şi integrare pentru prelungirea termenului de valabilitate a documentului de identitate temporar;
    q) să respecte prezenta lege şi legislaţia în vigoare.
    (2) Solicitanţii de azil şi membrii de familie care sînt solicitanţi de azil sînt obligaţi să se cazeze în centrele de cazare pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de azil în cadrul Direcţiei azil şi integrare. Cazarea solicitanţilor de azil în centrele de cazare se face în condiţiile stabilite de Guvern.
    (3) Excepţie de la alin. (2) fac:
    a) cetăţenii Republicii Moldova;
    b) solicitanţii de azil căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova;
    c) străinii care au domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 5 ani şi au solicitat ulterior azil;
    d) persoanele care au depus o nouă cerere de azil, cu excepţia cazurilor cînd au apărut circumstanţe noi sau au survenit transformări de ordin politic, militar, legislativ sau social în ţara de origine care ar pune în pericol viaţa sau siguranţa solicitanţilor de azil;
    e) solicitanţii de azil care pot pune în pericol viaţa şi/sau sănătatea persoanelor cazate în centrele de cazare.
    [Art.31 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul  32. Documentele solicitantului de azil
    (1) Pînă la soluţionarea cererii de azil, Direcţia azil şi integrare eliberează solicitantului de azil un document de identitate temporar, care atestă statutul acestuia de solicitant de azil, dar nu şi identitatea lui adevărată.
    (2) Documentul de identitate temporar de solicitant de azil este valabil pe un termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii lui pentru alte termene a cîte 30 de zile, pînă la soluţionarea definitivă a cererii.
    (3) Minorii cu vîrsta de pînă la 16 ani însoţiţi de părinţi sînt înscrişi în documentul de identitate temporar de solicitant de azil al fiecărui părinte. Minorul neînsoţit va fi documentat, de asemenea, cu document de identitate temporar de solicitant de azil.
    (4) Documentul de identitate temporar de solicitant de azil nu se eliberează străinilor aflaţi în detenţie atît timp cît această măsură  se menţine.
    (5) Străinului care a solicitat azil într-un punct de trecere a frontierei de stat sau la organul de poliţie i se va elibera o adeverinţă provizorie, a cărei valabilitate nu depăşeşte 48 de ore. Adeverinţa provizorie ţine loc de document de identitate temporar şi permite deplasarea titularului pînă la Direcţia azil şi integrare. Modelul de adeverinţă provizorie  se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.
    [Art.32 al.(5) modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    (6) Documentul solicitantului de azil este proprietate de stat şi urmează a fi restituit Direcţiei azil şi integrare.
Secţiunea a 2-a
Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor
de protecţie internaţională
    [Secțiunea 2 titlul în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 33. Drepturile beneficiarilor de protecţie internaţională
    [Art.33 titlul în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (1) Protecţia internaţională conferă beneficiarului drepturile prevăzute de legislaţie pentru cetăţenii străini şi pentru apatrizi, precum şi următoarele drepturi speciale:
    [Art.33 al.(1) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    a) de a fi informat în scris, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cît mai curînd posibil după obţinerea formei de protecţie, despre drepturile şi la obligaţiile pe care le are;
    [Art.33 al.(1), lit.a) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    b) de a rămîne pe teritoriul Republicii Moldova şi de a obţine documentele corespunzătoare pentru confirmarea identităţii şi pentru trecerea frontierei de stat;
    [Art.33 al.(1), lit.b) modificată prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    c) de a alege locul de reşedinţă şi de a circula liber în condiţiile stabilite de legislaţie pentru străini;
    d) de a fi angajat de persoane fizice sau juridice, de a exercita profesii libere, de a desfăşura activitate de întreprinzător, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    e) de a fi salarizat şi de a beneficia de celelalte drepturi materiale ce decurg din activităţile desfăşurate, precum şi de asigurare socială, în condiţiile legii;
    f) de a fi încadrat în învăţămîntul obligatoriu şi în celelalte forme de învăţămînt în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova;
    [Art.33 al.(1), lit.f) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    g) de a beneficia, în cazul familiei cu copii, precum şi al minorului neînsoţit, de toate măsurile de asistenţă socială acordate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, copiilor cetăţeni ai Republicii Moldova;
    h) de a beneficia de un tratament identic cu cel acordat cetăţenilor Republicii Moldova în ce priveşte libertatea de a profesa propria religie şi de a da educaţie religioasă copiilor;
    i) de a se bucura, în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Republicii Moldova în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare;
    j) de a i se proteja datele personale şi orice alte detalii în legătură cu cazul său;
    k) de a avea acces liber în instanţă de judecată şi la asistenţă administrativă;
    l) de a  nu fi returnat sau expulzat, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege;
    m) de a fi cazat temporar în centre de cazare în condiţiile prevăzute de Guvern;
    [Art.33 al.(1), lit.m) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    n) de a solicita activităţi de integrare sau includerea într-un program de integrare în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    [Art.33 al.(1), lit.n) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) Beneficiarii de protecţie internaţională pot solicita un ajutor bănesc pentru o perioadă de 6 luni, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, dacă, din motive obiective, aceştia sînt lipsiţi de mijloace de existenţă. Modul şi condiţiile de acordare a ajutorului bănesc sînt stabilite de Guvern.
    [Art.33 al.(2) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 34. Obligaţiile beneficiarilor de protecţie internaţională
    Beneficiarul de protecţie internaţională este obligat:
    a) să cunoască şi să respecte Constituţia Republicii Moldova, prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative;
    b) să aibă un comportament corect şi civilizat, să respecte regulile stabilite de autorităţile competente în domeniul azilului şi să răspundă la solicitările acestora;
    c) să respecte reglementările interne ale centrelor de cazare;
    d) să se adreseze Direcţiei azil şi integrare pentru obţinerea unui nou buletin de identitate, la expirarea termenului de valabilitate al celui vechi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirare, iar în caz de pierdere sau deteriorare, în termen de 3 zile;
    e) să participe la sesiunile de acomodare socioculturală.
    [Art.34 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 35. Accesul la activităţile de integrare
    Beneficiarii de protecţie internaţională au acces la activităţile de integrare în conformitate cu prevederile Legii nr. 274 din 27 decembrie 2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova.
    [Art.35 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 36. Cazarea beneficiarilor de protecţie internaţională
    (1) În centrele de cazare pot fi cazaţi beneficiarii de protecţie internaţională, precum şi membrii de familie ai acestora care au acelaşi statut şi au intrat în programul de integrare.
    (2) Nu pot beneficia de cazare în centrele de cazare:
    a) cetăţenii Republicii Moldova;
    b) persoanele căsătorite cu cetăţeni ai Republicii Moldova;
    c) străinii care au domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 5 ani şi au solicitat ulterior azil;
    d) beneficiarii de protecţie internaţională care au domiciliat pe parcursul procedurii de azil în afara centrelor de cazare, cu excepţia celor care au intrat în programul de integrare;
    e) persoanele care pot pune în pericol viaţa şi/sau sănătatea persoanelor cazate în centrele de cazare.
    [Art.36 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
[Art.36 modificat prin LP118 din 02.06.16, MO247-255/05.08.16 art.521]
    Articolul 37. Actele de identitate ale beneficiarilor de protecţie
                          internaţională
    (1) Beneficiarului de protecţie internaţională i se eliberează buletin de identitate.
    (2) Beneficiarul de protecţie internaţională poate obţine, la solicitare, document de călătorie care să îi permită deplasarea în afara teritoriului Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de legislația în vigoare.
    (3) Actele de identitate ale beneficiarilor de protecţie internaţională se eliberează de Biroul migraţie şi azil în baza deciziei de acordare a protecţiei internaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    [Art.37 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
[Art.37 modificat prin LP118 din 02.06.16, MO247-255/05.08.16 art.521]
    Articolul 38. Repatrierea voluntară
    (1) Repatrierea voluntară înseamnă întoarcerea benevolă a refugiatului în ţara sa de origine.
    (2) La realizarea repatrierii voluntare, Direcţia azil şi integrare asigură respectarea următoarelor condiţii:
    a) repatrierea să aibă un caracter voluntar, asupra refugiatului să nu se exercite nici un fel de presiune din partea autorităţilor;
    b) voinţa refugiatului de a se repatria să fie exprimată în scris;
    c) la dispoziţia refugiatului să fie pusă toată informaţia disponibilă privitor la ţara lui de origine, să i se comunice garanţiile oferite de aceasta şi condiţiile de acolo, pentru a i se facilita luarea deciziei de repatriere;
    d) să se verifice asigurarea refugiatului care se repatriază cu documente de călătorie şi cu alte acte necesare pentru a i se facilita repatrierea;
    e) în caz de necesitate sau în cadrul programelor de repatriere voluntară, să se ia toate măsurile pentru a se asigura că garanţiile oficiale oferite de ţările de origine privind siguranţa întoarcerii refugiatului vor fi respectate în întregime şi că repatrierea  va avea loc în siguranţă şi fără lezarea demnităţii lui.
Secţiunea a 3-a. Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor
de protecţie temporară

