MODIFICAT
    LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443

    NOTĂ:
    În cuprinsul legii, sintagmele „Ministerul Educaţiei şi Tineretului”, „Ministerul Economiei şi Comerţului”, „Ministerul Culturii şi Turismului” şi „Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului” se substituie, respectiv, prin sintagmele „Ministerul Tineretului şi Sportului”, „Ministerul Economiei”, „Ministerul Culturii” şi „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei” prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443


    Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.
    Art.1.  –  Se aprobă:
    a) Strategia naţională pentru tineret pe anii 2009–2013, prevăzută în anexa nr.1, care este parte integrantă a prezentei legi;
    b) Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru tineret pe anii 2009–2013, prevăzut în anexa nr.2, care  este parte integrantă a prezentei legi.
    Art.2. – Guvernul:
    – va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Strategiei menţionate;
    – va prezenta, anual, Parlamentului rapoarte privind modul de implementare a Strategiei.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                              Marian  LUPU

    Nr.25-XVI. Chişinău, 3 februarie 2009.
    Strategia naţională pentru tineret pe anii 2009–2013 (denumită în continuare Strategie) constituie documentul principal de politici de tineret, care determină obiectivele generale şi cele specifice de dezvoltare a domeniului tineretului în Republica Moldova pînă în anul 2013 şi stabileşte acţiunile principale pentru atingerea obiectivelor menţionate.
    Elaborarea Strategiei derivă din necesitatea de a continua reformele iniţiate în Strategia pentru tineret adoptată pentru perioada 2004–2008 şi acţiunile lansate în contextul decretării de către Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a anului 2008 drept Anul Tineretului şi are menirea de a extinde impactul pozitiv produs de acestea şi de a promova politici noi şi coerente care ar contribui la realizarea aspiraţiilor tinerilor. Impactul acţiunilor desfăşurate în contextul Anului Tineretului oferă un tablou reprezentativ al eforturilor comune depuse de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de organizaţiile şi grupurile de iniţiativă de tineret, în vederea creării oportunităţilor de dezvoltare a tinerilor şi de sporire a nivelului de participare a tinerilor la dezvoltarea societăţii.
     Scopul Strategiei este de a le asigura tinerilor oportunităţi egale şi condiţii adecvate, ceea ce le va permite să-şi dezvolte cunoştinţele şi competenţele în vederea participării active la toate aspectele vieţii prin integrare şi implicare deplină, prin acces la informare şi servicii de calitate în educaţie, sănătate şi petrecerea timpului liber.
    Implementarea Strategiei va permite realizarea viziunii strategice de a avea o generaţie de tineri activi, bine educaţi, cu abilităţi de integrare social-economică, angajaţi în cîmpul muncii, beneficiari ai unui trai decent care le-ar permite crearea de familii sănătoase şi realizarea nevoilor economice, politice, sociale şi culturale.
    Obiectivele generale ale Strategiei rezultă din priorităţile enunţate în Agenda 2020, aprobată în cadrul Conferinţei a VIII-a a miniştrilor responsabili de tineret, organizată de Consiliul Europei la 10–11 octombrie 2008 la Kiev, Ucraina, şi vizează:
    1) asigurarea accesului tinerilor la educaţie şi informare;
    2) dezvoltarea serviciilor de sănătate şi protecţie socială;
    3) asigurarea oportunităţilor economice pentru tineri;
    4) participarea tinerilor la viaţa publică şi promovarea cetăţeniei active;
    5) consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului.
    Cadrul temporal pentru realizarea obiectivelor a fost definit pe termen mediu. Această abordare permite ca obiectivele generale şi cele specifice să fie stabilite în calitate de direcţii de dezvoltare pe un termen de 5 ani. Acţiunile cuprinse în Strategie sînt reflectate în cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) şi vor fi proiectate în bugetul public naţional, servind drept temei  de alocare a mijloacelor financiare pentru dezvoltarea domeniului tineretului.
    Beneficiarii. În temeiul Legii nr.279-XIV din 11 februarie 1999 cu privire la tineret, Strategia se adresează tuturor tinerilor care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, cu vîrste cuprinse între 16 şi 30 de ani, de asemenea tinerelor familii în care nici unul dintre soţi nu a atins vîrsta de 30 de ani şi familiilor cu un singur părinte cu vîrsta de pînă la 30 de ani, avînd unul sau mai mulţi copii. Strategia se adresează instituţiilor responsabile de implementarea politicii de tineret, specialiştilor şi lucrătorilor în domeniul tineretului, profesorilor, educatorilor, psihologilor, animatorilor, asociaţiilor şi organizaţiilor de tineret.
    Principiile fundamentale care au stat la baza elaborării documentului de planificare a politicii de tineret sînt următoarele:
    1) garantarea nediscriminării şi asigurarea şanselor egale – fiecare tînăr are drepturi egale, indiferent de rasă, sex, vîrstă, confesiune, originea etnică şi socială, orientarea politică sau orice altă caracteristică, şi dispune de şanse egale în dezvoltarea integrală a potenţialului său ca individ şi ca cetăţean;
    2) respectarea şi asigurarea tinerilor în calitate de cetăţeni – tinerii sînt cetăţeni cu drepturi depline, avînd aceleaşi atribuţii şi obligaţii ca orice alt grup social, inclusiv libertatea de exprimare, de opinie şi de întrunire;
    3) încurajarea participării tinerilor – tinerii trebuie susţinuţi în exercitarea drepturilor lor în vederea participării plenare la viaţa societăţii şi la soluţionarea problemelor sociale;
    4) promovarea cooperării internaţionale – dezvoltarea tinerilor prin stabilirea relaţiilor de parteneriat internaţional în scopul diseminării practicilor şi experienţelor de succes şi consolidarea dialogului intercultural.
    Strategia reprezintă o planificare de dezvoltare dinamică a domeniului tineretului, fiind constituită din două componente:
    1) Strategia propriu-zisă, care stabileşte mecanismele şi traiectoria determinativă de implementare în termen a obiectivelor propuse;
    2) Planul de acţiuni, care reprezintă ansamblul de activităţi planificate pentru un termen de 5 ani, fiind reevaluat la finele fiecărui an pentru a fi actualizat în scopul implementării eficiente a Strategiei.
    Rezultatele procesului de monitorizare a implementării Strategiei vor fi estimate într-un raport anual de evaluare, care va arăta nivelul de realizare a obiectivelor conform indicatorilor stabiliţi.
    Strategia a fost elaborată cu participarea tinerilor în calitate de actori principali pentru a identifica şi stabili priorităţile şi domeniile de intervenţie. Consultările constante cu reprezentanţii tineretului au consolidat colaborarea cu aceştia şi au asigurat consensul privind obiectivele de bază ale Strategiei.
    Actorii implicaţi în implementarea Strategiei. Responsabili de implementarea Strategiei sînt Ministerul Tineretului şi Sportului în colaborare cu Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Academia de Ştiinţe a Moldovei, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile de învăţămînt, reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova şi cu alte părţi interesate.
    [Poziţia în redacţia LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]
    1. DATE DEMOGRAFICE
    Conform legislaţiei naţionale, tinerii reprezintă persoanele cu vîrste cuprinse între 16 şi 30 de ani, în timp ce datele statistice oficiale din Republica Moldova operează cu vîrste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Ponderea tinerilor în Republica Moldova este de 27,3% din totalul populaţiei. Din această categorie de vîrstă fac parte: elevii claselor superioare, studenţii, tinerii încadraţi în cîmpul muncii, tinerii calificaţi şi necalificaţi aflaţi în căutarea unui loc de muncă, familiile tinere etc.
    *Date ale Biroului Naţional de Statistică conform estimărilor de la 1 ianuarie 2008.
    În anul 2007, numărul total al populaţiei tinere a constituit 977,1 mii de persoane, ceea ce reprezintă o creştere de 51,6 mii faţă de anul 2006. Cu toate că numărul total al populaţiei este în descreştere, segmentul de populaţie tînără denotă o creştere uşoară.
    Oraşele reprezintă mediul cel mai atractiv pentru tinerii din Republica Moldova. Ponderea tineretului în mediul urban este de 45,1% faţă de 55,9% în mediul rural. Satele rămîn  a fi puţin atractive pentru tineri, deşi 58,7% din populaţia ţării locuieşte în mediul rural.
    Structura pe sexe a tinerilor diferă de structura pe sexe a populaţiei în general – 49% de femei tinere şi 51% de bărbaţi tineri, situaţia generală pe ţară fiind inversă. În funcţie de vîrstă, cele mai reprezentative grupuri de tineri sînt categoriile de vîrstă 15–19 ani şi 20–24 de ani, constituind 33,5% şi, respectiv, 36,1%. Circa 43% din tinerii acestor categorii de vîrstă sînt încadraţi în procesul de educaţie şi pregătire profesională. Investirea în capitalul uman constituie o şansă a tinerilor de afirmare în societate ca personalităţi distincte, care îşi construiesc propriile valori şi vederi. Tinerii cu vîrsta de 25–29 de ani reprezintă 30,4% din totalul populaţiei tinere şi sînt o forţă de muncă activă, persoane care au deja o pregătire profesională, iar în mare parte – şi o familie proprie. Astfel, interesele şi problemele acestei categorii de tineri se referă la bunăstarea familiei şi angajarea în cîmpul muncii.
    Potrivit datelor statistice oficiale din anul 2007, ponderea şomerilor tineri este de 38% în totalul şomerilor înregistraţi, comparativ cu 42% în anul 2006. Dintre aceştia, 31% sînt tineri cu studii medii şi medii de specialitate. Datele neoficiale însă denotă faptul că rata şomajului în mediul tineretului este mult mai mare. Şomajul în rîndul tinerilor este un fenomen caracteristic tuturor ţărilor cu economie de piaţă, iar soluţionarea problemei depinde, în mare măsură, de calitatea politicilor de ocupare a forţei de muncă.
