MODIFICAT
    HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89

    În temeiul Legii nr.420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art.141), cu modificările şi completările ulterioare, Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.75-78, art.314), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor”, conform anexei nr.1.
    2. Se exclud poziţiile tarifare 2204 şi 2205 din Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1469 din 30 decembrie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.14).
    3. În anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 1481 din 26 decembrie 2006 „Cu privire la marcarea producţiei alcoolice” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.199-202, art.1564), cu modificările ulterioare, pe tot parcursul textului sintagma „Î.S. Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice” se substituie cu sintagma „organismele de evaluare a conformităţii acreditate şi desemnate”.
    4. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2.
    5. Prezenta Reglementare tehnică intră în vigoare în termen de trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”.

    PRIM-MINISTRU                                                     Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru,
    ministrul economiei şi comerţului                              Igor Dodon
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                               Anatolie Gorodenco
    Ministrul sănătăţii                                                       Larisa Catrinici

    Nr. 356. Chişinău, 11 mai 2009.

    Reglementarea tehnică „Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor” (în continuare – Reglementare tehnică) creează cadrul necesar aplicării Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr.1782/2003, a Regulamentului (CE) nr.1290/2005 şi a Regulamentului (CE) nr.3/2008 şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 şi a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 148/1; Regulamentului (CE) nr. 423/2008 al Comisiei din 8 mai 2008 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului şi de stabilire a unui cod comunitar al practicilor şi tratamentelor oenologice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 127/13; Regulamentului (CE) nr. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol (Titlul II), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 128/32.
    1. Prezenta Reglementare tehnică se referă la organizarea pieţei vitivinicole şi stabileşte: terminologia, norme privind potenţialul de producţie; cerinţe esenţiale pentru vinuri, produse obţinute pe bază de must, produse secundare vinicole, produse obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole; cerinţe faţă de materia primă şi utilajul folosit; cerinţe faţă de procedeele tehnologice utilizate; limitele anumitor procedee tehnologice; cerinţe faţă de etichetare; proceduri de evaluare a conformităţii; cerinţe specifice privind supravegherea pieţei; trasabilitatea producţiei vitivinicole.
    2. Grupele de produse vitivinicole, care fac obiectul prezentei Reglementări tehnice, sînt: materialul de înmulţire şi săditor viticol; strugurii; vinurile de struguri; produsele pe bază de struguri şi de must; produsele secundare vinicole; produsele obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole.
    3. Grupele de produse vinicole, supuse obligatoriu evaluării conformităţii, sînt prezentate în tabelul de mai jos: 

Poziţia tarifară din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova	Denumirea produsului (grupului de produse)
2009 61-2009 69 900	Sucuri de struguri (inclusiv must de struguri)
2204	Vin din struguri proaspeţi, inclusiv vinuri îmbogăţite cu alcool; must din struguri, altul decît cel de la poziţia 2009
2205	Vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizatoare

    4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, noţiunile şi termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
    1) acidificare – procedeu tehnologic de majorare a acidităţii mustului sau vinului;
    2) aerare – procedeu tehnologic de îmbogăţire a mustului sau vinului cu aer;
    3) alcoolizare – procedeu tehnologic de administrare în mustuială, must sau vin, a alcoolului etilic rafinat obţinut din materie primă alimentară, alcoolului etilic rafinat de origine viticolă;
    4) amestec de rezervor – produs obţinut prin adăugarea în vin a licorii de rezervor, maielei de levuri selecţionate, întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante originale;
     5) amestec de tiraj – produs obţinut prin adăugarea în vin a licorii de tiraj, maielei de levuri selecţionate, a unor adjuvanţi (substanţe de cleire), întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante clasice;
    6) asamblare – procedeu de egalizare întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante sau procedeu tehnologic de reunire a mustului ravac cu cel de presă;
    7) centrifugare – procedeu tehnologic de limpezire prin eliminarea particulelor solide sub acţiunea forţelor centrifugale;
    8) criomacerare – tratare termică a strugurilor sau a mustuielii realizată la temperaturi joase o anumită perioadă de timp;
    9) cupajare – procedeu tehnologic care constă în amestecarea în proporţii determinate a două sau mai multe vinuri din soiuri diferite de struguri, din diverşi ani de recoltă, precum şi în administrarea în vinuri sau produse pe bază de vin a componenţilor autorizaţi;
    10) dealcoolizare – procedeu tehnologic de eliminare a alcoolului etilic din produsele care conţin alcool;
    11) deburbare – procedeu tehnologic de limpezire a mustului pe calea eliminării particulelor solide prin diferite procedee tehnologice;
    12) decantare – procedeu tehnologic de separare a fazei lichide prin sedimentarea gravitaţională;
    13) degorjare – procedeu tehnologic de înlăturare a precipitatului de drojdie şi diferiţi adjuvanţi din butelie, întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante clasice;
    14) desciorchinare – procedeu tehnologic de separare a ciorchinilor în procesul de zdrobire a strugurilor;
    15) desulfitare – procedeu tehnologic de eliminare a dioxidului de sulf din must sau vin;
    16) dezacidificare – procedeu tehnologic de diminuare a acidităţii mustului sau vinului;
    17) distilare – proces tehnologic de vaporizare parţială a unui lichid şi condensarea vaporilor într-un sistem răcitor;
    18) egalizare – procedeu tehnologic de amestecare a vinurilor şi vinurilor materie primă obţinute din aceleaşi soiuri şi acelaşi an de recoltă;
    19) enocolorant – colorant alimentar natural fabricat prin procedee fizice din struguri de soiuri roşii;
     20) enotanin – produs sumar al substanţelor fenolice extras din seminţe de struguri prin procedee tehnologice autorizate;
    21) fermentare alcoolică – proces biochimic de transformare a glucidelor, datorită activităţii levurilor şi enzimelor, în alcool, dioxid de carbon şi alţi produşi;
    22) filtrare – procedeu tehnologic de separare a fazelor unui amestec solid-fluid cu ajutorul unor medii poroase ce reţin particulele solide şi lasă să treacă faza fluidă;
    23) impregnare cu dioxid de carbon – procedeu tehnologic de dozare a dioxidului de carbon în must sau vin;
    24) învechire la sticlă – procedeu tehnologic de menţinere a vinurilor sau altor produse în butelii;
    25) levură – microorganism unicelular imobil;
    26) levuri active uscate – levuri obţinute printr-un procedeu lejer de uscare termică a biomasei de levuri selecţionate cu păstrarea proprietăţilor specifice în stare activă;
    27) levuri de vin selecţionate – levuri la care au fost apreciate ca pozitive caracteristicile ce corespund criteriilor de selecţie;
    28) levuri indigene – totalitatea levurilor existente în mod natural pe struguri;
    29) licoare de expediţie – produs care se adaugă vinurilor spumante pentru a le oferi calităţi gustative specifice;
    30) licoare de rezervor – produs care se adaugă vinului materie primă pentru realizarea fermentaţiei secundare în rezervor;
    31) licoare de tiraj – produs care se adaugă vinului materie primă pentru realizarea fermentaţiei secundare în butelii;
    32) macerare – procedeu tehnologic de menţinere a mustuielii în vederea extragerii din părţile solide a anumitor compuşi;
    33) macerare carbonică – procedeu tehnologic de fermentare intercelulară în boabele strugurilor nezdrobite sub acţiunea sistemului enzimatic existent în ele în atmosfera de dioxid de carbon;
    34) macerare la cald – procedeu tehnologic prin care strugurii sau mustuiala se încălzesc şi se menţin la o temperatură ridicată o anumită perioadă de timp;
     35) maia de levuri selecţionate – biomasă de levuri selecţionate multiplicate pe mediul nutritiv lichid în condiţii igienico-sanitare;
    36) maturare – procedeu tehnologic de ameliorare a calităţii, care constă în păstrarea vinurilor în vase vinicole;
    37) maturare biologică – procedeu tehnologic de maturare a vinurilor seci alcoolizate în prezenţa unor suşe de levuri speciale ce se dezvoltă la suprafaţă sub formă de peliculă sau în volumul vinului;
    38) maturare tehnologică – maturare a strugurilor la care boabele au o compoziţie chimică optimă pentru producerea unui anumit tip de vin sau a unei categorii de calitate;
    39) mustuială – produs rezultat în urma zdrobirii boabelor de struguri;
    40) oxigenare – procedeu tehnologic de reglare a proceselor oxidative prin dozarea oxigenului în must sau în vin;
    41) pritoc – procedeu tehnologic, care constă în transvazarea vinului dintr-un vas în altul;
    42) rectificare – proces de purificare a unui component de bază dintr-un amestec;
    43) refrigerare – tratare termică a vinurilor sau a altor produse, realizată la o temperatură joasă o anumită perioadă de timp;
    44) remiuaj – procedeu tehnologic de depunere a precipitatului de drojdie şi diferiţi adjuvanţi din butelie pe dop, întrebuinţat la fabricarea vinurilor spumante clasice;
    45) sepajare – procedeu tehnologic care constă în amestecarea în timpul prelucrării sau recoltării cumule a diferitor soiuri de struguri;
    46) şaptalizare – procedeu tehnologic ce constă în îndulcirea mustului cu zaharoză în timpul fermentării;
    47) tartrat de calciu – precipitat rezultat de la dezacidifierea mustului sau vinului şi eliminarea acidului tartric din produsele secundare vinicole ce conţin săruri tartrice;
    48) trasabilitate – posibilitatea identificării şi urmăririi, de-a lungul tuturor etapelor de producţie, de procesare şi de distribuţie a produselor vitivinicole şi a materialelor în contact cu aceste produse;
    49) tratare – procedeu tehnologic de limpezire şi stabilizare, care constă în administrarea substanţelor de cleire autorizate;
    50) ulei din seminţe de struguri – ulei obţinut din seminţe de struguri prin presare directă sau prin extracţie cu diferiţi solvenţi;
    51) vin materie primă de struguri brut – vin de struguri în vrac, care nu a fost supus procedeelor de tratare şi stabilizare;
    52) vin materie primă de struguri tratat – vin de struguri în vrac, supus procedeelor de stabilizare.