    Articolul 39. Drepturile beneficiarilor de protecţie temporară
    Beneficiarul de protecţie temporară are  dreptul:
    a) de a nu fi returnat în ţara în care riscă să i se aducă atingere vieţii, libertăţii sau integrităţii sale fizice sau psihice;
    b) de a fi informat în scris, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, despre drepturile şi obligaţiile pe care le are în perioada de protecţie temporară;
    [Art.39 lit.b) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    c) de a i se elibera un document de  identitate pentru perioada respectivă prin care i se acordă permisiunea de a rămîne pe teritoriul Republicii Moldova;
    d) de a munci, la solicitare, o perioadă care să nu depăşească perioada protecţiei temporare;
    e) de a avea acces la cazare corespunzătoare;
    f) de a primi asistenţă medicală primară şi asistenţă medicală de urgenţă conform legislaţiei în vigoare;
    g) de a avea acces la învăţămîntul obligatoriu, în cazul minorilor, în aceleaşi condiţii ca şi copiii cetăţeni ai Republicii Moldova;
    [Art.39 lit.g) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    h) de a beneficia, în cazul familiei cu copii, precum şi al minorului neînsoţit, de toate măsurile de asistenţă socială acordate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, copiilor cetăţeni ai Republicii Moldova.
    Articolul 40. Obligaţiile beneficiarilor de protecţie
                         temporară
    Beneficiarul de protecţie temporară este obligat:
    a) să aibă un comportament corect şi civilizat, să respecte regulile stabilite de autorităţi şi să răspundă la solicitările acestora;
    b) să respecte regulamentul de ordine interioară al centrului de cazare;
    c) să ofere, în detaliu, toate informaţiile în legătură cu persoana sa;
    d) să răspundă la întrebările care îi sînt adresate de autoritatea competentă în domeniul azilului;
    e)  să predea documentele pe care le are la dispoziţie;
    f) să informeze, în timp de 10 zile, Direcţia azil şi integrare despre orice schimbare a statutului său juridic, a stării civile, despre pierderea sau deteriorarea documentelor de identitate emise de această direcţie;
    g) să colaboreze cu autorităţile competente în domeniul azilului;
    h) să răspundă la solicitările organelor cu atribuţii în domeniul azilului;
    i) să se supună fotografierii şi înregistrării dactiloscopice obligatorii;
    j) să se supună examenului medical gratuit, din motive de sănătate publică;
    k) la cazare în centrul de cazare, să prezinte obiectele pe care le are  asupra sa în vederea inventarierii lor;
    l) să respecte legislaţia privind regimul străinilor în Republica Moldova, în măsura în care legea nu dispune altfel;
    m) să respecte prezenta lege, legislaţia Republicii Moldova în vigoare.
Capitolul VI
PROCEDURA DE EXAMINARE A CERERII DE AZIL
Secţiunea 1. Garanţii procedurale
    Articolul 41. Accesul la procedură
    Autorităţile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui străin, aflat pe teritoriul Republicii Moldova sau la frontiera de stat, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau verbal, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului Republica Moldova.
    [Art.41 modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    Articolul  42. Rolul activ
    (1) La soluţionarea cererilor de azil, autorităţile competente investighează din oficiu orice împrejurare de fapt şi de drept care ar putea conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă împrejurarea nu a fost invocată sau menţionată expres în cererea de azil sau în plîngere.
    (2) La soluţionarea cererilor de azil, autorităţile competente au obligaţia să cerceteze toate aspectele relevante ale cererii de azil, în colaborare cu solicitantul, după caz, sau la solicitarea acestuia.
    (3) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2), autorităţile competente să soluţioneze cererile de azil pot solicita expertize, consulta experţi, efectua verificări referitoare la identitatea solicitanţilor, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
    Articolul 43. Cerinţele privind examinarea cererii
    (1) Cererile de azil sînt examinate în mod individual, obiectiv şi imparţial de către un personal calificat, care cunoaşte standardele relevante aplicabile în domeniul legislaţiei privind azilul.
    (2) La examinarea cererii se vor lua în considerare informaţiile precise şi actualizate din surse diferite despre situaţia generală din ţara de origine a solicitantului de azil, pentru evaluarea situaţiei lui personale.
    (3) Motivele de acordare a unei forme de protecţie, în condiţiile prezentei legi, se examinează în cadrul unei proceduri unice, succesiv, din perspectiva corespunderii definiţiei de refugiat şi aflării în una din situaţiile pentru care se acordă protecţie umanitară.
    (4) Cererile de acordare a protecţiei temporare se examinează în conformitate cu art.22–27.
    Articolul 44. Beneficiul dubiului
    Atunci cînd o parte din motive sau cînd toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecţie, nu sînt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă beneficiul dubiului dacă sînt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
    a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-şi susţine cererea de azil;
    b) toate elementele relevante aflate la dispoziţia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;
    c) declaraţiile solicitantului sînt considerate coerente şi plauzibile şi nu sînt contrazise de informaţiile din ţara de origine, relevante pentru cazul acestuia;
    d) solicitantul a depus cererea de azil cît mai curînd posibil, iar eventuala întîrziere este justificată prin motive întemeiate;
    e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.
    Articolul 45. Persecuţia şi vătămările grave
    [Art.45 titlul în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (1) Actele considerate ca fiind o persecuţie, în sensul art.17, trebuie:
    a) să fie suficient de grave prin natura sau prin repetarea lor pentru a putea constitui o violare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, în special a drepturilor de la care nu se pot face derogări potrivit art.15 alin.(2) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XII din 24 iulie 1997;
    b) să reprezinte o multitudine de măsuri, inclusiv violări ale drepturilor omului, care sînt suficient de grave pentru a afecta o persoană în măsura menţionată la lit.a).
    (2) Actele de persecuţie care pot fi calificate ca atare potrivit alin.(1) pot să ia forma:
    a) actelor de violenţă fizică şi psihică, inclusiv a celor de violenţă sexuală;
    b) măsurilor legale, administrative, poliţieneşti şi/sau judiciare care sînt discriminatorii sau care sînt aplicate într-o manieră discriminatorie;
    c) acuzării sau pedepsei discriminatorii sau disproporţionate;
    d) imposibilităţii rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporţionate;
    e) acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci cînd îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvîrşirea de infracţiuni sau de acte care cad sub incidenţa clauzelor de excludere prevăzute la art.17;
    f) abuzurilor și actelor discriminatorii împotriva unor persoane din motive de gen sau abuzurilor și actelor discriminatorii împotriva minorilor.
    [Art.45 al.(2), lit.f) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Prin vătămări grave, în sensul prezentei legi, se înţelege prezenţa uneia din următoarele situaţii:
    [Art.45 al.(3) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    a) existenţa unei condamnări la pedeapsă capitală sau existenţa pericolului execuţiei;
    b) tortura sau tratamentele ori pedepsele inumane sau degradante aplicate solicitantului în ţara sa de origine;
    c) ameninţarea gravă şi individuală la viaţa sau la integritatea corporală a unui civil din motive de violenţă generalizată în situaţii de conflict armat internaţional sau intern.
    Articolul 46.  Motive de persecuţie
    (1) La aprecierea motivelor de persecuţie, autorităţile competente trebuie să ţină cont de următorii factori:
    a) conceptul de rasă, care include considerente de culoare, descendenţă sau de apartenenţă la un anumit grup etnic;
    b) conceptul de religie, care include orientarea spre credinţe teiste, nonateiste şi ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public sau în mod privat, fie singur, fie împreună cu alţii, alte acte religioase sau exprimări ale credinţelor, sau forme de conduită personală ori comună bazate sau impuse de o anumită religie;
    c) conceptul de naţionalitate nu se va limita la noţiunea de cetăţenie sau la apatridie, dar va include apartenenţa la un grup determinat prin identitatea sa culturală, etnică sau lingvistică, prin originile geografice sau politice comune ori prin relaţia pe care o are cu populaţia unui alt stat;
    d) conceptul de grup social, în cazul în care:
    - membrii numitului grup au caracteristici înnăscute sau un trecut comun, care nu poate fi schimbat, sau trăsături ori credinţe atît de importante pentru identitate şi conştiinţă încît persoana nu poate fi forţată să renunţe la ele;
    - grupul are o identitate distinctă în ţara respectivă deoarece este perceput ca fiind diferit de restul societăţii;
    - în funcţie de circumstanţele din ţara de origine, un anumit grup social poate include un grup bazat pe trăsături comune orientării sexuale. Orientarea sexuală nu poate fi considerată o trăsătură a grupului social, în sensul prezentului articol, atunci cînd acţiunile specifice orientării sexuale sînt fapte penale potrivit legislaţiei Republicii Moldova. Aspectele referitoare la sexe pot fi incluse în noţiunea de orientare sexuală, cu condiţia să nu fie unicul motiv al aplicării acestui articol;
    e) conceptul de opinie politică, care include deţinerea unei opinii cu privire la o anumită problemă, legată de eventuali agenţi de persecuţie menţionaţi la art.47 şi de politicele şi metodele acestora, indiferent dacă acea opinie a fost sau nu manifestată de solicitant.
    (2) Conform noţiunii de refugiat, trebuie să existe o legătură între motivele menţionate în prezentul articol şi actele de persecuţie stabilite la art.45 alin.(1) şi (2).
    (3) În evaluarea temerii bine întemeiate de persecuţie nu are importanţă că solicitantul are trăsăturile rasiale, religioase, de naţionalitate, sociale sau politice care au determinat acţiunea de persecuţie, cu condiţia ca o asemenea caracteristică să-i fi fost atribuită de către agentul de persecuţie.
    Articolul 47. Agenţii de persecuţie sau vătămări grave
    [Art.47 titlul în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Agenţi de persecuţie sau vătămări grave sînt:
    [Art.47 alineat modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    a) statul;
    b) partidele sau organizaţiile care au sub control statul sau o parte importantă din teritoriul statului;
    c) agenţii neguvernamentali, în cazul în care se poate demonstra că agenţii menţionaţi la lit. a) şi b), inclusiv organizaţiile internaţionale, nu pot sau nu doresc să acorde o protecţie împotriva persecuţiei sau a vătămărilor grave în sensul art. 471.
    [Art.47 lit.c) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
Articolul 471. Agenţii de protecţie
    (1) Protecţia împotriva persecuţiei sau a vătămărilor grave poate fi asigurată numai de către:
    a) stat;
    b) partide sau organizaţii, inclusiv organizaţii internaţionale care controlează statul sau o parte importantă din teritoriul acestuia, cu condiţia ca acestea să fie dispuse şi în măsură să ofere protecţie în conformitate cu alin. (2).
    (2) Protecţia împotriva persecuţiei sau vătămărilor grave trebuie să fie efectivă şi să nu aibă un caracter temporar. Aceasta se acordă, în general, atunci cînd agenţii menţionaţi la alin. (1) iau măsuri rezonabile pentru a împiedica persecuţia sau vătămările grave, atunci cînd dispun de un sistem juridic eficient care să permită descoperirea, urmărirea penală şi sancţionarea acţiunilor ce constituie o persecuţie sau o vătămare gravă şi atunci cînd solicitantul are acces la o astfel de protecţie.
    [Art.471 introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 48. Temerea bine întemeiată de a fi persecutat sau riscul real
                          de a fi supus unor vătămări grave
    [Art.48 titlul în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (1) La evaluarea temerii bine întemeiate de persecuţie sau a riscului real de a fi supus unor vătămări grave, autorităţile competente trebuie să se bazeze atît pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii ţării de origine, cît şi pe cele care s-au desfăşurat ulterior părăsirii ţării sale de origine.
    [Art.48 al.(1) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) O temere bine întemeiată de persecuţie sau un risc real de a fi supus unor vătămări grave se poate baza pe acţiuni exercitate de solicitant după părăsirea ţării de origine, în special în cazul în care s-a stabilit că acţiunile respective constituie expresia şi continuarea convingerilor sau a orientărilor pe care le avea în ţara de origine.
    [Art.48 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 49. Refugiul intern
    (1) La examinarea cererii de azil se poate stabili că solicitantul nu are nevoie de protecţie internaţională dacă într-o regiune din ţara sa de origine nu se justifică temerea bine întemeiată de persecuţie sau riscul real de a fi supus unor vătămări grave şi dacă se poate aştepta în mod rezonabil ca solicitantul să rămînă în acea regiune.
    [Art.49 al.(1) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) La examinarea situaţiei menţionate la alin.(1) se va ţine cont de situaţia generală actuală din acea regiune a ţării şi de circumstanţele personale ale solicitantului existente la data luării deciziei cu privire la cererea de azil.
    Articolul 50. Cerinţele privind decizia
Direcţiei azil şi integrare cu privire
                         la cererea de azil
    (1) În cazul respingerii unei cereri cu privire la azil, decizia trebuie să fie motivată şi să cuprindă în mod obligatoriu situaţia de fapt şi de drept, precum şi informaţii privind calea de atac a acesteia, termenul de depunere a plîngerii şi organul la care se depune plîngerea împotriva deciziei de respingere.
    (2) Decizia privind cererea de azil se comunică în scris, în limba de stat a Republicii Moldova, urmînd să fie tradusă verbal în limba pe care solicitantul o înţelege.
    [Art.50 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3)
Direcţia azil şi integrare nu comunică solicitantului motivele acordării unei forme de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova.
Secţiunea a 2-a. Procedura ordinară
    Articolul 51. Cererea de azil
    (1) Cererea de azil se depune personal de către străin, de îndată ce:
    a) s-a prezentat în punctul de trecere  a frontierei de stat;
    b) se află pe teritoriul Republicii Moldova;
    c) în ţara de origine a străinului cu drept de şedere în Republica Moldova au survenit evenimente care îl determină să ceară protecţie.
    (2) Nu se admite depunerea cererilor de azil în afara teritoriului Republicii Moldova.
    (3) Autorităţile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv.
    (4) Nu se admit cereri colective.
    (5) În cazul minorului neînsoţit, cererea de azil se depune de reprezentantul lui legal.
   