    Destul de relevante sînt şi datele privind numărul persoanelor tinere, cu vîrste cuprinse între 15 şi 29 de ani, declarate plecate peste hotare care, la 1 ianuarie 2007, a fost de 139,1 mii sau 41,5% din totalul persoanelor declarate plecate peste hotare, inclusiv 103,4 mii din mediul rural şi numai 35,7 mii din mediul urban. Diferenţa mare dintre numărul persoanelor tinere declarate plecate peste hotare din mediul rural şi cel urban poate fi explicată prin faptul că tinerii din mediul urban sînt antrenaţi preponderent în activităţi de formare profesională şi investire în propria instruire, în timp ce tinerii din mediul rural, ca urmare a lipsei unor oportunităţi reale de angajare, sînt nevoiţi fie să plece la oraşe în scopul formării profesionale, fie să părăsească ţara în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat.
    2. ACCESUL TINERILOR LA EDUCAŢIE ŞI INFORMARE
    Accesul la educaţia formală
    Educaţia reprezintă o prioritate de bază în dezvoltarea de perspectivă a ţării, avînd un impact direct asupra implementării politicii de tineret. În ultimii ani au fost întreprinse acţiuni consecvente în vederea asigurării accesului tinerilor la educaţie. În acest context, ponderea alocaţiilor pentru învăţămînt în PIB a sporit de la 4,8% în anul 2000 la 8,2% în  anul 2008, resursele financiare destinate educaţiei crescînd astfel de la 740 milioane lei în anul 2000 la 5 miliarde lei în anul 2008.
    Investiţiile în infrastructura educaţională s-au majorat de la 2,5 milioane lei în anul 2000 la 263,9 milioane lei în anul 2008. Numai în perioada 2007–2008 au fost asigurate  cu echipament de laborator şi materiale didactice 1190 de instituţii de învăţămînt din mediul rural: licee, şcoli medii, gimnazii. În aceeaşi perioadă au fost dotate cu echipament, conform domeniilor ocupaţionale, 30 de unităţi de învăţămînt secundar profesional, în sumă de 5,5 milioane lei. Pentru a spori calitatea procesului educaţional a fost creat Centrul Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie şi implementat Programul prezidenţial „SALT”, în cadrul căruia instituţiile de învăţămînt preuniversitar au fost dotate cu 6600 de calculatoare, demarînd astfel aplicarea softurilor educaţionale în licee la 4 discipline şcolare: matematică, fizică, chimie şi biologie.
    Analiza situaţiei privind accesul tinerilor la învăţămîntul superior şi cel profesional denotă o majorare continuă a numărului de locuri finanţate de la  bugetul de stat. În contextul Anului Tineretului, Planul de înmatriculare la locurile cu finanţare bugetară pentru anul de studii 2008–2009 a fost majorat cu 30% faţă de anul precedent. La sesiunea de admitere 2008, numărul de locuri cu finanţare bugetară în învăţămîntul superior şi vocaţional/tehnic a fost de 10758, reprezentînd o creştere de circa 2,1 ori comparativ cu anul 2001, cînd numărul locurilor bugetare era de 5085. De asemenea, se înregistrează o majorare continuă a cuantumului  burselor pentru elevii şi studenţii din învăţămîntul profesional de toate nivelele. Astfel, în perioada 2001–2009, bursele s-au majorat de circa 7 ori.
    Calitatea înaltă a educaţiei şi educaţia accesibilă tuturor reprezintă elementele indispensabile ale unei societăţi moderne, inclusiv în contextul obiectivelor Procesului Bologna care se realizează în Republica Moldova începînd din anul 2005.
    În scopul susţinerii sociale şi asigurării drepturilor copiilor şi tinerilor au fost majorate substanţial normele de cheltuieli pentru elevii şi studenţii orfani şi cei aflaţi sub tutelă din cadrul învăţămîntului profesional (Hotărîrea de Guvern nr.870 din 28 iulie 2004, cu modificările ulterioare). De asemenea, au fost majorate de 2 ori normele băneşti pentru alimentarea elevilor din şcolile profesionale (Hotărîrea de Guvern nr.266 din 14 martie 2006, cu modificările ulterioare). Conform Hotărîrii de Guvern nr.1182 din 20 octombrie 2008, elevii şi studenţii orfani din Republica Moldova primesc indemnizaţii majorate, inclusiv: o majorare de 3 ori (de  la 1000 la 3000 de lei) a ajutorului anual pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, acordat la începutul anului şcolar, o majorare de 2 ori (de la 500 la 1000 de lei) a ajutorului material acordat la finele anului de studiu, o majorare de 10 ori (de la 500 la 5000 de lei) a indemnizaţiei acordate la absolvirea instituţiei preuniversitare şi o majorare de 20 de ori (de la 500 la 10000 de lei) a indemnizaţiei acordate la absolvirea instituţiei de învăţămînt profesional de toate nivelurile.
    În prezent se atestă o extindere continuă a infrastructurii instituţiilor de învăţămînt în  scopul dezvoltării potenţialului intelectual şi fizic al tinerilor. Astfel, în cursul anului 2008, decretat drept Anul Tineretului, a fost dat în exploatare blocul de studii al Universităţii de Stat din Comrat, a fost lansat Centrul de suport pentru studenţii şi liceenii cu dizabilităţi de vedere „Fără bariere” pe lîngă Universitatea de Stat din  Moldova, a fost construit un cămin pentru studenţii Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şi inaugurat Complexul sportiv-ştiinţific al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. În anul 2009 vor demara lucrările de construcţii la campusul universitar al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport.
    În vederea susţinerii şi promovării absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior, prin  Decretul Preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, pentru prima dată în anul 2008 a  fost instituită medalia „Pentru Excelenţă”. În anul 2008, medalia a fost conferită unui număr de 26 de absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior şi urmează a fi acordată anual absolvenţilor care obţin performanţe academice deosebite, participă la activităţi de cercetare ştiinţifică şi la viaţa socială.
    În contextul acţiunilor consacrate Anului Tineretului, la capitolul susţinerea proiectelor inovaţionale şi stimularea creativităţii elevilor şi studenţilor, au fost lansate pentru prima dată concursul republican „Cel mai bun elev inovator” şi proiectul „Satelit moldovenesc”.
    Dezvoltarea capitalului uman presupune însă importante investiţii în sistemul educaţiei publice şi asigurarea condiţiilor necesare pentru furnizarea unor servicii de calitate. Doar o educaţie de calitate poate asigura şi spori potenţialul de inovaţie şi adaptare al societăţilor moderne, atingerea unor performanţe înalte, capitalizînd calităţile specifice ale economiei moderne, întemeiată pe cunoştinţe, informaţie şi competiţie.
    Educaţia nonformală
    În ultimul timp, Republica Moldova este tot mai mult preocupată de rolul educaţiei în dezvoltarea multilaterală a personalităţii. În acest sens,  au luat amploare activităţile de educaţie nonformală care pun accent pe dezvoltarea capacităţilor organizatorice, a deprinderilor de viaţă, a abilităţilor de management al timpului, de gîndire critică, de luare a unor decizii sau de soluţionare a problemelor.
    Educaţia nonformală oferă un set de experienţe sociale necesare fiecărui tînăr, deoarece valorifică timpul liber din punct de vedere educaţional, oferă oportunităţi pentru punerea în valoare a experienţelor de viaţă, se bazează pe participarea voluntară, individuală sau colectivă, dezvoltă abilităţi pentru formarea unui stil de viaţă sănătos şi pregăteşte tinerii pentru a deveni cetăţeni activi.
    În mod tradiţional, educaţia oferită de şcoală este considerată una formală, iar activităţile educative organizate în afara orelor de studii şi cele desfăşurate de organizaţiile nonguvernamentale sau de alte instituţii care au ca misiune promovarea educaţiei şi dezvoltarea personalităţii sînt denumite activităţi de educaţie nonformală, în timp ce influenţele spontane sau neorganizate venite din partea  mediului, familiei, grupului de prieteni, mass-mediei definesc educaţia informală. Delimitarea acestor trei forme de educaţie este una mai mult teoretică, în practică ele funcţionînd într-un circuit complementar.
    Educaţia nonformală se realizează în cadrul centrelor de resurse pentru tineri, al centrelor de creaţie comunitare şi raionale pentru copii şi tineri, prin intermediul specialiştilor în domeniu, facilitatorilor calificaţi, educatorilor de la egal la egal şi al voluntarilor.
    Pentru dezvoltarea activităţilor de educaţie nonformală şi extracurriculară, în anul 2008, declarat Anul Tineretului, a fost inaugurat Centrul Republican pentru Copii şi Tineret, o instituţie educaţional-metodică, a cărei misiune este de a contribui la dezvoltarea şi implementarea politicii statului în domeniul educaţiei copiilor şi tinerilor şi a acorda suport metodologic şi logistic instituţiilor şi actorilor sociali ce prestează servicii extracurriculare şi de educaţie nonformală.
    Astfel, educaţia nonformală este realizată de oameni calificaţi în diferite domenii de activitate: jurişti, economişti, funcţionari publici, medici etc., deseori avînd şi o pregătire didactică. Totodată, educaţia nonformală constituie un obiectiv şi pentru instituţiile/organizaţiile ce desfăşoară activităţi educative privind dezvoltarea personală, educaţia pentru un mod sănătos de viaţă şi educaţia pentru participare.
    Obiectivele educaţiei nonformale decurg din documentele de politici internaţionale elaborate de Consiliul Europei şi Comisia Europeană: Pactul european pentru tineret,  Tratatul european constituţional privind importanţa respectării valorilor fundamentale ale drepturilor omului, ale libertăţilor, ale democraţiei şi egalităţii, Portofoliul european al tinerilor lideri şi specialişti în activitatea de tineret.
    Educaţia nonformală cuprinde ansamblul activităţilor desfăşurate într-un cadru mai puţin instituţionalizat, dar în mod organizat şi în afara sistemului de învăţămînt, constituindu-se ca o punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate în mod informal. Succesul  educaţiei nonformale depinde de atingerea obiectivelor de dezvoltare identificate de către participant.
    Sistemul actual de educaţie nonformală se bazează pe formarea abilităţilor de  prevenire a unor situaţii de risc, cum ar fi: infectarea cu HIV/SIDA, consumul de droguri, traficul de persoane etc.