    5. Alte noţiuni utilizate în ramura vitivinicolă sînt definite la art.2 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 şi în reglementările tehnice specifice.
    6. Delimitarea teritorială a arealului vitivinicol, prevăzută la art. 4 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1366 din 1 decembrie 2006 „Cu privire la delimitarea arealului vitivinicol”.
    7. Lucrările de delimitare a arealului vitivinicol se efectuează, în baza cercetărilor, de instituţia de specialitate, în colaborare cu savanţi şi specialişti în domeniul ecologiei, viticulturii şi vinificaţiei, reprezentanţi ai întreprinderilor viticole şi vinicole amplasate pe teritoriul arealului, specialişti ai serviciilor locale ale cadastrului funciar şi de organizare a teritoriului, de protecţie a plantelor şi de ocrotire a mediului înconjurător.
    8. Patrimoniul viticol este constituit din plantaţii pentru struguri, plantaţii portaltoi, plantaţii altoi şi alte componente prevăzute la art.5 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006.
    9. Încercarea şi omologarea soiurilor de viţă de vie se efectuează de către Comisia de stat pentru încercarea soiurilor de plante, la propunerea instituţiei de specialitate şi a staţiunilor de încercare a soiurilor.
Includerea sau excluderea soiurilor de viţă-de-vie în Registrul soiurilor de plante se efectuează de către Consiliul Naţional pentru soiurile de plante, în modul stabilit.
    10. În Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova se înscriu soiurile de viţă de vie admise, admise temporar şi soiurile de perspectivă.
    11. Producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, prevăzute la art.9 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, precum şi particularităţile acestora, în funcţie de valoarea biologică, starea fiziologică şi fitosanitară, se specifică în Reglementarea tehnică privind producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    12. Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă, prevăzută la art.10 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, se efectuează în arealul vitivinicol delimitat, doar cu soiuri de viţă de vie înscrise în Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova.
    Amplasarea soiurilor de viţă-de-vie, autorizate pentru cultură şi direcţiile de utilizare a strugurilor pe regiuni şi centre vitivinicole, se aprobă de către autoritatea de reglementare a domeniului vitivinicol.
    13. Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează de către persoanele fizice şi juridice, care au în proprietate sau în folosinţă terenuri favorabile pentru cultivarea viţei de vie, preponderent în pante.
    Terenurile nominalizate sînt parte componentă a arealului vitivinicol delimitat.
    14. Replantarea plantaţiilor portaltoi şi altoi, a şcolilor de viţă de vie se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare ce reglementează producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    15. Replantarea plantaţiilor viticole pentru struguri producţie marfă se efectuează de către producătorii viticoli pe terenurile rezultate din defrişarea plantaţiilor viticole existente (neeficiente), după o pregătire corespunzătoare şi o perioadă de repaus de cel puţin 3 ani.
    Replantarea se efectuează pe parcursul a 5 ani de la data defrişării, iar după expirarea acestui termen, replantarea se consideră ca plantare pe o rezervă de teren.
    16. Plantarea pe o rezervă de teren se efectuează de către utilizatorii de terenuri, pe terenurile care nu au fost folosite pentru replantare în termenul stabilit, precum şi pe terenurile ce pot completa şi consolida plantaţiile viticole existente.
    17. Întreţinerea plantaţiilor viticole se efectuează de către deţinătorii acestora, în conformitate cu îndrumările agrotehnice recomandate şi alte acte normative ce ţin de cultivarea viţei-de-vie.
    18. Plantaţiile viticole, destinate producerii de vinuri cu denumire de origine, vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea condiţiilor de cultură, stabilite prin reglementările tehnice specifice.
    19. Deţinătorii de plantaţii viticole sînt obligaţi să întreţină patrimoniul viticol la nivelul tehnologic respectiv şi să asigure condiţiile privind protecţia mediului înconjurător.
    20. Termenul de exploatare a plantaţiilor viticole este prevăzut la art.12 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006.
    21. Casarea şi defrişarea plantaţiilor viticole se efectuează în baza unui regulament aprobat de Guvern.
    22. Caracteristicile de inofensivitate ale strugurilor trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.
    Strugurii destinaţi pentru export pot fi livraţi şi cu alte caracteristici de inofensivitate, conform cerinţelor legislaţiei ţării importatoare.
    23. Vinurile, produsele obţinute pe bază de must şi produsele secundare vinicole se clasifică conform prevederilor art.13, 14.1 şi 15 ale Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006.
    24. Din produsele obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole fac parte:
    1) alcoolul din tescovină de struguri;
    2) alcoolul din drojdie de vin;
    3) produşii tartrici;
    4) enocoloranţii;
    5) uleiul din seminţe de struguri;
    6) enotaninele;
    7) furajele;
    8) composturile.
    25. Inofensivitatea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must, trebuie să fie asigurată în timpul fabricării şi circuitului acestor produse, la elaborarea noilor tehnologii, la ambalare, transport şi depozitare de către producători şi vînzători, prin respectarea cerinţelor de igienă şi inofensivitate, aprobate de Ministerul Sănătăţii.
    26. Vinurile destinate comercializării în scopul consumului uman direct, trebuie să posede caracteristici organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, atestate prin certificate de conformitate, eliberate de organismul de certificare.
    27. Caracteristicile organoleptice ale vinurilor trebuie să corespundă categoriei respective, soiului sau sortimentului de soiuri utilizate şi locului de provenienţă (pentru cele cu indicaţie geografică şi cu denumire de origine).