6) În cazul persoanei în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei, cererea de azil se depune de către tutore, după numirea lui.
    [Art.51 al.(6) în redacția LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709]
    (7) În cazul în care solicitantul nu ştie să scrie, funcţionarul care primeşte cererea completează cererea potrivit declaraţiei orale a solicitantului. Cererea este semnată de solicitant, funcţionar şi interpret. În cazul în care solicitantul nu poate semna, se aplică amprenta lui digitală.
    Articolul 52. Autorităţile competente să primească cereri de azil
    Autorităţile competente să primească cereri de azil sînt:
    a) Direcţia azil şi integrare şi subdiviziunile structurale şi teritoriale ale Biroului migraţie şi azil;
    [Art.52 lit.a) în redacţia LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    b) Poliţia de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;
    [Art.52 lit.b) în redacţia LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    c) organele de poliţie;
    d)
instituțiile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor sau subdiviziunile de detenţie provizorie din cadrul organelor de drept.
    
[Art.52 lit.d) modificată prin LP245 din 15.11.18, MO462-466/12.12.18 art.774; în vigoare 12.01.19]
    Articolul 53. Cererile de azil depuse la Direcţia azil şi integrare
    (1) După înregistrarea cererii de azil la Direcţia azil şi integrare, solicitantul va completa un chestionar în limba de stat a Republicii Moldova sau în limba pe care o înţelege.
    [Art.53 al.(1) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) Chestionarul va cuprinde în mod obligatoriu datele personale ale solicitantului, ale persoanelor care îl însoţesc, denumirea ţărilor tranzitate, motivele care l-au determinat să plece din ţara de origine, precum şi lista documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.
    (3) Pentru identificare şi evidenţă, solicitanţilor de azil li se deschid dosare personale, care vor conţine date referitoare la identitatea lor, fotografii, amprentele digitale şi alte date. Modul de evidenţă, de ţinere şi de păstrare a dosarelor se stabileşte prin ordin al directorului Biroului migraţie şi azil.
    Articolul 54. Cererile de azil depuse la alte autorităţi competente să le
                          primească
    (1) Cererile înaintate Poliţiei de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, organelor de poliţie, subdiviziunilor structurale şi teritoriale ale Biroului migraţie şi azil,
instituțiilor subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor sau subdiviziunilor de detenţie provizorie din cadrul organelor de drept urmează a fi expediate Direcţiei azil şi integrare, în condiţiile prezentei legi.
   