    Servicii de informare şi acces la internet pentru tineri
    Accesul tinerilor la informare este o condiţie primordială în procesul de formare a unui cetăţean activ şi responsabil. Tinerii au încetat a fi simpli consumatori de informaţie şi se impun tot mai mult în calitate de producători de informaţie prin editarea de ziare, buletine informative şi realizarea emisiunilor de radio şi televiziune. Ziarele şi posturile de radio îi ajută pe tineri să-şi exprime liber opiniile şi să facă cunoscute problemele şi aspiraţiile întregii societăţi. În prezent funcţionează o reţea extinsă de ziare şi posturi de radio şcolare.
    Actualmente se editează circa 77 de ziare şcolare, beneficiari fiind elevii, profesorii, profesioniştii media şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, în total circa 39600 de cititori. În ţară funcţionează 17 posturi de radio cu o audienţă totală de circa 7880 de ascultători.
    Pentru asigurarea unei bune funcţionări a reţelei internet şi susţinerea noilor iniţiative de acest gen, în anul 2003, cu sprijinul UNICEF, a fost creat Centrul media pentru tineri şi reţeaua naţională media pentru tineri.
    O altă performanţă la capitolul informare şi acces la informaţie este realizarea activităţilor multimedia, în special în cadrul Centrului video pentru tineri: fotografii, filme video, desene animate etc. Deşi au fost realizate multe acţiuni importante, rămîne actuală insuficienţa de ziare, emisiuni radio şi TV pentru tineri. În raioane funcţionează un număr limitat de săli de calculatoare conectate la internet, în unele dintre acestea viteza de accesare fiind mică. Mulţi tineri, în special din mediul rural, rămîn în afara activităţilor de informare prin intermediul internetului.
    Bibliotecile din localităţile rurale şi urbane reprezintă, de asemenea, surse importante de informare pentru tineri. Astfel, pentru a răspunde solicitărilor tinerilor sînt necesare măsuri de înnoire a fondurilor de carte şi de dotare a bibliotecilor cu tehnică modernă.
    3. SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ
    Sănătatea şi asistenţa socială a tinerilor
    Una dintre condiţiile cele mai importante pentru promovarea progresului economic şi social-politic în orice ţară este crearea oportunităţilor de dezvoltare sănătoasă a tinerilor. În ultimele decenii au crescut considerabil  riscurile  la care sînt expuşi tinerii: consumul de droguri, alcool, tutun şi de alte substanţe toxice, practicarea relaţiilor sexuale neprotejate etc. Drept rezultat, rata fertilităţii este în continuă scădere: de la 1,6 în anul 2000 la 1,2 în anul 2006. În anul 2007, numărul persoanelor tinere cu infecţii sexual transmisibile era de 1587. Dintre acestea, 78% sînt tineri din grupa de vîrstă 20–29 de ani. Infecţia HIV/SIDA continuă să rămînă o problemă prioritară de sănătate publică. În  2007 au fost depistate şi înregistrate 731 de noi cazuri de infectare cu HIV, 44% dintre acestea fiind în rîndul persoanelor tinere (20–29 de ani). Infecţia HIV/SIDA afectează în special persoanele de vîrstă reproductivă, inclusiv pe cele cu vîrste cuprinse între 15 şi 24 de ani, astfel încît, în anul 2007, incidenţa infectării cu HIV în acest grup de populaţie a fost de 14,34 de cazuri la 100 mii de persoane faţă de 13,32 în anul 2006.
    În Republica Moldova există mai multe categorii de tineri cu necesităţi speciale: absolvenţii instituţiilor rezidenţiale, orfanii, tinerii cu dizabilităţi, tinerii cu comportament deviant, persoanele HIV-pozitive. Vulnerabilitatea acestor tineri rezidă în posibilităţile reduse de afirmare şi integrare în societate. Actualul sistem de sănătate şi protecţie socială dispune de un spectru de servicii oferite de cele 12 centre de sănătate prietenoase tinerilor, amplasate în cîteva raioane ale republicii, care pun la dispoziţia tinerilor servicii de informare şi consultaţii medicale gratuite. Totuşi, centrele respective satisfac solicitările unui grup restrîns de persoane, fiind necesare extinderea, dezvoltarea şi consolidarea acestor servicii în corespundere cu necesităţile identificate de servicii integrate şi de calitate.
    Politici sociale pentru familiile tinere
    Potrivit datelor statistice, în anul 2007 au fost  înregistrate 29 mii de căsătorii, dintre care aproximativ 87% sînt cupluri cu vîrste cuprinse între 16 şi 30 de ani. Concomitent, s-au înregistrat 13,9 mii de divorţuri, dintre care 1/3 sînt divorţuri ale familiilor tinere. Fiecare a doua familie tînără invocă drept motive de divorţ lipsa condiţiilor de trai (spaţiului locativ), lipsa unui  venit constant, emigrarea unuia dintre soţi. Realitatea actuală impune şi alte cauze: dificultăţi în obţinerea independenţei economice, şomajul frecvent în mediul tinerilor, prelungirea perioadei de studii, lipsa unei pregătiri pentru viaţa de familie etc.  Există, de asemenea, motive legate de capacitatea redusă a tinerilor de a duce o viaţă independentă, neînţelegerile dintre tineri şi părinţii lor, nesiguranţa materială.
    Politicile sociale trebuie orientate spre elaborarea şi implementarea unor mecanisme eficiente de susţinere a tinerelor familii, inclusiv prin crearea unui sistem de ipotecare a locuinţelor pentru familia tînără, mecanisme de conciliere a vieţii de familie cu cea profesională, eficientizarea prestărilor sociale adresate familiilor tinere şi acordate în baza evaluării veniturilor şi a necesităţilor acestora, îmbunătăţirea mecanismului de responsabilizare a părinţilor faţă de copii ca premisă pentru eliminarea fenomenelor de neglijare, abandon paternal şi maternal, precum şi a instituţionalizării copiilor.
    În acest context şi în vederea susţinerii sociale a familiilor tinere, la 12 noiembrie 2008 a fost adoptată Hotărîrea de Guvern nr.1259 cu privire la asigurarea cu locuinţă gratuită a tinerilor specialişti cu studii superioare şi post-universitare de rezidenţiat, repartizaţi şi angajaţi în cîmpul muncii în instituţiile publice (bugetare) din sate (comune). Scopul programului aprobat prin această hotărîre constă în acoperirea necesarului de cadre în sectorul rural, precum şi în asigurarea acestor cadre cu locuinţe gratuite, care vor deveni proprietate privată a tinerilor specialişti după expirarea termenului de 5 ani de activitate în instituţiile bugetare de la sate (din comune).
    Susţinerea insuficientă a familiilor tinere şi a tinerilor cu nevoi speciale reprezintă un obstacol esenţial în participarea activă a populaţiei tinere la viaţă politică, economică şi socială. De aceea, este necesară crearea unor centre multifuncţionale de asistenţă socială la nivel comunitar, care ar permite soluţionarea problemelor cu care se confruntă tot mai des tinerii în procesul de integrare socială.
    4. PARTICIPAREA TINERILOR LA VIAŢA ECONOMICĂ
    Tinerii şi dezvoltarea economică
    Tineretul reprezintă cea mai valoroasă resursă umană pentru dezvoltarea economică a societăţii, constituind 24% din populaţia economic activă a Republicii Moldova (potrivit datelor pentru primul trimestru al anului 2008). Spre regret însă, acest grup se implică destul de modest în activităţile economice. Persoanele tinere angajate în muncă care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii constituie circa 26,7%. Ponderea cea mai înaltă a tinerilor încadraţi în cîmpul muncii  revine segmentului de vîrstă 25–29 de ani, tineri care au absolvit o instituţie de pregătire profesională şi au deja acumulată o experienţă de muncă.
    Pentru a facilita accesul tinerilor la activitatea antreprenorială, Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în iunie 2008, Programul naţional de abilitare economică a tinerilor pentru anii  2008–2010 şi prevede crearea şi finanţarea mai multor afaceri ale tinerilor antreprenori. Scopul major al programului este dezvoltarea spiritului antreprenorial în rîndul tinerilor din zonele rurale ale ţării, oferind instruire şi credite comerciale rambursabile în valoare de pînă la 300 mii  de lei cu componentă de grant (40% din valoarea creditului) persoanelor tinere cu vîrste cuprinse între 18 şi 30 de ani. Programul are la bază 3 componente:
    Componenta I – Instruire şi consultanţă antreprenorială;
    Componenta II – Finanţarea proiectelor investiţionale rurale prin acordarea de credite comerciale cu componentă de grant;
    Componenta III – Monitorizarea postfinanţare.
    În perioada derulării Programului naţional de abilitare economică a tinerilor, pe parcursul anului 2008 au fost acordate 181 de credite în sumă de 52,05 milioane lei, inclusiv componenta de grant de 40% în valoare de 20,82 milioane lei.
    De asemenea, dezvoltarea economică a tinerilor este susţinută de Ministerul Tineretului şi Sportului prin intermediul Proiectului „Abilitarea socio-economică a tineretului” (PASET), realizat în parteneriat cu Banca Mondială, UNICEF şi USAID. Proiectul contribuie la consolidarea capitalului uman şi social, precum şi la reducerea sărăciei în mediul tinerilor, oferindu-le oportunităţi de a deveni agenţi ai schimbării pozitive în comunitatea lor. Proiectul este structurat în două etape: la I etapă (începînd cu anul 2005) au fost înfiinţate 145 de afaceri mici în 17 raioane, fiind create 355 de locuri de muncă pentru tineri. Începînd cu luna noiembrie 2008, la cea de-a II-a etapă de abilitare economică a tinerilor, vor fi instruiţi circa 400 de tineri şi vor fi deschise suplimentar 60 de noi afaceri.
    Deşi în Republica Moldova există instituţii specializate în consolidarea capacităţilor în domeniul afacerilor şi în servicii de consultanţă, capacitatea lor este limitată, deoarece ele activează mai mult în centre raionale şi localităţile urbane  mai dezvoltate, mediul rural fiind defavorizat. Nivelul cunoştinţelor tinerilor privind cerinţele serviciilor de creditare (pregătirea planurilor de afaceri, informaţia privind gajul etc.) este încă destul de scăzut. În acest sens, este necesară dezvoltarea şi diversificarea continuă a serviciilor de suport şi consultanţă în domeniul economic drept una din căile de implicare a tinerilor în viaţa economică.