    28. Vinurile trebuie să fie sănătoase, fără defecte de miros şi de gust.
    29. Vinurile trebuie să fie limpezi, fără sediment şi particule în suspensie.
    30. Vinul ţărănesc poate fi slab opalescent.
    31. Vinurile de colecţie pot avea sediment natural pe pereţii şi fundul buteliei.
    32. Prin caracteristicile fizico-chimice, vinurile trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
    1) concentraţia alcoolică exprimată în procente din volum, determinată la temperatura de 20°C, trebuie să corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru vinul respectiv şi să fie:
    a) de la 1,2 pînă la 8,0 pentru vinurile speciale dealcoolizate;
    b) de la 8,5 pînă la 22,0 pentru celelalte vinuri;
    2) concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în zahăr reducător în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru vinul respectiv;
    3) concentraţia în masă a acizilor titrabili, exprimată în acid tartric în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să fie de cel puţin 4,0;
    4) concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în acid acetic în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să fie de cel mult:
    a) 0,6 pentru vinurile de consum curent tulburel şi tînăr;
    b) 0,8 pentru vinurile speciale spumante albe;
    c) 1,0 pentru vinurile albe şi roze naturale de calitate şi de consum curent de masă şi ţărănesc, vinurile speciale spumante roze şi roşii, perlante, petiante şi dealcoolizate;
    d) 1,2 pentru vinurile roşii naturale de calitate şi de consum curent de masă, ţărănesc şi celelalte vinuri speciale;
    e) 1,5 pentru vinurile obţinute din struguri stafidiţi şi botritizaţi;
    5) concentraţia în masă a extractului sec nereducător, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru vinul de calitate respectiv;
    6) concentraţia în masă a acidului citric, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să fie de cel mult 1,0;
    7) concentraţia în masă a dioxidului de sulf total trebuie să corespundă cerinţelor stabilite la punctul 51 al prezentei Reglementări tehnice;
    8) presiunea dioxidului de carbon în recipiente închise la temperatura de 20 °C, exprimată în bari, trebuie să fie:
    a) de cel puţin 3,5 pentru vinurile speciale efervescente spumante;
    b) de la 1,0 pînă la 2,5 pentru vinurile speciale efervescente perlante şi petiante;
    c) de cel puţin 3,0 pentru vinurile speciale efervescente spumoase;
    9) concentraţia în masă a fierului, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie să fie de cel mult:
    a) 14 pentru vinurile de consum curent;
    b) 10 pentru vinurile de calitate şi speciale efervescente;
    10) concentraţia în masă a diglicozidului malvidinei, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm³) în vinurile naturale de soi seci roşii, obţinute din struguri de soiuri roşii ale speciei Vitis vinifera L., trebuie să fie de cel mult 15.
    33. Vinurile trebuie să fie stabile faţă de tulburelile fizico-chimice şi microbiologice.
    34. Vinurile destinate exportului pot avea şi alte caracteristici, conform cerinţelor legislaţiei ţării importatoare şi stabilite în contractele de livrare.
    35. Produsele obţinute pe bază de must, produsele secundare vinicole şi produsele obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole trebuie să posede caracteristici, după cum urmează:
    1) concentraţia alcoolică exprimată în procente din volum, determinată la temperatura de 20 °C, trebuie să fie:
    a) de cel mult 1,0 pentru mustul de struguri (proaspăt), mustul tăiat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri concentrat rectificat, sucul de struguri, sucul de struguri concentrat, mustul de struguri parţial fermentat;
    b) de la 12,0 pînă la 15,0 pentru mistel;
    2) fracţia masică a zaharurilor, exprimată în procente din masă (% în masă), indicată printr-un indice refractometric determinat la 20 °C, trebuie să fie de cel puţin:
    a) 50,9 pentru mustul de struguri concentrat.
    b) 61,7 pentru mustul de struguri concentrat rectificat;
    c) 70,0 pentru sucul de struguri concentrat;
    36. Produsele obţinute pe bază de must, produsele secundare vinicole şi produsele obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole destinate exportului pot avea şi alte caracteristici, conform cerinţelor pieţei de destinaţie.
    37. Restricţiile privind condiţiile de calitate şi de producere a vinurilor şi a produselor obişnute pe bază de must sînt prevăzute la art. 27 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006.
    38. Caracteristicile organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale vinurilor, produselor obţinute pe bază de must, a produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole se determină prin metode de analiză, stabilite în Reglementările tehnice specifice şi alte documente normative.
    39. Termenele de garanţie ale vinurilor de struguri de la data ambalării se stabilesc de către întreprinderea producătoare.
    40. Atribuirea denumirii de origine, caracteristicile şi particularităţile fabricării vinurilor cu denumire de origine, cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică se efectuează conform art. 17, 18 şi 19 ale Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 şi Reglementărilor tehnice specifice.
    41. La fabricarea vinurilor şi produselor obţinute pe bază de must se utilizează struguri proaspeţi recoltaţi manual sau mecanizat de soiurile speciilor Vitis vinifera L., Vitis labrusca L. şi hibrizi interspecifici (soiuri de selecţie nouă).
    Strugurii recoltaţi manual ajunşi la maturitatea tehnologică şi transportaţi la prelucrare trebuie să corespundă condiţiilor specificate în standardul SM 84 „Struguri proaspeţi recoltaţi manual, destinaţi prelucrării industriale. Condiţii tehnice”.
    42. În funcţie de tehnologia de producere, la fabricarea vinurilor şi produselor obţinute pe bază de must se mai utilizează altă materie primă şi materiale, specificate la capitolul VI al prezentei Reglementări tehnice, condiţiile tehnice ale cărora se stabilesc în documentele normative în vigoare.
    43. Utilajul tehnologic, ustensilele şi vasele tehnologice vinicole, folosite la prelucrarea strugurilor, fabricarea, ambalarea şi transportul vinurilor, produselor obţinute pe bază de must, produselor secundare vinicole şi produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale sau căptuşite cu materiale autorizate de Ministerul Sănătăţii, rezistente la lovituri şi coroziune, curăţări repetate şi dezinfecţie, care nu transmit substanţe toxice, asigură inofensivitatea şi integritatea produselor în timpul plasării lor pe piaţă.
    44. Aparatele de măsurare şi etaloanele, utilizate la determinarea caracteristicilor vinurilor şi produselor pe bază de must, produsele secundare vinicole, produse obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole necesită să fie adecvate, legalizate şi verificate metrologic în modul stabilit.
    45. Nu se admite îmbutelierea vinurilor efervescente în ambalaj, care nu rezistă la presiunea excedentară interioară.
    46. Procedeele tehnologice aplicate trebuie să asigure obţinerea vinurilor şi produselor obţinute pe bază de must cu caracteristici conform prevederilor prezentei Reglementări tehnice, păstrînd totodată particularităţile specifice ale materiei prime din care au fost fabricate.