[Art.54 al.(1) modificat prinLP245 din 15.11.18, MO462-466/12.12.18 art.774; în vigoare 12.01.19]
    [Art.54 al.(1) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    [Art.54 al.(1) modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
    (2) Autorităţile prevăzute la alin.(1) încheie, în condiţii de confidenţialitate, proces-verbal în care se indică:
    a) datele privind identitatea persoanei, iar în cazul în care persoana nu o poate confirma documentar, se indică identitatea declarată;
    b) circumstanţele care au determinat persoana să solicite azil;
    c) ţara de origine;
    d) alte date declarate de solicitantul de azil sau date despre care autorităţile competente prevăzute la alin.(1) sînt în cunoştinţă de cauză.
    (3) Poliţia de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne va asigura accesul pe teritoriul Republicii Moldova al solicitanţilor de azil numai după informarea Biroului migraţie şi azil şi cu permisiunea lui, care, la rîndul său, îi va prelua în 24 de ore de la frontiera de stat pentru a le examina cererile depuse.
    [Art.54 al.(3) modificat prin LP304 din 26.12.12, MO48/05.03.13 art.150; în vigoare 05.03.13]
   
(4) Personalul autorităţilor prevăzute la alin. (1), în cazul primirii cererilor de azil, va respecta drepturile solicitanţilor de azil.
    [Art.54 al.(4) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 55. Intervievarea solicitanţilor de azil
    (1) Înainte de emiterea unei decizii privind cererea de azil, solicitantului de azil i se dă posibilitatea de a susţine un interviu cu privire la cererea sa. Interviul este efectuat cît mai curînd posibil, dar nu mai tîrziu de 21 de zile de la data depunerii cererii.
    (2) În cazul în care este necesară o cercetare suplimentară a informaţiilor din ţara de origine, precum şi a altor circumstanţe pertinente referitoare la cererea de azil, termenul prevăzut la alin.(1) poate fi prelungit cu 21 de zile.
    (21) Interviul personal are loc, de regulă, fără prezenţa membrilor de familie, cu excepţia cazului în care Direcţia azil şi integrare consideră necesară prezenţa lor, în scopul unei examinări corespunzătoare.
    [Art.55 al.(21) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Interviul are loc în condiţii de confidenţialitate.
    (4) Interviul este efectuat de către un
consilier de decizie care este obligat:
    a) să asigure organizarea şi buna desfăşurare a intervievării;
    b) să verifice faptele expuse de solicitantul de azil;
    c) să ia în considerare, pe cît este posibil, situaţia personală sau generală în care se înscrie cererea de azil, inclusiv originea sau vulnerabilitatea solicitantului;
    d) să pună la dispoziţia solicitantului de azil un interpret care să asigure o comunicare adecvată între solicitant şi consilier.
    (41) Solicitantul de azil poate solicita efectuarea interviului cu consilierul de decizie de același sex, cu excepția cazului cînd există rațiuni pentru a considera că această solicitare se bazează pe motive care nu au legătură cu dificultățile din partea solicitantului de a prezenta toate motivele cererii sale de azil.
    [Art.55 al.(41) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (5) Interviul se va desfăşura în limba pe care solicitantul o alege. Acolo unde se presupune în mod rezonabil că solicitantul înţelege o altă limbă, interviul se poate desfăşura în limba respectivă. Preventiv, consilierul de
decizie trebuie să se convingă de faptul că limba în care urmează să se desfăşoare interviul îi este suficient de accesibilă.
    [Art.55 al.(5) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (6) Solicitantul de azil poate fi intervievat în prezenţa unui avocat. La intervievare au dreptul să asiste reprezentanţii ÎCNUR şi ai organizaţiilor neguvernamentale, cu acordul solicitantului.
    (7) Pe parcursul interviului, solicitantul trebuie să răspundă personal la întrebările care îi sînt adresate.
    (8) Interviul este consemnat în scris într-o notă de interviu şi urmează să fie clarificate aspectele necesare analizei cererii de azil. Nota de interviu va cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare a solicitantului de azil, numele consilierului de
decizie care efectuează interviul, numele interpretului, datele altor participanţi la interviu, limba în care se desfăşoară interviul, declaraţiile solicitantului referitoare la motivele de azil, precum şi orice altă informaţie care să ducă la soluţionarea cererii de azil.
    (9) La finalul interviului, consilierul de decizie aduce la cunoştinţă solicitantului de azil conţinutul notei de interviu. Nota este semnată de către consilierul de decizie, solicitantul de azil, interpret şi, după caz, de alţi participanţi la interviu.
    [Art.55 al.(9) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (10) Dacă solicitantul refuză să semneze nota de interviu, motivele refuzului vor fi consemnate în dosarul său. Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedică
Direcţia azil şi integrare să emită o decizie cu privire la cererea acestuia.
    (11) În caz de necesitate, consilierul de
decizie poate efectua un nou interviu.
    (12) Solicitantul poate amîna efectuarea interviului din motive întemeiate, însă termenul nu poate depăşi 5 zile.
    (13) În cazul în care solicitantul nu se prezintă consecutiv la 3 interviuri fără a prezenta motive întemeiate, se va lua o decizie în baza materialelor cuprinse în dosar.
    (14) Solicitantul  are dreptul să ia cunoştinţă, la solicitare, de nota de interviu după comunicarea deciziei privind respingerea cererii de azil.
    (15) Interviul poate fi omis în cazul în care:
    a)
Direcţia azil şi integrare este în măsură să ia o decizie pozitivă pe baza probelor din dosar;
    b) nu este posibil să aibă loc, în special dacă se consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanţe durabile independente de voinţa sa. Atunci cînd există îndoieli, solicitantul de azil este supus unui examen medical sau psihologic pentru a se stabili dacă starea care face ca solicitantul să nu poată sau să nu fie în măsură să fie intervievat este temporară sau are caracter de durată;
    [Art.55 al.(15), lit.b) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
c) Direcţia azil şi integrare, în urma unei examinări complete a informaţiilor furnizate de solicitant şi a conţinutului dosarului, consideră că cererea este nefondată sau abuzivă.
    [Art.55 al.(15), lit.c) introdusă prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(16) Interviul se înregistrează audio, după caz – audiovideo, cu informarea în prealabil a solicitantului. Modul de înregistrare a interviurilor se stabilește prin ordin al directorului Biroului migrație și azil.
    [Art.55 al.(16) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (17) Solicitantul are dreptul să ia cunoştinţă, la solicitare, de înregistrarea audio sau audiovideo a interviului său după comunicarea deciziei privind respingerea cererii de azil.
    [Art.55 al.(17) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 56. Analizarea motivelor invocate de solicitantul de azil
     La analizarea cererii de azil, se va ţine cont:
    a) de vîrsta, de trecutul, inclusiv cel al rudelor apropiate, de identitatea, naţionalitatea, ţările şi locurile de reşedinţă anterioare, de cererile anterioare de azil, de rutele de tranzit, documentele de identitate şi de călătorie, de motivele pentru care se solicită acordarea unei forme de protecţie;
    b) de faptele relevante referitoare la ţara de origine, la momentul luării deciziei, inclusiv de legile şi regulamentele din ţara de origine şi de modalitatea în care sînt aplicate;
    c) de declaraţiile şi documentele relevante prezentate de solicitant, inclusiv de informaţiile cu privire la faptul dacă a fost supus persecuţiei sau la posibilitatea de a fi persecutat sau expus unor vătămări grave la întoarcere în ţara de origine;
    [Art.56 lit.c) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    d) de situaţia individuală sau de circumstanţele personale ale solicitantului: reprezintă ele persecuţie sau vătămări grave;
    [Art.56 lit.d) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    e) de acţiunile solicitantului, ulterioare părăsirii ţării de origine: au fost ele direcţionate exclusiv sau în principal spre crearea condiţiilor necesare depunerii cererii de azil, evaluării posibilităţii ca aceste acţiuni să conducă la persecuţie sau la cauzarea unor vătămări grave solicitantului în cazul reîntoarcerii în ţara de origine;
    [Art.56 lit.e) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    f) de existenţa posibilităţii ca solicitantul să beneficieze de protecţia unei alte ţări, a cărei cetăţenie a dobîndit-o.
    Articolul 57. Colectarea informaţiilor relevante pentru soluţionarea cererii
                          de azil
    (1) Consilierul de
decizie ia toate măsurile pentru colectarea informaţiilor necesare soluţionării cererii de azil.
    (2) La emiterea deciziei, autoritatea competentă poate lua în considerare informaţiile oferite de ÎCNUR, rapoartele Organizaţiei Naţiunilor Unite referitoare la drepturile omului, alte informaţii.
    (3)
Direcţia azil şi integrare poate solicita oricărei autorităţi publice centrale sau locale orice document necesar analizei situaţiei solicitantului şi examinării cererii lui de azil, cu respectarea confidenţialităţii în sensul art.13. 
    (4)
Direcţia azil şi integrare poate solicita expertize şi poate consulta experţi dacă este necesar în procesul decizional.
    (5) Pentru examinarea cazurilor individuale, autoritatea competentă:
    a) nu divulgă autorului presupus al persecuţiei la care a fost supus solicitantul de azil informaţiile cu privire la cererile individuale de azil sau faptul că a fost depusă cerere;
    b) nu obţine informaţii de la autorul presupus al persecuţiei într-un mod care i-ar putea divulga faptul că solicitantul a depus cerere şi care ar periclita integritatea fizică a solicitantului şi a persoanelor aflate în întreţinerea lui, libertatea şi siguranţa membrilor lui de familie care se află în ţara de origine.
    Articolul 58. Procedura de examinare a cererii de azil
    (1) Examinarea cererii de azil se efectuează în cadrul procedurii de azil, în conformitate cu principiile şi cu garanţiile procedurale prevăzute de prezenta lege.
    (2) Termenul de examinare a cererii de azil este de pînă la 6 luni.
    [Art.58 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Dacă o decizie nu poate fi luată în termenul stabilit la alin. (2) din motive independente de
Direcţia azil şi integrare, acest termen poate fi prelungit, cu condiţia efectuării acţiunilor necesare luării unei atare decizii. Termenul poate fi prelungit cîte o lună, dar nu va depăşi 3 luni.
    (4) În cazul în care, în termen de 6 luni, nu se poate lua o decizie, solicitantul trebuie:
    a) să fie informat în scris despre întîrziere;
    b) să primească, la solicitare, informaţii despre termenul în care se preconizează emiterea unei decizii cu privire la cererea sa.
    Articolul 59. Renunţarea la cererea de azil
    (1) În cazul în care renunţă în mod expres la cererea sa de azil pînă la emiterea unei decizii privitor la ea, solicitantul de azil va fi informat cu privire la consecinţele renunţării sale.
    (2) În cazul renunţării la cererea de azil, conducătorul Direcţiei
azil şi integrare emite o dispoziţie privind încetarea examinării cererii de azil.
    [Art.59 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Dispoziţia privind încetarea examinării cererii de azil se comunică de îndată solicitantului în scris, prin comunicare directă sau prin trimitere poştală la ultima lui adresă declarată.
    [Art.59 al.(3) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (4) În cazul renunţării la cererea de azil, solicitantul are obligaţia de a părăsi teritoriul Republicii Moldova la expirarea perioadei de 15 zile de la comunicarea sau recepţionarea dispoziţiei, după care cade sub incidenţa legislaţiei privind regimul juridic al străinilor şi a altor acte normative ce reglementează aflarea cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova.
    Articolul 591. Renunţarea implicită la cererea de azil
    (1) În cazul în care solicitantul renunţă în mod implicit la cererea sa de azil pînă la emiterea unei decizii privitor la ea, conducătorul Direcţiei azil şi integrare emite o dispoziţie privind încetarea examinării cererii de azil.
    (2) Direcția azil și integrare poate prezuma că solicitantul a renunțat implicit la cererea sa de azil în cazul în care:
    a) a părăsit teritoriul Republicii Moldova;
    b) nu s-a prezentat la interviul prevăzut la art. 55 în pofida notificărilor repetate, cu excepția cazului în care solicitantul demonstrează că neprezentarea se datorează unor circumstanțe independente de voința sa;
    c) nu s-a prezentat la sediul Direcției azil și integrare pentru prelungirea valabilității documentului de identitate temporar de solicitant de azil timp de 60 de zile de la data expirării valabilității documentului, cu excepția cazului în care solicitantul demonstrează că neprezentarea se datorează unor circumstanțe independente de voința sa.
    [Art.591 introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 60. Decizia privind cererea de azil
    (1) După intervievarea solicitantului de azil, în baza informaţiei pregătite de
Direcţia azil şi integrare, şeful acestei direcţii emite una din următoarele decizii:
    a) recunoaşterea statutului de refugiat;
    b) acordarea protecţiei umanitare;
    c) respingerea cererii de azil.  
   