    Orientarea şi pregătirea profesională a tinerilor
    Angajarea populaţiei tinere în cîmpul muncii  depinde, în mare măsură, de nivelul ei de instruire. Conform datelor statistice, majoritatea persoanelor tinere  cu perspective de carieră profesională nu sînt motivate să fie prezente pe piaţa muncii. În anul 2007, 34,8% dintre tinerii cu vîrste cuprinse între 15–29 de ani aveau studii gimnaziale, 30,5% de tineri din această categorie de vîrstă aveau studii medii generale sau liceale, iar 9,68% dintre aceste persoane aveau studii superioare. Totodată, analizînd distribuţia tinerilor după nivelul de instruire pe medii, se observă o concentraţie mare a persoanelor cu studii gimnaziale în mediul rural – 43,5% din totalul de tineri proveniţi din acest mediu, comparativ cu doar 24,7% – din mediul urban.
    În conformitate cu pct.14 din Regulamentul cu privire la organizarea formării profesionale continue, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.1224 din 9 noiembrie 2004, în instituţiile de învăţămînt formarea profesională continuă se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire şi specialităţi, ţinîndu-se seama de nevoile angajatorilor, de competenţele de bază ale adulţilor, de cerinţele înaintate pentru funcţiile pe care aceştia le exercită şi de posibilităţile lor de promovare. Realitatea însă denotă lipsa informaţiilor sistematizate privind indicii participării la cursurile de formare profesională continuă a muncitorilor, deşi, sporadic, există date că întreprinderile mari organizează în mod independent cursuri de formare pentru angajaţii lor. În acelaşi timp, practic toate întreprinderile se confruntă cu problema pierderii cadrelor care, după perfecţionare şi obţinerea aptitudinilor solicitate pe piaţa muncii, părăsesc întreprinderea pentru a emigra.
    Cu toate că pe piaţa muncii se manifestă o cerere sporită de specialişti calificaţi, 40% dintre locurile de muncă fiind în domeniul agricol, doar 21,8% de tineri din totalul populaţiei tinere ocupate activează în acest sector. Statisticile demonstrează că cei mai mulţi şomeri sînt înregistraţi la categoria de muncitori care au doar studii gimnaziale sau studii secundare profesionale. Acestor tineri le este foarte greu să se încadreze în cîmpul muncii, să se integreze şi să se adapteze condiţiilor specifice.
    Mulţi absolvenţi ai instituţiilor superioare de învăţămînt nu-şi găsesc un loc de muncă corespunzător calificării profesionale obţinute. Acest fapt denotă că tinerii, la alegerea specialităţilor, nu au avut suficientă consiliere referitor la situaţia şi cerinţele pieţei muncii din Republica Moldova.
    Pentru o orientare corectă şi strategică în alegerea profesiei, dar şi pentru consilierea studenţilor privind situaţia şi cerinţele de pe piaţa muncii din Republica Moldova au fost create şi  funcţionează centre de orientare profesională şi plasare în cîmpul muncii în cadrul Universităţii de Stat şi al Universităţii Tehnice din Moldova, Incubatorul de afaceri din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova şi centre regionale de informare cu privire la piaţa muncii în  municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul. Centre de orientare şi consiliere profesională  vor fi create în cadrul tuturor instituţiilor de învăţămînt superior din ţară.
    Alegerea domeniului de studii profesionale este condiţionată, în mare parte, de stereotipurile referitoare la ocupaţiile tradiţionale feminine şi masculine. Segregarea pe criterii de sex, existentă pe piaţa muncii la ora actuală, influenţează afirmarea profesională a femeilor tinere, ale căror şanse de avansare în carieră sînt mai mici decît ale bărbaţilor. Acest fapt impune necesitatea de a stabili conexiuni între politica educaţională şi cea a pieţei muncii prin prisma problemelor segregării după sex, astfel încît să se obţină o armonizare între formarea capitalului uman, a forţei de muncă şi a pieţei muncii în general.
    În prezent, tinerii resimt o lipsă de informare în ceea ce priveşte orientarea lor sub aspect profesional. Majoritatea tinerilor îşi aleg meseria sau profesia fără a ţine cont de evoluţia acesteia pe piaţa muncii şi de perspectivele de angajare. Astfel, devine stringentă necesitatea extinderii programelor de orientare profesională şi de consiliere în carieră care le-ar permite tinerilor să înţeleagă mai bine situaţia de pe piaţa muncii şi să-şi conştientizeze propriile abilităţi în domeniul ales.
    Situaţia tinerilor pe piaţa muncii
    Nivelul de instruire al populaţiei tinere ocupate determină, într-o măsură oarecare, distribuţia ei pe domenii de activitate. În anul 2007, populaţia tînără angajată în sectorul agrar a constituit 51,9 mii persoane, sau 21,7% din totalul populaţiei tinere angajate în cîmpul muncii, în timp ce numărul persoanelor tinere ocupate în sfera serviciilor a fost de 53,7 mii, adică 22,5%. Alte domenii de activitate caracteristice pentru populaţia tînără ocupată sînt administraţia publică, învăţămîntul, sănătatea şi asistenţa socială – 39,9 mii de persoane, sau 16,7% din totalul tinerilor angajaţi, şi industria – 35 mii de persoane, sau 14,7% din total. De asemenea, o pondere destul de mare o au tinerii ocupaţi în construcţii, ramură care în prezent se dezvoltă dinamic, – 20,3 mii de persoane, sau 8,5% din totalul tinerilor ocupaţi.
      În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei tinere pe domenii de activitate în funcţie de mediul de reşedinţă, se observă următoarea tendinţă: dacă în mediul rural cea mai mare pondere o deţin tinerii ocupaţi în agricultură – 50,9 mii de persoane sau 43,6% din totalul tinerilor ocupaţi în mediul rural, în mediul urban cele mai răspîndite domenii de  activitate printre tineri sînt comerţul, activitatea hotelieră şi restaurantele – 39 mii sau 32% din totalul tinerilor ocupaţi în mediul urban. De asemenea, ponderi relativ importante le au tinerii ocupaţi în industrie şi în sectorul bugetar, atît din mediul rural cît şi din cel urban. 
    În contextul modificării cererii şi ofertei de pe piaţa muncii şi al provocărilor de ordin demografic este tot mai dificil ca tinerii să se încadreze în această  piaţă. Totodată, pentru o bună parte dintre agenţii economici tineretul nu reprezintă o categorie prioritară la angajare, ei avînd anumite rezerve faţă de aceştia. În acest context, Pactul european pentru tineret pune accentul pe facilitarea accesului tinerilor la piaţa muncii şi combaterea sau diminuarea şomajului în rîndul acestei categorii. În scopul susţinerii eficiente a tinerilor privind accesul lor pe piaţa muncii este necesară intervenţia directă a instituţiilor guvernamentale, în special a     Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a structurilor sale teritoriale.
    Avînd ca bază o serie de acte normative şi legislative în domeniul ocupării forţei de muncă (Legea nr.102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;  Hotărîrea de Guvern nr.605 din 31 mai 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007–2015 şi Hotărîrea de Guvern nr.167 din 15 februarie 2008 privind aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru  ocuparea forţei de muncă pe anul 2008), în scopul sporirii posibilităţilor de ocupare a tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, în anul 2008 s-au realizat mai multe acţiuni:
    • servicii de mediere a muncii pentru persoanele sub 16 ani şi tinerii care urmează o formă de învăţămînt de zi, acordate unui număr de  201  persoane;
    • servicii de informare şi consiliere profesională acordate unui număr de  16576 de persoane, dintre care 7153 de tineri cu statut de şomer;
    • cursuri de formare profesională a şomerilor, absolvite de 2618 tineri, dintre care 1502 au fost plasaţi în cîmpul muncii (57,4 %);
    • pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă, 29 de tineri au primit indemnizaţie unică de încadrare în cîmpul muncii şi 30 – indemnizaţie unică de instalare pe piaţa muncii;
    • tîrguri ale locurilor de muncă, în număr  de 72, la care 866 de agenţi  economici au oferit 14,9 mii de locuri de muncă. La tîrguri au  participat 13,5 mii de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv persoane tinere, dintre acestea fiind plasate în cîmpul muncii 3,0 mii sau 22% din participanţii la tîrguri. Sînt de menţionat tîrgul locurilor de muncă din cadrul Expoziţiei Naţionale „Fabricat în Moldova”, ediţia a VII-a, şi Tîrgul republican al locurilor de muncă pentru tineret, desfăşurat la Palatul Republicii la 29 mai 2008, la care au participat peste 5000 de tineri.
    În vederea stimulării agenţilor economici de a angaja persoane tinere, absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior, a fost adoptată Hotărîrea de Guvern nr.594 din 20 iunie 2005 cu privire la aprobarea Procedurii de  stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat, care prevede acordarea lunară a unei sume în mărime de  un salariu minim pe ţară, pentru o perioadă de 12 luni calendaristice, pentru fiecare absolvent al instituţiei de învăţămînt superior încadrat în muncă, cu condiţia menţinerii raporturilor de muncă cel puţin 3 ani.
    Presiunile în direcţia atingerii unei performanţe mai înalte pentru a putea face faţă concurenţei globale tot mai accentuate explică faptul că mulţi angajatori stabilesc cerinţe exagerate pentru potenţialii angajaţi. În aceste condiţii, tinerii au şanse mai mici de a obţine un loc de muncă din lipsa experienţei, solicitată în cele mai frecvente cazuri, cît  şi a abilităţilor de comunicare şi negociere.
    Şomajul în rîndul tineretului
    În mod tradiţional, nivelul şomajului în rîndul tineretului este relativ ridicat comparativ cu şomajul în alte grupuri ocupaţionale. Acest fapt este determinat în primul rînd de specificul ocupării profesionale a tinerilor care se confruntă cu probleme mai mari în ceea ce priveşte integrarea profesională. Cu toate acestea, pe parcursul ultimilor ani, pe fundalul descreşterii populaţiei economic active şi a celei ocupate în vîrstă de 15–29 de ani, se observă şi o tendinţă stabilă de descreştere a numărului şomerilor tineri. Rata şomajului populaţiei tinere a înregistrat tendinţe de descreştere, de la 13,9% în anul 2000 la 10,5% în anul 2007. Trebuie remarcat şi faptul că, în anul 2007, ponderea şomerilor tineri în totalul de şomeri a fost de 38,4%.