    47. Procedeele tehnologice care pot fi aplicate strugurilor proaspeţi, mustului, mustuielii, vinului materie primă aflat încă în fermentaţie şi produselor obţinute pe bază de must, cu excepţia mustului de struguri concentrat rectificat şi sucului de struguri, sînt următoarele:
    1) spălarea strugurilor, după necesitate, urmată de zvîntare (pe butuci);
    2) sortarea, la cules, a strugurilor sănătoşi de cei atacaţi de boli şi insecte, cu vătămări mecanice şi cu coacere incompletă;
    3) zdrobirea strugurilor, cu sau fără desciorchinare (dezbrobonire);
    4) sepajarea strugurilor de diferite soiuri;
    5) sulfitarea cu utilizarea dioxidului de sulf (E 220), metabisulfitului de potasiu (E 224), sulfitului de potasiu (E 225), bisulfitului de potasiu (E 228);
    6) eliminarea dioxidului de sulf (desulfitarea) prin procedee fizice;
    7) presarea strugurilor nezdrobiţi sau a mustuielii (boştinei);
    8) macerarea carbonică a strugurilor;
    9) macerarea mustuielii;
    10) aerarea sau adaosul de oxigen (oxigenarea, hiperoxigenarea, microoxigenarea);
    11) tratarea termică (încălzirea, pasteurizarea, refrigerarea, criomacerarea mustuielii);
    12) tratarea cu preparate enzimatice;
    13) utilizarea dioxidului de carbon, a argonului sau azotului, individual sau în amestec, doar cu scopul de a crea o atmosferă inertă;
    14) scurgerea statică sau dinamică;
    15) centrifugarea, separarea, flotarea sau filtrarea cu sau fără agent de filtrare inertă (diatomit-kieselgur, perlit, diverse membrane, alte materiale);
    16) limpezirea (deburbarea) prin sedimentare-decantare, cu ajutorul uneia sau a cîtorva din următoarele substanţe de uz oenologic:
    a) bentonită, bentonită activată;
    b) gelatină alimentară;
    c) clei de peşte;
    d) cazeină, cazeinat de potasiu;
    e) ovalbumină, lactalbumină;
    f) dioxid de siliciu (selicaghel) sub formă de gel sau de soluţie coloidală;
    g) caolin;
    h) tanin oenologic;
    i) enzime pectolitice;
    j) preparate enzimatice a betaglucozei;
    17) utilizarea pentru procesul de stabilizare a acidului sorbic (E 200) sau a sorbatului de potasiu (E 202), recalculat în acid sorbic, conform calculului de cel mult 200 mg/dm³;
    18) concentrarea (deshidratarea) prin procedee fizice;
    19) îmbogăţirea mustului în zahăr în condiţiile stabilite la punctul 52 al prezentei Reglementări tehnice;
    20) utilizatea acidului tartric (E 334) cu scopul acidificării în condiţiile stabilite la punctul 54 al prezentei Reglementări tehnice;
    21) dezacidificarea în condiţiile stabilite la punctul 55 al prezentei Reglementări tehnice, cu utilizarea uneia sau cîtorva din următoarele substanţe:
    a) tartrat neutru de potasiu;
    b) bicarbonat de potasiu;
    c) carbonat de calciu (E 170);
    d) tartrat de calciu;
    e) acid tartric (E 334);
    f) preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente şi pulverizat fin;
    22) utilizarea preparatelor din pereţii celulelor de drojdie, conform calculului de cel mult 0,4 g/dm³;
    23) utilizarea polivinilpolipirolidonului, conform calculului de cel mult 0,8 g/dm³;
    24) utilizarea bacteriilor lactice în suspensie de vin;
    25) adaosul de lizozim;
    26) tratarea cu cărbune pentru uz oenologic a mustului alb şi vinului materie primă alb aflat încă în fermentaţie, conform calculului de cel mult 1,0 g/dm³;
    27) impregnarea (gazificarea) mustului, sucului cu dioxid de carbon;
    28) alcoolizarea mustului, mustuielii cu alcool etilic rafinat de origine viticolă, alcool etilic rafinat, obţinut din materie primă alimentară, înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice, în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri speciale, cu excepţia vinurilor efervescente;
    29) dealcoolizarea mustului alcoolizat;
    30) asamblarea musturilor;
    31) cupajarea musturilor;
    32) utilizarea levurilor de vin indigene şi selecţionate (active uscate sau maia), pentru realizarea fermentaţiei alcoolice;
    33) adaosul de stimulanţi ai fermentaţiei alcoolice în must – ”factori de creştere” (unuia sau în combinaţie):
    a) fosfat de diamoniu sau sulfat de amoniu (E 517), conform calculului de cel mult 0,3 g/dm³ ;
    b) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, conform calculului de cel mult 0,2 g/dm³;
    c) tiamină sub formă de hidroclorură de tiamină, conform calculului de cel mult 0,6 mg/dm³;
     d) fosfat de amoniu (E 342) sau clorură de amoniu;
    34) sistarea fermentaţiei alcoolice a mustului, mustuielii prin procedee fizice.
    48. Procedeele tehnologice, care pot fi aplicate mustului de struguri destinat fabricării mustului de struguri concentrat rectificat, sînt următoarele:
    1) aerarea;
    2) tratarea termică (încălzirea, pasteurizarea, refrigerarea);
    3) centrifugarea şi filtrarea cu sau fără agent de filtrare inertă;
    4) sulfitarea cu utilizarea dioxidului de sulf (E 220), metabisulfitului de potasiu (E 224), sulfitului de potasiu (E 225), bisulfitului de potasiu (E 228);
    5) eliminarea dioxidului de sulf (desulfitarea) prin procedee fizice;
    6) tratarea cu cărbune de uz oenologic;
    7) utilizarea carbonatului de calciu (E 170);
    8) utilizarea răşinilor cu schimb de ioni în condiţii care se vor stabili.
    49. Procedeele tehnologice care pot fi aplicate sucului de struguri şi mustului de struguri parţial fermentat, destinate consumului uman direct, vinurilor materie primă de struguri şi vinurilor de struguri, sînt următoarele:
    1) utilizarea în vinurile materie primă naturale seci în cantităţi de cel mult 5 % a precipitatului de drojdie proaspăt sănătos, nediluat, care conţine drojdie proaspătă obţinută din fabricarea recentă a vinurilor naturale seci;
    2) aerarea şi barbotarea cu argon sau azot;
    3) tratarea termică (încălzirea, pasteurizarea, refrigerarea);
    4) centrifugarea sau filtrarea cu sau fără agent de filtrare inertă (diatomit-kieselgur, perlit, diverse membrane, alte materiale);
    5) utilizarea parafinei;
    6) limpezirea cu ajutorul uneia sau a cîtorva din următoarele substanţe de uz oenologic:
    a) bentonită, bentonită activată;
    b) gelatină alimentară;
    c) clei de peşte;
    d) cazeină, cazeinat de potasiu;
    e) ovalbumină, lactalbumină;
    f) dioxid de siliciu (silicagel) sub formă de gel sau de soluţie coloidală;
    g) caolin;
    h) preparate enzimatice a betaglucozei;
    7) adaosul de tanin oenologic;
    8) utilizarea dioxidului de carbon, a argonului sau azotului, individual sau în amestec, doar cu scopul de a crea o atmosferă inertă;
    9) adaosul de dioxid de carbon, conform calculului de cel mult 2 g/dm³;
    10) sulfitarea cu utilizarea dioxidului de sulf (E 220), metabisulfitului de potasiu (E 224), sulfitului de potasiu (E 225), bisulfitului de potasiu (E 228), cu condiţia ca concentraţia în masă a dioxidului de sulf în vinuri să corespundă cerinţelor stabilite la punctul 51 al prezentei Reglementări tehnice, în celelalte produse – conform documentelor normative în vigoare;
    11) adaosul (alcoolizare) de alcool etilic rafinat de origine viticolă, alcool etilic rafinat, obţinut din materie primă alimentară la fabricarea vinurilor speciale, cu excepţia vinurilor efervescente;
    12) adaosul de acid sorbic (E 200) sau a sorbatului de potasiu (E 202), recalculat în acid sorbic, cu condiţia ca concentraţia în masă a acidului sorbic în produsul tratat, destinat consumului uman direct, să fie de cel mult 200 mg/dm³;
    13) adaosul de acid L(-) ascorbic (E 300) conform calculului de cel mult 150 mg/dm³;
    14) adaosul de acid citric (E 330) în scopul stabilizării vinului, cu condiţia ca concentraţia în masă a acidului citric din produsul destinat consumului uman direct să corespundă cerinţelor stabilite la subpunctul 6) punctul 32, al prezentei Reglementări tehnice;
    15) utilizarea, în scopul acidificării, a acidului tartric în condiţiile stabilite la punctul 54 al prezentei Reglementări tehnice;
    16) utilizarea, în scopul dezacidificării, în condiţiile stabilite la punctul 55 al prezentei Reglementări tehnice, a unuia sau a cîtorva din următoarele substanţe:
     a) tartratului neutru de potasiu;
     b) bicarbonatului de potasiu;
     c) carbonatului de calciu (E 170);
     d) tartratului de calciu;
     e) acidului tartric (E 334);
     f) preparatului omogen din acid tartric şi carbonat de calciu în proporţii echivalente şi pulverizat fin;
    17) tratarea prin electrodializă pentru stabilizarea tartrică a vinului;
    18) tratarea cu cărbune pentru uz oenologic a materiei prime pentru vinul alb cu defecte de aromă şi gust;
    19) tratarea vinurilor materie primă alb şi roşu la fabricarea vinurilor aromatizate, conform calculului de cel mult 1,0 g/dm³;
    20) tratarea mustului de struguri parţial fermentat, destinat consumului uman direct, vinurilor materie primă albe şi roze cu ferocianură de potasiu.