[Art.60 al.(1), lit.d) abrogată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(2) Decizia privind acordarea protecţiei umanitare va cuprinde şi motivele nerecunoaşterii statutului de refugiat.
   
[Art.60 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(3) Orice decizie a Direcţiei azil şi integrare privind cererea de azil se comunică de îndată solicitantului în scris, prin comunicare directă sau prin trimitere poştală la ultima lui adresă declarată. La solicitare, se eliberează către ÎCNUR o copie de pe decizie.
    (4) În cazul acordării unei forme de protecţie, Direcţia azil şi integrare informează beneficiarul despre drepturile şi obligaţiile sale.
    (5) În cazul respingerii cererii de azil, în decizie se indică dreptul şi termenul în care solicitantul de azil poate ataca, precum şi obligaţia de a părăsi teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de 15 zile de la data rămînerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii sale de azil.
    Articolul 61. Procedura examinării în instanţă de judecată
    (1) Deciziile Direcţiei azil şi integrare privind cererile de azil pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ fără respectarea vreunei proceduri prealabile.
    (2) La etapa contenciosului administrativ, examinarea cererilor de azil se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii în sensul art.13.
Secţiunea a 3- a. Procedura rapidă
    Articolul 62. Cererile de azil care fac obiectul procedurii rapide
    În procedură rapidă se examinează următoarele cereri de azil:
    a) abuzive;
    b) evident nefondate;
    c) înaintate de persoane care, prin activitatea sau prin apartenenţa lor la o anumită grupare, prezintă pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică.
    Articolul 63. Cererea de azil abuzivă şi cererea evident nefondată
    (1) Cererea de azil este considerată abuzivă dacă:
    a) solicitantul a indus în eroare autorităţile în ceea ce priveşte identitatea şi/sau cetăţenia sa, şi/sau autenticitatea documentelor sale, prezentînd informaţii sau documente false ori tăinuind informaţii şi documente relevante care ar fi putut avea o influenţă nefavorabilă asupra deciziei;
    b) solicitantul a depus o altă cerere de azil, furnizînd alte date personale;
    c) solicitantul nu a furnizat nici o informaţie care să stabilească cu un grad rezonabil de certitudine identitatea sau cetăţenia sa ori nu a prezentat cu rea-credinţă acte de identitate sau documente de călătorie care ar fi fost de ajutor la stabilirea identităţii sau a cetăţeniei sale;
    d) solicitantul a depus cerere numai pentru a amîna sau a împiedica punerea în executare a unei decizii anterioare sau iminente care ar conduce la expulzarea sa.
    (2) Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă:
    a) solicitantul a făcut declaraţii incoerente, contradictorii, puţin plauzibile sau insuficiente, care fac, în mod cert, neconvingătoare afirmaţia sa că a fost supus unor persecuţii;
    b) solicitantul a depus o cerere nouă în care nu invocă noi elemente relevante cu privire la situaţia sa personală ori la situaţia din ţara sa de origine;
   