    La analiza şomajului în rîndul tineretului, destul de relevantă este şi distribuţia acestuia în funcţie de nivelul de instruire. Problema integrării profesionale este caracteristică pentru toţi tinerii, indiferent de sex, mediu de reşedinţă, nivel de instruire sau specialitate. Cu toate acestea, se observă că gradul de vulnerabilitate este mai mare la tinerii cu un nivel de studii inferior. Astfel, la 1 ianuarie  2008, cea mai mare rată a şomajului a fost  constatată printre tinerii cu studii gimnaziale – 7,6 mii de persoane sau 29,3% din totalul şomerilor tineri, 2,6 mii de persoane fiind din mediul urban, iar 5,0  mii – din mediul rural. Prin urmare, se poate constata că nivelul de instruire are o influenţă destul de mare în diminuarea şomajului. Or, persoanele tinere cu un nivel de studii mai înalt îşi găsesc un loc de muncă mai repede şi se integrează profesional mai uşor.  Totodată, în prezent se înregistrează un nivel destul de înalt al şomajului printre tinerii cu studii superioare – 5,8 mii de persoane sau 22,4% din totalul şomerilor tineri, fapt determinat de nemulţumirea persoanelor tinere faţă de locurile de muncă ce li se propun, precum şi faţă de salariile ce li se oferă. Pornind de la aceste constatări, şomajul în rîndul tineretului se prezintă într-adevăr ca o problemă stringentă care necesită măsuri speciale în cadrul politicii de ocupare.
    5. PARTICIPAREA TINERILOR LA VIAŢA PUBLICĂ ŞI  PROMOVAREA CETĂŢENIEI  ACTIVE
    Consiliile locale ale tinerilor: rolul şi importanţa acestora
    Consiliile locale ale tinerilor constituie o formă de reprezentare şi împuternicire a tinerilor pentru participarea la procesul de luare a deciziilor la nivel local. Asocierea le permite tinerilor să-şi facă auzite opiniile şi să realizeze propriile proiecte şi, nu în ultimul rînd, reprezintă un instrument de împuternicire a tinerilor pentru a identifica şi soluţiona problemele comunităţii şi a interacţiona cu autorităţile publice la nivel local.
    Consiliile locale ale tinerilor funcţionează după modelul consiliului local al adulţilor. Constituirea consiliilor locale ale tinerilor în cadrul unui proces electoral le conferă un statut de structură reprezentativă a tinerilor recunoscută de autorităţi. Astfel, cele 380 de consilii locale ale tinerilor existente au reuşit să se organizeze în 20 de reţele regionale după principiul geografic. Ele activează în strînsă colaborare cu direcţiile raionale învăţămînt, tineret şi sport şi cu centrele pentru tineri.
    Consiliile locale ale tinerilor din regiunea transnistreană şi din Republica Moldova sînt antrenate în elaborarea unor proiecte  comune de dezvoltare comunitară şi de participare activă la soluţionarea problemelor social-economice. Tinerii sînt instruiţi în domeniul managementului proiectelor şi al cetăţeniei active în cadrul unor traininguri internaţionale şi al şcolilor de vară.
    Constituirea consiliilor în reţele denotă un nivel avansat de dezvoltare şi o conştientizare a necesităţii consolidării eforturilor pentru reprezentarea la nivel naţional. Extinderea reţelei consiliilor locale ale tinerilor ca formă de colaborare eficientă cu autorităţile administraţiei publice locale şi sporirea activităţii acestora au fost, de asemenea, o prioritate menţionată de tinerii participanţi la forumurile raionale.
    Participarea civică şi politică a tinerilor
    Educarea civică şi patriotică a tinerei generaţii reprezintă o investiţie pe termen lung pentru orice societate. Numai un tînăr activ, responsabil, informat şi instruit poate deveni un partener activ pentru autorităţile publice. Merită să fie evidenţiate receptivitatea tinerilor şi responsabilitatea civică faţă de problemele cu care se confruntă comunităţile locale din Republica Moldova. Astfel, tinerii se implică activ în soluţionarea problemelor ecologice, sociale şi culturale alături de persoanele adulte.
    Anual, în toate  localităţile republicii se desfăşoară Săptămîna Europeană a Democraţiei Locale în scopul promovării principiilor cetăţeniei active în rîndul tinerilor şi pentru a spori nivelul de conştientizare de către tineri a ideii de participare democratică la nivel local.
    Tinerii au fost implicaţi direct în elaborarea şi discutarea publică a strategiilor locale pentru tineret. În cadrul a 26 de forumuri raionale şi naţionale tinerii au avut posibilitatea să-şi exprime opiniile asupra Strategiei naţionale pentru tineret: ce trebuie să conţină aceasta, care sînt domeniile ei prioritare şi propunerile pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă tineretul.
    În scopul consolidării modelelor de autoguvernare a tinerilor şi al implicării acestora în procesul de identificare a soluţiilor pentru problemele social-economice existente, anual se  organizează Zilele Guvernării Tinerilor, iar în anul 2008, pentru prima dată s-a desfăşurat Luna Dialogului Structural cu Tinerii în contextul sărbătorilor naţionale şi internaţionale dedicate tineretului şi studenţilor, în cadrul căreia au avut loc evenimente ştiinţifice, sociale şi culturale (Conferinţa interuniversitară „Promovarea dialogului intercultural prin participarea la programe de mobilitate externă”, Ziua uşilor deschise în administraţia publică centrală,     Cupa naţională studenţească la TVC şi altele).
    În scopul diseminării bunelor practici, sporirii participării tinerilor la edificarea societăţii democratice, consolidării parteneriatelor şi dezvoltării reţelelor internaţionale de tineret se organizează, la nivel naţional, forumuri, conferinţe, tabere de vară cu participarea masivă a tinerilor. Astfel, în contextul deţinerii de către Republica Moldova a preşedinţiei Iniţiativei Central Europene în anul 2008, a fost organizat Forumul Tinerilor Iniţiativei Central Europene „Consolidarea tineretului prin mobilitate”, la care tineri din 17 state membre ale Iniţiativei Central Europene au discutat despre promovarea valorilor europene, dimensiunea europeană în sfera educaţiei, oportunităţile şi provocările procesului de mobilitate academică. În contextul aceloraşi deziderate, a fost desfăşurat Forumul Tinerilor din Statele Membre ale CSI şi Forumul Internaţional „Tinerii pentru pace şi soluţionarea conflictelor”. 
    Participarea civică şi politică a tinerilor se datorează contribuţiei centrelor de tineret şi autorităţilor administraţiei publice locale. Centrele de resurse pentru tineri au devenit un model eficient de cooperare între organizaţiile neguvernamentale şi autorităţile publice locale şi centrale. Autorităţile administraţiei publice locale au inclus centrele de resurse pentru tineret în sistemul serviciilor publice, acoperind cheltuielile operaţionale, salariile personalului şi serviciile aferente. Astfel de servicii însă nu există în toate regiunile Republicii Moldova, fapt ce împiedică implementarea politicilor de tineret.
    Cultura şi timpul liber al tinerilor
    Organizarea timpului liber constituie o prioritate pentru tineri, iar posibilităţile de implicare în activităţile de timp liber pentru o parte din tineri sînt limitate. Un studiu sociologic realizat de Blackstone Corporation în mediul tinerilor din Republica Moldova relevă importanţa caselor de cultură în organizarea şi desfăşurarea timpului liber al tinerilor. Rezultatele studiului denotă că numai 32% din tinerii intervievaţi beneficiază de serviciile oferite de aceste instituţii, iar 49% din respondenţi consideră că facilităţile oferite de casele de cultură sînt insuficiente, axîndu-se preponderent pe organizarea discotecilor. De asemenea, 15% din tinerii participanţi la studiu au menţionat că în casa de cultură din localitatea lor nu sînt organizate activităţi pentru tineret, iar 8% consideră că tinerii nici nu sînt interesaţi să participe la activităţile culturale organizate, deoarece acestea nu corespund solicitărilor actuale ale tinerilor. O categorie de tineri (56%) consideră că organizarea timpului liber depinde de condiţiile create în incinta instituţiilor culturale, astfel încît renovarea şi dotarea acestora ar permite o diversificare a activităţilor de timp liber.
    În anul 2008 au fost alocate resurse financiare considerabile pentru reabilitarea sau reparaţia curentă a caselor de cultură. În cursul anului au fost renovate capital 12 case de cultură, iar pînă la finele anului 2009 vor fi renovate circa 8 case de cultură, suma programată fiind de 25 milioane lei. În circa 252 de case de cultură din 12 raioane au fost îmbunătăţite condiţiile de activitate.
     Cu toate că sportul se bucură în continuare de popularitate, se cere o diversificare a activităţilor sportive. Pe teritoriul Republicii Moldova activează 82 de şcoli sportive, 4 licee sportive şi 9 centre de cultură fizică şi întreţinere a sănătăţii care oferă servicii integrate tinerilor, de asemenea există 25 de bazine de înot, 1270 de săli de sport, 54 de stadioane cu tribune şi 3051 de terenuri şi cîmpuri sportive. Terenurile de sport din localităţile rurale necesită reparaţii şi amenajare.
    Mobilitatea interculturală şi turistică a tinerilor, cooperarea lor internaţională sînt insuficient de dezvoltate în Republica Moldova, fapt ce se datorează incapacităţii economice a tinerilor şi a părinţilor lor.
Infrastructura culturală şi sportivă slab dezvoltată din mediul rural afectează direct posibilităţile de afirmare a tinerilor, fapt ce determină tinerii din sate şi din oraşele mici să plece în oraşele mai mari şi în capitală pentru a beneficia de mai multe servicii în acest sens. Este mic numărul atelierelor de meşteşuguri populare şi al studiourilor artistice, calitatea managementului şi a activităţilor culturale este scăzută, accesul tinerilor la serviciile oferite de unele instituţii culturale, sportive şi de structurile asociative este limitat. Mass-media locală şi naţională difuzează puţine informaţii despre posibilităţile de petrecere a timpului liber, precum şi despre şansele de realizare a intereselor şi talentelor tinerilor.