    Produsele astfel tratate trebuie să conţină urme de fier;
    21) tratarea vinurilor materie primă roşii cu ferocianură de potasiu sau, conform calculului, cu fitat de calciu de cel mult 0,08 g/dm³.
    Produsele astfel tratate trebuie să conţină urme de fier;
    22) adaosul de acid metatartric (E 353), conform calculului de cel mult 100 mg/dm³;
     23) adaosul de gumă arabică;
     24) utilizarea acidului D-L tartric, numit şi acid racemic sau a sării sale neutre de potasiu pentru precipitarea calciului în exces, conform calculului de cel mult 2 g/dm³;
    25) utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau aromă a vinului materie primă, conform calculului de cel mult 1,0 g/dm³, cu condiţia ca concentraţia în masă a cuprului în produsul astfel tratat să fie de cel mult 1,0 mg/dm³;
    26) utilizarea preparatelor din pereţii celulelor de drojdie, conform calculului de cel mult 0,4 g/dm³;
    27) utilizarea polivinilpolipirolidonului, conform calculului de cel mult 0,8 g/dm³;
    28) utilizarea bacteriilor lactice în suspensie de vin în scopul realizării fermentaţiei malolactice;
    29) utilizarea celulozei, celulozei microcristaline;
    30) utilizarea ureazei pentru a reduce nivelul de uree din vin;
    31) adaosul de caramel de zahăr pentru intensificarea culorii vinurilor speciale (cu excepţia vinurilor efervescente), dacă acest procedeu este prevăzut de documentaţia tehnologică;
    32) îndulcirea vinurilor în condiţiile stabilite la punctul 57 al prezentei Reglementări tehnice;
    33) adaosul de lizozim;
    34) egalizarea;
    35) cupajarea vinurilor materie primă, care se efectuează în următoarele condiţii:
    a) între vinuri materie primă de producere autohtonă şi provenite din import;
    b) între vinuri materie primă ce provin din diferite soiuri de struguri;
    c) între vinuri materie primă obţinute din struguri cultivaţi în diferiţi ani;
    d) între vinuri materie primă din diferite regiuni, centre şi plaiuri;
    e) între vinuri materie primă fabricate după diferite tehnologii de producere;
    f) între vinuri materie primă fabricate din struguri de soiuri albe şi roşii;
    36) utilizarea aromelor naturale la fabricarea vinurilor speciale aromatizate;
    37) umplerea golurilor;
    38) pritocul (închis, deschis);
    39) maturarea biologică aerobă a vinurilor, utilizînd suşe de levuri speciale;
    40) tratarea termică a vinurilor cu acces de oxigen;
    41) dealcoolizarea vinurilor;
    42) repausul;
    43) maturarea vinului cu sau fără contact cu lemn de stejar;
    44) îmbutelierea sterilă la rece sau la cald;
    45) ambalarea;
    46) învechirea vinurilor la sticlă;
    47) asamblarea vinurilor materie primă;
    48) utilizarea, la fabricarea vinurilor spumante clasice, a alginatului de sodiu sau de potasiu, cu separarea precipitatului de drojdie prin degorjare;
    49) utilizarea, la fabricarea vinurilor efervescente, a levurilor de vin selecţionate de suşe speciale (active uscate sau maia), în scopul realizării fermentaţiei secundare;
    50) adaosul, la fabricarea vinurilor efervescente, a tiaminei şi a sărurilor de amoniu în vinurile materie primă, în următoarele condiţii:
    a) pentru sărurile nutritive, fosfat de diamoniu sau sulfat de amoniu, conform calculului de cel mult 0,3 g/dm³ (în NH4+);
     b) pentru „factorii de creştere”, tiamină sub formă de clorhidrat de tiamină, conform calculului de cel mult 0,6 mg/dm³ (recalculat în tiamină);
    51) adaosul, pentru favorizarea precipitării sărurilor acidului tartric, de bitartrat de potasiu sau, conform calculului, de tartrat de calciu de cel mult 2,0 g/dm³;
    52) utilizarea amestecului de tiraj, obţinut din licoare de tiraj, maia de levuri selecţionate sau levuri active uscate şi substanţe de limpezire, la fabricarea vinului spumant clasic;
    53) utilizarea amestecului de rezervor, obţinut din licoare de rezervor, maia de levuri selecţionate sau levuri active uscate şi substanţe de limpezire, la fabricarea vinului spumant în original;
    54) adaosul licorii de expediţie la fabricarea vinurilor spumante;
    55) tirajul, maturarea la sticlă, remuajul, degorjajul cu răcirea sau îngheţarea depozitului adus pe dop la fabricarea vinului spumant clasic;
    56) adaosul licorii de rezervor (siropului de zahăr), a maielei de levuri selecţionate sau levurilor active uscate, a substanţelor de limpezire pentru fermentarea secundară a vinurilor în rezervor şi a licorii de expediţie la fabricarea vinurilor spumoase, perlante şi petiante;
    57) adaosul în vinurile perlante şi spumoase a aromelor naturale, substanţelor aromatice naturale şi altor componenţi aromatici;
    58) impregnarea cu dioxid de carbon de natură exogenă la fabricarea vinurilor spumoase şi perlante;
    59) îmbutelierea izobarică a vinurilor efervescente;
    60) distilarea;
    61) rectificarea.
    Se admite aplicarea altor procedee tehnologice, aprobate în modul stabilit.
    50. Procedeele tehnologice, materia primă şi materialele utilizate la prelucrarea produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole se efectuează, conform documentelor normative şi tehnologice în vigoare.
    51. Concentraţia în masă a dioxidului de sulf total, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm³), trebuie să fie de cel mult:
    1) 300 pentru vinurile demiseci, demidulci şi dulci (cu excepţia vinurilor efervescente);
    2) 200 pentru celelalte vinuri.
    52. Procedeul de îmbogăţire, în scopul creşterii concentraţiei alcoolice naturale a vinurilor materie primă destinate fabricării vinurilor naturale şi a vinurilor efervescente, se poate realiza:
    1) în cazul strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului materie primă aflat încă în fermentare, numai prin adaos de zahăr (şaptalizare), de must (suc) de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat;
     2) în cazul mustului de struguri, numai prin adaos de zahăr (şaptalizare), de must (suc) de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă;
    3) în cazul vinului materie primă, numai prin concentrare parţială la rece (crioconcentrare, osmoză inversă etc.).
    Cazurile de îmbogăţire sus-enumerate se exclud reciproc.
    Vinurile obţinute prin concentrare parţială, nu trebuie să-şi reducă volumul iniţial cu mai mult de 20 %, iar concentraţia alcoolică naturală a produselor, care au fost supuse acestei practici, nu trebuie să fie mărită cu mai mult de 2 % vol.
    Adaosul de zahăr se poate realiza numai printr-o îndulcire fără utilizarea apei.
    53. Limitele de îmbogăţire autorizate prin adaos de zahăr, de must (suc) de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat sînt următoarele:
    1) cu cel mult 30 g/dm³ pentru vinurile materie primă destinate fabricării vinurilor naturale şi a vinurilor efervescente, cu condiţia de a se depăşi concentraţia în masă minimă a zaharurilor în struguri (must) stabilită în SM 84 „Struguri proaspeţi, recoltaţi manual, destinaţi prelucrării industriale. Condiţii tehnice”;
    2) cu cel mult 50 g/dm³ în anii cu condiţii climaterice nefavorabile, la decizia autorităţii de reglementare a domeniului vitivinicol, pentru vinurile materie primă destinate fabricării vinurilor naturale de consum curent şi a vinurilor efervescente, începînd cu concentraţia în masă a zaharurilor în struguri (must) de cel puţin 120 g/dm³.