[Art.63 al.(2), lit.b) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
  
  c) solicitantul a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în mod ilegal ori şi-a prelungit ilegal şederea şi, fără un motiv valabil, nu s-a prezentat la autorităţi şi/sau nu a depus cerere de azil cît mai curînd posibil, avînd în vedere circumstanţele intrării sale în teritoriu.
    (3) Motivele specificate la alin.(1) şi (2) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecuţie, conform art.48.
    Articolul 64. Examinarea cererii care face obiectul procedurii rapide
    (1) Procedura rapidă poate începe în cadrul unei proceduri ordinare la data la care consilierul de decizie constată existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art.63.
    (2) După interviul şi examinarea motivelor invocate în cererea de azil, Direcţia azil şi integrare se pronunţă în cel mult 15 zile de la începerea procedurii rapide.
    Articolul 65. Atacarea deciziei
    (1) Deciziile Direcţiei azil şi integrare privind cererile de azil care fac obiectul procedurii rapide pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ fără respectarea unei proceduri prealabile.
    (2) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă în procedură rapidă printr-o decizie irevocabilă, străinul este obligat să plece de pe teritoriul Republicii Moldova în aceeaşi zi în care i s-a  comunicat decizia.
    (3) În cazul în care nu este atacată, decizia Direcţiei  azil şi integrare devine irevocabilă.
Secţiunea a 4-a. Procedura în cazul persoanelor
cu necesităţi speciale
    Articolul 66. Minorii neînsoțiți
   
[Art.66 titlul în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(1) Cererea de azil a unui minor neînsoţit se examinează cu prioritate şi nu poate face obiectul procedurii rapide.
    (2) Autorităţile competente vor asigura accesul la serviciile de reabilitare pentru minorii victime ale abuzurilor, neglijenţei, exploatării, torturii, tratamentelor inumane sau degradante ori care au suferit de pe urma conflictelor armate şi, în caz de necesitate, le vor acorda asistenţa și consilierea necesară.
    [Art.66 al.(2) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(3) Opinia minorului neînsoţit este luată în considerare, acordîndu-i-se importanţa cuvenită în raport cu vîrsta şi cu gradul lui de maturitate.
    [Art.66 al.(3) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(4) Funcţionarii care lucrează cu minori neînsoţiţi au o pregătire conformă necesităţilor în dezvoltare a minorilor.
    [Art.66 al.(4) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
  
  (5) Pornind de la interesul superior al copilului, luînd în considerare opinia minorului neînsoțit în raport cu vîrsta și cu gradul lui de maturitate, Direcția azil și integrare va iniţia cît mai curînd posibil toate acţiunile necesare în vederea depistării/identificării părinților sau altor îngrijitori ai minorului neînsoțit.
    [Art.66 al.(5) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(6) În cazul în care poate exista o ameninţare la viaţa sau la integritatea minorului ori a rudelor lui apropiate, în special dacă aceştia au rămas în ţara de origine, trebuie luate măsuri prin care să se asigure confidențialitatea colectării, procesării şi circulaţiei informaţiilor cu privire la persoanele respective, pentru a se evita punerea în pericol a siguranţei lor.
    [Art.66 al.(6) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
  
Articolul 67. Desemnarea reprezentantului legal în cazul minorului
                         neînsoțit
    (1) Autoritatea tutelară competentă desemnează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, un reprezentant pentru fiecare minor neînsoţit semnalat de către Direcția azil și integrare.
    (2) În cazul minorului neînsoţit solicitant de azil, procedura de azil se suspendă pînă la numirea reprezentantului legal. În perioada suspendării, minorul neînsoţit beneficiază de drepturile acordate solicitanţilor de azil.
    (3) Direcţia azil și integrare își coordonează acțiunile relative minorilor neînsoțiți cu autoritatea tutelară de referință.
    (4) Reprezentantul legal își îndeplinește obligațiile reieșind din interesul superior al copilului.
    (5) Direcția azil și integrare va solicita autorităților tutelare înlocuirea reprezentantului legal ale cărui interese intră în conflict sau ar putea eventual intra în conflict cu cele ale minorului neînsoțit.
   
[Art.67 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
Articolul 68. Examenul medical
    (1) În cazul în care există dubii serioase privind vîrsta minorului neînsoţit, iar aceasta nu poate fi probată prin alte mijloace, Direcţia azil şi integrare dispune, cu consimţămîntul prealabil, dat în scris, al minorului şi al reprezentantului său legal, efectuarea unei expertize medico-legale pentru determinarea vîrstei.
    (2) Direcţia azil şi integrare informează reprezentantul legal şi minorul neînsoţit solicitant de azil, într-o limbă pe care acesta din urmă se presupune în mod rezonabil că o înţelege, despre posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vîrstei. Această informaţie trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecinţe ale rezultatului acestei examinări şi efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale.
   
[Art.68 al.(2) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
(3) În cazul în care refuză fără motive întemeiate efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vîrstei, minorul neînsoţit va fi considerat major la data depunerii cererii.
    (4) Decizia de respingere a cererii de azil a unui minor neînsoţit care a refuzat să se supună examenului medical nu se întemeiază exclusiv pe acest refuz.
    (5) În cazul minorului neînsoţit, procedura de azil este suspendată pînă la primirea rezultatelor expertizei medico-legale de către Direcţia azil şi integrare. În perioada suspendării, minorul va beneficia de drepturile acordate solicitanţilor de azil.
    Articolul 69. Înaintarea cererii de azil de către minorul neînsoţit
    (1) Interesele minorului neînsoţit solicitant de azil sînt apărate de reprezentantul său legal.
    (2) Minorul neînsoţit solicitant de azil cu vîrstă de pînă la 14 ani depune cerere de azil prin reprezentantul său legal, iar cel cu vîrstă de 14 ani sau mai mult o poate depune personal, asistat neapărat de reprezentantul său legal.
    (3) Minorul neînsoţit care şi-a manifestat, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente,  voinţa de a obţine o formă de protecţie va fi înregistrat ca solicitant de azil, urmînd ca cererea de azil să fie depusă cît mai curînd posibil după numirea reprezentantului legal.
    (4) În cazul în care minorul neînsoţit şi-a manifestat, în scris sau oral, în faţa autorităţilor prevăzute la art.52 lit.b)–d), voinţa de a obţine o formă de protecţie, autorităţile vor informa în aceeaşi zi Direcţia azil şi integrare, care va asigura transportul minorului.
    Articolul 70. Intervievarea minorilor neînsoţiţi solicitanţi de azil
    (1) În cazul minorilor  interviul se ţine, în prezenţa reprezentantului legal, de către un consilier de decizie cu pregătire specială.
    (2) Intervievarea minorilor, inclusiv a celor neînsoţiţi solicitanţi de azil, se efectuează în toate cazurile posibile.
    (3) Pînă la efectuarea interviului, reprezentantul legal face demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea susţinerii interviului.
    (4) Consilierul de decizie informează minorul despre scopul şi posibilele consecinţe ale interviului.
    (5) Pe parcursul interviului, consilierul de decizie va ţine cont de gradul de maturitate şi de inteligenţă al minorului.
    Articolul 71. Cazarea minorilor neînsoţiţi
    (1) Minorilor neînsoţiţi li se va aplica măsura de protecţie a copilului separat de părinţi, prin care se asigură condiţii pentru creşterea şi îngrijirea acestuia în servicii sociale de plasament, în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
    (2) Direcţia azil şi integrare solicită autorităţii tutelare de la locul aflării minorului neînsoţit plasamentul acestuia.
   