    6. DEZVOLTAREA  CAPACITĂŢILOR  INSTITUŢIONALE  ÎN DOMENIUL TINERETULUI
    Succesul implementării politicilor de tineret depinde în mare parte de calitatea cadrului normativ în domeniu şi de capacităţile umane şi instituţionale ale structurilor responsabile de elaborarea şi implementarea politicilor de tineret la nivel naţional şi local.
    Principalul organ instituţional responsabil pentru elaborarea şi implementarea politicii şi programelor de stat în domeniul tineretului este Ministerul Tineretului şi Sportului.
    La nivelul raioanelor, sarcinile lucrătorului în domeniul tineretului sînt îndeplinite de către specialistul în probleme de tineret şi sport din cadrul direcţiei învăţămînt, tineret şi sport sau din cadrul aparatului preşedintelui raionului.
    Ca urmare a reformei teritorial-administrative, în multe primării a fost desfiinţată funcţia de specialist în probleme de tineret, astfel încît, în momentul de faţă, doar în 98 din cele 950 de primării existente activează persoane responsabile de activitatea de tineret. În aceste condiţii, implementarea politicilor de tineret la nivel local devine dificilă. De aceea, este binevenită instituirea postului de specialist în activitatea de tineret la toate unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi.
    Deşi în Republica Moldova există un cadru normativ în domeniul tineretului, este necesară racordarea acestuia la legislaţia internaţională: Carta europeană cu privire la participarea tinerilor la viaţa comunităţilor locale şi regionale, Cartea  albă a Comisiei Europene „Un nou elan pentru tineretul european”, Pactul european pentru tineret.  În procesul de aplicare a legislaţiei apar unele dificultăţi care reflectă necesitatea de a crea condiţii propice în vederea participării depline a tinerilor la viaţa societăţii democratice, deschise şi solidare. Documentele internaţionale constituie un cadru nou de abordare şi cooperare în domeniul tineretului.
    Obiectiv fundamental: creşterea calităţii vieţii tinerilor prin crearea de condiţii necesare educaţiei, dezvoltării, participării şi integrării social-economice a tinerilor.
    Puncte tari:
    1) ponderea tinerilor în totalul populaţiei este în uşoară creştere;
    2) ponderea populaţiei tinere economic active este în creştere;
    3) interesul sporit al tinerilor pentru activităţile educative;
    4) creşterea numărului de tineri implicaţi în consiliile locale ale tinerilor şi  în organizaţiile neguvernamentale;
    5) numărul impunător de centre de resurse pentru tineret, funcţionale şi  accesibile;
    6) specialişti în activitatea de tineret pregătiţi profesional (specialiştii centrelor de  tineret);
    7) tineri încadraţi în activităţi economice ca urmare a implementării  programelor naţionale;
    8) parteneriate stabile între tineri şi autorităţile administraţiei publice;
    9) o bună capacitate de absorbţie a fondurilor internaţionale pentru implementarea politicilor de tineret;
    10) existenţa unui sector neguvernamental dezvoltat în domeniul tineretului.
    Puncte slabe:
    1) fluxul migratoriu al tinerilor de la sate spre oraşe şi din ţară în străinătate;
    2) accesul limitat la informare şi la serviciile de calitate;
    3) infrastructura caselor de cultură insuficient dezvoltată;
    4) posibilităţile reduse de organizare a timpului liber;
    5) lipsa unor locuri de muncă suficient remunerate pentru tineri;
    6) numărul mare de tineri cu studii medii neîncadraţi în cîmpul muncii;
    7) mecanismele ineficiente de finanţare a acţiunilor de tineret;
    8) ponderea mare a tinerilor afectaţi de boli sexual transmisibile;
    9) dependenţa financiară a tinerilor de părinţi;
    10)    interesul scăzut al tinerilor pentru viaţa politică.
    Oportunităţi:
    1) perfecţionarea cadrului normativ în domeniul tineretului şi racordarea lui la standardele europene în domeniu;
    2) perfecţionarea programelor sociale orientate spre susţinerea tinerelor familii;
    3) prezenţa organizaţiilor de tineret din Republica Moldova în structurile europene de  tineret;
    4) extinderea colaborării între organizaţiile naţionale de tineret şi organizaţiile internaţionale similare;
    5) accesarea fondurilor internaţionale pentru implementarea politicilor/programelor de/pentru  tineret;
    6) crearea de condiţii favorabile pentru angajarea tinerilor în cîmpul muncii şi iniţierea activităţilor de antreprenoriat;
    7) crearea condiţiilor pentru revenirea în ţară a  tinerilor emigranţi;
    8) instituirea funcţiei de specialist în activitatea de tineret la fiecare primărie;
    9) perfecţionarea continuă a specialiştilor în activitatea de tineret;
    10) diversificarea serviciilor de organizare a timpului liber;
    11) promovarea participării tinerilor la consiliile locale ale tinerilor, extinderea acestora  şi crearea reţelelor la nivel regional şi naţional;
    12) sporirea numărului centrelor de resurse pentru tineri, consolidarea continuă a serviciilor şi infrastructurii acestora.
     Ameninţări:
    1) schimbările sociale şi economice frecvente;
    2) deficitul de cooperare între organizaţiile de tineret şi autorităţile publice  locale;
    3) creşterea ratei migraţiei în rîndul tinerilor;
    4) capacităţile reduse de accesare şi gestionare a fondurilor publice pentru domeniul tineretului;
    5) rata  înaltă de creştere a problemelor de sănătate în rîndul tinerilor;
    6) dezinteresul tinerilor în ceea ce priveşte participarea la viaţa socială, politică, economică şi culturală a ţării.
    1. Privire generală asupra viziunii strategice
    Moldova va avea o generaţie de tineri activi, bine educaţi, cu abilităţi de integrare socioeconomică, angajaţi în cîmpul muncii, beneficiari ai unui trai decent care le-ar permite crearea unor familii sănătoase şi realizarea nevoilor economice, politice, sociale şi culturale.
    Pentru realizarea acestei viziuni, politica de tineret din Republica Moldova se va axa pe consolidarea condiţiilor de dezvoltare a tinerilor, colaborarea cu societatea civilă, în special cu asociaţiile de tineret, impulsionarea dialogului şi a cooperării interministeriale privind problemele tinerilor, consolidarea cooperării europene şi internaţionale în domeniul tineretului şi în domeniile aferente, crearea şi funcţionarea unui cadru normativ adecvat bazat pe standarde europene, finanţarea sporită a programelor de tineret, flexibilitatea măsurilor prevăzute în Strategie şi în Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia şi sensibilizarea autorităţilor asupra schimbărilor produse în mediul  tinerilor.
    În acest sens, Strategia va valorifica resursele existente, dezvoltînd servicii diversificate pentru tineri, promovînd participarea şi implicarea tinerilor în elaborarea şi implementarea politicii de tineret.
    Viziunea se bazează pe 5 obiective generale, enunţate drept priorităţi ale Strategiei:
    1) asigurarea accesului tinerilor la educaţie şi informare;
    2) dezvoltarea serviciilor de sănătate şi de protecţie socială pentru tineri;
    3) asigurarea oportunităţilor economice pentru tineri;
    4) participarea tinerilor la viaţa publică şi promovarea cetăţeniei active;
    5) consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului.
    2. Obiective generale şi specifice pentru dezvoltarea domeniului tineretului ca instrumente de realizare a viziunii pe termen lung
    Identificarea obiectivelor Strategiei s-a bazat pe analiza multiaspectuală a domeniului tineretului, pe analiza SWOT, dar şi  pe rezultatele rapoartelor cu privire la situaţia tinerilor din Republica Moldova, care reflectă amploarea necesităţilor, oportunităţilor şi a resurselor necesare atingerii etaloanelor dorite.
    Pentru realizarea obiectivelor generale propuse se are în vedere atingerea a   5 obiective specifice stipulate şi în Planul de acţiuni al Strategiei:
    1. Asigurarea accesului tinerilor la educaţie şi informare
    1.1. Facilitarea accesului tinerilor la educaţia formală
    1.2. Dezvoltarea serviciilor de educaţie nonformală
    1.3.  Asigurarea accesului tinerilor la informare 
    2. Dezvoltarea serviciilor de sănătate şi de protecţie socială pentru tineri
    2.1. Extinderea  serviciilor de sănătate pentru tineri
    2.2. Dezvoltarea sistemului integrat de servicii sociale pentru tineri
    2.3. Susţinerea familiilor tinere
    3. Asigurarea oportunităţilor economice pentru tineri  
    3.1. Dezvoltarea serviciilor de suport pentru afaceri
    3.2. Dezvoltarea competenţelor profesionale ale tinerilor în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii
    3.3. Îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare a tinerilor
    4. Participarea tinerilor la viaţa publică şi promovarea cetăţeniei active
    4.1. Consolidarea mecanismelor de participare a tinerilor la luarea deciziilor
    4.2. Facilitarea accesului tinerilor la programe de cultură, sport şi agrement 
    5. Consolidarea  capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului
    5.1. Perfecţionarea cadrului normativ în domeniul tineretului
    5.2. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale de implementare a politicii de tineret.
    Obiectiv general 1.  Asigurarea accesului tinerilor la educaţie  şi informare
    Acest obiectiv general va fi atins prin intermediul a 3 obiective specifice, care presupun o serie de măsuri de aceeaşi importanţă, însă cu un grad diferit de focalizare în timp.
    R.1.1 – îmbunătăţirea condiţiilor de prestare a serviciilor de educaţie formală;
    R.1.2 – majorarea continuă a numărului de locuri în instituţiile de învăţămînt superior finanţate de la  bugetul de stat;
    R.1.3 – majorarea etapizată a cuantumului burselor pentru studenţii  din învăţămîntul superior (ciclul I, ciclul II, studii integrate, învăţămînt medical şi farmaceutic) şi pentru elevii din învăţămîntul vocaţional/tehnic;
    R.1.4 – sporirea accesului tinerilor la informare şi la serviciile de calitate;
    R.1.5 – sporirea numărului tinerilor beneficiari ai educaţiei  nonformale.