    54.Acidificarea se realizează în următoarele condiţii:
    1) acidificarea strugurilor proaspeţi, mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului materie primă aflat încă în fermentare se poate face cu cel mult 1,50 g/dm³, exprimată în acid tartric;
    2) acidificarea vinului materie primă şi vinului (cu excepţia vinului materie primă pentru vinuri efervescente) se poate cu cel mult 2,50 g/dm³, exprimată în acid tartric;
    3) acidificarea vinului materie primă pentru vinuri efervescente se poate cu cel mult 1,50 g/dm³, exprimată în acid tartric. În anii cu condiţii climaterice nefavorabile acidificarea se poate face cu cel mult 2,50 g/dm³, cu condiţia ca concentraţia în masă a acizilor titrabili iniţială, exprimată în acid tartric să nu fie mai mică de 4,0 g/dm³.
    55. Dezacidificarea chimică a vinului materie primă şi vinului se poate face cu cel mult 1,0 g/dm³, exprimată în acid tartric.
Mustul de struguri destinat concentrării poate fi dezacidificat parţial.
    56. Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
    57. Îndulcirea se autorizează (cu produse ca atare sau în combinaţie):
    1) cu must de struguri (proaspăt), must tăiat, must (suc) de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat – pentru vinurile naturale de consum curent şi pentru vinurile speciale dealcoolizate;
    2) cu must (suc) de struguri concentrat, must tăiat, must de struguri concentrat rectificat, becmes, cu condiţia să nu fie mărită concentraţia în masă a zaharurilor vinului respectiv cu mai mult de 50 g/dm³ – pentru vinurile speciale de consum curent tari şi de desert, şi pentru vinurile speciale peliculare;
    3) cu must de struguri (proaspăt), must (suc) de struguri concentrat, must tăiat, must de struguri concentrat rectificat, zahăr – pentru vinurile speciale aromatizate.
    58. Vinurile speciale spumante se fabrică în următoarele condiţii:
    1) licorile de tiraj şi de rezervor pot să conţină numai:
    a) vin materie primă pentru vinuri spumante;
    b) must de struguri;
    c) must de struguri parţial fermentat;
    d) must de struguri concentrat;
    e) must de struguri concentrat rectificat;
    f) zaharoză;
    2) licoarea de expediţie poate să conţină numai:
    a) vin materie primă pentru vinuri spumante;
    b) zaharoză;
     c) must de struguri;
    d) must de struguri parţial fermentat;
    e) must de struguri concentrat;
    f) must de struguri concentrat rectificat; sau
    g) amestec de produsele sus-menţionate, cu posibilitatea adăugării distilatului de vin învechit cel puţin 5 ani;
    3) nu se admite:
    a) utilizarea în licoarea de expediţie a alcoolului etilic rafinat;
    b) orice altă îmbogăţire decît cea autorizată de prezenta Reglementare tehnică;
    c) îndulcirea vinului spumant şi componentelor acestuia;
    4) adaosul licorilor de tiraj, de rezervor şi de expediţie nu sînt considerate drept îmbogăţire sau îndulcire.
    Adaosul licorilor de tiraj şi de rezervor nu poate conduce la o creştere a concentraţiei alcoolice totale mai mare de 1,5 % vol. în vinurile spumante. Această creştere se măsoară prin calcularea diferenţei dintre concentraţia alcoolică totală a vinului materie primă pentru vinuri spumante şi concentraţia alcoolică totală a vinului spumant înainte de adăugarea licorii de expediţie;
    5) adaosul licorii de expediţie se efectuează astfel încît să nu conducă la creşterea concentraţiei alcoolice dobîndite a vinului spumant cu mai mult de 0,5 % vol.
    59. La fabricarea vinurilor de consum curent tari şi de desert se utilizează următoarea matere primă (în diferite combinaţii):
    1) must (mustuială) de struguri parţial fermentat;
    2) vin materie primă aflat încă în fermentare;
    3) vinuri materie primă tare si de desert cu alte caracteristici, decît produsul finit;
    4) vin materie primă natural sec;
    5) mistel;
    6) alcool etilic rafinat de origine viticolă;
    7) alcool etilic rafinat obţinut din materie primă alimentară.
    60. La fabricarea vinurilor de calitate tari şi de desert se utilizează următoarea materie primă (în diferite combinaţii):
    1) must (mustuială) de struguri parţial fermentat;
    2) vin materie primă aflat încă în fermentare;
    3) alcool etilic rafinat de origine viticolă;
    4) alcool etilic rafinat obţinut din materie primă alimentară.
    61. La fabricarea vinurilor peliculare se utilizează următoarea materie primă (în diferite combinaţii):
    1) vin materie primă natural sec;
    2) mistel;
    3) alcool etilic rafinat de origine viticolă;
    4) alcool etilic rafinat obţinut din materie primă alimentară.
    62. La fabricarea vinurilor aromatizate se utilizează următoarele materii prime (în diferite combinaţii):
    1) vin materie primă natural;
    2) vin materie primă special;
    3) arome naturale;
    4) must de struguri parţial fermentat;
    5) mistel;
    6) caramel de zahăr;
    7) distilat de vin;
    8) alcool etilic rafinat de origine viticolă;
    9) alcool etilic rafinat obţinut din materie primă alimentară.
    63. Îndulcirea vinurilor tari, de desert, peliculare şi aromatizate se efectuează, conform punctului 57 al prezentei Reglementări tehnice.
    64. Pe etichetă sau pe suprafaţa ambalajului de desfacere a vinurilor se indică următoarea informaţie:
    1) ţara de origine. Pentru vinurile fabricate în Republica Moldova se indică menţiunea “Fabricat în Moldova”;
    2) simbolul mărcii „Barza Albă în zbor”;
    3) denumirea produsului;
    4) lista cu ingrediente: menţiunea “conţine dioxid de sulf”, componenţa (pentru vinurile aromatizate);
    5) volumul nominal al ambalajului de desfacere în decimetri cubi (dm3), litri (l), centimetri cubi (cm3), mililitri (ml);
    6) denumirea, adresa şi telefonul producătorului, ambalatorului, exportatorului sau al distribuitorului, pentru vinurile importate – al importatorului;
    7) identificarea lotului, “L …” ;
    8) concentraţia alcoolică în % vol.;
    9) categoria vinului în funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor;
    10) condiţiile de depozitare;
    11) termenul de garanţie;
    12) data ambalării;
    13) date cu privire la certificare;
    14) condiţiile de depozitare;
    15) codul cu bare (dacă este înregistrat);
    16) alte informaţii, ce nu contravin legislaţiei în vigoare.
    65. Ambalajul de desfacere cu vinuri se marchează cu timbre de acciz „Timbrul de acciz. Marca comercială de stat” şi „Marca comercială de stat”, în conformitate cu regulamentele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1481 din 26 decembrie 2006 „Cu privire la marcarea producţiei alcoolice”.
    66. Vinurile şi produsele obţinute pe bază de must, produsele secundare vinicole pot fi comercializate numai dacă corespund prevederilor prezentei Reglementări tehnice.
    67. Certificarea conformităţii vinurilor şi produselor obţinute pe bază de must (în continuare – produse) şi specificate în capitolul I al prezentei Reglementări tehnice, în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii, se efectuează de către organismele de certificare acreditate şi desemnate.
    68. Organismele de certificare eliberează certificatul de conformitate pentru produsele importate doar în cazul corespunderii lor prevederilor prezentei Reglementări tehnice şi reglementărilor tehnice specifice.
    69. Produsele importate se supun certificării conformităţii în Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii după aceleaşi reguli ca şi cele fabricate în Republica Moldova.
    70. Certificarea conformităţii produselor se efectuează conform regulilor şi procedurilor prevăzute de prezenta Reglementare tehnică şi reglementările tehnice specifice.
    71. Organismele de certificare prezintă solicitantului, la solicitarea acestuia, informaţia referitoare la procedurile de evaluare a conformităţii şi la tarife.
    72. Organismele de certificare păstrează în arhivă timp de cinci ani, împreună cu copia xerox a certificatului de conformitate, toate documentele în baza cărora a fost eliberat certificatul de conformitate.
    73. Organismele de certificare asigură trasabilitatea, conformitatea documentelor prezentate şi luarea deciziei despre eliberarea certificatului de conformitate pentru produse doar în cazul corespunderii lor prevederilor prezentei Reglementări tehnice.