[Art.71 în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
   
Articolul 72. Victimele torturii sau ale violenţei
    În situaţia în care solicitantul de azil prezintă informaţii sau semnalmente cu privire la aplicarea torturii sau altor tratamente inumane sau degradante, precum şi că este victimă a oricărei forme de violenţă, Direcţia azil şi integrare va dispune efectuarea unei expertize medico-legale.
    Articolul 73. Persoanele cu tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe
                         mintale)
    (1) În situaţia în care există dubii serioase cu privire la discernămîntul solicitantului de azil, Direcţia azil şi integrare solicită efectuarea unei expertize psihiatrice în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.
    (2) În cazul în care, prin expertiză psihiatrică, se constată lipsa de discernămînt al solicitantului de azil, Direcţia azil şi integrare iniţiază procedura privind instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare, în condiţiile prevăzute de legislația în vigoare pentru cetăţenii Republicii Moldova.
    (3) Pînă la numirea persoanei însărcinate cu ocrotirea, procedura de soluţionare a cererii de azil este suspendată. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecţie, solicitantul de azil lipsit de discernămînt beneficiază de drepturile prevăzute pentru solicitanţii de azil.
    (4) Cererea solicitantului de azil în privința căruia a fost instituită tutela este depusă de tutore, după numire, în condițiile în care hotărîrea judecătorească nu dispune altfel.
    (5) În cazul în care efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat poate fi realizată, ocrotitorul provizoriu, curatorul sau tutorele, după caz, va face demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului de azil lipsit de discernămînt în vederea susţinerii interviului.
    (6) Consilierul de decizie va informa solicitantul de azil lipsit de discernămînt şi reprezentantul său legal despre scopul şi posibilele consecinţe ale interviului.
    (7) Interviul va fi ţinut de un consilier de decizie cu pregătire specială în tehnica intervievării persoanelor cu necesităţi speciale.
    [Art.73 în redacția LP238 din 08.11.18, MO441-447/30.11.18 art.709]
Secţiunea a 5-a.  Procedura de reunificare a familiei
    Articolul 74. Reunificarea familiei
    (1) Refugiatul sau beneficiarul de protecţie umanitară poate solicita reunificarea familiei pe teritoriul Republicii Moldova, argumentînd prin declaraţii, pe care le-a semnat, că membrii familiei sale nu cad sub clauzele de excludere.
    (2) Procedura de reunificare a familiei nu va fi iniţiată în privinţa străinului care nu are o decizie irevocabilă cu privire la cererea sa.
    (3) Procedura de reunificare a familiei este aplicabilă în cazul în care refugiatul sau beneficiarul de protecţie umanitară deţine un document valabil, pentru care există motive întemeiate să se considere că va fi prelungit.
    Articolul 75. Cererea de azil
    (1) Cererea de azil se depune de către refugiat sau de către beneficiarul de protecţie umanitară la Direcţia azil şi integrare în numele următorilor membri de familie aflaţi în afara teritoriului Republicii Moldova:
    a) soţul (soţia); şi/sau
    b) copilul, indiferent dacă este din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptat conform legii naţionale din ţara de origine.
    (2) Căsătoria refugiatului sau a beneficiarului de protecţie umanitară trebuie să fi fost încheiată înainte de intrare pe teritoriul Republicii Moldova.
    (3) Cererea de azil va fi însoţită de documente care atestă relaţia de familie.
    (4) Dacă este cazul, pentru a obţine dovezi referitor la existenţa legăturilor familiale, Direcţia azil şi integrare poate efectua:
    a) interviuri cu refugiatul sau cu beneficiarul de protecţie umanitară;
    b) alte investigaţii considerate necesare.
    Articolul 76. Decizia privind acordarea permisiunii de reunificare
                         a familiei
    (1) Decizia privind acordarea permisiunii de reunificare a familiei se emite de către şeful Direcţiei azil şi integrare.
    (2) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova acordă vize membrilor de familie ai refugiatului sau ai beneficiarului de protecţie umanitară după ce a fost acordată permisiunea prevăzută la alin.(1), la solicitarea Biroului migraţie şi azil.
    (3) După intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a membrilor de familie, în cazul în care există acordul lor cu privire la cererea de azil, examinarea acestei cereri va fi efectuată conform prevederilor prezentei legi.
    (4) În cazul în care nu sînt îndeplinite condiţiile pentru reunificarea familiei prevăzute de prezenta lege, Direcţia azil şi integrare emite o decizie de respingere a cererii de azil. Respingerea cererii nu poate avea la bază exclusiv lipsa documentelor care să ateste încheierea căsătoriei sau legătura de rudenie.
    (5) După examinarea cererii de azil, va fi emisă o decizie în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai tîrziu de 9 luni de la data la care a fost depusă cererea. În situaţii excepţionale legate de caracterul complex al procesării cererilor, limita de timp poate fi prelungită.
    (6) În cazul în care nu se va lua nici o decizie pînă la expirarea termenului de 9 luni, persoana va fi informată:
    a) în scris despre întîrziere;
    b) la cerere despre termenul în care se preconizează emiterea unei decizii cu privire la cererea sa.
    (7) Direcţia azil şi integrare nu va acorda permisiunea de reunificare a familiei în cazul membrilor de familie care au fost calificaţi ca agenţi ai persecuţiei solicitantului permisiunii de reunificare.
    [Art.76 al.(7) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 77. Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoţiţi
    (1) Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoţiţi refugiaţi sau beneficiari de protecţie umanitară se face în funcţie de interesul superior al copilului.
    (2) Direcţia azil şi integrare va iniţia din oficiu procedura de reunificare a familiei. În cazul în care procedura de reunificare a familiei este iniţiată din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, şi al minorului neînsoţit. În toate cazurile se va ţine cont de opinia minorului neînsoţit, căreia i se va acorda importanţa cuvenită.
    (3) În cazul în care a fost depistată familia minorului neînsoţit, Direcţia azil şi integrare analizează posibilitatea şi condiţiile de realizare a reunificării ei, emiţînd o decizie motivată în acest sens, care poate fi atacată pe calea contenciosului administrativ fără respectarea unei proceduri prealabile.
Secţiunea a 6-a
Procedura de soluţionare a noii cereri de azil
    [Secțiunea 6 titlul în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 78. Depunerea unei noi cereri de azil
    [Art.78 titlul în redcația LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (1) O nouă cerere de azil se depune în cazul existenţei unei decizii irevocabile privind cererea anterioară sau a unei dispoziţii privind încetarea examinării cererii de azil.
    [Art.78 al.(1) în redcația LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) Noua cerere de azil va fi admisă numai dacă sînt îndeplinite, alternativ, următoarele condiţii:
    [Art.78 al.(2) în redcația LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    a) au apărut circumstanţe noi, care nu au putut fi prezentate de solicitantul de azil în procedura anterioară de examinare a cererii din motive independente de voinţa sa, cu condiţia ca aceste motive să nu fie rezultatul unor acţiuni provocate în scopul obţinerii unei forme de protecţie. Solicitantul este obligat să facă dovada existenţei noilor motive invocate şi a imposibilităţii prezentării lor pînă la data depunerii unei noi cereri;
    b) au survenit transformări de ordin politic, militar, legislativ sau social în ţara de origine, care pun în pericol viaţa sau libertatea solicitantului de azil.
    (3) Noile cereri depuse la autorităţile prevăzute la art.52 lit.b)–d) se remit în aceeaşi zi Direcţiei azil şi integrare.
    Articolul 79. Examinarea noii cereri de azil
    [Art.79 titlul în redcația LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (1) Cererea depusă în condiţiile art. 78 se examinează în mod prioritar, în cel mult 10 zile.
    [Art.79 al.(1) în redcația LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) Pe parcursul perioadei indicate la alin.(1), străinului i se acordă permisiunea de a sta pe teritoriul Republicii Moldova.
    Articolul 80. Decizia de acordare a accesului la o nouă procedură de azil
    [Art.80 titlul în redcația LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (1) Conducătorul Direcţiei azil şi integrare va emite o decizie privind admiterea sau respingerea accesului la o nouă procedură în baza cererii motivate a străinului, a documentelor prezentate şi în raport cu elementele cuprinse în dosarul personal al acestuia.
    (2) Decizia se comunică în scris, personal sau la adresa indicată în noua cerere de azil.
    [Art.80 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Pînă la acordarea accesului la o nouă procedură de azil, străinului i se aplică prevederile legislaţiei cu privire la regimul străinilor.
    (4) În cazul în care primeşte accesul la o nouă procedură de azil, străinul are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art.28 şi 31.
    Articolul 801. Cererile de azil care nu fac obiectul procedurii de soluţionare
                           a noii cereri de azil
    (1) Nu face obiectul procedurii de soluţionare a noii cereri de azil cererea depusă în urma emiterii unei dispoziţii privind încetarea examinării cererii de azil ca urmare a renunţării implicite de către solicitant la cererea sa de azil. Noua cerere de azil trebuie să fie depusă într-un termen de pînă la 9 luni de la data emiterii dispoziţiei privind încetarea examinării cererii de azil.