    Obiectiv specific 1.1. Facilitarea accesului tinerilor la educaţia formală
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la sporirea numărului de tineri educaţi, informaţi,  cu capacităţi de integrare social-economică, apţi de participare activă la dezvoltarea comunităţii şi  a ţării.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) majorarea planului de înmatriculare în instituţiile de învăţămînt vocaţional/tehnic şi superior;
    2) majorarea cuantumului burselor în instituţiile de învăţămînt vocaţional/tehnic şi superior;
    3) îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic şi superior;
    4) dezvoltarea infrastructurii de cazare şi alimentare pentru elevi şi studenţi;
    5) organizarea acţiunilor şi campaniilor promoţionale de orientare profesională a tinerilor din instituţiile de învăţămînt preuniversitar;
    6) revizuirea curriculumului pentru învăţămîntul preuniversitar prin includerea modulului de orientare profesională;
    7) implementarea conceptului de educaţie incluzivă;
    8) desfăşurarea campaniei anticorupţie în instituţiile de învăţămînt;
    9) organizarea campaniilor naţionale pentru prevenirea migraţiei ilegale în rîndul tinerilor.
    Obiectiv specific 1.2. Dezvoltarea serviciilor de educaţie nonformală
    Realizarea acestui obiectiv va constitui o bază  pentru dezvoltarea şi extinderea serviciilor de educaţie nonformală, al cărei scop este dezvoltarea la tineri a abilităţilor de comunicare, de participare activă la soluţionarea  problemelor sociale, promovarea  unui mod sănătos de viaţă etc.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) elaborarea cadrului normativ privind educaţia nonformală;
    2) dezvoltarea infrastructurii instituţionale pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie nonformală;
    3) acordarea serviciilor de logistică pentru organizaţiile care desfăşoară activităţi de educaţie nonformală;
    4) acordarea suportului în pregătirea resurselor umane ce vor fi antrenate în educaţia nonformală;
    5) introducerea unui modul obligatoriu de educaţie nonformală pentru specialităţile pedagogice.
    Obiectiv specific 1.3. Asigurarea accesului tinerilor la informare 
    Realizarea acestui obiectiv va contribui semnificativ la dezvoltarea tinerilor prin promovarea activă a tehnologiilor şi instrumentelor informaţionale, va încuraja tinerii să exploreze noi modalităţi de exprimare a opiniei şi de valorificare a ideilor.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) extinderea serviciilor de acces la internet în cadrul centrelor de resurse pentru tineret;
    2) asigurarea conectării tuturor instituţiilor de învăţămînt la internet şi a accesului liber la reţea în afara orelor de studii;
    3) actualizarea continuă a paginii electronice oficiale pentru tineret www.tineret.md;
    4) crearea unui forum al tinerilor pe pagina electronică a Ministerul Tineretului şi Sportului;
    5) crearea serviciilor de informare şi consultanţă mass-media la nivel regional (centre media);
    6) sporirea numărului de ziare şi posturi de radio pentru tineri la nivel local;
    7) dotarea bibliotecilor publice şi şcolare cu fonduri noi de carte;
    8) dezvoltarea şi întreţinerea reţelei centrelor de resurse pentru tineret.
    Obiectiv general 2. Dezvoltarea serviciilor de sănătate şi de protecţie socială pentru tineri
    Acest obiectiv general va fi atins prin intermediul a 3 obiective specifice, care presupun o serie de măsuri de aceeaşi importanţă, însă cu un grad diferit de focalizare în timp.
    Rezultate scontate:
    R.2.1 – îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate tinerilor;
    R.2.2 – diversificarea serviciilor sociale prestate tinerilor ca răspuns la solicitările acestora;
    R.2.3 – îmbunătăţirea stării de sănătate a tinerilor;
    R.2.4 – sporirea sprijinului acordat familiilor tinere.
    Obiectiv specific 2.1. Extinderea serviciilor de sănătate pentru tineri
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la consolidarea şi extinderea serviciilor de sănătate de calitate în toate regiunile  ţării, asigurînd dezvoltarea fizico-spirituală a tinerilor prin practicarea unui mod sănătos de viaţă.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) extinderea şi finanţarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, precum şi asigurarea accesului gratuit al tinerilor la aceste servicii;
    2) implementarea standardelor de calitate ale serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor;
    3) crearea unor mecanisme de evaluare sistematică şi de recuperare a sănătăţii tinerilor în instituţiile de învăţămînt;
    4) asigurarea alimentaţiei adolescenţilor proveniţi din categoriile  socialmente vulnerabile în cadrul instituţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic;
    5) organizarea campaniilor de informare şi a instruirilor privind modul sănătos de viaţă în instituţiile educaţionale;
    6) implementarea Programului naţional de promovare a unui mod sănătos de viaţă prin implicarea nemijlocită a tinerilor;
    7) oferirea suportului logistic serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor;
    8) examinarea anuală a stării de sănătate a tinerilor prin consultarea unei echipe de medici ai instituţiilor medico-sanitare publice, constînd dintr-un terapeut, un neurolog, un psihiatru, un ginecolog şi un medic ORL.
    Obiectiv specific 2.2.  Dezvoltarea sistemului integrat de servicii sociale pentru tineri
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la diversificarea serviciilor pentru tineri, va spori capacitatea tinerilor de a crea şi de a presta servicii pentru semenii lor prin dezvoltarea abilităţilor corespunzătoare.  
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) acordarea unui suport metodologic şi financiar autorităţilor administraţiei publice locale  pentru  crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale integrate;
    2) dezvoltarea serviciilor de consiliere psihosocială, juridică, informaţională, inclusiv prin linia fierbinte locală/regională şi on-line în cadrul centrelor de tineret.
    Obiectiv specific 2.3. Susţinerea familiilor tinere
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la creşterea bunăstării tinerelor familii, la micşorarea ratei migraţiei şi la îmbunătăţirea situaţiei demografice în ţară.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) implementarea şi mediatizarea Regulamentului cu privire la asigurarea cu locuinţă gratuită a tinerilor specialişti cu studii superioare şi postuniversitare de rezidenţiat, repartizaţi şi angajaţi în cîmpul muncii în instituţiile publice (bugetare) din sate (comune);
    2) elaborarea unui program de acordare a creditelor ipotecare pentru familiile tinere;
    3) majorarea indemnizaţiilor la naşterea copiilor.
    Obiectiv general 3. Asigurarea oportunităţilor economice pentru tineri
    Acest obiectiv general va fi atins prin intermediul a 3 obiective specifice, care presupun o serie de măsuri de aceeaşi importanţă.
    Rezultate scontate:
    R.3.1 – îmbunătăţirea condiţiilor în vederea atragerii tineretului în sectorul economic;
    R.3.2 – sporirea cu 20% anual a numărului de locuri de muncă pentru tineri;
    R.3.3 – sporirea volumului investiţiilor (autohtone, din remitenţe, investiţii străine directe) pentru afaceri iniţiate de tineri;
    R.3.4 – creşterea capacităţii tinerilor de iniţiere şi gestionare a afacerilor;
    R.3.5 – sporirea anuală a numărului de afaceri iniţiate de tineri;
    R.3.6 –  reducerea cu 20% a ratei şomajului în rîndul tinerilor;
    R.3.7. – sporirea accesului la informaţii şi a schimbului de experienţă;
    R.3.8 – asigurarea şanselor egale pentru tineri în obţinerea locurilor de muncă.
    Obiectiv specific 3.1. Dezvoltarea serviciilor  de suport pentru afaceri
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la susţinerea integrării tinerilor în viaţa social-economică, formarea şi dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în mediul tinerilor, va spori participarea tinerilor la diverse programe economice şi va contribui la reducerea şomajului în rîndul tinerilor.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) formarea şi dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi inovaţionale în cadrul instituţiilor de învăţămînt liceal, vocaţional/tehnic, superior şi formarea continuă a tinerilor (traininguri, cursuri de instruire);
    2) mediatizarea oportunităţilor de afaceri (istorii de succes, ghidul tînărului antreprenor, programe de suport în iniţierea afacerii);
    3) organizarea de conferinţe, şcoli de vară pentru preluarea experienţei oamenilor de afaceri de succes;
    4) înfiinţarea şi susţinerea incubatoarelor de afaceri pentru tineri la nivel regional;
    5) extinderea serviciilor de informare privind dezvoltarea afacerilor şi a comerţului;
    6) dezvoltarea centrelor de instruire şi consultanţă pentru activităţi de business, cu acordarea serviciilor de consultanţă gratuite tinerilor;
    7) instruirea tinerilor privind crearea de întreprinderi mici şi mijlocii  (elaborarea planurilor de afaceri, abilităţi de management şi contabilitate, legislaţie, marketing etc.), privind menţinerea şi diversificarea afacerilor;
    8) promovarea concursurilor de business-plan şi oferirea de suport investiţional pentru cele mai reuşite idei de afaceri;
    9) crearea şi menţinerea unei „linii fierbinţi” la nivel naţional pentru consultanţa tinerilor privind deschiderea afacerilor.
    Obiectiv specific 3.2. Dezvoltarea competenţelor profesionale ale tinerilor în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la sporirea numărului de tineri beneficiari de  instruire şi orientare profesională şi la reducerea ratei şomajului.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) realizarea unor studii de evaluare continuă a necesităţilor tinerilor privind formarea competenţelor profesionale;
    2) elaborarea unui program naţional de consiliere şi orientare profesională în instituţiile de învăţămînt preuniversitar;
    3) organizarea cursurilor de instruire profesională pentru tinerii neangajaţi;
    4) instruirea, formarea şi orientarea vocaţională şi profesională a adolescenţilor de la egal la egal.
    Obiectiv specific 3.3. Îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare a tinerilor
    Realizarea acestui obiectiv va spori gradul de informare a tinerilor privind ofertele pe piaţa muncii, va asigura şanse egale la obţinerea locurilor de muncă şi va contribui la reducerea ratei şomajului în rîndul tinerilor.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) organizarea tîrgurilor republicane a locurilor de muncă pentru tineri;
    2) mediatizarea permanentă a specialităţilor necesare pe piaţa muncii;
    3) acordarea alocaţiilor de integrare sau reintegrare profesională a tinerilor;
    4) susţinerea mobilităţii academice internaţionale a tinerilor în vederea obţinerii experienţei profesionale;
    5) acordarea unui suport financiar suplimentar din partea statului pentru instruirea profesională a tinerilor orfani şi a celor din familii socialmente vulnerabile;
    6) susţinerea angajării tinerilor prin intermediul antreprenoriatului social;
    7) implicarea organizaţiilor neguvernamentale în procesul de elaborare şi promovare a unor politici şi măsuri concrete de susţinere a tinerilor pe piaţa muncii.