    Decizia este luată de către expertul organismului de certificare, altul decît cel care a efectuat evaluarea.
    74. Certificarea conformităţii produselor include:
    1) prezentarea cererii, analiza cererii şi a documentelor prezentate, şi luarea deciziei asupra cererii;
    2) prelevarea mostrelor şi identificarea produselor;
    3) efectuarea încercărilor;
    4) eliberarea certificatului de conformitate sau refuzul eliberării.
    75. Prezentarea cererii se efectuează de către solicitant organismului de certificare.
Organismul de certificare efectuează analiza, ia decizia asupra cererii şi informează despre aceasta solicitantul.
    76. Prelevarea mostrelor şi identificarea produselor se efectuează în modul următor:
    1) stabilirea eşantionului (cantitatea mostrelor), procedura de prelevare, regulile de identificare şi depozitare, etichetarea, sigilarea mostrelor pentru efectuarea încercărilor şi documentarea procedurii de prelevare a mostrelor se efectuează conform standardelor conexe de către reprezentantul organismului de certificare.
    Prelevarea mostrelor se efectuează în prezenţa solicitantului care semnează actul de prelevare;
    2) concomitent cu prelevarea mostrelor se efectuează identificarea lotului de produse.
    Identificarea produselor include verificarea conformităţii etichetării produselor (denumirea produsului, producătorul, data fabricării, termenul de garanţie, volumul şi numărul lotului prezentat, ambalajul, masa etc.), cu informaţia indicată în documentaţia de însoţire a produsului;
    3) la identificarea şi prelevarea mostrelor de produse se verifică şi condiţiile de păstrare, precum şi prezenţa informaţiei pentru consumator, conform capitolului VIII al prezentei Reglementări tehnice.
    77. Încercările în scopul certificării conformităţii se efectuează conform metodelor stabilite în reglementările tehnice specifice.
    78. Încercările produselor se efectuează în laboratoarele de încercări acreditate şi desemnate, care întocmesc rapoartele de încercări.
    Raportul de încercări este întocmit sub semnătura executanţilor, a şefului de laborator şi a persoanei responsabile pentru întocmirea raportului de încercări, cu sigla laboratorului.
        Responsabilitatea juridică despre corectitudinea, confidenţialitatea şi conformitatea încercărilor efectuate o poartă şeful laboratorului, care a efectuat încercările.
    Raportul de încercări este transmis organismului de certificare.
    79. Certificatul de conformitate se eliberează sau se refuză eliberarea lui de către organismul de certificare, în baza examinării raportului de încercări şi a documentelor necesare pentru o evaluare obiectivă a conformităţii produselor cu cerinţele prescrise în prezenta Reglementare tehnică, reglementările tehnice specifice aplicabile şi în documentele normative şi tehnologice.
    80. În cazul deciziei pozitive, organismul de certificare eliberează certificatul de conformitate, conform regulilor şi procedurilor stabilite în Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii.
    81. Certificatul de conformitate poate avea anexe în care se concretizează denumirile produselor, tipul ambalajului, volumul lotului, diapazonul numerelor din „Timbrul de acciz. Marca comercială de stat” sau „Marca comercială de stat”.
    82. Certificatul de conformitate se înregistrează în Registrul Electronic de Stat de evidenţă a circulaţiei alcoolului etilic şi producţiei alcoolice.
    83. Certificatul de conformitate nu poate fi eliberat pentru produsele neetichetate sau etichetate cu abateri de la legislaţia în vigoare.
    84. Termenul de valabilitate al certificatului de conformitate se stabileşte pe termenul de garanţie al produselor, stabilit de producător.
    85. În cazul rezultatelor negative ale încercărilor, solicitantului i se transmite decizia cu motivarea refuzului privind efectuarea în continuare a lucrărilor de evaluare a conformităţii.
Reluarea lucrărilor de evaluare a conformităţii se stabileşte individual în fiecare caz concret.
    86. În cazul refuzului de eliberare a certificatului de conformitate, adoptat în baza rezultatelor negative ale încercărilor produselor privind cerinţele de securitate, organismul de certificare trebuie să informeze Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii şi organele respective ale supravegherii de stat.
    87. Organismele de certificare ţin evidenţa certificatelor de conformitate eliberate, suspendate, anulate şi prezintă această informaţie şi informaţia despre activitatea de evaluare a conformităţii pe adresa Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii în modul stabilit.
    88. Titularul certificatului de conformitate poate să includă informaţia privind certificarea conformităţii în modul stabilit şi în documentaţia de însoţire a produsului.
    89. Multiplicarea certificatelor de conformitate se efectuează în modul stabilit de Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii.
    90. Eliberarea duplicatelor certificatelor de conformitate se efectuează în caz de pierdere (deteriorare) a originalului certificatului. În acest caz titularul certificatului de conformitate informează organismul de certificare, care a eliberat certificatul de conformitate, despre pierderea certificatului şi depune o cerere de formă liberă pentru eliberarea duplicatului certificatului de conformitate.
    Pe blancheta duplicatului certificatului de conformitate se indică numărul de înregistrare şi data înregistrării originalului certificatului de conformitate. În colţul de sus-dreapta pe formularul certificatului se menţionează „DUPLICAT”.
    91. Tratarea contestaţiilor privind neeliberarea certificatelor de conformitate se efectuează în modul stabilit în Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii.
    92. Producătorul, pentru a beneficia de prezumţia de conformitate cu prevederile prezentei Reglementări tehnice, poate utiliza standardele conexe.
    93. Lista standardelor conexe se aprobă de autoritatea de reglementare în domeniul vitivinicol, cu avizarea Organismului Naţional de Standardizare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi Buletinul de Standardizare – publicaţie oficială periodică a Organismului Naţional de Standardizare.
    94. Supravegherea pieţei în domeniul asigurării inofensivităţii şi calităţii produselor vitivinicole şi a materialelor ce vin în contact cu ele, ocrotirii sănătăţii populaţiei şi protecţiei intereselor consumatorilor se efectuează conform articolului 33 din Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 şi articolului 12 din Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare.
    95. Agenţii economici pentru a asigura trasabilitatea la toate etapele circuitului produselor vitivinicole - producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea lor, în scopul asigurării inofensivităţii şi ocrotirii sănătăţii populaţiei, precum şi protecţiei mediului înconjurător trebuie să perfecteze documentele de evidenţă şi să prezinte declaraţii vitivinicole.
    96. Trasabilitatea producţiei viticole se efectuează după cum urmează:
    1) pentru asigurarea unor condiţii ecopedologice optimale şi inofensive, în scopul obţinerii unor recolte competitive pe piaţa vitivinicolă, se efectuează auditul ecologic al solurilor, care include evaluarea caracteristicilor privind conţinutul de metale toxice, reziduuri de substanţe de uz fitosanitar, radionuclizi (Cs137, Sr90) şi se eliberează Certificatul de Audit Ecologic al Solurilor şi Paşaportul Ecologic al Plantaţiei, în conformitate cu documentele care stabilesc auditul ecologic;
    2) evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Cadastrul viticol, conform prevederilor Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006;
    3) producătorul de produse viticole este obligat să respecte cerinţele privind spectrul de produse de uz fitosanitar recomandate şi aprobate pentru utilizare la cultura viţei-de-vie, normele de consum în funcţie de produs şi termenul ultimului tratament pînă la recoltare;
    4) producătorul trebuie să ducă evidenţa tratamentelor fitosanitare ale plantaţiilor şi lucrărilor de aplicare a fertilizanţilor în Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor de formă stabilită;
    5) în baza Registrului, Inspectoratul de stat teritorial de protecţie a plantelor eliberează producătorului, pînă la începerea campaniei de producţie vitivinicolă, Certificatul privind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;
    6) Registrul şi Certificatul se completează conform Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 5 octombrie 2005;
    7) analizele privind reziduurile de produse de uz fitosanitar în producţia de struguri se efectuează de laboratoarele de încercări, acreditate în Sistemul Naţional de Acreditare, care eliberează rapoarte de încercări cu rezultatele analizelor conţinutului de reziduuri;
    8) strugurii destinaţi pentru consum în stare proaspătă şi pentru prelucrare industrială trebuie să fie însoţiţi de un Certificat de inofensivitate, eliberat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în caz de necesitate.