    (2) În cazul cererilor specificate la alin. (1), Direcţia azil şi integrare reia examinarea cererii de azil din stadiul în care a fost întreruptă.
    [Art.801 introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
Capitolul VII
PROCEDURA DE ÎNCETARE ŞI DE ANULARE
A UNEI FORME DE PROTECŢIE
Secţiunea 1. Procedura de încetare şi de anulare
a statutului de refugiat
    Articolul 81. Încetarea statutului de refugiat
    (1) Statutul de refugiat încetează dacă străinul:
    a) s-a repus în mod voluntar sub protecţia ţării a cărei cetăţenie o are;
    b) după ce şi-a pierdut cetăţenia, a redobîndit-o în mod voluntar;
    c) a dobîndit o nouă cetăţenie şi se bucură de protecţia ţării a cărei cetăţenie a dobîndit-o;
    d) s-a restabilit în mod voluntar în ţara pe care a părăsit-o sau în afara căreia s-a aflat datorită temerii de persecuţie;
    e) nu mai poate continua să refuze protecţia ţării de origine, deoarece împrejurările care au determinat recunoaşterea statutului de refugiat au încetat să existe;
    [Art.81 al.(1), lit.e) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    f) fiind un apatrid, datorită faptului că circumstanţele în urma cărora a fost recunoscut ca refugiat au încetat să mai existe, se poate întoarce în ţara în care avea domiciliul obişnuit.
    [Art.81 al.(1), lit.f) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (2) La aplicarea alin.(1) lit. e) şi f), autorităţile competente vor aprecia dacă schimbarea împrejurărilor este atît de semnificativă şi nu este temporară încît să nu mai fie justificată temerea de persecuţie a refugiatului.
    [Art.81 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Prevederile alin.(1) lit. e) şi f) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat şi care, din motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare, refuză protecţia ţării de origine.
    [Art.81 al.(3) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 82. Anularea statutului de refugiat
    Statutul de refugiat se anulează dacă:
    a) acest statut a fost recunoscut în baza unor declaraţii false, străinul a refuzat să prezinte anumite date ori s-a folosit de documente false care au fost luate în considerare la examinarea cererii sale de azil şi care au fost decisive pentru recunoaşterea formei de protecţie, nu există alte motive care să conducă la menţinerea statutului de refugiat;
    [Art.82 lit.a) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    b) după recunoaşterea statutului de refugiat, străinul a săvîrşit una din faptele specificate la art.18 ori s-a descoperit că a săvîrşit o asemenea faptă înainte de rămînerea irevocabilă a deciziei prin care i s-a acordat acest statut;
    [Art.82 lit.b) modificată prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    c) există motive rezonabile de a-l considera pe străinul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat un pericol pentru securitatea Republicii Moldova;
    [Art.82 lit.c) introdusă prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    d) ca urmare a faptului că străinul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat a fost condamnat printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă pentru o infracţiune deosebit de gravă, reprezintă o ameninţare pentru securitatea Republicii Moldova.
    [Art.82 lit.d) introdusă prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 83. Procedura de încetare sau de anulare a statutului
                         de refugiat
    (1) Procedura de încetare sau de anulare a statutului de refugiat se iniţiază la dispoziţia şefului Direcţiei azil şi integrare.
    (2) Reexaminarea dosarului refugiatului se va efectua în procedură ordinară.
    (3) Refugiatul va fi informat în scris despre:
    a) reexaminarea dosarului său;
    b) dreptul de a beneficia de asistenţă juridică, de a i se asigura gratuit interpret, de a fi informat despre posibilitatea contactării reprezentanţilor ÎCNUR, de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale.
    (4) Consilierul de decizie va efectua un interviu cu refugiatul în vederea clarificării situaţiei acestuia.
    (5) Refuzul privind efectuarea interviului nu exclude posibilitatea emiterii unei decizii pe baza documentelor şi informaţiei cuprinse în dosar.
    Articolul 84. Decizia de încetare sau de anulare a statutului de refugiat
    (1) După intervievarea refugiatului, în baza informaţiilor pregătite de Direcţia azil şi integrare, şeful acesteia ia una din următoarele decizii:
    a) menţinerea statutului de refugiat;
    b) încetarea statutului de refugiat;
    c) anularea statutului de refugiat.
    (2) Deciziile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ fără respectarea unei proceduri prealabile.
    [Art.84 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Deciziile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) vor cuprinde în mod obligatoriu motivarea în fapt şi în drept.
    [Art.84 al.(3) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 85. Consecinţele încetării sau anulării statutului de refugiat
    (1) Încetarea sau anularea statutului de refugiat  nu produce automat efecte juridice asupra membrilor de familie ai străinului.
     (2) Străinului al cărui statut de refugiat a încetat sau a fost anulat printr-o decizie irevocabilă îi sînt aplicabile dispoziţiile legale privind regimul juridic al străinilor.
Secţiunea a 2-a. Procedura de încetare şi de anulare
a protecţiei umanitare
    Articolul 86. Încetarea protecţiei umanitare
    (1) Protecţia umanitară încetează în cazul în care:
    a) împrejurările care au dus la acordarea ei au încetat să existe ori s-au schimbat în aşa măsură încît protecţia acordată nu se mai justifică;
    b) beneficiarul a redobîndit în mod voluntar cetăţenia pierdută sau a dobîndit o nouă cetăţenie, avînd protecţia ţării al cărei cetăţean a devenit;
    c) şederea pe teritoriul Republicii Moldova este legalizată în alt mod;
    d) beneficiarul a renunţat la protecţia acordată în conformitate cu prezenta lege.
    (2) Direcţia azil şi integrare va aprecia dacă schimbarea circumstanțelor nu este temporară şi este atît de semnificativă, încît să nu mai fie justificată temerea că  beneficiarul de protecţie umanitară va fi expus unor vătămări grave.
    [Art.86 al.(2) în redacția LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Direcţia azil şi integrare va examina anual situaţia din ţările de origine ale beneficiarilor de protecţie umanitară în vederea aprecierii necesităţii menţinerii protecţiei umanitare beneficiarilor acestei forme de protecţie.
    [Art.86 al.(3) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 87. Anularea protecţiei umanitare
    (1) Protecţia umanitară se anulează dacă:
    a) a fost acordată în baza unor declaraţii false, străinul a refuzat să prezinte anumite date ori s-a folosit de documente false care au fost luate în considerare la examinarea cererii sale de azil şi care au fost decisive pentru recunoaşterea protecţiei umanitare, nu există alte motive care să conducă la menţinerea protecţiei umanitare;
    b) după acordarea protecţiei umanitare, străinul a săvîrşit una din faptele specificate la art.20 ori s-a descoperit că a săvîrşit o asemenea faptă înainte de rămînerea irevocabilă a deciziei prin care i s-a acordat această protecţie.
    (2) Procedura de încetare sau de anulare a protecţiei umanitare se efectuează în condiţiile art.83.
    Articolul 88. Decizia de încetare sau de anulare a protecţiei umanitare
    (1) După intervievarea beneficiarului de protecţie umanitară, în baza informaţiilor pregătite de Direcţia azil şi integrare, şeful acesteia ia una din următoarele decizii:
    a)  menţinerea protecţiei umanitare;
    b) încetarea protecţiei umanitare;
    c) anularea protecţiei umanitare.
    (2) Deciziile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ fără respectarea unei proceduri prealabile.
    [Art.88 al.(2) modificat prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    (3) Deciziile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) vor cuprinde în mod obligatoriu motivarea în fapt şi în drept.
    [Art.88 al.(3) introdus prin LP151 din 01.07.16, MO265-276/19.08.16 art.573]
    Articolul 89. Consecinţele încetării sau anulării protecţiei umanitare
    (1) Încetarea sau anularea protecţiei umanitare nu produce automat efecte juridice asupra membrilor de familie ai străinului.
    (2) Străinului a cărui protecţie umanitară a încetat sau a fost anulată printr-o decizie irevocabilă îi sînt aplicabile dispoziţiile legale privind regimul juridic al străinilor.
Capitolul VIII
RĂSPUNDEREA
    Articolul 90. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi
    Persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi răspund în conformitate cu legislaţia civilă, contravenţională sau penală.
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 91.
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
    (2) Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aduce propriile acte normative în concordanţă cu prezenta lege.
    (3) Guvernul va stabili anual cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat şi de protecţie umanitară în conformitate cu prevederile art.33 alin.(2), în funcţie de mărimea alocaţiilor bugetare prevăzute în acest scop.
    (4) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.1286-XV din 25 iulie 2002 cu privire la statutul refugiaţilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.126–127, art.1003).

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                                      Marian  LUPU

    Nr.270-XVI. Chişinău, 18 decembrie 2008.