    Obiectiv general 4. Participarea tinerilor la viaţa publică şi promovarea cetăţeniei active
    Acest obiectiv general va fi atins prin intermediul a 2 obiective specifice, care presupun o serie de măsuri de aceeaşi importanţă.
    Rezultate scontate:
    R.4.1 – sporirea participării tinerilor la procesul de luare a deciziilor;
    R.4.2 – creşterea interesului tinerilor faţă de viaţa publică;
    R.4.3 – majorarea continuă a fondurilor publice destinate activităţilor de tineret;
    R.4.4 – participarea mai largă a tinerilor la activităţile culturale organizate atît la nivel local, cît şi naţional;
    R.4.5 – accesul sporit la resursele publice de finanţare a activităţilor de tineret;
    R.4.6. – transparenţa activităţilor organizate în domeniul tineretului;
    R.4.7. – sporirea numărului de tineri care practică regulat exerciţiul fizic şi participă la activităţi sportive organizate la nivel local şi naţional.
    Obiectiv specific 4.1. Consolidarea mecanismelor de participare a tinerilor la luarea deciziilor
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la consolidarea structurilor de autoguvernare studenţească, majorarea numărului de tineri implicaţi în acţiuni de voluntariat şi activităţi de dezvoltare a cetăţeniei active şi la sporirea participării tinerilor la procesele de luare a deciziilor.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) crearea, menţinerea şi extinderea reţelelor raionale şi regionale ale consiliilor locale ale tinerilor;
    2) crearea unui organ consultativ şi coordonator pentru monitorizarea politicii de tineret;
    3) organizarea conferinţelor ştiinţifice şi a seminarelor tematice în domeniul politicilor de tineret;
    4) acordarea suportului logistic pentru elaborarea şi actualizarea strategiilor locale de tineret;
    5) organizarea Zilelor Guvernării Tinerilor;
    6) dezvoltarea autoguvernării studenţeşti prin consolidarea organizaţiilor de autoguvernare studenţească;
    7) organizarea de forumuri naţionale şi internaţionale în domeniul politicilor de tineret;
    8) susţinerea şi promovarea acţiunilor de voluntariat la nivel local şi naţional;
    9) susţinerea organizării şcolilor de vară cu genericul „Participarea civică a tinerilor”;
    10) acordarea suportului pentru organizarea forumurilor raionale de tineret;
    11) promovarea oportunităţilor de participare la acţiuni de nivel  european/ internaţional prin plasarea pe pagina electronică a Ministerul Tineretului şi Sportului şi pe pagina www.tineret.md a informaţiilor despre acestea (Programul Comisiei Europene „Youth in Action” etc.).
    Obiectiv specific 4.2. Facilitarea accesului tinerilor la programe de cultură,  sport şi agrement
    Realizarea acestui obiectiv va spori interesul tinerilor faţă de viaţa publică, va spori participarea tinerilor la activităţi cultural-artistice şi sportive de nivel local şi naţional, de asemenea va contribui la promovarea valorilor naţionale, culturale şi ştiinţifice în rîndul tinerilor.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) organizarea unor evenimente culturale la nivel naţional dedicate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc;
    2) participarea tinerilor la implementarea planului de acţiuni consacrat Anului Tineretului în spaţiul CSI;
    3) acordarea Premiului pentru tineret în domeniile ştiinţă, tehnică, literatură şi artă;
    4) acordarea Premiului „Tînărul savant al anului”;
    5) reabilitarea infrastructurii sportive pentru tineri, construcţia unor noi terenuri de sport;
    6) organizarea ediţiilor bienale ale Jocurilor Sportive ale Juniorilor şi ale Jocurilor Sportive ale Tinerilor;
    7) extinderea reţelei de licee cu profil sportiv, susţinerea activităţii cluburilor sportive pentru copii şi tineret la locul de trai;
    8) organizarea Zilei Internaţionale a Studentului şi a Zilei Tineretului;
    9) acordarea suportului logistic pentru desfăşurarea Cupei naţionale studenţeşti la TVC;
    10) organizarea anuală a Balului Absolvenţilor;
    11) organizarea Festivalului Voluntarilor.
    Obiectiv general 5. Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului
    Acest obiectiv general va fi atins prin intermediul a 2 obiective specifice, care presupun o serie de măsuri de aceeaşi importanţă, însă cu un grad de focalizare maximă în timp.
    Rezultate scontate:
    R.5.1 – revizuirea periodică şi racordarea la standardele europene a cadrului normativ în domeniul tineretului;
    R.5.2 – sporirea constantă a numărului serviciilor de calitate prestate tinerilor prin racordarea lor la standardele de calitate europene;
    R.5.3 – sporirea numărului de tineri beneficiari de servicii;
    R.5.4 – implementarea unor mecanisme eficiente şi realiste de finanţare a activităţilor de tineret de la bugetul public naţional;
    R.5.5 – majorarea numărului de specialişti calificaţi în activitatea de tineret.
    Obiectiv specific 5.1. Perfecţionarea cadrului  normativ  în domeniul tineretului
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la perfecţionarea cadrului normativ naţional în domeniul tineretului şi racordarea acestuia la standardele internaţionale.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) perfecţionarea legislaţiei cu privire la tineret;
    2) elaborarea şi adoptarea legii cu privire la voluntariat;
    3) elaborarea unui mecanism de susţinere şi finanţare a structurilor de tineret;
    4) asigurarea coordonării activităţilor de tineret la fiecare primărie;
    5) acordarea suportului logistic şi administrativ structurilor de tineret pentru organizarea activităţilor comunitare.
    Obiectiv specific 5.2. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale de implementare a politicii de tineret
    Realizarea acestui obiectiv va contribui la dezvoltarea politicii de tineret prin consolidarea capacităţilor instituţionale ale Centrului Republican pentru Copii şi Tineret, ale centrelor de resurse pentru tineret comunitare, regionale şi naţionale şi la dezvoltarea capacităţilor de asigurare a unor surse durabile de finanţare a activităţilor de tineret, precum şi la consolidarea capacităţilor de obţinere a asistenţei tehnice şi financiare externe.
    Acest obiectiv specific va fi realizat prin următoarele măsuri:
    1) formarea capacităţii instituţiilor de tineret de a derula eficient planificarea, comunicarea, managementul, monitorizarea şi evaluarea politicii de tineret;
    2) formarea continuă a specialiştilor în activitatea de tineret;
    3) încheierea acordurilor şi memorandumurilor internaţionale în domeniul politicii de tineret şi implementarea acestora;
    4) promovarea programelor internaţionale şi a schimbului de experienţă între organizaţiile de tineret din ţară şi străinătate;
    5) consolidarea parteneriatelor cu organizaţiile internaţionale (Consiliul Europei, Comisia Europeană etc.);
    6) acordarea suportului logistic şi metodologic centrelor de tineret din partea Centrului Republican pentru Copii şi Tineret.
    Strategia stabileşte o viziune pe termen mediu privind dezvoltarea politicilor de tineret, care va necesita o perfecţionare şi ajustare permanentă potrivit contextului social. Această Strategie oferă un cadru realist de implementare, condiţionat de dezvoltarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului, de colaborarea cu sectorul neguvernamental şi privat, de disponibilitatea resurselor financiare ale bugetului public naţional, precum şi de angajamentul donatorilor externi de a susţine domeniul tineretului.
    Strategia este însoţită de un Plan de acţiuni care conţine măsurile, costurile, acoperirea financiară, autorităţile responsabile de implementare, rezultatele scontate şi indicatorii de  monitorizare. Planul de implementare a Strategiei este corelat cu Planul naţional de dezvoltare pe anii 2008–2011 şi cu Cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2009–2011. Costurile activităţilor preconizate pentru anii 2012–2013 sînt estimative şi urmează a fi revizuite şi corelate cu cadrul de cheltuieli pentru perioada următoare.
    Monitorizarea şi evaluarea strategiilor şi a programelor finanţate din resurse publice sînt obligatorii. Aceasta se referă şi la activităţile de implementare a politicii de tineret, finanţate din banii publici ai Republicii Moldova şi din banii organizaţiilor donatoare. În toate aceste cazuri trebuie stabilit dacă programul atinge rezultatele scontate şi dacă beneficiile obţinute justifică investiţiile băneşti.
    Monitorizarea permite analiza rezultatelor reale comparativ cu cele scontate şi se efectuează cu regularitate de către organele responsabile de monitorizare. Evaluarea se axează mai mult pe impactul programelor şi se efectuează la începutul, mijlocul şi sfîrşitul programului. În timp ce monitorizarea estimează relevanţa, eficienţa şi eficacitatea Strategiei, evaluarea estimează impactul acesteia asupra obiectivelor specifice. În toate aceste cazuri sînt utilizaţi indicatori care măsoară evoluţia Strategiei în timp, în raport cu criteriile stabilite.

Tip	Scop	Exemplu
Indicator de progres	Măsoară gradul de implementare a acţiunii sub aspect financiar şi/sau al mijloacelor utilizate, de asemenea progresul sau executarea fizică a acţiunii	Aspectul financiar: Costul proiectelor implementate privind crearea serviciilor pentru tineri Aspectul fizic: Numărul centrelor de resurse pentru tineri create
Indicator de rezultat	Măsoară rezultatele, efectele directe sau imediate, calitatea şi performanţa	Aspectul financiar: Resursele alocate pentru realizarea politicii locative orientate spre familiile tinere Aspectul fizic: Numărul familiilor tinere care au beneficiat de susţinere socială la procurarea/închirierea locuinţei
Indicator de impact	Măsoară efectele specifice sau imediate ale acţiunii asupra obiectivelor specifice şi efectele generale sau finale asupra obiectivului general	Sporirea nivelului de angajare a tinerilor; reducerea migraţiei în rîndul tinerilor

    Monitorizarea implementării Strategiei va fi realizată permanent de către Guvernul Republicii Moldova.
anexa nr.2