    [Pct.96 subpct.8) modificat prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89]
    97. Trasabilitatea producţiei vinicole se efectuează după cum urmează:
    1) producătorii de struguri, vin ţărănesc şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să ducă evidenţa producţiei (în funcţie de genul de activitate) prin ţinerea registrelor vitivinicole de evidenţă, completarea fişelor de cupaj şi prezentarea declaraţiilor, conform capitolului III1 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006;
    2) nu sînt obligaţi să ţină registre de evidenţă:
    a) persoanele care exercită o activitate comercială privind vînzarea directă consumătorului a vinului şi produselor obţinute pe bază de must şi vin în cantităţi mai mici de 200 dal;
    b) vînzătorii de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin consumate exclusiv pe loc.
    98. Registrele vitivinicole de evidenţă sînt:
    1) Registrul de evidenţă pentru comercializarea strugurilor (musturilor, mustuielii), conform anexei nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    2) Registrul de evidenţă a cantităţii strugurilor (musturilor, mustuielii) recepţionaţi, conform anexei nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică;
     3) Registrul de evidenţă a calităţii strugurilor (musturilor, mustuielii) recepţionaţi, conform anexei nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    4) Registrul de intrări-ieşiri a vinurilor şi produselor pe bază de must, produselor secundare vinicole în vrac, conform anexei nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică;
    5) Registrul procedeelor tehnologice, conform anexei nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică;
    6) Registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse, conform anexei nr. 6 la prezenta Reglementare tehnică;
    7) Registrul de îmbuteliere, conform anexei nr. 7 la prezenta Reglementare tehnică;
    8) Registrul de evidenţă a vinului ţărănesc, conform anexei nr. 8 la prezenta Reglementare tehnică;
    9) unităţile vitivinicole pot ţine şi alte registre de evidenţă.
    99. Registrele de evidenţă se completează de către producători pentru fiecare produs şi sînt compuse din foi fixe, numerotate în ordine crescîndă, care se vizează şi ştampilează de către conducătorul întreprinderii şi autoritatea de reglementare a domeniului vitivinicol.
    100. Registrele de evidenţă pot fi ţinute şi în versiune electronică. În acest caz, lunar, în ultima zi lucrătoare, registrele de evidenţă se imprimă, se semnează de către conducătorul subdiviziunii şi se aprobă de către conducătorul întreprinderii.
     101. Registrele de evidenţă se păstrează la locul amplasării producerii.
    102. În registrul procedeelor tehnologice se înscriu următoarele procedee tehnologice:
    1) îmbogăţirea mustului (ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor);
    2) acidificarea sau dezacidificarea;
    3) îndulcirea vinurilor;
    4) alcoolizarea cu alcool etilic rafinat de origine viticolă sau alcool etilic rafinat, obţinut din materie primă alimentară.
    103. În registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse se înscriu date privind:
    1) zahărul;
    2) mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat;
    3) produsele utilizate pentru acidificare sau dezacidificare;
    4) alcoolul etilic rafinat, obţinut din materie primă alimentară;
    5) alcoolul etilic rafinat de origine viticolă;
    6) distilatele.
    104. Înregistrările în registre de intrări-ieşiri se realizează în modul următor:
    1) pentru intrări – cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei recepţionării;
    2) pentru ieşiri – cel tîrziu în a treia zi lucrătoare.
    105. Înregistrările în registrul procedeelor tehnologice se realizează în ziua lucrătoare imediat următoare datei efectuării procedeului tehnologic.
    106. Unităţile vitivinicole trebuie să încheie registrele vitivinicole de evidenţă anual pentru campania de producţie vitivinicolă.
    107. În cadrul bilanţului anual se efectuează inventarul stocurilor.
    108. Soldul stocurilor existente trebuie să figureze ca „intrare” în registrele de evidenţă a campaniei vitivinicole a anului următor.
    109. Registrele de evidenţă trebuie păstrate minimum 5 ani de la ultima înscriere efectuată în acestea.
    110. Unităţile vitivinicole, în urma efectuării procedeului tehnologic de cupajare, trebuie să întocmească fişe de cupaj, conform anexei nr. 9 la prezenta Reglementare tehnică, în două exemplare, dintre care unul se depune la contabilitatea întreprinderii, celălalt se păstrează în secţia, unde a fost efectuat procedeul de cupajare.
    111. În baza registrelor vitivinicole de evidenţă, producătorii de struguri, vin ţărănesc şi unităţile vitivinicole trebuie să întocmească şi să depună în termenele stabilite următoarele declaraţii vitivinicole:
    1) Declaraţia de recoltă a strugurilor, conform anexei nr. 10 la prezenta Reglementare tehnică;
    2) Declaraţia de stocuri de vinuri şi produse obţinute pe bază de must şi vin, conform anexei nr. 11 la prezenta Reglementare tehnică;
    3) Declaraţia de producţie pentru campania vitivinicolă, conform anexei nr. 12 la prezenta Reglementare tehnică;
    4) Declaraţia de producţie a vinului ţărănesc, conform anexei nr. 13 la prezenta Reglementare tehnică.
    112. Declaraţia de recoltă a strugurilor se întocmeşte şi se depune la sfîrşitul campaniei de recoltare a strugurilor, dar nu mai tîrziu de 1 decembrie a anului în curs, în două exemplare, unul se depune la autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întîi, celălalt se păstrează la declarant.
    113. Declaraţia de stocuri de vinuri şi produse pe bază de must, se întocmeşte şi se depune pînă la data de 15 august (conform situaţiei de la 31 iulie) a anului în curs, în două exemplare, dintre care unul se depune la autoritatea de reglementare a domeniului vitivinicol, celălalt se păstrează la declarant.
    114. Declaraţia de producţie pentru campania vitivinicolă se întocmeşte şi se depune pînă la data de 31 decembrie a anului în curs, în două exemplare, dintre care unul se depune la autoritatea de reglementare a domeniului vitivinicol, celălalt se păstrează la declarant.
    115. Declaraţia de producţie pentru campania de vinificaţie se însoţeşte de o informaţie de achiziţionare a strugurilor, care cuprinde:
    1) denumirea soiului;
    2) cantitatea, t;
    3) locul de provenienţă.
    116. Declaraţia de producţie a vinului ţărănesc se întocmeşte şi se depune pînă la data de 1 decembrie a anului în curs, în două exemplare, dintre care unul se depune la autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întîi, celălalt se păstrează la declarant.

    anexa nr.1
    [Anexa nr.1 modificată prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89]

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    anexa nr.8

    anexa nr.9

    anexa nr.10

    anexa nr.11

    anexa nr.12

    anexa nr.13


    1. Hotărîrea Guvernului nr. 22 din 10 ianuarie 2002 „Despre aprobarea Codului privind activitatea practică a vinificatorului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 11-12, art. 88).
    2. Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 2 februarie 2004 „Despre aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Codul privind activitatea practică a vinificatorului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 26-29, art. 216).
    3. Hotărîrea Guvernului nr. 626 din 8 iunie 2004 „Despre modificarea Codului privind activitatea practică a vinificatorului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 96-99, art. 787).
    4. Hotărîrea Guvernului nr. 1149 din 18 octombrie 2004 „Pentru aprobarea modificărilor ce se operează în Codul privind activitatea practică a vinificatorului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 189-192, art. 1323).
    5. Hotărîrea Guvernului nr. 688 din 11 iulie 2005 „Pentru aprobarea completărilor ce se operează în Codul privind activitatea practică a vinificatorului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 22 din 10 ianuarie 2002” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 95-97, art. 741).
    6. Hotărîrea Guvernului nr. 1320 din 13 decembrie 2005 „Pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Codul privind activitatea practică a vinificatorului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 172-175, art. 1426).